Forma de guvernamant n statele cu regim monarhic constituional (ex: Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord, Suedia, Belgia,

Olanda, Spania), eful statului este monarhul, care deine de regul puteri limitate. Puterea executiv este deinut de Guvern prin Primul-Ministru. Ca structur, sistemul este foarte asemntor cu cel al Republicii Parlamentare, diferenele fiind legate de eful statului i modalitatea de alegere al acestuia. Monarhii din aceste sisteme au cunoscut o reducere treptat a atribuiilor lor, mai ales dup anul 1945, rolul acestora fiind mai mult simbolic. Cu toate acestea, exist "puteri de rezerv" pe care acetia le pot folosi (mai ales n Marea Britanie), ns acest lucru ar putea duce la o criz puternic n statul respectiv. Aceast form de guvernmnt este considerat stabila, ntruct eful statului, dei nu este ales direct de ctre cetaeni, este impartial din punct de vedere politic i nici nu se implic la nivel public n politica statului (de exemplu, Regina Marii Britanii nu face niciodat afirmaii publice referitoare la politicile Guvernului, ns are o ntlnire sptmnal cu Primul-Ministru in care i exprim punctul de vedere legat de aciunile acestuia). Monarhia absoluta n aceast form de guvernmnt, monarhul deine puterea absolut in stat. Parlamentul are rol decorativ (daca exist), iar puterea executiv este exercitat n totalitate de monarh. n prezent, state n care exist monarhie absolut sunt Vaticanul, unele monarhii musulmane, etc n statele cu form de guvernmnt parlamentar (ex: Germania), prim-ministrul (sau cancelarul) este eful guvernului, autoritatea executiv n stat, eful statului (monarh sau preedinte) avnd, cu mici excepii, funcii simbolice. Guvernul este numit de ctre Parlament, iar n unele cazuri Parlamentul alege i Preedintele rii. n majoritatea cazurilor, Preedintele are rolul de a media conflictele politice i de a reprezenta pe plan extern ara, neavnd atribuii executive. n cele cu form de guvernmnt semiprezidenial (ex: Frana, Romnia), prim-ministrul este eful guvernului, impartind totusi puterea executiva cu preedintele statului. Acesta din urm ndeplinete funcii importante mai ales n domeniul politicii externe i celei de aprare i de securitate (domaine reservee). De asemenea, Preedintele propune Parlamentului prim-ministrul spre validare, i poate dispune suspendarea din funcie a unor minitri dac acetia sunt anchetai pentru fapte penale. Minitrii sunt numii de Preedinte, la propunerea Primului-Ministru. n republicile semiprezideniale, eful statului este ales direct de ctre cetaeni, conferindu-i acestuia o credibilitate sporit. Exist controverse legate de recunoaterea oficial a "republicii semiprezideniale" ca form oficial de guvernmnt, unii juriti afirmnd c aceasta nu exist n realitate. n cele cu form de guvernmnt prezidenial (ex: SUA), nu exist prim-ministru, att funcia de ef al guvernului ct i cea de ef al statului fiind ndeplinit de preedintele statului. n republicile prezideniale, Preedintele rii (ales direct de ctre ceteni) exercit ntreaga putere executiv, ns aciunile sale sunt puternic controlate de Parlament, prevenind astfel abuzurile. Populatia Populatia reprezinta comunitatea umana asezata pe teritoriul unui stat si asupra careia statul isi exercita autoritatea. Din aceasta categorie fac parte cetatenii statului, cetatenii straini si apatrizii care se afla la un moment dat pe teritoriul statului respectiv. Populatia nu trebuie confundata cu natiunea, nici cu poporul. Natiunea este acea comunitatea umana omogena, perena si distincta de alte colectivitati, rezultata in urma unui proces istoric complex si indelungat, care are la baza comunitatea de origine etnica, de

