Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Untitled

Untitled

Ratings: (0)|Views: 7|Likes:
Published by api-102485431

More info:

Published by: api-102485431 on Oct 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/28/2013

pdf

text

original

 
ANUL XVII • NR. 298 • 1 iunie 2010
Fuzionismul
Fuzionismul
Un experiment doctrinar al dreptei moderne
Un experiment doctrinar al dreptei moderne
Se împline
ş
te jum
ă
tate de secol de când
mi
ş
carea fuzionist
ă
- alian
ţ
a dintredreapta conservatoare, religioas
ă
 
ş
ipro-occidental
ă
 
ş
i libertarieniireprezentând valorile liberalismuluiclasic - reu
ş
e
ş
te s
ă
fundamentezedreapta intelectual
ă
 
ş
i politic
ă
 american
ă
. Fuziunea se men
ţ
ine înc
ă
 ast
ă
zi în Statele Unite la toate nivelele:al teoretiz
ă
rii doctrinelor, al coali
ț
iilorpolitice
ş
i al cooper
ă
rii din lumea civil
ă
.Platforma intelectual
ă
început
ă
deFrank Meyer în paginile
National Review
în anii ’60 ne ilustreaz
ă
cum unsucces intelectual, o idee de îmbinare adou
ă
doctrine, încheag
ă
 
ş
i men
ţ
ine oalian
ţă
politic
ă
menit
ă
s
ă
protejezeindivizii de amestecul nelegitim alstatului. S
ă
privim la experimentulamerican nu ca la un model de urmat
ad literam 
, ci ca la o surs
ă
de inspira
ţ
ie.Articolele urm
ă
toare au în comun ideeac
ă
exist
ă
o ampl
ă
intersec
ţ
ie de valoriîntre conservatori
ș
i libertarieni careface posibil
ă
func
ţ
ionarea alian
ţ
eipolitice
ş
i în alte societ
ăţ
i decât ceaamerican
ă
. Chiar dac
ă
exist
ă
diferen
ț
ecu privire la întinderea legitim
ă
astatului
ş
i legii, printre valorile comunese reg
ă
sesc cel pu
ţ
in libertatea
ş
iresponsabilitatea individual
ă
împreun
ă
 cu ideea c
ă
statul nu trebuie urcat pe unpiedestal, multe dintre serviciilepublice putând
furnizate mai bine depia
ță
 
ș
i de mecanisme ale societ
ăț
iicivile.
Fra
n
k M
e
y
e
r
(în textul s
ă
u programatic
Arborele r 
ă 
sucit al libert 
ăţ 
ii 
disponibilonline în num
ă
rul curent al revistei) î
ş
iprezint
ă
proiectul ca pe o continuare
reasc
ă
a conservatorismului.
Ş
i el esteun avocat al vie
ţ
ii virtuoase cudetermina
ţ
iile ei tradi
ţ
ionale. La nivelulîntregului tablou moral
ş
i meta
zic,conservatorii au dreptate - libertateaeste un simplu mijloc pentru
ţ
eluriletranscendente ale persoanei, iar aceilibertarieni care lucreaz
ă
cu o teorie avalorii conform c
ă
reia nu exist
ă
alt judec
ă
tor moral al domeniului personalal vie
ţ
ii dincolo de preferin
ţ
aindividului se în
ş
eal
ă
.Dar la nivelul institu
ţ
iilor politice (
ş
iaici st
ă
o cheie a argumentului luiMeyer), aceast
ă
viziune las
ă
libert
ăţ
ii unspa
ţ
iu la fel de mare ca cel pe care îlpretind libertarienii. Toate proiectelelegale intruzive - atât ingerin
ţ
elestatului în economie, cât
ş
i cele în via
ţ
apersonal
ă
- trebuie respinse pentru c
ă
,în absen
ţ
a libert
ăţ
ii autentice de alegereîntre viciu
ş
i virtute, via
ţ
a virtuoas
ă
 poate
mimat
ă
, dar nu autentic tr
ă
it
ă
.Autoritatea politic
ă
trebuie treptat s
ă
î
ş
ilimiteze rolul la prezervarea cufermitate a autonomiei persoanei.Dincolo de aceasta, trebuie exclus
ă
 administrarea comportamentelormorale sau virtuoase prin for
ţ
a legii.„Virtutea“ este un concept larg.
Ș
idatoria de a ne ab
ţ
ine s
ă
pro
t
ă
m deintersti
ţ
iile institu
ţ
ionale în daunacelorlal
ţ
i,
ş
i obliga
ţ
ia de a-i asista pe ceia
a
ţ
i în di
cultate,
ș
i chestiunile care
ţ
in de etica personal
ă
, precumconsumul de droguri sau libertateasexual
ă
,
ţ
in de ceea ce conservatoriinumesc „virtute“. Ritmul
ş
i algoritmulîn care statul va l
ă
sa loc pie
ţ
ei
ş
i altorinstitu
ţ
ii civile voluntare s
ă
se ocupe deaceste probleme sunt chestiuni depractic
ă
politic
ă
. Ele
ţ
in în primul rândnu de rela
ț
ia alia
ț
ilor, cât de alte grup
ă
ricare se pronun
ţă
sau lucreaz
ă
pentrumen
ţ
inerea extensiilor statului dincolode protejarea autonomiei persoanei.Pentru c
ă
, ne arat
ă
cel pu
ţ
in practicapolitic
ă
 
