Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Curs Sociologie

Curs Sociologie

Ratings:

4.6

(5)
|Views: 7,077 |Likes:
Published by api-3748563

More info:

Published by: api-3748563 on Oct 15, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/18/2014

pdf

text

original

TEMA I
SOCIOLOGIA CA \u015eTIIN\u0162\u0102
I. Definirea sociologiei. Obiectul de studiu al sociologiei.
Raporturile cu alte \u015ftiin\u0163e
1.1.Definirea sociologiei
\u00centr-un sens foarte general, termenul de sociologie este folosit pentru a desemna
\u015ftiin\u0163a socialului.

Termenul de sociologie provine din \u00eembinarea a dou\u0103 cuvinte, unul latin \u201esocius\u201d ce \u00eenseamn\u0103 social \u015fi altul ce provine din limba greac\u0103 \u201elogos\u201d cu semnifica\u0163ia \u2013 \u015ftiin\u0163\u0103; ca urmare putem considera c\u0103 sociologia este o \u015ftiin\u0163\u0103 despre social, despre societate.

De-a lungul timpului sociologia a fost definit\u0103 \u00een diferite moduri \u00een func\u0163ie de nivelul
de cunoa\u015ftere \u015fi de explicare a socialului.

Filozoful pozitivist francez \u2013 Auguste Compte a folosit pentru prima dat\u0103 termenul de \u201esociologie\u201d \u00eentr-un studiu intitulat: \u201eCourse de philosophie positive\u201d, publicat \u00een anul 1838. \u00cen lucrarea respectiv\u0103 a definit conceptul de \u201esociologie\u201d ca fiind o \u201e\u015ftiin\u0163\u0103 a societ\u0103\u0163ii\u201d.

Max Weber a apreciat sociologia drept \u015ftiin\u0163a care studiaz\u0103 ac\u0163iunea social\u0103.

George Gurtvich a considerat c\u0103 \u201esociologia este \u015ftiin\u0163a fenomenelor sociale totale, care are drept obiect studiul global al rela\u0163iilor sociale, societatea ca integralitate de raporturi\u201d.

Dimitrie Gusti a definit sociologia ca fiind \u201e\u015ftiin\u0163a realit\u0103\u0163ilor sociale\u201d. \u00cen concep\u0163ia lui Petre Andrei \u201esociologia studiaz\u0103 \u00een mod obiectiv, \u00een primul r\u00e2nd, existen\u0163a social\u0103 sub aspectul ei static-structural, \u015fi apoi sub aspectul dinamic - func\u0163ional al ei, ar\u0103t\u00e2nd fazele \u015fi tipurile sociale realizate\u201d.

Pentru Traian Herseni \u201esociologia este \u015ftiin\u0163a societ\u0103\u0163ilor omene\u015fti, este o disciplin\u0103 ce se ocup\u0103 cu studiul vie\u0163ii sociale, al fenomenelor de comunicare uman\u0103, de convie\u0163uire social\u0103\u201d.

Dic\u0163ionarul \u201eLe Petit Larousse\u201d define\u015fte sociologia ca fiind disciplina care \u201estudiaz\u0103
\u015ftiin\u0163ific societ\u0103\u0163ile omene\u015fti \u015fi faptele sociale\u201d.
C\u0103t\u0103lin Zamfirescu \u015fi Laz\u0103r Vl\u0103sceanu \u00een \u201eDic\u0163ionarul de sociologie\u201d consider\u0103 c\u0103
\u201esociologia este o \u015ftiin\u0163\u0103 despre societate\u201d.
Din succinta trecere \u00een revist\u0103 a diferitelor defini\u0163ii date sociologiei se desprind
elementele fundamentale privitoare la specificitatea sa ca disciplin\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103.

Rezult\u0103 din defini\u0163iile date c\u0103 sociologia, ca \u015ftiin\u0163\u0103, dispune de un obiect propriu de cunoa\u015ftere \u015fi anume societatea. Numai c\u0103 societatea este obiect de studiu nu doar al sociologiei , ci \u015fi al multor alte \u015ftiin\u0163e sociale. Se na\u015fte \u00een mod firesc \u00eentrebarea ce anume confer\u0103 specificitate sociologiei? Se consider\u0103 c\u0103 ceea ce deosebe\u015fte sociologia, \u00een principal de toate celelalte \u015ftiin\u0163e sociale este perspectiva de abordare a obiectului de cercetare comun, respectiv societatea. Sociologia este \u015ftiin\u0163a care abordeaz\u0103 societatea ca totalitate, ca \u00eentreg, studiind ansamblul faptelor, fenomenelor, rela\u0163iilor \u015fi proceselor sociale.