limba, de cultura, de religie, de latura psihica, de traditii si idealuri la care se adauga un trecut istoric si mai ales vointa de a fi impreuna. Poporul este reprezentat de suma tuturor indivizilor care exista la un moment dat pe teritoriul unui stat, si constituita indiferent de nationalitate, ca suport demografic al statului. Teritoriul Teritoriul este acea parte din globul pamantesc asupra careia statul isi exercita suveranitatea. Teritoriul este alcatuit din: sol, subsol, spatiu acvatic, spatiu aerian de deasupra solului si apelor, marea teritoriala, platoul continental. Se considera ca facand parte din teritoriul statului si zona economica exclusiva, navele si aeronavele aflate sub pavilionul statului, spatiul misiunilor diplomatice si consulare ale statului respectiv. Puterea de stat, cunoscuta si sub denumirea de putere publica, autoritate publica, autoritate de stat Puterea de stat este capacitatea de a lua, pe calea unor manifestari de vointa unilaterale si in absenta oricarei subordonari fata de vreo autoritate superioara sau concurenta, masuri obligatorii, susceptibile de a fi impuse respectului general cu ajutorul fortei de constrangere constituita in acest scop. Ea poate fi exercitata doar in masura in care este legitima, iar deciziile luate exprima vointa generala. Un act normativ al puterii publice nu este legitim prin el insusi, prin simplul fapt ca emana de la o autoritate, ci numai daca, prin continutul si forma lui este legal, conform regulii de drept. Puterea de stat este suverana, adica are vocatia de a decide, fara nici o emixtiune, in treburile interne si externe, cu respectarea suveranitatii celorlalte state. Suveranitatea, ca si trasatura a puterii de stat, presupune doua componente: suprematia si independenta. Suprematia consta in capacitatea de a hotari cu privire la toate aspectele vietii societatii prin instituirea unor norme obligatorii, fara nicio ingradire din partea altor puteri sociale, in toate domeniile sociale, politice si juridice. Independenta consta in plenitudinea si neconditionarea acelorasi prerogative pe plan extern. STATUL UNITAR Trasaturi: 1: Puterea se exercita teoretic printr-o centralizare stricta 2:Exista un unic ansamlu de organisme prin care se exercita puterea Un Parlament unic ,Un Guvern unic , Un singur sistem al Institutiilor Judecatoresti 3: Ordinea juridica este unica 4: Populatia are o singura cetatenie DESCONCENTRAREA -Este o metoda de centralizare dar mai atenuata -Guvernul numeste la nivel teritorial un reprezentant al sau (Prefect).Asupra acestuia Guvernul exercita un control de legalitate si oportunitate -Ministerele infiinteaza , in unitati administrativ-teritoriale servicii publice desconcentrate ( activitati in interes comunitar si de interes general ) DESCENTRALIZAREA - Se opune centralizarii - Se realizeaza prin alegerea la nivel local a unor agenti (primari si consilii locale ) - Aceste autoritati publice nu se subordoneaza guvernului ,dar acesta exercita asupra lor un control de tutela un control de legalitate si oportunitate -Aceste 2 autoritati publice nu pot fi revocate de guvern decat in anumite conditii prevazute expres de lege .

