CURS DE HOMEOPATIE - CAIET MODUL 2 BOALA INCOMPLETA SI BOALA LOCALA - Dr Secil Omer..................................... 3 MIASMA CANCERINICA - Dr.

Ileana Rindasu .............................................................. 9 CARCINOSINUM - Dr. Adrian Dumitrescu ................................................................... 11 HOMEOPATIE IN PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR - Dr Ioana Ionescu. 20 ANTIMONIUM CRUDUM - Dr Secil Omer................................................................... 27 ANTIMONIUM TARTARICUM - Dr. Secil Omer......................................................... 28 DROSERA - Dr. Secil Omer ............................................................................................ 30 HOMEOPATIE IN PATOLOGIE DIGESTIVA - Dr. Mariana Galesanu...................... 31 ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI DE FICAT, COLECIST, PANCREAS, SPLINA - Dr. Omer Secil................................................................................................. 39 COLICILE ABDOMINALE - Dr. Silvia Nedelcu ........................................................... 51 COLOCYNTHIS - Dr. Silvia Nedelcu ............................................................................. 53 PODOPHYLLUM PELTATUM - Dr. Adrian Dumitrescu............................................. 54 VERATRUM ALBUM - Dr Adrian Dumitrescu ............................................................. 56 CUPRUM METALLICUM - Dr. Ioana Ionescu .............................................................. 58 CAPSICUM ANNUUM - Dr. Ioana Ionescu ................................................................. 60 ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI CARDIACE - Dr. Dorin Dragos ................. 62 NEUROLOGIE HOMEOPATICA - Dr Doina Pavlovschi.............................................. 76 PSIHIATRIE HOMEOPATICA - Dr Doina Pavlovschi.................................................. 83 NOSODE INTESTINALE - Dr Doina Pavlovschi........................................................... 96 AGARICUS MUSCARIUS - Dr Silvia Nedelcu............................................................ 100 HELLEBORUS NIGER - Dr Silvia Nedelcu ................................................................. 102 HYOSCYAMUS - Dr. Ileana Rindasu ........................................................................... 104 STRAMONIUM - Dr Ileana Rindasu............................................................................. 106 LILIUM TIGRINUM - Dr. Secil Omer......................................................................... 109 ANACARDIUM ORIENTALE - Dr. Secil Omer......................................................... 111 TARENTULA HISPANICA - Dr Secil Omer................................................................ 113 PATOLOGIA APARATULUI URINAR - Dr. Dorin Dragos ....................................... 117 ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA BOLILOR REUMATISMALE - Dr Ileana Rindasu................................................................................................................. 141 HOMEOPATIE IN GINECOLOGIE - Dr Ioana Ionescu .............................................. 145 ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA GENITALA MASCULINA Dr Secil Omer ...................................................................................................................... 152 ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA ORL - Dr. Mariana Galesanu........ 158 MATRICARIA CHAMOMILLA - Dr Ileana Rindasu .................................................. 168 CINA (Artemisia cina) - Dr Ileana Rindasu ................................................................... 170 CICUTA VIROSA - Dr Ileana Rindasu ......................................................................... 172 OPIUM, NUX MOSCHATA, LYSSINUM - Dr. Mariana Galesanu ............................ 174 APIS MELLIFICA - Dr. Silvia Nedelcu ........................................................................ 183 HEPAR SULPHURIS CALCAREUM - Dr. Silvia Nedelcu ......................................... 185 PATOLOGIA ADOLESCENTULUI - Dr Ioana Ionescu ............................................. 187 TRAUMATISME - Dr Doina Pavlovschi ...................................................................... 204 HOMEOPATIA IN SARCINA, NASTERE SI LAUZIE - Dr Adrian Dumitrescu ... 206

BAPTISIA TINCTORIA - Dr. Mariana Galesanu ........................................................ 214 CANTHARIS - Dr. Mariana Galesanu........................................................................... 217 STANNUM - Dr Secil Omer .......................................................................................... 221 PHOSPHORIC ACID - Dr. Secil Omer ......................................................................... 222 BARYTA-CARBONICA - Dr Ileana Rindasu............................................................... 224 SECALE CORNUTUM Dr Ileana Rindasu ............................................................... 226 ZINCUM METALLICUM - Dr Ileana Rindasu............................................................. 228 ALUMINA - Dr. Silvia Nedelcu .................................................................................... 230 CARBO VEGETABILIS - Dr Silvia Nedelcu................................................................ 232 PLUMBUM METALLICUM - Dr Silvia Nedelcu ........................................................ 234 CIMICIFUGA RACEMOSA (Actea Racemosa) - Dr. Adrian Dumitrescu................... 236 LAC CANINUM - Dr. Adrian Dumitrescu .................................................................... 239 CYCLAMEN EUROPAEUM Dr. Adrian Dumitrescu ............................................... 241 AMMONIUM CARBONICUM - Dr. Adrian Dumitrescu............................................. 243 AMMONIUM MURIATICUM - Dr. Adrian Dumitrescu ............................................. 245 IPECACUANHA - Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................... 247

BOALA INCOMPLETA SI BOALA LOCALA Dr Secil Omer BOALA INCOMPLETA 173. n bolile care par mai greu de vindecat din cauza unei aparente srcii a simptomelor, unul sau dou simptome predomin eclipsndu-le aproape complet pe celelalte; le numim boli deficiente si ele sunt de obicei cronice. 174. Simptomul lor principal poate fi o problem intern (de exemplu o durere de cap durnd de mai multi ani, o cardialgie veche etc) sau una extern; aceasta din urm este cunoscut de obicei ca fiind o boal local. 175. n bolile deficitare din primul tip este adesea doar o problem de inatentie din partea observatorului dac el nu detecteaz n ntregime simptome care sunt acolo si care i-ar permite s completeze schita imaginii bolii. Simptomul difuz prezinta vagi elemente de particularizare de ex doar localizare la o durere pe cind simptomul clar prezinta o serie de modalitati ce permit o individualizare si particularizare a cazului : localizare iradiere caracter al durerii (intepatura , tragere, torsiune, ascutita etc.) ameliorare agravare fenomene asociate In general simptomele vagi reflecta o forta vitala lipsita de claritate care e slabita in aspectul ei cantitativ (prin diverse modalitati-vaccinari, supresii iatrogene, infectari miasmatice mostenite) adica o forta vitala de pe nivelul doi sau trei. Categorii de pacienti: Nivel I forta vitala buna- un singur remediu repetat rar; fac agravari rapid si de scurta durata Nivel II forta vitala medie greu curabili; agravari uneori severe; sunt necesare mai multe remedii Nivel III Forta vitala mult slabita; nu face agravari sau daca le face sunt foarte periculoase; trebuie 176. Totusi exist cu sigurant cteva tulburri de acest gen care nu prezint dup ntreaga investigatie initial (par 84-98) dect putine simptome puternice, intense n timp ce restul sunt indistincte. 177. Acum, pentru a aduce cazuri ca acestea, care sunt foarte rare, la o rezolvare plin de succes, medicul alege pentru a ncepe, ghidat de aceste cteva simptome, medicamentul care este cel mai potrivit homeopatic din cte poate el considera. 178. n mod sigur se va ntmpla ca acest medicament, ales prin respectarea cu strictete a legilor homeopatiei, va aduce boala artificial similar potrivit ce va anihila boala natural mai ales dac putinele simptome ale bolii sunt foarte izbitoare, definite si specifice sau n mod particular distinctive (caractetristice).

179. ns de cele mai multe ori primul medicament ales va fi doar partial potrivit din cauza lipsei unui numr suficient de simptome prin care s se gseasc similimum. 180. Acest medicament care a fost ales pe ct de bine s-a putut dar care este doar incomplet homeopatic pentru motivul mentionat mai sus va produce efecte secundare n timpul actiunii lui asupra bolii, care este doar partial analoag lui si va aduga n economia pacientului mai multe simptome din propriul lui complex de simptome, ca n cazul de mai sus cnd selectia a fost imperfect din cauza numrului mic de remedii homeopatice (vezi par 162). Dar aceste simptome sunt n acelasi timp tulburri apartinnd bolii nsesi, chiar dac ele au fost slab simtite anterior sau chiar deloc. Simptome pe care cu putin timp nainte pacientul nu le percepea se vor dezvlui sau unele pe care le percepea doar neclar vor deveni mai accentuate. 183. De aceea, de ndat ce doza din primul medicament nu mai are nici un fel de efect benefic (doar dac problemele nou aprute nu necesit de urgent ameliorarea din cauza intensittii lor - ceea ce nu este cazul aproape niciodat n bolile cronice, doza remediului fiind de altfel foarte mic) , cazul trebuie reluat nregistrnd status morbi asa cum se prezint la momentul actual si un al doilea medicament homeopatic indicat trebuie selectat conform acestor date. El poate fi ales cu mai mult acuratete din moment ce grupul de simptome a devenit mai numeros si mai complet *. 184. Dup ce fiecare medicament si-a completat actiunea dac se apreciaz c n continuare nu mai este indicat, cazul trebuie analizat din nou notnd simptome care au rmas si selectnd mai departe remediul potrivit pentru ele continund astfel pn cnd pacientul este vindecat 185. Printre bolile deficiente cele numite locale - termen prin care ntelegem schimbri si tulburri care apar pe prtile externe ale corpului - ocup un rol important. Pn acum se considera c doar aceste prti erau afectate de boal fr participarea restului organismului - o doctrin teoretic absurd care a dus la cele mai dezastruoase tratemente medicale. BOLI LOCALE Medico chirurgicale Medicale acute Medico chirurgicale acute Medicale cronice Medico chirurgicale cronice Medico chirurgicale Fracturi Dislocari Plagi Luxatii Contuzii Reducerea fracturii, luxatiei, extragerea corpilor straini, sutura plagii Cind apar reactii sistemice febra,durere, sepsis, hemoragii se poate aplica trat homeopatic Medicale acute Furuncule, abcese ,