Sociologia se manifest\u0103 at\u00e2t ca \u015ftiin\u0163\u0103 a socialului, ca form\u0103 general\u0103 de existen\u0163\u0103 a
vie\u0163ii umane, c\u00e2t \u015fi ca \u015ftiin\u0163\u0103 a societ\u0103\u0163ii globale, a organiz\u0103rii \u015fi dinamicii sale, a1
subsistemelor din care se compune societatea global\u0103 \u015fi a rela\u0163iilor lor at\u00e2t cu sistemul
social-global, c\u00e2t \u015fi cu celelalte subsisteme ale acestuia. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 se desprind

trei paliere ale sociologiei:
- teoria general\u0103 a socialului.
- teorie a societ\u0103\u0163ii globale
- teorii ale diferitelor subsisteme ale societ\u0103\u0163ii globale.

Un astfel de mod de manifestare arat\u0103 c\u0103 sociologia permite observarea \u015fi reflectarea asupra vie\u0163ii sociale, descoperirea disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163ilor \u015fi crizelor sociale de la nivelul individului \u015fi comunit\u0103\u0163ilor umane de posibilitatea de a g\u0103si solu\u0163ii la problemele cu care se confrunt\u0103 societatea.

1.2.Obiectul de studiu a sociologiei

Sociologia este o ramura a \u015ftiin\u0163elor sociale relativ recent\u0103, a c\u0103rei recunoa\u015ftere oficial\u0103 \u015fi institu\u0163ionalizare s-a f\u0103cut la cump\u0103na secolelor XIX \u015fi XX. La sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XIX-lea, revolu\u0163ia industrial\u0103 a produs prin industrializare, profesionalizare \u015fi ra\u0163ionalitate \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi economic\u0103 schimb\u0103ri sociale f\u0103r\u0103 precedent, concretizate at\u00e2t \u00een apari\u0163ia unor fenomene sociale total necunoscute, precum migra\u0163ia aglomerarea, \u00eenstr\u0103inarea \u015fi depersonalizarea, c\u00e2t \u015fi \u00een intensificarea \u015fi extinderea la nivel de societate a fenomenelor sociale cunoscute, precum s\u0103r\u0103cia, exploatarea, devian\u0163a, prostitu\u0163ia, divor\u0163ialitatea, na\u015fterile ilegitime, criminalitatea \u015fi sinuciderea. Schimb\u0103rile produse au avut consecin\u0163e profunde asupra func\u0163ionalit\u0103\u0163ii societ\u0103\u0163ii \u015fi a vie\u0163ii indivizilor, situa\u0163ie ce a impus nevoia cunoa\u015fterii \u015ftiin\u0163ifice - prin observa\u0163ie, descriere, explica\u0163ie \u015fi predic\u0163ie - at\u00e2t a fenomenelor respective, c\u00e2t \u015fi a structurilor, institu\u0163iilor \u015fi grupurilor sociale care le-au determinat. Astfel a \u00eenceput s\u0103 se constituie \u015ftiin\u0163a despre societate, a sociologiei ca \u015ftiin\u0163\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare str\u00e2ns legat\u0103 de schimb\u0103rile social-economice profunde petrecute \u00een societatea european\u0103, fiind un reflex teoretic al acestora \u015fi o \u00eencercare de r\u0103spuns la problemele ridicate de aceste schimb\u0103ri.

Auguste Comte (1798-1857) a conceput studierea societ\u0103\u0163ii dintr-o dubl\u0103 perspectiv\u0103: una static\u0103, ca factor constitutiv \u015fi de stabilitate \u015fi una dinamic\u0103, ca factor de progres \u015fi de schimbare. Interpretarea dat\u0103 de Comte faptelor sociale a exprimat mai mult o inten\u0163ie epistemologic\u0103 (teoria cunoa\u015fterii \u015ftiin\u0163ifice \u2013 epistemologia) \u00een efortul s\u0103u de a eviden\u0163ia ansamblul legilor fundamentale care guverneaz\u0103 \u00een social.

Herbert Spencer (1820-1903) a interpretat societatea ca un organism, apt \u00een mod
sistematic de adaptare \u015fi de evolu\u0163ie.

Emile Durkheim (1858-1917) a desemnat un obiect de cercetare precis al sociologiei \u015fi anume \u201efaptele sociale\u201d. \u00cen studiul \u201eRegulile metodei sociologice\u201d (1894) el a emis o formul\u0103 celebr\u0103: faptele sociale trebuie s\u0103 fie tratate \u201eca lucruri\u201d av\u00e2nd un interes intrisec, autonom. Conform acestei \u00een\u0163elegeri societatea este un complex de fapte sociale. Nici una din aceste fapte sociale nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u015fi nu poate fi explicat\u0103 de sine st\u0103t\u0103tor. Orice fapt social pentru a putea fi \u00een\u0163eles trebuie raportat la totul \u00een care se na\u015fte \u015fi privit paralel cu celelalte p\u0103r\u0163i componente (fapte sociale) ale acestui tot.

Contribu\u0163ii importante la determinarea obiectului de studiu al sociologiei le-au avut
Max Weber , Karl Marx, Wilhelm Wundt, Talcott Parsons, Dimitrie Gusti \u015f.a.
Ace\u015fti g\u00e2nditori au mari merite \u00een efortul f\u0103cut pentru:
1.a se preciza cu claritate obiectul specific de studiu
2
2. a se preciza raporturile cu alte discipline
3. elaborarea unui sistem conceptual \u015fi a unei metodologii de investiga\u0163ie proprii
sociologiei.

