CANALELE IONICE Membrana celulara (partea externa a neuronului) este formatiunea specializata deoarece este incarcata electric, semipermeabila,

permitand trecerea ionilor din interior spre exterior si invers. Polaritatea este data de distributia inegala a concentratiei ionilor pe cele doua parti ale membranei. Distributia ionilor membranari este determinata in parte de prezenta porilor sau canalelor.

Canalele ionice sunt proteine moleculare celulare care formeaza pori de-a lungul membranei celulare. Canalele prezint bariere de permeabilitate i de selectivitate, unele din ele operate chimic sau electric.Aceste structuri proteice regleaza fluxul electronic al diferitilor ioni: sodiu (Na+), potasiu (K+), calciu (Ca++) sau clor (Cl-), prin deschiderea si inchiderea porilor. Fiecare canal ionic este selectiv, permitand de obicei unui singur tip de ioni sa-l traverseze. Canalele ionice sunt prezente in membrana tuturor celulelor. Ele joaca un rol central in fiziologia celululor excitabile cum sunt neuronii. Canalele sunt facilitatori ai difuziei, neinfluentand sensul de trecere a ionilor,dictat doar de diferenta de potential electrochimic al ionului respectiv(suma a diferentelor de concentratie si camp electric).Un canal nu poate transporta ioni impotriva acestui gradient,rol detinut de pompele ionice. Sunt cunoscute cca 50 de tipuri de canale ionice care general se pot clasifica in doua categorii:canale pasive,caz in care controlul circulatiei ionilor se realizeaza doar prin dimensiunea porilor in raport cu ale ionilor(ex de dimensiuni caracteristice pt ionii care circula prin membrana 2,5AK+ si Cl- ; 3,5ANa+; 4,5ACa 2+ ) si canale active, la care controlul se realizeaza prin modificari ale formei si dimensiunii canalelor, provocate de cele mai multe ori prin procedee electrice si chimice( canale controlate in tensiune prin valoarea diferentei de potential dintre fetele membranei si canale controlate chimic prin mediatori chimici de tipul acetilcolinei si acidului gama-aminobutiric.) Principiul lor de functionare este simplu:cand canalul se deschide ionii specifici trec in sensul gradientului electrochimic. Daca acest gradient se anuleaza , miscarea fluxurilor ionice inceteaza, iar daca el se inverseaza miscarea se inverseaza. Canalele nu pot efectua transport impotriva acestui gradient si sunt deci responsabile de difuzia facilitata.

PROPRIETATILE CANALELOR IONICE

rapiditatea transportului: in jur de un milion de ioni pot traversa canalul, cu o viteza cam

de 100 de ori mai mare ca cea a proteinelor transportoare.,10 la puterea 6 ioni/s sunt foarte selectivi: cele mai multe tipuri de canale pot lasa sa treaca un singur ion( Na+, K +,Ca++,Cl-) ,dar exista si un canal mai putin selectiv,cel nicotinic, care lasa sa treaca toti ionii pozitivi monovalenti. Acesta este responsabil de activitatea musculara. durata deschiderii: variabila. Unele pot ramane deschise atata timp cat stimulul este prezent,iar altele se inchid dupa cateva milisecunde. Inchiderea este cateodata urmata de o perioada refractara care se opune redeschiderii determinata de un nou stimul. participarea la polaritatea membranei: curentul ionic creat polarizeaza membrana ceea ce conduce la crearea componentei electrice a gradientului electrochimic a tuturor ionilor. MODUL DE

ACTIVARE(DESCHIDERE)

Deschiderea este reglata de stimulii specifici:unele sunt deschise in permanenta,altele se deschid sub actiunea unui ion sau molecule ,altele sub actiunea stimulilor mecanici,a unei variatii de potential, a unei variatii de temperatura. Cele ce se deschid tranzitoriu se numesc canale de poarta(ex in functionarea jonctiunii neuromusculare se deschid cel putin 4 canale in mai putin de o secunda.). Canale cu poarta comandate de voltaj:primele canale descoperitein tesutul muscular si nervos. Aceste canale ionice se dechid si se inchid ca urmare a modificarilor de potential transmembranar. Se deschid ca raspuns a unei depolarizari si se inchid in urma unei hiperpolarizari. Exemple:canalele de Ca ++ care controleaza eliberarea neurotransmitatorilor in terminatiile presinaptice.

