High Quality
Open the downloaded document, and select print from the file menu (PDF reader required).
Centrul European de Studii Covasna – HarghitaRevista Presei MaghiareNr. 17 / 01.09 – 15.09.2011
Recens
ă
mântul
Se pare c
ă
în ultimul moment, a
ş
a-numita politic
ă
maghiar
ă
oficial
ă
din România
ş
i-a b
ă
gatmin
ile în cap
ş
i dore
ş
te s
ă
ia în serios cauza apripatului recens
ă
mânt. La sugestia speciali
ş
tilor,
ş
idemagogii au început s
ă
-
ş
i dea seama c
ă
nu-i totuna câ
i suntem. Ins
ă
nu-i este totuna nici puteriipolitice de la Bucure
ş
ti ce rezultate vor fi ob
inute. Principalul scop al acesteia este s
ă
taie, s
ă
tri
ş
eze, având în vedere c
ă
anumite drepturi sunt acordate cu
ârâita -conform vechii practici- dup
ă
procentele ob
inute. Orban Balazs este martor al faptului c
ă
principala aspira
ie a politicii deasimilare -ce ne-a m
ă
cinat
ara pe parcursul secolelor- a vizat reducerea efectivelor popula
ieimaghiare, urm
ă
rind astfel s
ă
-i dovedeasc
ă
lumii întregi c
ă
în marea Ungarie abia dac
ă
exist
ă
4milioane
ş
i ceva de maghiari. Pe P
ă
mântul Secuiesc, sunt f
ă
cu
i disp
ă
ru
i cel pu
in 100.000 desecui- scrie marele cercet
ă
tor. Mul
i nu vor s
ă
ia în serios faptul c
ă
statisticile controlate dedictatorul de dinainte de 89 au t
ă
inuit existen
a a 700.000 de maghiari transilv
ă
neni din România.Au fost raporta
i 1.700.000 de maghiari, în timp ce, potrivit statisticilor biserice
ş
ti, am existat înnum
ă
r de 2.400.000. Acest efectiv i-a inclus
ş
i pe cei 200.000 de ceang
ă
i maghiari, în prezent, doar60-70.000 din ei mai cunosc limba maghiar
ă
. Dup
ă
89 a venit num
ă
rul sub
ire de 1,5 milioane,acum, potrivit unor sociologi pesimi
ş
ti , ne putem a
ş
tepta la un efectiv de 1.200.000 de maghiari.Sursa: publica
ia s
ă
pt
ă
mânal
ă
Szekely Ujsag), nr. 85 din 01-07.09.2011, autor KomoroczyGyorgy
Cazul directorului bibliotecii a ajuns la poli
ie
Dan Suciu a depus o plângere penal
ă
împotriva lui Tamas Sandor, pre
ş
edintele consiliului jude
ean,
ş
i a lui Szonda Szabolcs, fost director al bibliotecii. Politicianul Partidului Conservator îlacuz
ă
pe Tamas de comiterea unor ilegalit
ă
i, de abuz
ş
i neglijen
ă
în serviciu
ş
i de gestionareanecorespunz
ă
toare a banilor publici. In opinia sa, Tamas ar putea fi condamnat la 5 ani de închisoare. In opinia sa, Szonda Szabolcs a ocupat pe nedrept func
ia de director; a provocat pagubela buget. Dat fiind faptul c
ă
tribunalul i-a anulat numirea în func
ia de director, documentele pe carele-a semnat sunt nule. Suciu consider
ă
c
ă
Szonda ar putea primi o pedeaps
ă
de 3 ani de închisoare.A reie
ş
it de asemenea c
ă
nici Dan T
ă
nas
ă
nu st
ă
cu mâinile în sân. El s-a adresat prefecturiipentru a demararea de cercet
ă
ri împotriva pre
ş
edintelui consiliului
ş
i împotriva directoruluibibliotecii. Prefectura a înaintat cazul poli
iei.Tamas Sandor ne-a declarat c
ă
, în opinia sa, acuza
iile sunt nefondate, directorul biblioteciia fost numit prin concurs. Dup
ă
sentin
a judec
ă
toreasc
ă
definitiv
ă
a fost suspendat din func
ie
ş
i afost organizat un nou concurs pentru ocuparea func
iei. Regretabil este faptul c
ă
ace
ş
ti f
ă
arnici,Dan Suciu
ş
i Dan T
ă
nas
ă
, irosesc mult
ă
energie, iar timpul
ş
i energia pierdut
ă
din cauza cusurgiilorar putea fi folosite pentru edificarea spiritual
ă
ş
i practic
ă
- a declarat pre
ş
edintele de consiliu, care amai ad
ă
ugat c
ă
, în opinia sa, nu numai cei doi se afl
ă
în spatele reclama
iilor, al peti
iilor, ci maimul
i, care nu î
ş
i asum
ă
îns
ă
public acest lucru.Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6379 din 02.09.2011, autor Farkas Reka
Program axat pe autonomie
Consiliul Na
ional Secuiesc le-a adresat un apel electorilor de pe P
ă
mântul Secuiesc
ş
icandida
ilor la alegerile locale din anul 2012, în care cere ca hot
ă
rârile Marii Adun
ă
ri aAutoguvern
ă
rilor de pe P
ă
mântul Secuiesc (SZON) s
ă
fie considerate un principiu director înaintede acordarea voturilor.