STAT UNITAR COMPLEX -Este una dintre formele imperfecte sau atipice ale categoriei de stat unitar -Apare sub forma Uniunii Incorporate si a Regionalismului Uniunea Incorporata este un stat care a incorporat alte teritorii care nu ii apartineau si carora le recunoaste un regim de autonomie in functie de specificul local ,traditiile locale . Regionalismul Politic este dreptul recunoscut de Guvernul Central unor provincii de a se autoguverna ,ceea ce inseamna dreptul populatiei de a-si alege ,respectiv desemna un Parlament si un Guvern local . STAT FEDERAL -Ia nastere din unirea benevola sau fortata a mai multor state , care renunta la propria suveranitate in favoarea suveranitatii statului care a rezultat din unirea acestora . -Statele componeste ale Federatiei se numesc State Federate -Intre Statele Federate si Statul Federal se stabilesc prin Constitutie delimitari institutionale si de atributii. - In caz de conflict de competenta decide Instanta Federala . Constitutia Continutul Constitutiei cutumiare este format din traditii, obiceiuri, p r e c t i c i , c a r e a u c a trasatura comuna faptul ca sunt nescrise si ca reglementeaza modul de organizare si de functionare aorganismelor de guvernare si reporturile intre ele, statutul indivizilor etc. Pana la sfarsitul sec. alXVIII -lea, cand notiunea de constitutie a dobandit continut, organizarea politica a diferitelor state s -arealizat aproape exclusiv in temeiul cutumelor. Rarele documente politice, de pilda Magna Charta din 1215, prin care se reglementau unele raporturi intre Rege si supusii sai, nu puteau fi socotite constitutiiin intelesul pe care il dam astazi acestui document, desi in documentul mentionat s-a stabilit principiulconstitutional conform caruia orice taxa sau impozit se stabileste doar de reprezentantii natiunii.Constitutia cutumiara este o constitutie flexibila, in continua miscare, in perpe ua remulare per e l i e f u l societatii, dar si imprecisa si incomoda, caci este greu de pastrat pe p e r i o a d e l u n g i s e n s u l originar al cutumei si este tot atat de greu de stabilit cand anume o cutuma a cazut in desuetudine sau c a n d o n o u a c u t u m a s - a i n c e t a t e n i t . A c e l e a s i c a l i t a t i s i i n s u f i e c i e n t e a u s i n o r m e l e c o n s t i t u t i o n a l e cutumiare. Constitutia scrisa, asigura, in principiu, o mare sta bilitate si securitate a institutiilor politice,deoarece continutul articolelor sale este clar. Asadar, acest tip de constitutie isi propune sa substituieunor simple fapte istorice, incoerente si disparate, o ordine juridica clara, sistematica, rationala s i voluntara; ea traduce in fond un voluntarism facut cu judecata, opus determinismului afectiv care domina teoriile cutumiare .Este cert ca o constitutie nescrisa este, prin definitie, supusa unor deformari sau interpretaridintre cele mai diferite, in timp ce o constitutie scrisa are avantajul de a pune cercetatorul, juristul sau pecel care studiaza Dreptul, in fata unui text cu o valoare bine determinata, ce poate fi invocat in aparareadreptului individului.Mai trebuie precizata, alaturi de acest aspect si diviziunea constitutiilor scrise in constitutii flexibile si constitutii rigide. Astfel, o constitutie

care poate fi modificata oricand printr-o lege ordinara,in cadrul unui sistem de drept in care legile constitutionale nu au decat o superioritate morala f ata del e g i l e o r d i n a r e , este considerata a fi o constitutie flexibila , in timp ce o constitutie ce implica unmecanism mai mult sau mai putin complicat de consultare a vointei poporului se considera a fi o constitutie rigida .Constitutiile scrise reflecta d e fapt instrumente de protectie in fata absolutismului sau chiar adespotismului, dar si mijloace de educatie morala si politica,

Clasificarea constituiilor Varietatea constituiilor este determinat de varietatea formelor de organizare politic i juridic reglementat de aceste legi fundamentale. Ele se clasific n funcie de urmtoarele criterii: criteriul sursei formale, criteriul modului de adoptare, criteriul rigiditi. Sub aspectul sursei formale, o constituie poate fi scris sau cutumiar. n prezent, toate constituiile n vigoare sunt constituii scrise: Constituia din 1866, din 1923, din 8 decembrie 1991 n Romnia. Constituia scris poate fi din mai multe acte normative distincte: Constituia celei de a III-a Republici franceze sau dintr-unul singur: Legea fundamental a Germaniei, Constituia francez. Constituiile cutumiare reprezint un ansamblu de reguli nescrise privitoare la desemnarea efului statului, procedura parlamentar, numirea guvernului, controlul parlamentar asupra executivului precum i asupra unor drepturi fundamentale. n prezent exist doar constituii mixte care const din acte normative scrise, avnd prin tradiie valoare constituional, acte completate de uzane i practici constituionale n viaa parlamentar sau n activitatea executivului: Marea Britanie, Noua Zeeland i Israel. 1. Orice constituie scris este completat de o serie de cutume privind modul de interpretare al unui anumit text constituional. 2. O constituie cutumiar nu devine scris chiar dac normele sale sunt consemnate n scris. O constituie cutumiar este mult mai flexibil i stabil dect una scris prin ataamentul fa de tradiie i de soluiile politice practicate. Sub aspectul modului de adoptare, constituiile scrise se clasific n: 1.Constituii ocroiate sau carte concedate. 2.Constituii statut. 3.Constituii pact. 4.Constituii convenii. 5.Constituii referendare. Constituii octroiate sunt acte unitare ale unui suveran, constrns de mprejurri la anumite concesii: Carta constituional a regelui Ludovic al-XVIII-lea al Franei din 4 iunie 1814. 2. Constituii statut sunt o emanaie a voinei efului statului supus aprobrii populaiei prin plebiscit. Rezultatul este totui influenat de propagand, fraud, intimidare sau constrngerea cetenilor: Statutul dezvolttor al Conveniei de la Paris (1864) din Principatele Unite. 3. Constituii pact sunt consecina unui compromis, ncheiat ntre monarh i forele politice reprezentate n Parlament (nobilimea, starea a-III-a, burghezia); monarhul renun la o parte din prerogativele sale i se angajeaz s respecte actele Parlamentului: Carta francez din 14 august 1830. 4. Constituia convenie este legea fundamental dezbtut i adoptat de o adunare anume aleas n acest scop. Aceasta reprezint voina integral a poporului fr nicio costrngere