ş
i civic
ă
american
ă
, ideea defolosi în bene
ciul libert
ăţ
ii spa
ţ
iul l
ă
satde viziunea moral
ă
conservatoare
ş
i,respectiv, ideea de a folosi pentrucultivarea virtu
ţ
ii spa
ţ
iul creat delibertate pot
puse u
ş
or la lucruîmpreun
ă
.Situa
ţ
ia particular
ă
a PrincipatelorRomâne a f 
ă
cut ca multe dintrepersonalit
ăţ
ile istorice române
ş
ti s
ă
 
eîn acela
ş
i timp
ş
i conservatoare,
ş
i
Co
n
c
e
pt: Olga N
i
coar
ă
Pornind de la ceea ce ne une
ș
te
HORIA TERPE
ș
i
IONU
Ţ
STERPAN
co
n
t
inu
ar
e
î 
n
pag 
in
a II
»
 
1 iunie 2010 // nr. 298 // 22 plus
ii
Co
n
s
e
rvator
ii
 
ş
i
l
i
b
e
rtar
ienii
c
e
r
un
s
in
u
rl
u
cr
u
d
e
la stat: s
ă
 
fie
l
ă
sa
ţ
i
î 
n
pac
e
Mi
ş
carea conservatoare modern
ă
din
Statele Unite, adesea numit
ă
 „republicanism marca Reagan“, e unamestec vital de individualism radical
ş
irespect pentru tradi
ţ
ie. Acest amesteceste mai u
ş
or de realizat decât în Europa.Tradi
ţ
ia american
ă
, a
ş
a-zisul nostru„na
ţ
ionalism“, se revendic
ă
de la omi
ş
care radical
ă
constând într-o revolt
ă
 cauzat
ă
de taxarea excesiv
ă
, revolt
ă
care aîmbr
ă
cat
ş
i forma r
ă
zboiului nostru deindependen
ţă
de sub tutela britanic
ă
.Istoria Americii, tradi
ţ
ia noastr
ă
,întruchipeaz
ă
liberalismul clasic aleuropenilor. Americanii pot
în acela
ş
itimp tradi
ţ
ionali
ş
ti
ş
i individuali
ş
tiradicali. Aceasta pentru c
ă
tradi
ţ
ianoastr
ă
nu este de
nit
ă
de o religie sau deras
ă
sau de apartenen
ţ
a la un trib, cum seîntâmpl
ă
în multe dintre na
ţ
iunile lumii,ci de ata
ş
amentul nostru fa
ţă
de libertateaindividual
ă
.Unii disting trei piloni la baza coali
ţ
ieicare l-a adus la putere pe Ronald Reagan:conservatorismul social, libertateaeconomic
ă
 
ş
i o ap
ă
rare na
ţ
ional
ă
 puternic
ă
. Cred c
ă
aceast
ă
caracterizare acreat confuzie
ş
i nu este în m
ă
sur
ă
s
ă
 explice distribu
ţ
ia voturilor
ş
i adev
ă
ratulmotiv pentru care coali
ţ
ia Reagan arezistat de-a lungul anilor.Cea mai bun
ă
cale de a în
ţ
elege cum
ş
i dece în mi
ş
carea conservatoare modern
ă
 pot coexista grupuri diverse de indivizieste recunoa
ş
terea faptului c
ă
to
ţ
imembrii coali
ţ
iei Reagan au vrut
ş
i vor unsingur lucru de la guvernul federal,oricare ar
tema care le determin
ă
votul:ei cer pur
ş
i simplu
s
ă 
 