In comunicatul de ieri, semnat de pre
ş
edintele CNS, Izsak Balazs, se aminte
ş
te c
ă
MareaAdunare a Autoguvern
ă
rilor de pe P
ă
mântul Secuiesc a fost convocat
ă
pentru ca autoguvern
ă
rile s
ă
fie implicate în lupta pentru autonomie, s
ă
fie creat precursorul institu
iilor autonomiei
ş
i, în cadrulreformei administra
iei publice, s
ă
fie adoptat
ă
o pozi
ie de sus
inere a integrit
ă
ii teritoriale aP
ă
mântului Secuiesc. Se consider
ă
important ca hot
ă
rârile adoptate de SZON s
ă
fie puse în practic
ă
,urmând ca acestea s
ă
devin
ă
liniile directoare ale alegerilor locale. Printre hot
ă
râri figureaz
ă
întrealtele
ş
i faptul c
ă
P
ă
mântul Secuiesc este indivizibil
ş
i acesta poate fi imaginat pe viitor ca unitateadministrativ
ă
autonom
ă
, care dispune de un surplus de atribu
ii. Autoguvern
ă
rile sprijin
ă
statutulde autonomie al CNS, organizeaz
ă
referendumuri în a
ş
ez
ă
rile de pe P
ă
mântul Secuiesc în vedereamodific
ă
rii hotarelor administrative, asigur
ă
utilizarea oficial
ă
a limbii române
ş
i maghiare
ş
irecunosc simbolurile regiunii -imnul, drapelul, simbolul regional SIC
ş
i declararea zilei de 15martie zi nelucr
ă
toare.Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6379 din 02.09.2011
UDMR sus
ine respectarea propor
ionalit
ă
ii / Piedicile electorale
In pofida tuturor str
ă
daniilor, este posibil ca alegerile parlamentare din noiembrie anul viitors
ă
se desf
ăş
oare tot dup
ă
sistemul introdus în urm
ă
cu trei ani, sistem ineficient în aprecierea tuturor-a reie
ş
it din declara
iile f
ă
cute de deputatul UDMR Marton Arpad, în leg
ă
tur
ă
cu activitateacomisiei de coali
ie care se ocup
ă
de aceast
ă
tem
ă
, respectiv cu posibilit
ă
ile favorabile
ş
inefavorabile pentru maghiarimea.Reprezentan
ii în comisie ai partidelor aflate la guvernare au ajuns la consens într-o singur
ă
privin
ă
: norma juridic
ă
în vigoare nu e corespunz
ă
toare , aceasta a deteriorat calitateaparlamentului - a men
ionat deputatul. Membrii comisiei de coali
ie aprob
ă
, în general, comasareacelor dou
ă
alegeri din anul viitor, îns
ă
, problema respectiv
ă
are un caracter neutru din punctul devedere al maghiarimii, iar principiile func
ion
ă
rii democra
iei sunt slujite de alegerile organizateseparat, astfel se poate garanta c
ă
nicio forma
iune nu va ob
ine o putere prea mare - a opinatMarton Arpad.Pentru maghiari are o importan
ă
mult mai mare calitatea sistemului electoral
ş
i efectivulparlamentului. Reprezentarea real
ă
poate fi asigurat
ă
doar de sistemul propor
ional. Prin reducereanum
ă
rul parlamentarilor, mai multe jude
e populate de grupuri etnice dispersate r
ă
mân f
ă
r
ă
reprezentan
ă
. Ins
ă
, ar fi o mare problem
ă
ş
i dac
ă
reprezentan
a maghiarimii ar fi mai restrâns
ă
decât echipa de 18 membri a altor minorit
ă
i . 17 reprezentan
i minoritari sunt delega
i ai unorgrupuri etnice al c
ă
ror efectiv total este mai mic decât 10% din popula
ia maghiar
ă
, ei se confrunt
ă
cu probleme total diferite, revendic