 Celulite Se repertorizeaza simptomele acute ca si caracteristicile generale ale pacientului Daca apar recidive trebuie sa ne gindim la un remediu constitutional antimiasmatic Medico chirurgicale acute Abcese penetrante Panaritii persistente Se poate tenta un trat chirurgical datorita riscului de diseminare a infectiei Medicale cronice Bolile dermatologice, ulcere fistule, condiloame, tumori cutanate Se face tratament miasmatic adica luind in calcul totalitatea cazului Medico chirurgicale cronice Tumori persistente, fistule , sinusuri congenitale, gangrene Cind aceste tulburari locale atinge dimensiuni se pot crea compresiuni asupra organelor din jur sau daca exista risc de malignizare foarte mare ce pune in pericol viata pacientului, progresiune rapida a unui proces gangrenos 186. Asa-numitele stri locale aprute recent si datorate unor injurii externe ar prea la nceput s merite numele de boli locale dar asta ar fi valabil doar n cazul cnd injuria (rana) ar fi att de banal nct s nu aibe nici o semnificatie pentru c injuriile externe asupra corpului ce au o anumit important angajeaz simpatia ntregului organism viu: temperatura creste etc . Astfel de lucruri sunt domeniul propriu-zis al chirurgiei doar n msura n care devine necesar a ajuta prtile suferinde prin nlturarea mecanic a piedicilor externe n calea vindecrii (pe care doar forta vital le poate ... ) cum ar fi: reducerea dislocrilor, nchiderea rnilor prin suturi si bandaje, controlul mecanic si oprirea sngerrii din arterele deschise, extragerea corpilor strini care au penetrat prtile vii, deschiderea unor cavitti ale corpului pentru a nltura o substant ce produce tulburri sau pentru a drena fluide extravazate sau colectate, alinierea capetelor unui os rupt si asigurarea lor cu un bandaj corect etc. Totusi cnd n astfel de injurii ntregul organism viu cere un ajutor dinamic efectiv pentru a fi capabil s desvrseasc vindecarea, asa cum face ntotdeauna, cnd febra violent aprut din cauza unor contuzii ntinse, carne, tendoane, vase sfsiate trebuie s fie nlturat printr-un medicament intern sau cnd durerea exterioar a unei prti arse sau excoriate are nevoie s fie nlturat homeopatic, acesta este locul n care serviciile medicului si ajutorul su homeopatic dinamic sunt necesare. 187. Dar afectiunile, schimbrile si bolile prtilor exterioare care n-au fost cauzate de nici o injurie din afar sau au fost doar precipitate de o injurie minor apar ntr-un mod complet diferit: ele apar dintr-o maladie intern. A le considera doar tulburri locale si a le trata exclusiv sau aproape exclusiv cu aplicatii locale sau alte mijloace asemntoare, ca si cnd ar fi simple rni, ceea ce medicina a fcut de secole de-a rndul pn acum, este pe ct de absurd pe ct rezultatele lor sunt duntoare. 188. Aceste afectiuni sunt considerate doar locale si de aceea sunt numite boli locale ca si cum ele s-ar produce exclusiv n prti n care organismul particip putin sau deloc sau, ca

s spunem asa, acolo unde suferintele prtilor individuale vizibile restului organismului viu n-ar sti nimic *. * Aceasta este una din multele absurditti periculoase ale vechilor practicieni. 189. Si totusi este evident chiar la cea mai usoar reflectie c nici o boal extern nedatorat vreunei injurii particulare din afar nu poate apare si-si mentine locul, sau chiar s se agraveze, fr o cauz interioar, fr implicarea ntregului organism - care n consecint este bolnav. Ele n-ar putea aprea fr ncuviintarea ntregului rest al economiei si fr participarea ntregului viu - adic a principiului vital ce ptrunde toate celelalte prti sensibile si .... ale organismului. ntr-adevr este de neconceput ca ele s se dezvolte fr a fi puse n miscare de ntreaga viat perturbat (dezarmonizat) , att de strns sunt interconectate toate prtile organismului, formnd un ntreg indivizibil de simtire si functie. Nu exist eruptie a buzei, nici panaritiu ci persoana este bolnav n interior nainte de aceasta si atta timp ct dureaz. 190. Orice tratament medical corect al unei afectiuni aprute pe prtile externe ale corpului determinat de o injurie din afar minor sau deloc trebuie de aceea directionat ctre totalitate, ctre anihilarea si vindecarea maladiei generale prin folosirea remedilor interne dac se vrea ca el s fie eficace, sigur, plin de succes si complet (profund). 191. Aceasta este categoric confirmat de experient care arat n toate cazurile c imediat dup ce sunt luate, fiecare medicament intern activ produce n asa-numitele boli locale, chiar n cele mai ndeprtate extremitti ale corpului, schimbri semnificative n special n prtile externe afectate - considedrate de vechea scoal ca fiind izolate - ca si n orice alt parte a organismului de asemenea. Dac medicamentul intern prescris pentru totalitate este corect homeopatic aceste schimbri vor fi de bun augur; ele reprezint vindecarea omului n totalitate mpreun cu disparitia afectiunii lui externe (fr folosirea vreunui remediu extern). 192. Aceasta poate fi cel mai bine fcut dac, atunci cnd medicul ia cazul, caracteristicile exacte ale maladiei locale sunt considerate mpreun cu toate schimbrile, tulburrile, si simptome perceptibile n restul economiei (inclusiv cele observate anterior cnd nu lua medicament) pentru a schita astfel imaginea complet a bolii nainte de alegerea, dintre remediile ale cror actiuni caracteristice sunt cunoscute, pe acela ce corespunde homeopatic acestei totalitatti a simptomelor. 193. Acest medicament administrat doar intern nltur si vindec simultan att boala local ct si starea morbid concomitent din organism si dac afectinea este recent realizeaz aceasta chiar de la prima doz. Asta dovedeste c boala local depinde exclusiv de o boal a restului organismului si trebuie privit doar ca o parte inseparabil a ntregii boli, ca unul din cele mai importante si izbitoare simptome. 194. Nici n bolile locale care sunt acute si se dezvolt rapid nici n cele vechi nu este de folos s se maseze sau s se aplice pe zona afectat vreun remediu extern, nici chiar cel specific, homeopatic si nici dac acesta este administrat intern n acelasi timp. Asta pentru c afectiunile acute locale - de exemplu inflamatii ale prtilor individuale, erizipel etc - care-si datoreaz originea nu unei injurii externe de o violent proportional ci unei cauze dinamice, interioare, rspund cel mai bine (de obicei fr alt ajutor) la remediile interne alese dintre medicamentele experimentate si care sunt potrivite homeopatic simptomelor interne si externe la timpul respectiv. Dar dac aceste boli nu cedeaz complet la medicament si dac, desi pacientul are un mod de viat echilibrat, mai persist nc n partea suferind si n intreaga economie un reziduu al bolii atunci, si asta se

ntmpl destul de des, afectiunea local acut se datoreaz unei izbucniri a psorei pn atunci latent si acum gata s se dezvolte ntr-o adevrat boal cronic. 195. n asemenea cazuri, care nu sunt rare, dup ce starea acut a fost nvins pe ct de mult s-a putut, un tratament antipsoric adecvat trebuie ntreprins pentru simptome reziduale si pentru aparenta stare de sntate anterioar a pacientului pentru a obtine o vindecare complet. n bolile cronice locale care evident nu sunt venerice vindecarea intern antipsoric este necesar n orice caz *. * Asa cum am artat n cartea mea Bolile cronice. 196. S-ar putea crede c vindecarea unor astfel de boli ar fi accelerat prin folosirea remediului gsit a fi corect hoemopatic pentru totalitate simptomelor nu numai intern dar si extern, pa baza ideii c actiunea direct a medicament asupra locului unde este localizat boala ar produce o schimbare mai rapid n ea. 197. Dar un astfel de tratament este complet condamnabil, nu numai pentru simptomele locale aprute din miasma psoric ci si pentru acelea din miasma sifilitic sau sicotic, pentru c a folosi local un remediu n acelasi timp cu administrarea lui intern n bolile care prezint o afectiune local persistent drept simptomul lor principal, are seriosul dezavantaj c, prin aplicarea local, acest simptom principal (boal local) *, de obicei dispare vederii nainte ca boala intern s fie distrus si astfel ne nsal cu aparenta unei vindecri complete. Aceast disparitie prematur a simptomului local face, cel putin, mult mai dificil si uneori aproape imposibil judecarea dac ntreaga boal a fost distrus de folosirea simultan a medicament intern. 198. Pentru acelasi motiv este condamnabil s se foloseasc un remediu ce are puterea de a vindeca atunci cnd este administrat intern doar aplicndu-l extern la nivelul simptomelor locale ale bolii cronice miasmatice. Pentru c dac simptomul local al bolii cronice este nlturat doar prin mijloace externe, deficiente, tratamentul intern care este esential pentru restaurarea complet a snttii rmne n obscuritate. Simptomul principal (boala local) a disprut lsnd n urm altele mai greu de distins care sunt mai putin stabile si constante dect el si adesea nici nu sunt suficient de caracteristice pentru a furniza o schit clar si complet a imaginii bolii. 199. Mai mult dac remediul homeopatic potrivit bolii nu a fost nc gsit la momentul cnd simptomul local este distrus de un remediu extern caustic sau desicativ ori chirurgical *, cazul devine mult mai dificil pentru c simptomele ce rmn sunt prea vagi, necaracteristice si fluctuante si pentru c nu mai putem vedea simtomul principal extern care ar fi putut, cel mai bine dintre toate, s ajute la alegerea remediului corect si s ne determine la a-l administra intern, distrugnd astfel complet boala. 200. Dac simptomele ar fi fost nc acolo n timpul tratamentului intern medicul ar fi fost capabil s gseasc remediul homeopatic pentru ntreaga boal. Odat ce acesta a fost gsit si ct timp el a fost administrat intern prezenta continu a bolii locale ar arta c vindecarea nu este nc complet; pe de alt parte dac boala local a fost vindecat fr nici o interferent extern supresiv asta ar arta de necombtut c afectiunea a fost dezrdcinat si c vindecarea asteptat a ntregii boli s-a realizat - deci este un ajutor inestimabil, indispensabil n obtinerea unei vindecri complete. 201. Se pare c atunci cnd este mpovrat cu o boal cronic pe care nu o poate nvinge cu propriile ei mijloace, forta vital decide (n mod caracteristic) s formeze o boal local pe una din prtile externe, cu singurul scop de a alina boala intern care altfel ar ameninta organele vitale si viata pacientului. Ea creeaz si mentine o boal ntr-o zon