 fi 
e l 
ă 
sa 
ţ 
i în pace
.Oamenii credincio
ş
i a c
ă
ror preocupareprincipal
ă
este practicarea religiei
ş
ieducarea copiilor în religia p
ă
rin
ţ
ilor vorca statul s
ă
-i lase în pace. Nu cer de lastat subven
ţ
ii pentru bisericile lor
ş
i nicis
ă
-i for
ţ
eze pe al
ţ
ii s
ă
se închine la zeiilor. Iat
ă
de ce protestan
ţ
ii evanghelici,catolicii conservatori, evreii ortodoc
ş
i,musulmanii
ş
i mormonii pot vota cuinima u
ş
oar
ă
pentru candidatul
ş
ipartidul care promite s
ă
-i lase pe
ecareîn pace.Proprietarii de arme, un segmentelectoral important în Statele Unite, vordoar s
ă
 
e l
ă
sa
ţ
i în pace s
ă
se bucure dedrepturile garantate de
Al Doilea Amendament 
. Nu cer subven
ţ
ii
ş
i nici nucer ca în
ecare
ş
coal
ă
public
ă
s
ă
sepredea dup
ă
un manual intitulat
Heather are dou 
ă 
ă 
mici 
**.Proprietarii de mici întreprinderi nu vordecât ca statul s
ă
le lase întreprinderile înpace. Vor mai pu
ţ
ine taxe
ş
i mai pu
ţ
inereglement
ă
ri. Pl
ă
titorii de impozite vorpur
ş
i simplu impozite mai mici.Proprietarii vor s
ă
le
e respectatedrepturile de proprietate. To
ţ
i ace
ş
tivotan
ţ
i interesa
ţ
i de aspectele economicevor s
ă
 
e l
ă
sa
ţ
i în pace.Mi
ş
carea care vrea un guvern
ă
mântlimitat nu trebuie confundat
ă
cu anarhiasau cu opozi
ţ
ia fa
ţă
de ideea deguvern
ă
mânt.Un guvern care oblig
ă
la respectareacontractelor, pedepse
ş
te jefuitorii deb
ă
nci
ş
i pe criminali
ş
i îi împiedic
ă
pecanadieni s
ă
treac
ă
grani
ţ
a fraudulosspore
ş
te libertatea. Abia când guvernuldep
ăş
e
ş
te aceste atribu
ţ
ii distrugelibertatea individual
ă
.Chiar
ş
i acei americani care voteaz
ă
cugândul la politica extern
ă
sunt mâna
ţ
i deaceea
ş
i dorin
ţă
de a
l
ă
sa
ţ
i în pace.Administra
ţ
ia Bush poate a vrut s
ă
creezeun imperiu, dar o astfel de politic
ă
n-areu
ş
it s
ă
atrag
ă
voturi, dup
ă
cum a a
atîn 2006
ş
i 2008. În timpul R
ă
zboiuluiRece, când Uniunea Sovietic
ă
amenin
ţ
alumea
ş
i libertatea Americii, a existat omi
ş
care puternic
ă
în sprijinul unei ap
ă
r
ă
rina
ţ
ionale capabile s
ă
pun
ă
stavil
ă
 colonialismului sovietic. Scopul mi
ş
c
ă
riin-a fost cheltuirea banilor pe înarmare dedragul înarm
ă
rii: dup
ă
pr
ă
bu
ş
irea UniuniiSovietice, bugetul alocat ap
ă
r
ă
rii înStatele Unite a sc
ă
zut de la 6 procente la3 procente din PIB.În esen
ţă
, nu exist
ă
niciun con
ict întreconservatorii sociali de diferite religii carevor s
ă
 
e l
ă
sa
ţ
i s
ă
-
ş
i practice religia
ş
ioamenii de afaceri de diferite tipuri carevor s
ă
 
e l
ă
sa
ţ
i în pace s
ă
fac
ă
bani
ş
i s
ă
 creeze avu
ţ
ie. Poate c
ă
au valori saupriorit
ăţ
i diferite, dar de la stat cer acela
ş
ilucru:
„L
ă 
sa 
ţ 
i-ne în pace“
.
Trad
u
c
e
r
e
d
e
 
TUDOR GLODEANU
* Grover Norquist este pre
ş
edintele funda
ţ
iei
Americans for Tax Reform 
.** O carte pentru copii despre o feti
ţă
crescut
ă
 de dou
ă
mame lesbiene. (n. tr.)
GROVER NORQUIST*
liberale. Iar ideea fuzion
ă
rii sau a alian
ţ
elor
ş
i federa
ţ
iilor între curente ale dreptei ahr
ă
nit succese politice semni
cative înRomânia postdecembrist
ă
, cre
ş
tin-democra
ţ
ia
ind exemplul cel mai recent.Îns
ă
istoria Statelor Unite este cea care agenerat situa
ţ
ia paradigmatic
ă
: americaniipot
în acela
ş
i timp tradi
ţ
ionali
ş
ti
ş
iindividuali
ş
ti radicali, întrucât tradi
ţ
ia lorare o natur
ă
institu
ţ
ional
ă
fondat
ă
peata
ş
amentul fa
ţă
de libertatea individual
ă
 (
Grov
e
r Norq
ui
st
, pag. II). Coali
ţ
ia de tipfuzionist
„Leave us alone“
nu ceresubven
ţ
ii de la stat, ci libertate. Folosireaaparatului de coerci
ţ
ie al statului pentru aimpune cet
ăţ
enilor o cultur
ă
 