ă
o altfel de înv
ăă
mânt de limba matern
ă
decât cel solicitat decomunitatea maghiar
ă
, nu doresc nici universitate
ş
i nici diferite forme ale autonomiei - a explicatMarton Arpad. UDMR nu poate accepta altceva decât un sistem care se apropie cât mai mult depropor
ionalitate, trebuie s
ă
dispunem de posibilitatea de a interveni într-un anumit mod înproblemele ce ne vizeaz
ă
- a spus deputatul, subliniind c
ă
aceasta reprezint
ă
miza perioadeiurm
ă
toare.Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6380 din 03.09.2011, autor Farkas Reka
Facult
ă
i maghiare independente în cadrul universit
ă
ilor
Majoritatea trebuie s
ă
le asigure minorit
ă
ilor posibilitatea de a adopta ele însele decizii înproblemele care le vizeaz
ă
-s-a subliniat în cadrul conferin
ei organizate de Funda
ia Cultural
ă
Bernady Gyorgy, pe tema înv
ăă
mântului superior minoritar din România, desf
ăş
urate vineri (n.t. -02.09), la Târgu Mure
ş
. Referitor la situa
ia creat
ă
în jurul Universit
ă
ii de Medicin
ă
ş
i Farmacie dinTârgu Mure
ş
, vicepremierul Marko Bela a precizat: ministerul educa
iei nu poate accepta chartauniversitar
ă
care nu asigur
ă
posibilitatea înfiin
ă
rii facult
ă
ilor independente, având în vedere c
ă
noua lege a înv
ăă
mântului include prevederi clare care practic oblig
ă
universit
ă
ile cu diferite limbide predare s
ă
înfiin
eze facult
ă
i independente destinate înv
ăă
mântului minoritar.
La eveniment au participat conduc
ă
torii universit
ă
ilor de stat sau private care asigur
ă
cursuri în limba maghiar
ă
, speciali
ş
ti în domeniul educa
ional, reprezentan
i ai organiza
iilorminoritare de alt
ă
na
ionalitate decât cea maghiar
ă
, precum
ş
i liderii UDMR. In cadrul conferin
ei afost abordat
ă
ş
i problema privind universitatea de medicin
ă
din Târgu Mure
ş
. Nagy Ors, prorectoruluniversit
ă
ii din Târgu Mure
ş
, a declarat c
ă
în privin
a consolid
ă
rii înv
ăă
mântului de limbamaghiar
ă
, înfiin
area facult
ă
ii maghiare la universitatea din Târgu Mure
ş
reprezint
ă
o problem
ă
vital
ă
.Magyar Tivadar, rector adjunct la Universitatea de Stiin
e Babe
ş
-Bolyai, a precizat: lainstitu
ia de înv
ăă
mânt superior din Cluj, situa
ia asigur
ă
rii înv
ăă
mântului în limba maghiar
ă
estemult mai favorabil
ă
decât la universitatea din Târgu Mure
ş
. In locul fostelor facult
ă
i au fost înfiin
ate institu
ii de limba maghiar
ă
.Potrivit datelor statistice prezentate de Tonk Marton, decan al extensiei din Cluj aUniversit
ă
ii Maghiare de Stiin
e din Transilvania - Sapienta, în România, în fiecare an aproximativ8.000 de tineri sus
in în limba maghiar
ă
examenele la bacalaureat, doar 25% din ei î
ş
i continu
ă
studiile în limba matern
ă
, 25% studiaz
ă
în limba român
ă
, iar 50% din absolven
i nu sunt cuprin
ş
i în înv
ăă
mântul superior.Marko Bela a subliniat: cei interesa
i în înv
ăă
mântul superior trebuie s
ă
în
eleag
ă
faptul c
ă
în cazul înv
ăă
mântului minoritar, problema privind adoptarea în mod independent al deciziilorreprezint