extern neesential pentru supravietuire ca si cum ar distrage si ar ncredinta boala intern uneia locale nlocuitoare. n acest mod boala local atenueaz boala local pentru un timp fr ns a fi capabil s o vindece sau s o diminueze material *. Boala local nu este niciodat altceva dect o parte din totalitate bolii, dar este o parte dezvoltat disproportionat de forta vital organic si transferat unei prti mai putin periculoase (externe) a corpului pentru a alina boala intern. Asa cum am mai spus forta vital reuseste att de putin s reduc sau s vindece ntreaga boal prin acest simptome local care o amelioreaz doar nct, dimpotriv, boala intern creste gradat si natura trebuie s mreasc si s agraveze simptome local din ce n ce mai mult pentru a continua s serveasc drept un substitut care usureaz cresterea bolii interne. Ulceratiile cutanate vechi de la nivelul picioarelor se agraveaz n psora intern nevindecat, sancrul crerste n sifilisul nevindecat, condiloamele se multiplic si cresc n sicoza nevindecat, acestea devenind din ce n ce mai greu de vindecat pe msur ce ntreaga boal intern creste ea nssi cu timpul. 202. Dac medicul vechii scoli distruge simptome local prin oarecare mijloace externe, gndindu-se ca prin aceasta s vindece ntreaga boal, natura compenseaz asta prin trezirea bolii interne si a celorlalte simptome ce existau n stare latent alturi de boala local adic amplific boala intern. n astfel de cazuri se spune, de obicei incorect, c boala local a fost mpins napoi n corp sau asupra nervilor prin mijloace externe. 203. Orice tratament extern care nltur astfel de simptome locale de la suprafata corpului fr s vindece boala intern miasmatic - de exemplu nlturarea eruptiei de scabie cu tot felul de unguente, arderea sancrului cu substant caustice, distrugerea condiloamelor prin tiere, legare sau cauterizare - toate aceste tratamente externe periculoase, att de rspndite pn acum, au devenit cea mai obisnuit surs a nenumratelor boli cronice cu sau fr nume sub care ntreaga umanitate geme. Este una din cele mai mari crime pe care comunitatea medicilor o poate comite si tousi pn acum ea a fost procedura general stabilit iar universittile au predat-o ca fiind singura cale *.

MIASMA CANCERINICA Dr. Ileana Rindasu Conceptia homeopatica asupra bolilor cronice este capitolul cel mai greu de explicat medicilor de formatie oficiala, mai ales ca si nomenclatura originala este desueta(termenul de miasme). Dar, pe masura ce este aprofundata, ea trezeste convingerea ca autorul ei a avut o intuitie geniala, ce depasea cu mult atat cunostintele din vremea sa, cat si pe cele din timpurile noastre. Aceasta teorie poate fi sintetizata prin raspunsul la intrebarea: ce provoaca aparitia bolilor cronice? Raspunsul lui Hahnemann este : miasma (diateza-in exprimare moderna) este cea care determina starea de boala cronica, prin influentarea modului reactional global al individului, posibil prin fragilizarea anumitor organe sau functiuni ce imping individul spre anumite tendinte patologice. Miasma, in conceptia diferitilor autori: Hahnemann: slabiciune fundamentala aflata la baza bolilor cronice Ranjit Roy: predispozitie genetica a unui organism de a face anumite boli cronice Gh-D. Bungetzianu: este atat trecutul propriu patologic al individului, imprimat in memoria sa imunologica sau care a dereglat mecanismele metabolice si/sau reactionale, cat si modificarile imprimate in codul genetic pe care individul le-a mostenit de la genitorii sai si pe care le poate transmite la randul lui altor generatii. Se stie ca s-au descris trei miasme/diateze ca factori cauzali fundamentali ai bolilor cronice: psora, sicoza si lueza. Dintre acestea, psora( hidra cu o suta de capete ) este considerata de Hahnemann cea mai veche, universala si distructiva miasma. Ea se asociaza cu boli cronice foarte severe, printre care si boala neoplazica. Netratate, bolile cronice evolueaza, se agraveaza si dispar numai odata cu disparitia indivizilor respectivi. Cancerul, ca boala cronica, prezinta si el un fond miasmatic. Hahnemann considera ca fondul psoric este responsabil de aparitia dezvoltarilor maligne. Altii considera cancerul o urmare a manifestarii miasmei sicotice, fiind caracterizat de formarea tumorilor, ca expresie a multiplicarii celulare exagerate. Dr. Grimmer (1995 ) a remarcat ca aparitia bolii neoplazice are o legatura clara cu pseudopsora( tuberculinismul). Este interesanta si observatia unor medici alopati indieni (dr. Kelkar si dr. Kulkarni) care au studiat in anul 1995- 15 cazuri de tbc pulmonar asociat cu cancere concomitente localizate in alte organe( 10 cancere orofaringiene, 3 cancere esofagiene, un cancer de cervix, un cancer pulmonar). J. H. Allen a sugerat ca doua miasme cronice latente devin rareori active simultan in acelasi organism, dar daca acest fenomen se produce, apare o mare probabilitate de aparitie a bolii neoplazice! Astfel, apare ipoteza ca in cursul evolutiei bolii canceroase, se vor manifesta 2/ mai multe predispozitii miasmatice. Stadiul pretumoral poate fi controlat de miasma tuberculinica, stadiul de crestere tumorala de miasma sicotica, iar cel de distrugere celulara de miasma sifilitica.

Miasma tuberculinica este cea care slabeste mecanismul de aparare, cu aparitia unor stari precanceroase cum ar fi inflamatia cronica, ulceratiile, displazia, etc ce pot fi urmate in timp de aparitia cancerului. Stadiul de cancer metastatic se considera a fi determinat de miasma sifilitica. In concluzie, se poate considera ca boala neoplazica este multimiasmatica, fiecare din cele 4 miasme amintite aici avandu-si rolul sau bine determinat. Profesorul Bungetzianu citeaza autori care pun problema diatezei cancerinice ca atare (Martigny, Nebel), ca rezultat al combinarii psorei cu sifilisul si sicoza, aceasta miasma fiind deci o tridiateza. Nebel considera diateza cancerinica drept epilogul psorei, dar nu exclude nici interventia tuberculinismului. Elementele clinice care caracterizeaza Cancerinismul dupa Bungetzianu: 1. Modificarile tegumentelor, fanerelor si mucoaselor: ele exprima imbatranirea tesuturilor, cu cheratoza senila, excrescente, fisuri, ragade; tulburari ale secretiei sebacee,cu chisturi sebacee, comedoane; unghii canelate, dure, ingrosate, care se cliveaza la taiat; mucoasele pot prezenta leucoplazie; limba poate fi fisurata. 2. Tulburari ale circulatiei venoase si capilare: circulatie colaterala foarte vizibila; hemoroizi. 3. Oboseala generala si slabiciune: uneori tendinta la hipotermie. 4. Tristete si hipersensibilitate: multe socuri emotionale in antecedente( ex: decesul unor persoane apropiate) ; uneori, frica de cancer care diminua in mod curios cand cancerul este constituit. 5. Aspecte morfologice particulare: precancerosii apartin adesea megalosplahnicilor(tipul rond, digestiv). Sunt prezente modificari ale tonusului si transpiratiei mainilor, rezultand fie o mana impastata, umeda si rece, fie o mana uscata, descarnata, cu degete subtiri si lungi. In tratamentul cancerinicilor, se va proceda conform regulilor generale, adica se va incepe cu remediul ales in functie de similitudinea cu totalitatea simptomelor. In plus , si in cazul acestei miasme au fost preparate nosode( remedii preparate din formatiuni tumorale sau din culturi de celule.) Nosodul Carcinosinum s-a obtinut initial din cancer de mamela de catre dr. Foubuster, ulterior gama preparatelor a crescut, aparand si Carcinosinum gastric, intestinal,etc. Scyrrhinum s-a recoltat din cancerul schiros de mamela. Multi autori recomanda si asocierea altor nosode, in functie de miasma care se considera ca are o contributie esentiala. Nosodul se indica pentru a indeparta barajul pe care diateza il opune remediului bine ales pe baza similitudinii.