ş
i elanulradicalist de democratizare în politic
ă
 extern
ă
sunt reclamate mai degrab
ă
deneoconservatori (Camil Ungureanu,Grover Norquist, Marcel Guarnizo). Daracestea constituie avertismenteimportante împotriva alunec
ă
rii înpractic
ă
în mi
ş
c
ă
ri deviante de laplatforma fuzionist
ă
ini
ţ
ial
ă
(
Cam
i
lU
n
u
r
e
a
nu
,
Neoconservatorismul. Un  fenomen circumstan 
ţ 
ial?
, disponibilonline în num
ă
rul curent al revistei).Dispari
ţ
ia comunismului pare s
ă
privezealian
ţ
a dintre conservatori
ş
i libertarienide catalizatorul principal - du
ş
manulcomun -, lasându-i s
ă
se certe în voie petema consecin
ţ
elor dezincrimin
ă
riiconsumului de droguri sau a rela
ţ
iei dintredereglementarea masiv
ă
 
ş
i fragmentareasociet
ăţ
ii. Dac
ă
sunt l
ă
sate s
ă
func
ţ
ioneze,forme de agregare social
ă
tradi
ţ
ionale potap
ă
ra individul de excesele statului
ş
ifurniza încredere
ş
i criterii pentrumaturizarea psihologic
ă
a individului.Acestea vor sus
ţ
ine
ş
i informa alegerile
ş
iinterac
ţ
iunile libere complexe (
M
i
ha
i
lN
e
am
ț
u
, pag. VI). Care este îns
ă
limitapermisibil
ă
a coerci
ţ
iei prin lege? Atâtavreme cât conservatorii nu renun
ţă
laideea promov
ă
rii unor scopuri etice saureligioase prin intermediul statului, nupoate
vorba de o autentic
ă
reconcilierecu libertarienii. Totu
ş
i, fuziunea ar puteaavea loc la marginile curentelor. Uneler
ă
d
ă
cini se întâlnesc în
loso
a politic
ă
alui Hayek, care, pe de o parte, atac
ă
ideeade direc
ţ
ie obiectiv
ă
a comunit
ăţ
ii
ş
i
in
ţ
eiumane în favoarea deciziilor individualedispersate, dar, în acela
ş
i timp, renun
ţă
 
ş
ila stricte
ţ
ea radical
ă
a teoriei dreptuluinatural în favoarea unui evolu
ţ
ionism alregulilor (
Ema
nue
l Socac
iu
, pag. IV). Pentruc
ă
nivelul practic reclam
ă
un loc deîntâlnire. Ar
o eroare s
ă
credem c
ă
 adversarul comun conservatorilor
ş
ilibertarienilor a disp
ă
rut. Exist
ă
fronturitrasabile geogra
c în jurul regimurilorautoritare, fronturi trasabile ideologic în jurul avatarurilor radicale stângiste(Marcel Guarnizo, Gelu Tranda
r)
ş
ifronturi ascunse - vechile structuri dininstitu
ţ
iile statului men
ţ
inându-
ş
i pozi
ţ
iileprivilegiate în mediul politic, de afaceri,mass-media (
G
e
l
u
Tra
n
da
r
, pag. V). Cadrulideologic de tip radical prevaleaz
ă
ast
ă
zi lanivel cultural la fel cum etatismulprevaleaz
ă
la nivel institu
ţ
ional. Eroareastrategic
ă
major
ă
care ne-a dus aici estenesocotirea ideii de limite naturale dinstructura realit
ăţ
ii rezistente la voin
ţ
auman
ă
 
ş
i, în general, deteriorareacomponen
ţ
ei culturale care a f 
ă
cut posibil
ă
 civiliza
ţ
ia Vestului. Libertatea politic
ă
,libertatea economic
ă
 
ş
i libertatea cultural
ă
 sunt atât de legate între ele încâtlegitim
ă
rile specializate cu care s-aupreocupat economi
ş
tii libertarieni par s
ă
 nu
e de ajuns.
Ş
ansa rena
ş
terii st
ă
încapacitatea
think tank 
-urilor de a abordaintegrativ problemele democra
ţ
iei (
Marc
e
lG
u
ar
ni
zo
, pag. III). Aceast
ă
capacitatecivic
ă
 