5. Constituia referendar este legea fundamental adoptat de o reprezentan naional (adunare constituant) supus ulterior aprobrii poporului prin referendum. Chiar dac vor fi anumite rezerve, tendina fireasc a poporului este s o aprobe. Sub aspectul modului de revizuire, constituiile pot fi suple sau rigide. 1. Constituiile suple: - prevd modaliti simplificate de revizuire; - se adopt legea de revizuire cu o majoritate calificat de ctre legiuitorul ordinar. 2. Constituiile rigide: - prevd modaliti greoaie de revizuire, stabilind uneori condiii suplimentare; - stabilesc anumite interdicii i limitri privind revizuirea sa; Modalitati de actiune a puterii executive asupra parlamentului In activitatea de guvernare legislativul si executivul au un rol hotarator. Participarea la actul de guvernare este complexa si nuantata inca,uneori,este dificil de identificat cat reprezinta in actul de guvernare interventia legislativului si cat cea a executivului. Se afirma in prezent ca organele puterii executive sunt singurele in masura se elaboreze politica si sa o puna in aplicare.Se ofera ca argumente in acest sens rolul organelor executive de a lua decizii,a realiza programe,a angaja si realiza negocieri,a reglementa afacerile si problemele curente a sanctiona incalcarea legii,ceea ce nu poate face o adunare parlamentara. Se considera ca organele executive sunt perfect inarmate pentru aceasta misiune. Din punct de vedere tehnic ele dispun de oameni specializati si ierarhizati.Din punct de vedere politic membrii executivului(ex.primul ministru) sunt lideri ai partidelor majoritare.In fine,din punct de vedere institutional,executivul dispune de mijloace administrative,financiare si de o forta publica ce sunt indispensabile executarii legilor. Cu privire la aceasta institutie se impun urmatoarele precizari: - Controlul sub forma obligatorie de a prezenta informatii priveste atat Guvernul cat si orice organ al administratiei publice centrale sau locale deci este vorba despre un control politic. - Obligatia de a prezenta informatii si documente exista numai daca cererea vine din partea presedintilor camerelor sau ai comisiilor parlamentare. - Obiectul controlului il reprezinta doar informatiile si documentele care pot fi publice. Informarea Parlamentului se poate realize si prin alte forme si modalitati cum sunt: comisii de ancheta,rapoarte ale Curtii de Conturi,ale Avocatului Poporului, Consiliului Suprem de Aparare sau prin rapoartele si declaratiile primului ministru cu privire la intrebarile sau interpelarile formulate de deputati ori de senatori. Functiile statului: legislativa, executiva si jurisdictionala. Functia legislativa consta in activitatea de stabilire a regulilor de conduita sociala generale si impersonale, cu caracter obligatoriu si susceptibile de a fi sanctionate, la nevoie, prin forta de constrangere a statului. Aceasta functie este incredintata unei adunari reprezentative constituita pe baza votului corpului electoral Parlamentulului. Regulile elaborate de Parlament poarta denumirea de legi. Functia executiva ( functie administrativa sau guvernamentala) consta in activitatea de executare in concret a legilor, de organizare a aplicarii si executarii la situatii concrete a legii, de asigurare a bunei functionari a structurii organizatorice a statului. Actele normative si individuale elaborate si emise

pentru realizarea functiei executive se numesc acte administrative, si trebuie sa fie conforme cu legea. Activitatea functiei executive este condusa si coordonata de Guvern. Puterea judecatoreasca consta in activitatea de solutionare, cu ptere de adevar legal si autoritate de lucru judecat, a conflictelor aparute intre persoane sau intre acestea si stat, prin intermediul hotararilor judecatoresti.