 Canale cu poarta comandate de ligand: se deschid ca raspuns la legareaunui ligand de

un neurotransmitator sau a altor molecule semnal.Cel mai bine este descris este receptorul canade acetilcolina care se deschide ca raspuns la ligand si se lasa parcurs de Na+ si K+ (este impermeabil pentru Cl-). Daca luam de ex unui muschi, influxul de Na+ depolarizeaza celula musculara si declanseaza un potential de actiune. Acest potential declanseaza deschiderea canalelor de calciu voltaj dependente ce antreneaza o crestere a calciului intracelular si raspunsul este contractia musculara.

acumulare de potasiu intracelular si in consecinta induce o depolarizare a membranei. Canale activate de catre un stimul mecanic: vibratiile acustice genereaza la nivelul stereocililor variatii locale ale membranei Canalele activate de nucleotide: sunt in mod paticular importante pentru sistemul vizual si olfactiv al mamiferelor. In sistemul vizual, canalul activat de cGMP este localizata in membrana celulelor fotoreceptoare retiniene. In aceste celule, exista o crestere intracelulara a cGMP ce conduce la deschiderea canalului. Acesta lasa sa intre ioni incarcati pozitiv ceea ce determina o hiperpolarizare. Invers,ca raspuns la un foton se va diminua cGMP in celulele fotoreceptoare ceea ce genereaza o hiperfosforilare. Canale activate de un al doilea mesager: canalul se deschide ca raspuns la activarea unui receptor cuplat cu o proteina G.ex:receptorul de acetilcolina care va permite crestera influxului de Ca++ plecand de la canalele voltaj-dependente. Canale inhibate de catre ATP: se inchid ca urmare a cresterii concentratiei de ATP intracelular ceea ce antreneaza o care activeaza deschiderea canalelor de calciu. O intrare masiva si persistenta de calciu la un subiect expus la zgomot antreneaza moartea celulara si ca urmare surzirea persoanei.

Rolul fiziologic al canalelor ionice Canalele sunt implicate in numeroase fenomene celulare. Ei sunt responsabili cu existenta potentialului transembranar, proprietate universala a membranelor celulare, cu transportul pasiv a ionilor prin membrana. Depolarizarile si fluxurile ionice rezultante asigura fenomene ca aparitia si propagarea potentialului de actiune , contractia celulelor musculare,sensibilitatea receptorilor senzoriali, sensibilitatea la hormoni si neurotransmitatori. Diversitatea rolurilor canalelor rezida din diversitatea tipurilor de canale. De exemplu, pentru calciu existe in organism nu doar un singur fel de canal ci vreo zece tipuri diferentiate prin modul de deschidere si regularizare. Blocarea acestor canale atrage dupa sine consecinte grave pentru functionarea organismului. PRINCIPALELE TIPURI DE CANALE IONICE

1. CANALUL IONIC DE SODIU Sunt proteine transmembranare care detecteaza potentialul membranar si lasa sa treaca selectiv ioni de Na+ sub forma uni mic curent electric tranzitoriu infuntie de gradientul electrochimic. Au o structura moleculara particulara ce le confera proprietati electrofiziologice necesare rolului lor fundamental pentru celulele excitabile.Cand canalele sunt deschise , ionii de Na+ au mai multa sanse sa intre in celula decat sa iasa din cauza concentratiei mai mari in exterior. Au urmatoarele proprietati specifice 1.depind de potentialul membranei, de depolarizare a membranei determina nivelul activarii 2.sunt permeabile in mod selectiv pentru ionii de sodiu 3.sunt activate foarte rapid :1-5 ms 4.se inchid imediat dupa deschidere:3-10 ms 5.dau nastere unui curent de ioni de Na+ care depolarizeaza membrana ,ceea ce delanseaza influxul nervos. Blocarea canalelor de Na + de catre tetrodotoxina produsa la pestele tetrodon ,impiedica transmiterea influxului nervos si duce la paralizii si chiar moarte.