ş
i intelectual
ă
este ast
ă
zi în stadiuincipient. Dar asaltul realit
ăţ
ii asupraindivizilor obi
ş
nui
ţ
i for
ţ
eaz
ă
un anumesentiment al urgen
ţ
ei. Americanii se con-frunt
ă
cu o presiune etatist
ă
ă
r
ă
prece-dent, iar românii plutesc în deriv
ă
la oasemenea distan
ţă
de mal, încât aiciconservatorii
ş
i libertarienii trebuie deo-camdat
ă
s
ă
î
ş
i pun
ă
în parantez
ă
diferende-le. Chiar dac
ă
lumina celor dou
ă
„faruri“de la mal, libertarian
ş
i conservator, estediferit
ă
, de la o asemenea distan
ţă
celedou
ă
raze de lumin
ă
se confund
ă
(
Cr
i
st
i
a
n
 Câmp
e
a
nu
, pag. VII). Concret, dac
ă
în planpolitic uniunea curentelor intelectualecare inspir
ă
dreapta contemporan
ă
este s
ă
 aib
ă
loc prin PDL, atunci PDL trebuie s
ă
î
ş
iînsu
ş
easc
ă
trei lec
ţ
ii (
Flor
in
Cojocar
iu
, pag.VII). Prima: fuzionismul trebuie acceptat
ş
i ca un criteriu doctrinar capabil s
ă
cure
ţ
epartidul de complicit
ăţ
i plutocratice. A doua: în loc s
ă
a
ş
tepte acordul sauintegrarea unor mi
ş
c
ă
ri intelectuale pre-cum conservatorismul, cre
ş
tin-democra-
ţ
ia sau libertarianismul unele în altele,politicienii de profesie trebuie s
ă
 întreprind
ă
strategii acceptabile defederalizare. Odat
ă
elibera
ţ
i de incertitu-dini, ne-am putea dedica eforturileproiectului comun. A treia: fuzionismulvizeaz
ă
libertatea, dereglementarea
ş
irelaxarea
scal
ă
. Îns
ă
în calea înv
ăţă
riiacestor lec
ţ
ii
ş
i a adopt
ă
rii cu succes asolu
ţ
iei americane stau cel pu
ţ
in treipiedici (
Rad
u
Cr
i
st
e
sc
u
, pag.VIII). Primapiedic
ă
este la nivelul institu
ţ
iilor politice:formarea de platforme intelectuale ca baz
ă
 pentru platforme politice este mai simpl
ă
 într-un sistem federativ, întrucât actoriipolitici se pot mobiliza f 
ă
r
ă
s
ă
a
ş
tepte per-misiunea de la centru. Sistemul politic alunui stat unitar cu partide organizate ierar-hic, unde politicienii sunt dependen
ţ
i doc-trinar
ş
i
nanciar de deciziile centrului,este mult mai rigid. A doua
ţ
ine de absen
ţ
aunei pie
ţ
e a ideilor: prea pu
ţ
ini în
ţ
elegargumentele relevante ale doctrinelor. Însfâr
ş
it, a treia piedic
ă
st
ă
în provocareaspecial
ă
cu care se confrunt
ă
un spirit con-servator în context postcomunist. În acestcontext, conservatorul are de separat
lo-nul tradi
ţ
ional liberal de cel antiliberal; aiciva descoperi c
ă
tradi
ţ
ia libert
ăţ
ii este atâtde fragil
ă
, încât este mai mult de construitdecât de recuperat. Apoi, va trebui s
ă
în
ţ
e-leag
ă
de ce, atunci când trecutul este atâtde pervertit, valorile conservatoare pot cere o ruptur
ă
radical
ă
sau revolu
ţ
ionar
ă
.Suntem încrez
ă
tori c
ă
, împreun
ă
cupartenerii
ş
i colaboratorii no
ş
tri, vomdep
ăş
i aceste probleme. Odat
ă
cu discu
ţ
iacâtorva aspecte ale platformei comune alibertarienilor
ş
i conservatorilor, proiectul
Centrului de Analiz 
ă 
 
ş
i DezvoltareInstitu 
ţ 
ional 
ă 
 
(
CADI 
)
ş
i al
Funda 
ţ 
iei Konrad Adenauer 
lanseaz
ă
o întrebare:este fuzionismul o construc
ţ
ie capabil
ă
 politic s
ă
ne elibereze de ne
reasca povar
ă
 
scal
ă
 
ş
i reglementativ
ă
 
ş
i de disconfortulmoral
ş
i material proprii sistemului actual?
Pornind de la ceea ce ne une
ș
te
»
u
rmar
e
d
in
pag 
in
a I
 