ă
un drept fundamental, care nu poate fi contestat.Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6380 din 03.09.2011
Consiliul Na
ional al PCM / Kover Laszlo a devenit cet
ă
ean de onoare
La congresului de sâmb
ă
t
ă
al PCM, care a avut loc la Târgu Mure
ş
, Kover Laszlo,pre
ş
edintele Parlamentului ungar, a fost ales în func
ia de pre
ş
edinte de onoare.Surpriza manifest
ă
rii desf
ăş
urate la Palatul Culturii din Târgu Mure
ş
a fost alegerea înfunc
ia de pre
ş
edinte de onoare a lui Kover Laszlo, la propunerea lui Szasz Jeno. Delega
ii
ş
i-auexprimat acordul prin aplauze. Kover a declarat c
ă
în ultimii 20 de ani nu a sim
it niciodat
ă
nevoiade a fi membru al unei alte comunit
ă
i politice, îns
ă
în momentul de fa
ă
accept
ă
func
ia depre
ş
edinte de onoare.Kover Laszlo a ad
ă
ugat c
ă
î
ş
i asum
ă
aceast
ă
func
ie nu în calitate de pre
ş
edinte alParlamentului, în calitate de pre
ş
edinte al prezidiului FIDESZ, ci în calitate de persoan
ă
fizic
ă
, încalitate de cet
ă
ean european liber
ş
i de membru al na
iunii ungare. El consider
ă
c
ă
este de datoriasa moral
ă
s
ă
îndeplineasc
ă
cererea Partidului Civic Maghiar. S-a referit la faptul c
ă
maghiarii dinRomânia au mai multe organiza
ii politice, care se afl
ă
în concuren
ă
. A subliniat: democra
ia,concuren
a politic
ă
nu sl
ă
be
ş
te nici o comunitate, ci o amplific
ă
. Independen
a
ş
i autonomia statelorna
ionale actuale nu sunt amenin
ate de aspira
ia celeilalte na
iuni la autonomie, ci de acele puteri
ş
itendin
e pentru care statele na
ionale
ş
i na
iunile reprezint
ă
o piedic
ă
.Scopul principal al congresului PCM a fost preg
ă
tirea pentru alegerile locale din Româniade anul viitor. Consiliul a adoptat o hot
ă
râre în acest sens. Delega
ii congresului au decis în leg
ă
tur
ă
cu înfiin
area Consiliului Na
ional Autoguvernamental al PCM
ş
i a Forumului de Mediere alOrganiza
iilor Jude
ene. La propunerea lui Kincses Maria a fost adoptat
ă
o pozi
ie
ş
i în leg
ă
tur
ă
cucazul Universit
ă
ii de Medicin
ă
ş
i Farmacie din Târgu Mure
ş
, respectiv le-a fost decernat premiulWass Akarat lui Csep Sandor
ş
i Fodor Imre. S-a decis de asemenea în leg
ă
tur
ă
cu înfiin
areaAcademiei Marton Aron
ş
i a Academiei Orban Balazs.Szazs Jeno, pre
ş
edintele PCM, a luat cuvântul dup
ă
adoptarea hot
ă
rârilor, dup
ă
aproximativtrei ore de la începerea congresului. El a declarat c
ă
partidul s
ă
u dore
ş
te s
ă
ofere o alternativ
ă
na
ional
ă
la alegerile locale din România
ş
i c
ă
sunt dispu
ş
i s
ă
colaboreze în acest sens cu CNMT
ş
icu CNS. El a insistat asupra schimb
ă
rii regimului maghiar din Transilvania, declarând: Trebuieschimbat
ă
politica acid
ă
, asupritoare a UDMR! Szasz Jeno a reiterat faptul c
ă
are convingerea c
ă
maghiarii din Transilvania doresc o schimbare
ş
i c
ă
în locul politicii de stânga de dou
ă
decenii esteoferit
ă
încetarea luptelor fratricide
ş
i realizarea unei alternative na
ionale.
Add a Comment