CANALELE IONICE DE POTASIU Aceste canale sunt responsabile de hiperpolarizarea membranei . Exista un nr mare de astfel de canale pemeabile la K+, de la cele dependente de voltaj pana la receptori sensibili la anumiti mesageri chimice, canale activate de calciu, canale cu reglaj intern, canale de fuga. Cele dependente de voltaj, joaca un rol important in excitabilitatea neuronilor deoarece sunt responsabile de instalarea potentialului de repaos, repolarizare, hiperpolarizarea influxului nervos.deasemenea sunt responsabili de dinamica in rafale a neuronilor si de ritmul regulat a anumitor neuroni.

Curentii ionici de K,generati de activarea canalelor de K+

STRUCTURA,PROPRIETATI,DIVERSITATE Sunt proteine transmembranare localizate la suprafata celulelor excitabile,in fibrele musculare, si in celulele organului electric a pestilor electrici. Sunt tetrameri ,formati din 4 subunitati posesoare de cate un senzor de voltaj.

Proprietati specifice: 1.sunt dependente de voltaj 2.sunt permeabile selectiv la ionii de K+; 3.se activeaza mai lent decat canalele de Na+; 4.se inchid rareori si daca o fac ,se inchid mai lent decat canalele de Na+; 5.cauzeaza un curent de ioni de K+ care repolarizeaza , si adesea diminueaza influxul nervos. CANALELE IONICE DE CALCIU Canalele de calciu formeaza pori ce permit trecerea rapida si selectiva a ionilor de calciu prin membrana celulara. Fluxul ionilor ,functie de gradientul electrochimic, creaza un curant electric. Daca ionii de calciu se gasesc in concentratie mai mare in exterior, deschiderea canalului se traduce intr un influx de ioni in celula, particapand la depolarizare. Activarea canalului duce la schimbarea conformatiei proteinelor care conditioneaza trecerea de la starea inactiva la cea activa. Canalele activate de depolarizare functioneaza deci ca niste portale in care deschiderea este fin reglata prin schimbarea polaritatii membranei. Ele participa la propagarea informatiei electrice si la excitabilitatea celulara. Rolurile lor sunt bine determinate in contractia musculara in activitatea pacemakerului cardiac, in neurotransmisie, la secretia hormonala si in proliferarea celulara.

Metode de studiere a proprietatilor canalelor ionice Pe parcursul ultimilor 60 ani asistm n biofizic la o dezvoltare inimaginabil a metodelor de evideniere i studiere a proprietilor canalelor ionice la nivel microscopic. Prima evideniere a caracterului discret, discontinuu, al fluxurilor ionice transmembranare pasive a fost realizat n anii 60-70 printr-o metod statistic foarte elegant numit analiza fluctuaiilor. Ea se bazeaz pe calcularea varianei curentului printr-un ansamblu statistic de canale meninute n voltage-clamp, pentru n eantioane. O alt tehnic de studiu rafinat a proceselor de gating dezvoltat n anii 70 se bazeaz pe ipoteza lui Hodgkin i Huxley, i anume existena unor sezori de voltaj, a cror deplasare n cmpul electric transmembranar intens (estimat la 80 mV/40 = 20,000,000 V/m) trebuie s genereze un minuscul curent electric, numit curent de gating. Considernd valoarea sarcinii echivalente de gating, calculat de Hodgkin & Huxley, de aproximativ 6 sarcini elementare/canal, putem estima din intensitatea curenilor de gating densitatea de canale. nregistrarea acestor cureni este dificil. O alt categorie de metode sunt cele de evideniere direct a fluctuaiilor unitare de conductan obinute prin activitatea canalelor ionice.