Domeniul sociologiei este realitatea social\u0103 \u00een procesualitatea devenirii \u015fi stabilit\u0103\u0163ii ei. Studiul realit\u0103\u0163ilor sociale arat\u0103 c\u0103 anumite procese, institu\u0163ii \u015fi fenomene sociale precum: familia, stratificarea social\u0103, raporturile dintre componentele societ\u0103\u0163ii, mecanismele de func\u0163ionare a societ\u0103\u0163ii au devenit obiect al unor anumite discipline \u015ftiin\u0163ifice numai dup\u0103 constituirea sociologiei ca \u015ftiin\u0163\u0103, ex.: sociologia familiei, sociologia comportamentului deviant, sociologia copilului, sociologia rural\u0103, sociologia puterii etc.

\u00cen mod concret obiectul de studiu al sociologiei \u00eel constituie studiul colectivit\u0103\u0163ilor umane \u015fi al rela\u0163iilor interumane din cadrul acestora, precum \u015fi comportamentul uman \u00een interiorul grupurilor \u015fi comunit\u0103\u0163ilor umane.

Drept urmare \u00een cadrul cursului se vor studia probleme referitoare la ac\u0163iunea social\u0103, structura social\u0103, grupurile sociale, organiza\u0163ia, socializarea, grupurile de v\u00e2rst\u0103, genul social, rela\u0163iile interetnice, rasiale \u015fi na\u0163ionale, familie, religie, devian\u0163\u0103, cultur\u0103 etc.

\u00centruc\u00e2t obiectul sociologiei cuprinde o arie de probleme de mare diversitate \u015fi complexitate, s-a conturat prin diferen\u0163ierea \u015fi aprofundarea investiga\u0163iei \u015ftiin\u0163ifice, un sistem de discipline sociologice. Num\u0103rul acestor discipline sociologice se apropie de 100, dintre care enumer\u0103m: sociologia culturii, sociologia politic\u0103, sociologia civiliza\u0163iilor, sociologia economic\u0103, sociologia cunoa\u015fterii, sociologia familiei, sociologia devian\u0163ei, sociologia comunit\u0103\u0163ilor, sociologia moral\u0103, sociologia juridic\u0103, sociologia limbii, sociologia artei, sociologia literaturii, sociologia educa\u0163iei, sociologia muncii etc. Num\u0103rul impresionant al ramurilor sociologiei scoate \u00een relief dou\u0103 aspecte importante privitoare la statutul acesteia ca \u015ftiin\u0163\u0103. Un prim aspect are \u00een vedere procesul de delimitare continuu, tot mai precis \u015fi nuan\u0163at al obiectului de studiu al sociologiei. Cel\u0103lalt aspect pune \u00een eviden\u0163\u0103 capacitatea sociologiei de a evolua ca \u015ftiin\u0163\u0103 a socialului, de a se adapta la condi\u0163iile sociale concrete \u015fi de a \u00eencerca s\u0103 r\u0103spund\u0103 provoc\u0103rilor agen\u0163ilor sociali \u015fi cerin\u0163elor realit\u0103\u0163ii sociale.

1.3.Raporturile sociologiei cu alte \u015ftiin\u0163e socio-umane.

Specificul unei \u015ftiin\u0163e, \u00een general, este dat de urm\u0103toarele elemente:
- obiectul de cercetare
- aria tematic\u0103 \u015fi aparatul conceptual
- perspectiva de abordare a obiectului de studiu
- metodele de investiga\u0163ie
- finalitatea cercet\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice

Sociologia, ca \u015ftiin\u0163\u0103 social\u0103, are drept obiect de studiu societatea omeneasc\u0103. Dup\u0103 cum s-a ar\u0103tat mai sus, specific pentru sociologie este faptul c\u0103 ea abordeaz\u0103 societatea ca un \u00eentreg, ca ansamblu integral \u015fi coerent de elemente componente, ca totalitate a diversit\u0103\u0163ii \u015fi simultaneit\u0103\u0163ii interac\u0163iunilor care au loc \u00een interiorul s\u0103u. Sociologia este \u015ftiin\u0163a ansamblului de fapte, fenomene, rela\u0163ii \u015fi procese sociale, de unit\u0103\u0163i \u015fi grupuri sociale, de contradic\u0163ii, mi\u015fc\u0103ri \u015fi lupte sociale, a structurii, organiz\u0103rii, func\u0163ion\u0103rii \u015fi dinamicii societ\u0103\u0163ii ca \u00eentreg.

Delimitarea sociologiei de celelalte \u015ftiin\u0163e socio-umane se reflect\u0103 nu numai \u00een modul
de abordare a obiectului obiectul de studiu, ci \u015fi \u00een problematica specific\u0103. Sociologia3

Activity (1)

You've already reviewed this. Edit your review.
Loredana Neculai liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
HECTORVINOMAMANI liked this
Nicutariu Simona liked this
Anton Ancuta liked this
Macovei Paula liked this
bn78nic liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->