10

CARCINOSINUM Dr. Adrian Dumitrescu Istoric : Este nosodul miasmei cancerinice (prin care se nelege predispoziia motenit a unui organism de a dezvolta afeciuni maligne). Poate fi deja considerat un remediu universal deoarece din ce n ce mai multe generaii de cazuri cu cancer i las amprenta asupra copiilor, aa cum n trecut o fceau tuberculoza i gonoreea. Primul care a menionat i a folosit Carcinosinum a fost James Tyler Kent. El l-a denumit Carcinom i l-a obinut astfel: Prepararea remediului pe care l-am folsit ani de zile s-a fcut plecnd de la un cancer mamar. Pacienta avea o eliminare de secreie clar, apoas dintr-un cancer de sn. O cantitate mic din acest fluid a fost prelevat, potenat i folosit cu rezultate satisfctoare n multe cazuri de carcinom aflat n stadii avansate. L-a folosit ca paliativ n cazuri de cancer: Carcinosinum amelioreaz durerile chinuitoare ascuite, cu caracter de arsur. Cu acest remediu pacienii au trit confortabil, mai muli ani. Procesul malign a fost ntrziat i suferina care nsoete de obicei aceast boal a fost evitat. Ulterior ali mari homeopai precum James Compton Burnett, J.H. Clarke, Donald Foubister au folosit i descoperit Materia Medica a acestui nosod. S-au obinut noi remedii precum: Carcinosinum Adeno-Stom. (din cancer al epiteliului glandular gastric), Carcinosinum Squam. Pulm (epiteliom plmn), Carcinosinum Intest co (epiteliom intestinal i vezic urinar), Carcinosinum Uterus, Carcinosinum Adeno-Vesica (din papilom malign al vezicii urinare). Cauzalitate: Grosolnia; dominarea ndelungat de ctre alte persoane; control parental excesiv; ateptri prea mari ale prinilor fa de persoana sa; responsabiliti mari de la o vrst fraged; absena tatlui; lips de ncurajri sau dimpotriv: a fost dezaprobat n mod constant cu subminarea ncrederii n sine; obligaia de a face lucruri mpotriva voinei sale; nefericire, necazuri sau stare de fric cu durat prelungit; supresii la nivel mentalemoional i fizic; vaccinri. Aspect: Triada: - piele cu pete cafe-au-lait (cafea cu lapte). - sclere albastre. - numeroase alunie de culoare neagr. La care se adaug negi pe degete i palme sau la nivelul tlpilor. Pot exista i variaii: piele palid i transparent care d un aspect delicat (ce trebuie s corespund cu comportamentul). Esena remediului: 1. Lipsa de ncredere n sine cu fric de eecuri i fric de a face greeli, fric de examinri. Mind anxiety mistakes; making (r.u. carc 1). R.u.= remediu unic. Au nevoie de apreciere, aprobare.

11

Vrea s-i mulumeasc pe toi (inclusiv pe prini) i se simte vinovat pentru lucruri pe care nu le-a fcut. Se simte vinovat dac refuz ceva. 2. Vulnerabilitate pe plan psihic si fizic. Sunt foarte vulnerabili d.p.d.v. emoional dar ncearc s o ascund. Nu reuesc s se apere. E ca i cum nu ar avea bariere de protecie. Se ncarc cu problemele celorlali i e incapabil s i le contientizeze pe ale sale. Le permite celorlali s-i invadeze universul. (cancerul). Exist o tendin de a scpa de lumea exterioar pe care o percep ca neprietenoas. Ei ncearc s intre ntr-o lume de fantezie, visare i armonie: - citind ore ntregi, - stnd n natur, sau la mare, - ascultnd muzic, dansnd, - cltorind, - iubind animalele - sunt persoane cu sim artistic Pe plan fizic fac infecii cronice i nu au mai avut febr de mult timp. Manifest astfel o lips de reactivitate caracteristic. 3. Nu suport reprourile se ofenseaz uor: Vine ca o consecin fireasc a primelor 2 puncte enunate mai sus. Sensibilitatea la cenzur este att de puternic nct percep orice critic ca pe un oc. (Pot avea manifestri isterice, plns cu sughiuri). Mind offended Easily (Carc 4; Tub 4). Exist o puternic team de a fi umilit. Mind Fear humiliated, of being (Carc 2, Sep 2, nat-m 1, nux-v 1, puls 1). 4. Ordonat Meticulos - Perfecionist n ceea ce privete munca pe care o face dezordonat, neglijent n rest. Unul din modurile de supravieuire este adaptarea i evitarea criticilor ct mai mult posibil. Astfel, muncete din greu i devine meticulos, ajunge la timp la ntlniri i face tot ceea ce se ateapt de la el. Este foarte contiincios. Se simte responsabil pentru orice ( are sentimente de vinovie dac se odihnete nainte de a termina treburile). 5. Anxietate de anticipaie: Mind anticipation (Carc, Arg n, Gels, Sil, Calc, Puls). - naintea examenelor - Mind anticipation examination before - de la un angajament pe care i l-a asumat - Mind anxiety anticipation, from engagement, an - anxietate pentru ceilali - Mind anxiety for others (carc 1; Phos 3) - anxietate cnd ceilali ntrzie sau dac are fixat o ntlnire - Mind anxiety- time is set, if a 6. Simpatetic. Nu pot s cear nimic pentru ei i simt durerea i suferina intens. Ca atare se preocup mult de problemele altora, ceea ce i poate conduce la sentimente de vinovie, anxietate sau chiar depresie. Simt durerea celorlali n propriul lor corp. Ii sacrific propriul comfort pentru alii. Simt c le datoreaz mult celorlali i c ceilali nu le datoreaz nimic. Le gsesc scuze celor din jur i nu reacioneaz cnd acetia sunt nedrepi. 7. Intelect: foarte inteligeni i capabili sau ncetineal mental cu memorie slab. Pot avea capaciti intelectuale deosebite, sunt oameni de tiint sau elevi crora le place s nvee, s citeasc i s-i stimuleze creierul.

12

La cealalt extrem se afl tulburri ale facultilor intelectuale, n special o memorie slab (adesea dup ce se streseaz cu multe responsabiliti - ceea ce duce la epuizare mental). Memoria slab se poate asocia cu o dificultate de a gndi i de a se concentra, inerie mental, senzaie de slbiciune la nivel mental i fizic. Persoana pare c nu se mai intereseaz de nimic, devine distrat i incapabil s mai rein ceva. Intr-o conversaie aude c se vorbete dar cuvintele trec pe lng el; dac citete ceva, ajunge la sfritul paginii i nu tie ce a citit. Aversiunea pentru conversaie apare proeminent n prooving. Sentimentul de slbiciune i oboseal trece dup un somn scurt sau dup exerciiu mental sau fizic. 8. Insomnie adoarme greu (mai ales la copii). Este obosit dar are mintea prea plin de gnduri ca s poat adormi. St treaz mult timp (mare parte din noapte). Somn nelinitit i perturbat. Doarme superficial i se trezete des. Se trezete la 4 dimineaa i nu mai poate adormi. Poziia n timpul somnului este adesea pe burt sau pe coate-genunchi ca la Medorrhinum. 9. Alte caracteristici: Sexualitatea lui Carcinosinum are o natur puternic pasional. Femeile n special sunt ataate ntr-un mod pasional de partener. Au o nevoie mare de iubire i afeciune i cum sunt timide i nu pot cere aceast iubire, o manifest n sfera sexual. Faptul c se simt slabi i fr aprare i face s fie i mai dependeni de partener. Nu triesc n promiscuitate; sunt doar uor excitabili. Copilul Carcinosinum : 1. Precocitate: Cu o dezvoltare rapid att la nivel fizic ct i mental (incluznd simul de esponsabilitate crescut de care am vorbit). Ei nva s vorbeasc, s mearg i s fac la oli devreme. Ai senzaia c vorbeti cu un adult. Din punct de vedere sexual pot deveni foarte excitabili la o vrst fraged, ceea ce duce la masturbare timpurie i frecvent. Ulterior pot folosi acest obicei cnd se simt depii de greuti sau cnd sunt stresai. La extrema cealalt se poate afla o dezvoltare lent (mai ales mental). Chiar i la copiii cu sindrom Down, Carcinosinum poate fi considerat un remediu constituional (alturi de Medorrhinum) pentru c apar ameliorri importante. Este folosit i n autism alturi de Cuprum Metallicum. 2. Tendina de a fi un copil model. Timiditate. 3. Tap ispitor la coal (ceilali copii l tachineaz pentru c i simt slbiciunile). 4. Tendin la boli inflamatorii severe, pneumonie sau tuse convulsiv, bronit astmatiform, astm. (acestea din urm pot avea ca i cauzalitate deprivarea afectiv). Coriz cronic, mononucleoz. 5. Ii roade unghiile. 6. Grea cnd merge cu maina. APP SI AHC care pot indica remediul: Istoric familial de cancer (cu debut la vrste neobinuite sub 45-50 ani). Diabet, tuberculoz, probleme pulmonare (inclusiv astm).