22 plus // nr. 298 // 1 iunie 2010
iii
O sch
i
mbar
e
d
e
parad
i
gm
ă
 p
en
tr
u
ap
ă
rar
e
a d
e
mocra
ţ
iei
MARCEL GUARNIZO*
pensiile private a milioane de cet
ăţ
eniargentinieni.Rolul libert
ăţ
ii culturale în aceast
ă
ecua
ţ
ieeste îns
ă
cel mai important. Bloculcultural constitutiv democra
ţ
iiloroccidentale este format în principal dereligia cre
ş
tin
ă
 
ş
i de disciplinele
ş
tiin
ţ
i
ce,
ş
i mai ales de
loso
e.
R
evolu
ţ
ia socialist
ă
 
ş
i rezultateleei catastrofale î
ş
i au origineatocmai într-o abera
ţ
ie
loso
c
ă
, teologic
ă
 
ş
iantropologic
ă
privitoare lanatura omului. Distrugerea ordiniieconomice
ş
i politice se datoreaz
ă
acesteigrave erori culturale. Îi g
ă
sim originiledeja la Rousseau, despre care FredericBastiat comenta:
„…Legislatorul estemecanicul care inventeaz 
ă 
ma 
ş
ina; principele este doar muncitorul care pune în func
ţ 
iune ma 
ş
ina…
Ş 
i ce rol  joac
ă 
persoanele aici? Am spune c
ă 
sunt ma 
ş
ina pus
ă 
în mi 
ş
care. De fapt, nu sunt ele doar materia brut 
ă 
din care este f 
ă 
cut 
ă 
ma 
ş
in 
ă 
ria?“
. Ideologia radical
ă
 mut
ă
omul din legit
ăţ
ile sale naturale înalt angrenaj creat arti
cial. Aceast
ă
eroareantropologic
ă
a permis dezumanizareaomului odat
ă
cu abolirea propriet
ăţ
iiprivate a schimbului liber între oameni, alibert
ăţ
ii de mi
ş
care, de munc
ă
, deexpresie
ş
i de asociere. Curând, efectelemultiplicate s-au întors înapoi la nivelcultural
ş
i a dus la degenerarea
ş
tiin
ţ
elor.Dac
ă
pic
ă
oricare dintre aceste libert
ăţ
i -economic
ă
, politic
ă
, cultural
ă
-, sepr
ă
bu
ş
e
ş
te întregul edi
ciu. Pierdereacomponentei culturale este cea maisubtil
ă
, pentru c
ă
ea nu se vede cu ochiulliber: cultura subzist
ă
în primul rând lanivelul cogni
ţ
iei. Deteriorareacomponentei culturale const
ă
în uitareaideilor fundamentale care au f 
ă
cutposibil
ă
civiliza
ţ
ia Vestului. Tocmai înp
ă
strarea acestei mo
ş
teniri st
ă
mareacontribu
ţ
ie a mi
ş
c
ă
rii conservatoare. Înrevolu
ţ
ie comunist
ă
, care pur
ş
i simplu am
ă
turat statele din estul
ş
i centrulEuropei, a fost punerea în practica a unoridei distrug
ă
toare. Lupta fundamental
ă
 este întotdeauna o lupt
ă
a ideilor.Contextul pentru o rena
ş
tere saurefundamentare intelectual
ă
 
ş
i cultural
ă
 este îns
ă
di
cil. Ast
ă
zi, în Europa are locun alt fel de „fuzionism“, unul procedural
ş
i despotic realizat de
Uniunea European 
ă 
cu na
ţ
iunile ei care n-au decâts
ă
se conformeze dac
ă
nu vor s
ă
tr
ă
iasc
ă
 în izolare. De
citul democratic este ositua
ţ
ie de fapt, ilustrat
ă
, de exemplu, demaniera coercitiv
ă
în care poporulirlandez a fost for
ţ
at s
ă
ias
ă
la un al doileareferendum pentru rati
carea
Tratatului de la Lisabona 
. Acesta este numai unsimptom al cadrului teoretic profundde
citar la nivel cultural, politic
ş
ieconomic care fundamenteaz
ă
ast
ă
zidemocra
ţ
ia. Este vorba de cadrulideologic de tip radical.
Ş
i aici st
ă
ast
ă
ziadversarul comun teribil al libertarienilor
ş
i conservatorilor, din lumea occidental
ă
 pân
ă
în Europa de Est. Pentru c
ă
tr
ă
imto
ţ
i ast
ă
zi, for
ţ
at, visul gramscian alhegemoniei culturale socialiste. În fa
ţ
aacestui adversar p
ă
le
ş
te orice distinc
ţ
iedintre libertarieni
ş
i conservatori.Sarcina acestei elite intelectuale esteconstruc
ţ
ia unei no
ţ
iuni integratoare ademocra
ţ
iei, care s
ă
cuprind
ă
libertateapolitic
ă
, libertatea economic
ă
 