Principiul separatiei puterilor in stat Acest principiu reprezinta unul din pricipiile fundamentale ale dreptului constitutional si una din premisele statului de drept. Separatia puterilor statului presupune incredintarea si exercitarea diferitelor functii ale statului unor organe distincte si independente unul fata de altul. Pentru prima data, consacrarea constitutionala si punerea in practica a principiului separatiei puterilor in stat s-a realizat prin Constitutia SUA, acest principiu fiind ridicat la rang de principiu constitutional. Constitutia din SUA a stabilit o separare rigida a celor trei puteri si o independenta stricta intre acestea. Prin legea de revizuire a Constitutiei Romaniei, din 2003, s-a introdus prevederea conform careia statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca in cadrul democratiei constitutionale. Pricipalele modalitati de realizare a colaborarii intre puterile statului sunt: delegarea legislativa, atributia presedintelui republicii de a promulga legile adoptate de parlament, atributia presedintelui de a dizolva parlamentul, posibilitatea parlamentului de a propune suspendarea, in vederea demiterii, a presedintelui din functie, posibilitatea parlamentului de a demite guvernul, dreptul de initiativa legislativa al guvernului, independenta justitiei, controlul constitutionalitatii legilor, controlul legalitatii exercitat de instantele judecatoresti asupra activitatii desfasurate de autoritatile executive. Conform Constitutiei Romaniei, statul roman are urmatoarele caractere: Stat national la baza statului sta o natiune, cea romana. Stat suveran si independent caracterul suveran presupunand capacitatea acestuia de a decide singur, fara nici o interventie din partea vreunei puteri straine sau concurente, in toate problemele interne sau externe. Stat unitar si indivizibil Romania este un stat unitar, avand o legislatie unitara aplicabila intregului teritoriu si un singur sistem jurisdictional. Caracterul indivizibil implica faptul ca statul roman, sau oricare din cele trei elemente ale statului nu pot fi divizate pentru a fi cedate sau incredintate vreunui alt stat. Stat republican forma de guvernamant este republica, statul roman avand ca sef de stat un presedinte ales direct de corpul electoral prin vot universal si pentru un mandat de 5 ani. Stat democratic presupune participarea poporului la guvernare. Stat de drept este statul domniei legii, unde intreaga activitate a statului si a organelor sale este reglementata exclusiv de lege. Astfel, conform Constitutiei, art. 16 prevede ca nimeni nu este mai presus de lege. Stat social scoate in evidenta rolul si obligatia implicarii statului in activitatea social-economica, in scopul realizarii binelui comun si de a asigura tuturor cetatenilor o participare activa si echilibrata la beneficiul drepturilor si libertatilor fundamentale. Stat pluralist presupune existenta si functionarea mai multor factori politici, partide politice, ca o garantie a democratiei constitutionale. Cetatenia este situatia juridica rezultata din apartenenta unei persoane fizice la un stat determinat, legatura ce confera persoanei plenitudinea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale prevazute de constitutia si legislatia statului respectiv, respectiv drepturile politice si