13

Tuse convulsiv sau pneumonie n copilrie; Bolile copilriei fcute la o vrst naintat. Leucemie, anemie pernicioas. Toate aceste boli iau parte la dezvoltarea miasmei cancerinice. Simptome psihice Frici: fric de eec i de eec la examene, fric de furtuna cu trznete sau i place furtuna cu trznete, de cancer, n mulime, n spaii strmte, de nlime. - Emotiv, pasional, individ cu dorine puternice, muncesc mult (Mind Industrious), trag de ei, dorin sexual puternic, izbucniri emotive, triesc viaa intens. - meticulos (Ars alb), au nevoie de control asupra vieii. Nu se pot odihni dac lucrurile nu sunt la locul lor. Nelinitit, nemulumit, dorin de cltorie (Mind travelling desire for Calc ph, Tub, Carc, Ign, Merc). - Contiincios, mare sim al datoriei, responsabil (Aur, Kal-c, Nat-s, Nat-c, Mag-m). - Anticipaie. Lips de ncredere n sine. - Precocitate. - Simpatetic. Sensibil la suferinele oamenilor, animalelor i plantelor. - Anxietate pentru ceilali. Lucrurile oribile i afecteaz profund (Calc). - Afectuos. Vrea s-i mulumeasc pe ceilali. Cu fric de a nu fi acceptat sau iubit. - Sensibil la mustrari, mai ales la copii. - Probleme aprute n urma grosolniei, reprourilor, supresiilor, controlului parental excesiv, educaiei severe, responsabilizrii mari n copilrie. - Isi reprim emoiile, durerea. Blnzi. Suport suferina fr proteste. - Se ofenseaza usor, nu tolereaz contrazicerea, aversiune la consolare. - Anxietate n privina sntii (cancer), pentru alii. - Sensibil la art, natur, senzualitate. - Ii plac furtunile cu trznete (Sep). - Sensibil la muzic, ritm. Ii place s danseze (Sep). Muzica poate s-l fac s plng. - Retard mental sau dezvoltare mental lent: concentrare dificil. Simptome generale In general clduros dar poate fi i friguros (agg. de extremele de temperatur). - amel. la mare. (sau agg., sau alternant), - amel. somn scurt, - amel. seara. - agg. Vaccinri. - Periodicitate: agg. 1-6 pm, n special 5-6 pm. Sptmnal. Anual. - Stari contradictorii si alternante. Preferine aversiuni alimentare: - Aceeai mncare poate s-i plac sau s-i displac alternant. - Dorin de: ciocolata, zahr, condimente, - Dorint sau aversiune pentru: fructe, grsime i carne, - dorin de ap rece (Phos). - Agg.: ou, lapte, ceap, grsimi. Simptome fizice Rinit alergic; coriz cronic; amigdalite i sinuzite cronice; mononucleoza (Phytolacca mercurul vegetal), constipaie important cu balonare, indigestii, migrene oftalmice i vrsturi, acnee sever, fibroame, chisturi ovariene; sterilitate; negi pe tlpi i palme; acnee, pustule pe spate; molluscum contagiosum (Sil 2).

14

Vertij: La nlime, cu fric de nlime. Cap: Migren, alternnd cu astm. Migrenele pot fi nsoite de varsaturi i de tulburri vizuale (stelue, luminie care clipesc cu incapacitatea de a-si concentra privirea pe scris). Durere frontal, deasupra ochilor, amel. n aer proaspt. Durere n tmpla dreapt ca o presiune; Durere de cap naintea furtunii. Durere surd ca de lovitur n partea dreapt a capului. Senzaie de constricie. Durere pulsatil profund. Ochi: - Sclere albastre. - Clipete des. Are ticuri. - Orjelete care produc secreii. Durere n spatele ochiului drept. Ureche: - Senzaie de ureche nfundat. Conduct auditiv extern inflamat. Nas: - Coriz cronic. Sinuzit. Rceli frecvente din copilrie - Rinit alergic. - Nas nfundat cu secreii groase, - Senzaie de dop n laringe. Fa: - Ticuri. Tot felul de grimase. Fasciculaii musculare n special pleoapele. Erupii: acnee, acnee vezicular, eczem cu mncrime; se scarpin pn d sngele. Gur:- Afte, - Ulceraii cu gust neplcut. - Carii dentare precoce. - Maxilar inferior nepenit. Gat: - Durere n gt la nghiit. - Amigdalit recurent. Agg. de haine. Hipotiroidie, gu. Induraie ganglioni. Tiroid mrit. Stomac: - Eructaii cu gust de vom. - Anxietate sau emoii de anticipaie resimite n stomac sau epigastru .- Grea cnd merge cu maina. - Ulcer gdd. la el sau n familie. Abdomen:- Indigestie cu acumulare de gaz n stomac i intestin. Balonare i colic abdominal la sugari. Dermatit. Durere cu caracter de constricie < de presiune, aplecare nainte i buturi calde. Durere la nivelul hipogastrului, cu flatulen. Rect: Constipaie sever, adesea fr senzaie dar cu multe gaze (flatulen).Hemoroizi. Scaun uscat, dur ca piatra, dificil de evacuat, rmne mult timp n rect. Prolaps. Fistul anal; fisuri dureroase n zona ano-rectal. Vezic urinar, rinichi : Infecii recurente sau cronice: cistit, nefrit, pielonefrit. Urinare involuntar. Se scurg mici cantiti de urin (involuntar). Enurezis nocturn pn la vrsta de 12-14 ani. Genital masculin:- Dorin sexual crescut. Masturbare precoce. Genital feminin:- Dorin sexual crescut. Masturbare precoce. Dismenoree : primele zile ale menstruaiei foarte dureroase. Dureri cu caracter de crampe, cu senzaie de tragere n jos i iradiere n coapse. Sindrom premenstrual. Great cu vom la nceputul menstruaiei. Herpes genital. Mastit cronic. Chisturi ovariene, agg. pe drepta. Uter fibromatos. Endometrioz. Respiraie: - Astm bronic la copii de la o fric intens; amel. sau agg. la mare. - Tuse, cu senzaie de gdiltur n gt; tuse iritativ noaptea; - Tuse agg. dimineaa cnd se mbrac (dezbrac), cnd se spal sau se brbierete, cnd si ntinde gtul sau casc. - Tuse convulsiv cu durat lung; pneumonie cronic. - gtul se umple de secreii pe care trebuie s le expectoreze (i tot drege glasul).

15

Piept: Umflarea snilor nainte de menstruaie. Mastit cronic. Spate i ceaf: Sciatic. Durere n partea dreapt a cefei i la ntoarce capul spre dreapta. Extremiti: Spasme musculare la nivelul coapselor i braelor. Extremiti reci, agg. curent de aer. - Dureri reumatice amel. de cldur i micare lent. - Senzaie de slbiciune, oboseal la nivelul membrelor inferioare, amel. de micare. Somn: Insomnie, mai ales la copil; copilul trebuie legnat. Trezire brusc ca din comar. Adoarme greu din cauza gndurilor, se trezete frecvent la 4 a.m i nu readoarme. Poziie genu pectoral sau pe abdomen. Piele: Multi nevi pigmentari, alunite (negri, maro, circulari), B. Recklinghausen. Piele de culoare nchis. Pete cafea-cu lapte. Acnee la nivelul spatelui, feei, sternului. Eczem cu prurit. Se scarpin pn d sngele. Eczem agg. dup lapte. Neurodermatit cu piele aspr i uscat. Rnile i ulceraiile se vindec greu. Tendin la furunculoz. Vindec cheloidul aprut dup operaii chirurgicale. Prurit la dezbrcare. Veruci: buze, abdomen, palme, degete, n jurul unghiilor, plantari. Remedii similare: Ars., Aur., Cocc., Nat-m., Med., Phos., Puls., Sep., Staph., Tub. Comparaii: Cu Natrium Muriaticum (silent grief). Cu Staphysagria; (emoiile reprimate). Cu Arsenicum Album i Nux-V (meticulos). Cu Sepia; (depresie; furtuna; dansul; amel prin ex. fizic). Cu Phos; ( simpatetic; amel de un somn scurt, dorin de ap rece). Cu Arg-n; Gels: (Anxietatea anticipatorie). Cu Med: (se ofenseaz la reprouri; agg-amel la mare). Cu Thuj. ( alunie, pistrui, semne din natere, negi, probleme post vaccinare). CAZURI: 1. Pacient R.L. n vrst de 32 ani, sex masculin se prezint la consultaie (a venit cu 15 min mai devreme) n septembrie 2005 pentru o frica de a bate la usa cum spune soia lui care l nsoete peste tot. Are o lips de ncredere n sine important. Este un timid. Blnd. Evit conflictele, se eschiveaz i nu se simte bine cnd trebuie s ntlneasc persoane necunoscute. Din acest motiv o pune pe soie s rspund sau s dea telefon cnd trebuie rezolvat o problem. E morocnos, preocupat i iritabil dac trebuie s-i onoreze un angajament; n aceste cazuri are aversiune pentru conversaie. Cand este criticat se nroete tot. Ii face treaba foarte bine i nu poate refuza dac i se cere ceva. Cu toate acestea are o mare fric de a grei. Triete mult n imaginaie unde se refugiaz des. Nu i-a cunoscut niciodat tatl. Mama l-a crescut fr s-l ncurajeze n ceea ce fcea. L-a devalorizat constant. Din APP reinem 2 operaii n copilrie: adenoidectomie i amigdalectomie pentru frecvente probleme O.R.L. Nu a fcut niciodat bolile copilriei. Ii place mult la mare unde se simte cel mai bine. Daca nu poate s ajung ntr-un an e o mare problem pentru el. Ii place muzica (se nchide n camer i o ascult la volum mare). Ii plac foarte mult cltoriile. Cand tun i fulger iese pe balcon i deschide larg geamul ca s vad tot (spre disperarea sotiei)

16

Preferine alimentare: e un gurmand, i plac mult dulciurile i are aversiune la grsimi. Doarme bine. In ultimul an a luat de la un alt medic homeopat: Arg-n, Gels, Lyc i Nat-mur fr nici o ameliorare. In urma consultaiei primete Carc ch 200 3 zile i Carc M peste o lun. Devine n cteva luni alt om dup cum spune soia lui: ncreztor, face fa tuturor problemelor i nu mai e nevoie s fie nsoit. A dobndit calm i stpnire de sine. I-au trecut i migrenele de care a uitat s vorbeasc la consultaie, nefiind considerate importante fa de restul simptomelor mentale. Comentarii: Este un bun remediu pentru copii, atunci cnd exist mai multe miasme n cazul respectiv. Multe cazuri de astm la copil, agg. de vaccinri rspund bine la Carc. Cazuri n care nici un remediu nu actioneaz i n care exist AHC de cancer rspund la Carc. Foubister a studiat 200 de de femei cu cancer i dup aceea a studiat copiii acestor femei. Toi aveau o tendin la semne din natere. Acioneaz pe angioame. Este folosit pentru prevenia leziunilor cheloide. Cei care au trit cu o fric intens perioade mari de timp au nevoie de acest remediu (remarc Foubister). Carcinosinum este indicat i la persoane abuzate sexual sau care au avut parte de relaii abuzive. Acestea duc ntotdeauna la supresia emoiilor. Este un remediu major pentru febra glandular, mononucleoz i oboseal cronic. Este foarte bun pentru probleme aprute dup vaccinare. Bibliografie: - George Vithoulkas (Materia Medica Viva). - Tinus Smits (Inspiring Homeopathy) - Radar Key Notes