ş
i libertateacultural
ă
, incluzând în cea din urm
ă
 
ş
ireligia. Acestea sunt intrinsec legate întreele. Pierderea libert
ăţ
ii economice vaduce întotdeauna la pierderea libert
ăţ
iipolitice
ş
i culturale,
ş
tim înc
ă
de la MiltonFriedman. Pierderea libert
ăţ
ii politice(de
citul democratic) va duce
ş
i ea lapierderea libert
ăţ
ii economice
ş
i laînc
ă
lcarea dreptului la proprietate privat
ă
 de c
ă
tre stat. Avem exemplul recent debanditism politic al pre
ş
edintelui socialistKristina Kirchner care, dup
ă
un votprocedural în parlament, a con
scat
Ideea fuzionist
ă
a lui Frank Meyer
semni
c
ă
alian
ţ
a curentelelor dininteriorul mi
ş
c
ă
rii conservatoare cu
ş
colide gândire liberale clasice
ş
i libertariene,cu care împ
ă
rt
ăş
esc scopul libert
ăţ
iieconomice, garan
ţ
iei propriet
ăţ
ii private
ş
i dorin
ţ
a de a limita puterea statului.Toat
ă
aceast
ă
alian
ţă
care practic nuexista înainte de 1945 atinge apogeulodat
ă
cu ascensiunea lui Ronald Reagan în1980
ş
i cu ob
ţ
inerea unei victoriir
ă
sun
ă
toare împotriva Uniunii Sovietice.Acest r
ă
zboi a ac
ţ
ionat ca un catalizator alalian
ţ
ei între fac
ţ
iuni altfel diverse, îns
ă
 acum s-a încheiat. Conservatorismul apierdut
ş
i el azi din viziunea
ş
i for
ţ
a saintelectual
ă
. Pe de o parte, unconservator social precum George Bush s-a dovedit u
ş
or incapabil s
ă
ş
tigeîncrederea conservatorilor cu preocup
ă
riantietatiste. Pe de alt
ă
parte, nu exist
ă
 urma
ş
i de calibrul lui William F. Buckley,Frank Meyer, Russell Kirk, WhitakerChambers. Iar libertarienii, de multe orineaten
ţ
i la problema evalu
ă
rii morale astilurilor de via
ţă
, pierd din vedere rolulfondator al culturii tradi
ţ
ionale.Însa istoria mi
ş
c
ă
rii intelectualeconservatoare din Statelor Unite ofer
ă
 lec
ţ
ii nepre
ţ
uite pentru transformarea
ş
irena
ş
terea societ
ăţ
ii civile în na
ţ
iunile dinestul
ş
i centrul Europei. Pentru c
ă
noi, ceidin aceast
ă
regiune, putem înv
ăţ
a de la ei
ş
i putem evita unele ezit
ă
ri
ş
i capcanecare poate au încetinit progresulintelectual al SUA.
D
iferen
ţ
ele
ş
i neîn
ţ
elegeriledintre conservatori - partizaniai unei societ
ăţ
i în acela
ş
i timplibere
ş
i virtuoase -
ş
ilibertarieni sunt multiple, darunul dintre resorturi este cel religios.Pentru c
ă
mi
ş
carea conservatoare înStatele Unite nu se de
ne
ş
te doar ca anti-comunist
ă
 
ş
i anti-etatist
ă
, ci
ş
i înfavoarea unei ordini morale curecuno
ş
terea transcendentului.O distinc
ţ
ie relevant
ă
aici ar
întreconcep
ţ
ia teonomic
ă
a omului
ş
i,respectiv, concep
ţ
ia unei completeautonomii a lui, între o existen
ţă
 con
ş
tient
ă
de dependen
ţ
a de Dumnezeu
ş
i, respectiv, o via
ţă
dus
ă
ca
ş
i cumDumnezeu nu ar exista.Îns
ă
 