obligatia de fidelitate fata de patrie si de aparare a ei. Cetatenia reprezinta legatura politica si juridica permanenta intre individ si stat. Regimul politic reprezint raportul politic de dominare a societii, exprim multitudinea de forme n care acesta se manifest, reunete ansamblul relaiilor dintre formele sociale de contientizare, organizare i promovare a scopurilor ei. n zilele noastre, sistemul politic internaional sufer anumite schimbri vechile certitudini se destram, ideologiile tradiionale i dihotomiile politice i pierd semnificaiile. Majoritatea politologilor disting trei tipuri de regim politic: * liberale: ce corespund societii occidentale; * totalitare: crora le sunt proprii monopolul unui singur partid, ideologia de stat unic, intangibil i monopolul statului asupra ntregii activiti economice, sociale, educaionale i de cultur, totul este judecat dup criterii ideologice i politice; * autoritare: specifice noilor naiuni, pe cale de a-i defini structurile politice. Funciile de tipologie ale regimurilor politice au fost: * adunri consultative cu rolul de a formula deciziile de care guvernul este liber s nu in seama; * adunri deliberative care adopt direct decizii obligatorii; * adunri democratice alese; * adunri autocratice numite, ereditare, cooptate; * camera unic sau sistem bicameral, camera corporativ alturi de o camer democratic de tip normal, astfel c oficial sistemul pretinde s asigure o reprezentare a profesiilor, a grupurilor sociale, servind la diminuarea influenei partidelor politice i la restrngerea democraiei. DReptul la vot Alegerile sunt unul dintre cele mai importante instrumente cu ajutorul caruia cetatenii pot influenta procesul decizional public. Votul este o expresie formala a preferintei cetateanului in privinta unui candidat sau a unei propuneri normative. Alegerile se produc, in general, la scara larga - nationala sau regionala - dar o de o importanta similara pentru indivizi si guvernanti sunt si alegerile locale, organizate la nivel de comunitati mici. Articolul 21 al acestui document statueaza: fie prin reprezentanti liber alesi; persoana are dreptul de acces egal la functiile publice din tara sa; prin alegeri nefalsificate, care sa aiba loc in mod periodic prin sufragiu universal, egal si exprimat prin vot secret sau urmind o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului. acest sens, exista o serie de actiuni si conditii care trebuie intreprinse sau indeplinite: -si exercite dreptul de participare la viata publica; obiective; si a dreptului de asociere, ca doua conditii necesare asigurarii dreptului de participare politica; limitarii accesului la vot si sa le ajute sa isi exercite acest drept; rezonabil si nediscriminatoriu;

exercitarea efectiva a dreptului de vot;

Partidul politic reprezint o grupare de oameni constituit pe baza liberului consimmnt, ce acioneaz programatic, contient i organizat pentru a servi intereselor unor clase, grupuri sociale, comuniti umane, pentru dobndirea i meninerea puterii politice, n vederea organizrii i conducerii societii, conform cu idealurile proclamate n platforma program. Un partid politic este o organizaie care ncearc sa obin putere politic n cadrul unui guvern, de obicei prin participare n campanii electorale. Unele partide nu ncearc s ctige putere prin alegeri deoarece nu au dreptul sau nu doresc s participe n sistemul electoral, i uneori utilizeaz alte metode, chiar i terorismul. Multe partide sunt centrate n jurul unei ideologii, ns pot i s fac parte dintr-o coaliie cu interese mixte. ntr-un sistem parlamentar de guvernare, majoritatea partidelor politice au un lider ales care n cazul n care partidul su ctig, devine eful statului. ntr-un sistem preedinial, preedintele poate fi ales ca un reprezentativ a partidului su, dar n unele ari e forat s renune la legturile sale cu orice partid politic cnd devine eful statului. n unele situaii electorale, un guvern de coaliie poate fi format, cu membri din partide diferite. Un sindicat este o organizaie a lucrtorilor a crui scop este protejarea drepturilor acestora.Sindicat - organizaie , constituit n scopul aprrii i promovrii intereselor profesionale, economice i sociale, culturale i sportive ale membrilor, respectiv a drepturilor acestora prevzute de legislaia muncii i contractele de munc. Grupurile de presiune sunt asociaii de durat, constituite pentru aprarea unor interese comune membrilor lor i care exercit o presiune asupra puterii publice pentru a obine de la acestea decizii conforme cu interesele pe care le reprezint. Spre deosebire de partidele politice, grupurile de presiune se definesc n afara interesului direct de participare la cucerirea puterii politice. Puterea lor este mult diminuat sub aspectul spaiului de aplicabilitate n funcie de structura intern i de structura grupului. Acest lucru ns nu nseamn ca ele nu influenteaz puterea politic n deciziile globale sau sectoriale ale acesteia. Caracteristicile de baza ale grupurilor de presiune sunt: un grup de presiune trebuie s dispun de un minimum de organizare intern, care ncepe de la structurarea acestuia n lideri i mase de adereni. Grupul de presiune trebuie s aib continuitate n urma realizrii scopului propus. Dac, spre exemplu, o manifestaie nu este spontan i are fixate dimensiuni de loc, de timp, strategii, sloganuri, atunci se poate vorbi de grup de presiune. La fel ele trebuie s aib un anumit grad de autonomie, nu sunt nite micri susinute, de exemplu, de anumite partide.