BOALA INCOMPLETA SI BOALA LOCALA ............................................................... 3 Dr Secil Omer ..................................................................................................................... 3

17

MIASMA CANCERINICA................................................................................................ 9 Dr. Ileana Rindasu .............................................................................................................. 9 CARCINOSINUM............................................................................................................ 11 Dr. Adrian Dumitrescu...................................................................................................... 11 HOMEOPATIE IN PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR ............................... 20 Dr Ioana Ionescu ............................................................................................................... 20 ANTIMONIUM CRUDUM ............................................................................................. 27 Dr Secil Omer ................................................................................................................... 27 ANTIMONIUM TARTARICUM .................................................................................... 28 Dr. Secil Omer .................................................................................................................. 28 DROSERA........................................................................................................................ 30 Dr. Secil Omer .................................................................................................................. 30 HOMEOPATIE IN PATOLOGIE DIGESTIVA.............................................................. 31 Dr. Mariana Galesanu ....................................................................................................... 31 ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI DE FICAT, COLECIST, PANCREAS, SPLINA............................................................................................................................. 39 Dr. Omer Secil .................................................................................................................. 39 COLICILE ABDOMINALE ............................................................................................ 51 Dr. Silvia Nedelcu............................................................................................................. 51 COLOCYNTHIS .............................................................................................................. 53 Dr. Silvia Nedelcu............................................................................................................. 53 PODOPHYLLUM PELTATUM ..................................................................................... 54 Dr. Adrian Dumitrescu...................................................................................................... 54 VERATRUM ALBUM..................................................................................................... 56 Dr Adrian Dumitrescu....................................................................................................... 56 CUPRUM METALLICUM .............................................................................................. 58 Dr. Ioana Ionescu .............................................................................................................. 58 CAPSICUM ANNUUM ................................................................................................... 60 Dr. Ioana Ionescu .............................................................................................................. 60 ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI CARDIACE ................................................. 62 Dr. Dorin Dragos .............................................................................................................. 62 NEUROLOGIE HOMEOPATICA................................................................................... 76 Dr Doina Pavlovschi ......................................................................................................... 76 PSIHIATRIE HOMEOPATICA....................................................................................... 83 Dr Doina Pavlovschi ......................................................................................................... 83 NOSODE INTESTINALE................................................................................................ 96 Dr Doina Pavlovschi ......................................................................................................... 96 AGARICUS MUSCARIUS............................................................................................ 100 Dr Silvia Nedelcu............................................................................................................ 100 HELLEBORUS NIGER ................................................................................................. 102 Dr Silvia Nedelcu............................................................................................................ 102 HYOSCYAMUS............................................................................................................. 104 Dr. Ileana Rindasu .......................................................................................................... 104 STRAMONIUM ............................................................................................................. 106 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 106 LILIUM TIGRINUM...................................................................................................... 109

18

Dr. Secil Omer ................................................................................................................ 109 ANACARDIUM ORIENTALE...................................................................................... 111 Dr. Secil Omer ................................................................................................................ 111 TARENTULA HISPANICA .......................................................................................... 113 Dr Secil Omer ................................................................................................................. 113 PATOLOGIA APARATULUI URINAR....................................................................... 117 Dr. Dorin Dragos ............................................................................................................ 117 ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA BOLILOR REUMATISMALE .... 141 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 141 HOMEOPATIE IN GINECOLOGIE ............................................................................. 145 Dr Ioana Ionescu ............................................................................................................. 145 ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA GENITALA MASCULINA ......... 152 Dr Secil Omer ................................................................................................................. 152 ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA ORL .............................................. 158 Dr. Mariana Galesanu ..................................................................................................... 158 MATRICARIA CHAMOMILLA................................................................................... 168 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 168 CINA (Artemisia cina).................................................................................................... 170 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 170 CICUTA VIROSA.......................................................................................................... 172 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 172 OPIUM, NUX MOSCHATA, LYSSINUM ................................................................... 174 Dr. Mariana Galesanu ..................................................................................................... 174 APIS MELLIFICA.......................................................................................................... 183 Dr. Silvia Nedelcu........................................................................................................... 183 HEPAR SULPHURIS CALCAREUM........................................................................... 185 Dr. Silvia Nedelcu........................................................................................................... 185 PATOLOGIA ADOLESCENTULUI............................................................................. 187 Dr Ioana Ionescu ............................................................................................................. 187 TRAUMATISME ........................................................................................................... 204 Dr Doina Pavlovschi ....................................................................................................... 204 HOMEOPATIA IN SARCINA, NASTERE SI LAUZIE .......................................... 206 Dr Adrian Dumitrescu..................................................................................................... 206 BAPTISIA TINCTORIA ............................................................................................... 214 Dr. Mariana Galesanu ..................................................................................................... 214 CANTHARIS.................................................................................................................. 217 Dr. Mariana Galesanu ..................................................................................................... 217 STANNUM..................................................................................................................... 221 Dr Secil Omer ................................................................................................................. 221 PHOSPHORIC ACID..................................................................................................... 222 Dr. Secil Omer ................................................................................................................ 222 BARYTA-CARBONICA ............................................................................................... 224 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 224 SECALE CORNUTUM................................................................................................. 226 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 226 ZINCUM METALLICUM ............................................................................................. 228

19

Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 228 ALUMINA...................................................................................................................... 230 Dr. Silvia Nedelcu........................................................................................................... 230 CARBO VEGETABILIS................................................................................................ 232 Dr Silvia Nedelcu............................................................................................................ 232 PLUMBUM METALLICUM......................................................................................... 234 Dr Silvia Nedelcu............................................................................................................ 234 CIMICIFUGA RACEMOSA (Actea Racemosa) ........................................................... 236 Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................................................... 236 LAC CANINUM ............................................................................................................ 239 Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................................................... 239 CYCLAMEN EUROPAEUM ........................................................................................ 241 Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................................................... 241 AMMONIUM CARBONICUM..................................................................................... 243 Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................................................... 243 AMMONIUM MURIATICUM...................................................................................... 245 Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................................................... 245 IPECACUANHA............................................................................................................ 247 Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................................................... 247 HOMEOPATIE IN PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR Dr Ioana Ionescu VIROZELE RESPIRATORII OBISNUITE: Observatie! Racelile obisnuite ar trebui lasate sa-si urmeze cursul lor, intrucat orice scurgere reprezinta o cale de eliminare a toxinelor care n-ar trebui suprimata. Tratamentul homeopat ar trebui instituit doar in cazul in care raceala e severa si organismul nu poate lupta singur LARINGOTRAHEITE: in cadrul unei boli i nfectioase: - debut brusc: Aconitum, Belladonna - debut progresiv: Bryonia, Ferrum phosphoricum - stare: Spongia, Samb., Coccus cacti, Coral. Rubr., Dros., Rumex, Sticta pulm. Laringita striduloasa: Spongia, Sambucus, Hepar sulfur Crup: Aconit Spongia Hepar sulfur, Sambucus Laringita tusigena: Coccus cacti, Cuprum met, Mephitis putorius Laringita cu disfonie: Arum Tryphyllum, Ammonium causticum Tuse nervoasa: Ignatia, Hyosciamus, Cina, Ambra grisea Tuse convulsiva: Drosera, Coccus cacti, Cuprum, Ipecca, Mephitis, Arnica BRONSITA ACUTA: Debut: Aconit / Belladonna / Ferrr. Ph / Bry/ Oscilococinum Stare: tuse uscata: Bryonia, Rumex, Sticta pulmonaria, Drosera, Ferrum phos. tuse productiva: . ~ dispneizanta: Antimoniu tartaric, Ipecca, Kali carb., Blatta orientalis ~ nedispneizanta: Puls., Hepar s., Merc. vivus, Kali bich, Hydrastis, Stannum 20

~ cu expectoratie greu de eliminat: Ant. tart., Ip., Ant.sulph.aur., Caust., Senega ~ cu expectoratie abundenta: Antimoniu tartaric, Stannum ~ expectoratie purulenta: Hydr., Merc., Kali bich., Hepar sulph., Phellandr. ~ cu dispnee: Arsenicum album, Carbo veg, Kali carbonicum, Grindelia Bronsita cronica: - sicoza: Thuya, Natrium sulphuricum, Silicea, Medhorrhinum - psora: Arsenicum album, Calcarea carbonica, Natrium muriatic, Lycopodium, Tuberculinum, Sulfur, Sulfur iodatum, Psorinum Observatii: Potentele joase cresc secretiile; potentele inalte usuca secretiile. Initial se administreaza potente joase care fluidifica si cresc secretiile; daca expectoratia devine prea abundenta, se administreaza potente inalte. Uneori o potenta inalta administrata la debut poate rezolva cazul. Remedii de debut in patologia respiratorie Aconitum: - debut intens si brusc, frecvent nocturn dupa miezul noptii, - dupa expunere la vant rece si uscat, - febra inalta, fara transpiratie, - eretism cardiac cu tahicardie, neliniste, anxietate, - sete de apa rece,- tuse uscata, ragusita, aspra, senzatia de arsura, carne vie in laringe - frecvent complicat cu crup, - tuse convulsiva Belladonna: - febra inalta brusc instalata, eretism cardiac, - congestie cefalica cu fata rosie si dureri pulsatile si extremitati reci, - caldura radianta , transpiratie - mucoase uscate cu sete( limonada), - frecvent tuse uscata, ragusita, dureroasa, spastica , cu senzatia de spasm laringian, - fotofobie datorita midriazei, hiperestezie senzoriala cu hipersensibilitate la zgomote, contact si vibratii, - delir sau convulsii Ferrum phosphoric: - febra moderata la un pacient hipostenic, - epistaxis, congestia fetei alterneaza cu paloare, tuse initial uscata, spastica, cu senzatie de arsura in piept; ulterior expectoratia unei mici cantitati de mucus galbui cu striatii sanguinolente Bryonia: - febra instalata progresiv, uscaciunea mucoaselor, - sete pt cantitati mari de apa rece, - < miscare, - tuse uscata < miscare, respiratie, vorbind, camera calda - durere in timpul tusei > presand toracele cu palmele, - transpiratia > - in pleurezie, pneumopatie: durere acuta sub coaste sub forma de junghi - > apasare puternica > imobilitate> sezand pe partea dureroasa, < miscare, respiratie Gelsemium: - debut progresiv, - febra moderata, - stare generala alterata cu slabiciune, oboseala, greutate, ameteala, - pleoape grele, ptozate, lipsa setei, - dureri musculare, de extremitati si de spate, - puls lent, slab Remedii ale perioadei de stare: Antimoniu tartaric: - secretie crescuta de mucus gros , vascos, greu de eliminat, care sufoca pacientul; respiratie grea , incarcata, care produce un zgomot gros, aspru, ca si cum ar fierbe ceva in piept, - dispnee > expectoratie, - stare generala alterata, paloare, cianoza ( hematoza alterata), somnolenta , prostratie, indicat in stari severe, la varstnici sau copii debili, dar e util si in bronsitele banale Potentele joase favorizeaza expectoratia, iar potentele inalte usuca secretiile! ( initial:5-7 CH pt a favoriza expecoratia, ulterior 15 CH pt uscarea secretiilor)