ş
i în
ă
untrul taberei religioase exist
ă
odistinc
ţ
ie important
ă
,
ş
i aici ajung la odi
cultate din
ă
untrul conservatorismuluioccidental. Evanghelicii
ş
i conservatoriiprotestan
ţ
i care au renun
ţ
at la ideea deautoritate mediatoare
ş
i la ideea dera
ţ
iune în favoarea simplei credin
ţ
e pebaza adev
ă
rului revelat au reu
ş
it s
ă
 deformeze percep
ţ
ia asupra credin
ţ
eireligioase ca atare. Aceasta se vede ast
ă
ziîn rândurile liberalilor clasici,libertarienilor
ş
i seculari
ş
tilor. Or,na
ţ
iunile din estul
ş
i centrul Europei, carenu au un ethos protestant, pot evitaaceste probleme.
Ş
ansa st
ă
în rena
ş
terea unei eliteintelectuale care s
ă
fundamenteze teoreticviitorul corp politic. C
ă
ci toateschimb
ă
rile
ş
i revolu
ţ
iile încep în min
ţ
ileoamenilor. De exemplu, devastatoareap
ă
strarea memoriei
ş
i a ideii c
ă
, încuvintele lui Richard Weaver, omul
„nu î 
ş
i poate face propria voin 
ţă 
lege“
, f 
ă
r
ă
 s
ă
 
ţ
in
ă
seama de limit
ă
rile naturale dinstructura realit
ăţ
ii.Ideea unei structuri a realit
ăţ
iiindependente de voin
ţ
a omului dinexaminarea c
ă
reia omul, prin ra
ţ
iune,este capabil s
ă
extraga legi
ş
i normemorale este mai întâi abandonat
ă
denominalism, apoi mi
ş
carea protestant
ă
seface vinovat
ă
de acela
ş
i abandon.
Ş
ipentru c
ă
protestan
ţ
ii sunt un
lonimportant în mi
ş
carea conservatoare, euprefer s
ă
m
ă
de
nesc mai degrab
ă
dreptun meta
zician realist decât unconservator. Cu atat mai pu
ţ
in m
ă
potconsidera libertarian, întrucât, la nivelsecular, ace
ş
tia se simt mai aproape deviziunea atomizant
ă
adus
ă
de Revolu
ţ
iaProtestant
ă
, în care individul estepostulat ca autonom în ceea ce prive
ş
teinterpretarea
Scripturii 
.Mul
ţ
i neoconservatori se fac
ş
i ei vinova
ţ
ide ignorarea componentei cultuale.Eforturile lor de a exporta democra
ţ
iaprin instituirea unor reforme economice
ş
i politice, ignorând bazele culturale aledemocra
ţ
iei liberale, au dus la gre
ş
elilecunoscute din Irak. E
ş
ecul de a în
ţ
elegerealit
ăţ
ile culturale ale diferitelorciviliza
ţ
ii este
ş
i el o urmare a erorii
loso
ce a anti-realismului în sensul luiWeaver
ş
i este pân
ă
la urm
ă
o mostr
ă
deradicalism. De aceea, insist c
ă
frontulrelevant în disputele politice trebuieretrasat în jurul radicalilor de orientareantimeta
zic
ă
.Suntem ast
ă
zi martorii unei fuziuni lapolul intelectual
ş
i politic opus alian
ţ
einoastre: polul radicalilor,
e ei ecologi
ş
ti,femini
ş
ti, anarhi
ş
ti antiglobali
ş
ti,libertini, comuni
ş
ti
ş
.a.m.d. Ace
ş
tia suntdetermina
ţ
i s
ă
schimbe ceea ce nu poate
schimbat f 
ă
r
ă
grave dezastre morale
ş
iciviliza
ţ
ionale, anume, natura realit
ăţ
ii
ş
i
in
ţ
a constitutiv
ă
a omului.
C
ea mai de succes form
ă
deradicalism este ceea ce secheam
ă
„democra
ţ
ia radical
ă
“,„democra
ţ
ia politic
ă
“ sau ceeace Rawls a numit „liberalismpolitic“. Poate surprinz
ă
tor, Marx poatearunca lumin
ă
asupra chestiunii. Marx aspus c
ă
democra
ţ
ia este calea c
ă
tresocialism.
Ş
i ideea a fost adoptat
ă
ă
r
ă
 echivoc în declara
ţ
iile
Interna 
ţ 
ionalei Socialiste
. În
Declara 
ţ 
ia Principiilor dela Stockholm 
din 1989 r
ă
spunsul socialisteste neechivoc:
„Democra 
ţ 
ia politic
ă 
estecadrul necesar 
ş
i precondi 
ţ 
ia pentru toate celelalte drepturi 
ş
i libert 
ăţ 
i“
.Dar dac
ă
pentru Lenin cultura erasecundar
ă
prelu
ă
rii resurselor economice
ş
i politice, noii sociali
ş
ti urmeaz
ă
 strategia propus
ă
de Gramsci:antagonismele culturale sunt cheiadistrugerii capitalismului.
* P
ă
rintele Marcel Guarnizo este pre
ş
edinteal
think tank 
-ului
Educational Initiative for Central and Eastern Europe
 
ş
i preot în
Arhidioceza Moscovei 
.
co
n
t
inu
ar
e
î 
n
pag 
in
a IV
»

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->