21

Arum triphyllum: - inflamatie de culoare rosu viu la nivel nazo-faringeal si laringeal - raguseala, voce bitonala, tuse aspra, - excoriatii la nivelul narilor, buze uscate, fisurate, sangerand din cauza muscaturilor Arsenicum album: - bronsita, pneumonie, pleurezie // AB, - tuse < aer rece, bauturi reci, 1-2 a.m., - dispnee < intins, 1-2 a.m., > sezut, - stare generala alterata cu slabiciune, agitatie, neliniste, sensibilitate la frig, - senzatie de arsura in piept > Q, - sete pt cantitati mici de apa rece, baute frecvent, - agravare nocturna 1- 3.00 a.m. Aviaire: - afectarea apexului pulmonar, pneumopatii si otite recurente Blatta orientalis: - bronsita astmatiforma, raluri sibilante si ronflante, - tuse initial uscata, apoi productiva, - alergie la praful de casa Coccus cacti: - tuse declansata de senztia de gadilatura in laringe < la trezire, insotita de expextoratia unei cantitati mici de mucus vascos, > aer rece, bauturi reci Corallium rubrum: - tuse violenta, spastica, exploziva < aer rece, ce determina roseata fetei, insotita de voma unui mucus filamentos, - faringe de culoare rosie Cuprum metallicum: - tuse spastica, convulsiva, cu sufocare si cianoza, determinata de spasm laringeal, - > bauturi reci, - uneori insotita de spasm general, pseudo-convulsii sau spasm la nivelul mainii cu policele inclestat in pumn Drosera : - mai rar indicat in crup, frecvent in tusea convulsiva, remediu tuberculinic - crize paroxistice violente de tuse uscata, sufocanta, extrem de dureroasa( tine pieptul cu mainile), care se pot termina cu varsatura sau cu epistaxis, - < noaptea , cand se intinde in pat , cand mananca, vorbit, ras, cantat, Q, senzatie de uscaciune, iritatie la nivelul gatului, sau de constrictie la nivelul gatului si pieptului. !potente > 30 CH Hepar sulfur: - indicat frecvent dupa Spongia, in stadiile tardive ale crupului, - tuse initial uscata, aspra, sufocanta, apoi umeda, cu expectoratie purulenta - < frig, aer rece, bauturi reci, dezvelirea corpului, vorbit, > cadura locala, - senzatie dureroasa ca de aschie la nivelul gatului, + iritabiliate, secretii cu miros urat, de branza veche ! Potentele joase ( 5C) cresc supuratia si favorizeaza expectoratia ( atentie la cavitatile inchise) potentele inalte (> 30 C) opresc supuratia si usuca expectoratia. Se poate face adm in scara: 9- 15-30 C Hydrastis: - secretii vascoase galbui greu de eliminat, - tendinta la constipatie Hyosciamus: - tuse care apare in pozitie culcat si inceteaza cand se ridica Ignatia: - senzatie de nod in gat, - tusea antreneaza tuse, - tuse paradoxala (tigara altora) Ipeca: - tuse spastica emetizanta, cu tendinta dispneizanta si astmatiforma, - insotita de greata si voma, hipersalivatie, epistaxis, - raluri sibilante sau groase, determinate de acumularea de mucus in bronhii, dar expectoratie redusa, - limba fara depozit ; absenta setei, - bronsita astmatiforma, tuse convulsiva, bronsiolita Kali bichromicum: - expectoratie galben-verzui vascoasa, filamentoasa Kali carbonicum: - tuse convulsiva, bronsita, pneumonie, AB, - tuse spastica, cu senzatia de gadilatura in gat; expectoratie redusa, cenusie, asemanatoare grauntelor de tapioca, - dispnee < intins, > pozitia ganditorului, - dureri in piept ca o intepatura Mercurius solubilis: - tuse productiva, expectoratie muco-purulenta fetida, - frisoane la suprafata pielii, - transpiratii nocturne, - < noaptea, Q patului, semne buco- faringiene

22

insotitoare: faringita, halena fetida, sialoree < noaptea, limba umflata cu depozit gros galbui, cu amprente Phellandrium: - tuse productiva, sufocanta, < dimineata, - expectoratie abundenta, purulenta, verzuie, - dureri intepatoare parasternale care se extind in spate, - indicat la fumatori cronici, tbc Phosphorus: - infectii respiratorii recurente, orice raceala coboara in piept, - tuse uscata, dureroasa, in faze tardive expectoratie redusa striata cu sg, - senzatie de arsura in palme si piept - sete pt apa rece( sau limonada), - < culcat pe partea stg sau pe spate, < aer rece, efort fizic, vorbit, ras, schimbari de vreme si de temperatura, frilozitate, dorinta de companie, frica de intuneric, - bronsita , astm, pneumonie, tuberculoza Pulsatilla: - tuse uscata noaptea, intrerupand somnul, productiva ziua, cu mucus galben vascos - > miscare si aer proaspat, - < in camera calda, - bronsita, astm frecvent alergic Pyrogenium: - in caz de suprainfectie, febra septica, disociere puls- temperatura Rhus toxicodendron: - infectii ale tractului respirator superior, bronsita, pneumonie sau gripa - patologie declansata sau < de vreme rece si umeda, cand se uda, > la vreme calda, miscare, - febra cu dureri intense si neliniste care-l obliga sa se miste permanent; herpes in timpul febrei, - in pneumonie: tuse cu sputa ruginie - Rumex: - tuse determinata de senzatia de gadilatura in gat sau piept - < aer rece inhalat sau trecand de la cald la rece, > Q, acoperind nasul si gura Sambucus - indicat in crup, laringita striduloasa, astm, - trezire brusca dupa miezul noptii, copilul sare din pat cu senzatia de sufocare datorita spasmului glotic si unei secretii mucoase abundenta in laringe, - obstructie nazala, respiratie dificila, siflanta < cand sta culcat - ragusala cu tuse sufocanta cu cianoza fetei, - transpira in timpul crizei de astm, sau dimineata la trezire, dar nu in somn, obstructie nazala < noaptea (fornaie pe nas) - corp fierbinte cu maini si picioare reci( Bell), - > comprese fierbinti la nivelul gatului Senega: - tulburari cronice respiratorii la varstnici, ar putea fi util in tbc, bronsita cronica cu secretie mucoasa abundenta, groasa, vascoasa, care se elimina greu si determina o horcaialala nivelul pieptului, tuse < aer rece, schimbari de temperatura, culcat, dispnee < culcat, > sezut Spongia: - frecvent indicata dupa Aconit in crup, mucoase uscate, - tuse uscata, aspra, latratoare, caracteristica:ca fierastraul pe scandura, care - l scoala din somn, > bauturi calde, atmosfera umeda, cand lasa capul pe spate sau se apleaca in fata, < aer rece, bauturi reci, cu capul in jos, vorbit, inghitit, - senzatie de sufocare determinata de constrictia laringelui < in somn, anxietate tuse declansata de senzatia de gadilatura, furnicatura, iritatie la nivelul gatului sau pieptului - indicat in laringite( crup), traheo- bronsite, AB, tbc Stannum : - expectoratie fetida, mucoasa/ mucopurulenta, cu gust dulceag sau sarat - marcata astenie, slabiciune la nivelul pieptului, mai ales dupa efortul de tuse

23

respiratie dificila sau slaba, dispnee la eforturi mici(vorbit) patologia apare in faza finala a unor infectii respiratorii grave: pneumonie, bronsita, tbc (ind si inainte si dupa tratamentul standard daca se mentine oboseala) Sticta pulmonaria: - tuse uscata, iritativa, continua < noapte , camera rece, - mucoase nazale usacte, senzatie de obstructie la radacina nasului ca si cum ar fi prins intr-un cleste, ceeea ce-l face sa sufle continuu nasul, fara nici-un rezultat BRONSITA CRONICA: - miasma sicotica: Thuya, Natrium sulphuricum, Silicea, Medorrhinum - miasma psorica: Sulphur, Calc.carbonica, Lycopodium, Psorinum, Arsenicum miasma tuberculinica: Sulphur iodatum, Natrium muriaticum, Tuberculinum PNEUMOPATIA ACUTA: fara expectoratie: Bryonia, Ferrum phosph., Phosphorus, Ars. album cu expectoratie: Ipecca, Antimoniu tartaric, Hepar sulfur, Pyrogenium remedii specifice: Aviaire, Kali carb., Natr.s., Chel., Lyc., Phosph., Ars. Faza de rezolutie: Pulsatilla, Sulphur iodatum Arsenicum album: - bronsiolita, astm, bronho- pneumonie, alternanta de agitatie si prostratie - sete pt cantitati mici de apa rece repetate frecvent Aviaire: - focar congestiv la apex, tendinta la recidiva, tendinta la otite recurente Chelidonium: - pneumonie pe partea dreapta cu durere care iradiaza in spate spre regiunea scapulara dreapta, tuse dureroasa, hemoptizie, dorinta de bauturi calde Kali carbonicum; - bronsita, astm, pneumonie, < intre 2-4.00 dimineata, dimineata la trezire - dispnee > pozitia ganditorului, - tuse spastica, cu senzatia de gadilatura in gat - pneumonie, frecvent stanga, dar si la nivelul lobului inferior drept / pneumonie la copii; copilul tipa din cauza durerilor ascutite, ca un junghi, ce apar cand trage aer in piept; nu mai pot manca, bea, dormi Natrium sulfuricum: - bronsita cronica, astm bronsic, pneumonie, tbc, - pneumonie cu localizare in baza stanga, tuse groasa, expectoratie si secretii verzui groase, < climat umed Phosphorus: - congestie pulmonara, pneumonie mai ales stanga cu senzatia de opresiune, apasare in piept, - tuse dureroasa, ca o arsura, frecvent hemoptizii sau expectoratie sanguinolenta - auscultatie: raluri crepitante fine, anxietate crescuta, senzatie de caldura arzatoare in palme si piept, sete crescuta pt lichide reci( apa, limonada) PLEUREZIA ACUTA NEPURULE NTA: Debut: Aconit, Belladonna, Ferrum phosphoricum Perioada de stare: Bryonia, Apis, Cantharis, Arnica Bryonia: - remediul folosit cel mai frecvent in pleurezie, uscaciunea mucoaselor si hipersecretia seroaselor, - febra moderata, stare generala alterata, oboseala, dorinta de a sta in repaus, sete intensa, -durere intepatoare in partea laterala, < miscare, respiratie, > in imobilitate , presiune pe o suprafata mai mare, sezand pe partea dureroasa, tuse uscata, dureroasa < orice miscare

24

- auscultaie : frecatura pleurala sau disparitia murmurului vezicular Apis mellifica: - febra moderata, - dispnee < Q, tuse < culcat < noaptea, dureri toracice intepatoare, arzatoare < Q, piele uscata si fierbinte alternand cu per de transpiratie, oligurie - absenta setei Cantharis: - indicat cand efuzia pleurala e profuza , insotita de dureri arzatoare >Q, oligurie Arnica: - pleurzie serofibrinoasa / seroasa / hematica, - patologia apare in urma unui traumatism BRONSIOLITA ACUTA: a) bronhospasm: Cuprum, Sambucus, Spongia, Arsenicum album, Iperita b) hipersecrtie de mucus: Ipecca, Antimonium tart., Blatta orientalis, Kali carbonicum ASTMUL BRONSIC Criza de astm bronsic: 1.Astmul uscat, cu bronhospasm, tuse spasmodica Arsenicum album: - crize aggravate noaptea , intre1.00-3.00, - dispnee < intins , > in sezut aplecat in fata; isi pierde respiratia imediat ce se intinde, cu bronhospasm , suieratura, < miscare - tuse seaca, < aer liber sau rece, bauturi reci ; agravat de tuse cu senzatia de opresiune agitat si anxios in timpul atacului, - astmul alterneaza cu eruptiile cutanate Phosphorus: - - astm cu senzatie de opresiune, sufocare, anxietate < seara - constrictie spasmodica in piept, inspiratie striduloasa seara la adormire - crize de sufocare nocturna, ca si cum plamanii ar fi paralizati, gafaiala zgomotoasa, inspiratie dificila, pieptul pare greu si plin, opresiune sternala - tuse uscata sau cu expectoratie sanguinolenta, - constitutie tuberculinica Lachezis: - predomina senzatia de sufocare , care e insotita de congestie; e disperat dupa aer, isi desface hainele, - < noaptea, in timpul somnului, dimineata la trezire, in camera calda, prin acoperirea nasului si gurii, atingerea gatului, dupa ce mananca sau vorbeste, dupa bauturi spirtoase, daca sta pe partea stanga , - > sezand aplecat in fata( Ars, Kali-c, Spong) / in aer liber, la rece, - Se trezeste noptea imediat ce adoarme, cu senzatia de sufocare; apnee de somn - Astm declansat de emotii sau gelozie / la femei premenstrual sau la menopauza Sambucus: - astm < dupa miezul noptii, cu respiratie dificila, siflanta < culcat , > in sezut, - dispnee, sufocare intensa, tuse latratoare, sufocanta cu cianoza fetei, - transpira in timpul crizei de astm, sau dimineata la trezire, dar nu in somn, - obstructie nazala < noaptea, - laringospasm Cuprum: - astm cu crize violente cu tuse spastica, constrictia gatului, cianoza fetei, - contractura pumnului, crampe, sughituri, - > daca bea putina apa rece, daca vomita - < noaptea, emotii, vexare, frica, inainte si in timpul menstei, mergand impotriva vantului Spongia: - astm ce complica infectiile respiratorii, cu sufocare, anxietate, respiratie aspra , tuse latratoare, raluri sibilante,- < noaptea, la menstruatie, - > ingestia de bauturi calde, cand da capul pe spate, - astm asociat cu gusa sau probleme cardiace Aralia racemosa: - - crize de astm de fiecare data cand merge la culcare, - > pozitie ridicata

25

Drosera: - predomina tusea in crize paroxistice violente, insotite frecvent de sufocare si cianoza, alteori varsaturi sau epistaxis, - < dupa miezul noptii, dupa ce mananca, vorbit, ras, cantat, culcat in pat, caldura patului 2. Astm cu hipersecretie de mucus Ipecca: - dispnee astmatiforma - hipersecretie de mucus, raluri fine sau groase - tuse spasmodica violenta, sufocanta, care se termina cu voma gleroasa - eructatii, greata, hipersalivatie, limba curata, - paloare sau cianoza Antimoniu tartaricum: - astm // bronsiolita la copii mici sau varstnici (BPOC) debili, epuizati, care nu pot elimina mucusul din plamani, - dispnee datorita hiperproductiei de mucus care nu poate fi eliminat, - respiratie incarcata, zgomotoasa, aspra, haraita; tuse grasa, dar cu expectoratie redusa, - raluri sibilante sau ronflante, - > daca elimina mucusul, - paloare, cianoza, epuizare ! potente joase in criza pt a favoriza expectoratia si inalte intre crize pt a usca secretiile Blatta orientalis: - crize de asm frecvent declansate de alergeni(praf de casa) - obstructie bronsica importanta, la auscultatie se aude un zgomot caracteristic de porumbar(sibilante si ronflante), - tuse initial seaca, apoi groasa cu expectoratie ! la cei alergici se folosesc potente > 30 CH Kali carbonic: - astm la varstnici // bronsiolita la copii, - crize nocturne, intre 2.oo-4.oo - < intins, > ridicat, aplecat in fata, cu coatele sprijinite pe genunchi, - secretii bronsice greu de eliminat, gri, asemanatoare grauntelor de tapioca (secretie perlata) - pacienti obositi, palizi, frigurosi, infiltrati, pot avea dureri lancinant , ca un junghi in spate si la baza pieptului sau in alte locuri; asociate cu tulburari digestive si articulare Kali bichromic: - < noaptea, intre1 -2, cu tuse productiva, sputa verde groasa, vascoasa, filanta Natrium sulfuric: - astm < schimbari de vreme( vreme umeda, climat marin), efort fizic, 3-5 a.m., mahnire, suparare, infectii( fiecare raceala se transforma in astm) - respiratie haraita, zgomotoasa, cu tuse groasa si expectoratie mucoasa verzuie 3. Astmul alergic: Pulmin Histamin sau Histamin - desensibilizare 4. Astmul nervos: Ignatia: - urmarea unei suparari, contrarietati, - tuse spasmodica, suspina, ofteaza - paradoxal: face criza daca e singura, dar nu si intr-ocompanie placuta// sau face criza la parfumul altora, sau daca altii fumeaza, nu si la propriul parfum sau daca fumeaza ea - > distragerea atentiei, < consolare Moschus: - Spasme isteriforme cu teatralism < frig , > aer proaspat Nux vomica: - criza declansata de manie // enervare // contrarietate // abuz alimentar la pacienti activi, iritabili, sensibili Lachezis: - astm declansat de enervare sau gelozie( astmul fratelui mai mare) - criza declansata de furie neexprimata // nedreptate// contraritate Chamomilla: - crize declansate de furie, cu tuse uscata, iritabilitate, agitatie, tipa, tuseste Bibliografie:

26

Ghid practice de remedii homeopatice- Roger Morrison Matiere medicale homeopathique- Jacques Jouanny Matiere medicale homeopathique- Michel Guermonprez Homeopahie- principes-clinique techniques- Michel Guermonprez Radar Key notes Acute diseases in children- Gabrielle Punto

ANTIMONIUM CRUDUM Dr Secil Omer Antimonium este un metal din grupa fosforului situindu-se intre Ars si Bismut.Daca Phos se simte in siguranta intre multi prieteni care il iubesc Ars percepe lumea ca pe o amenintare si de aceea isi taie o parte din legaturile cu lumea simtindu-se in siguranta inconjurat de citeva persoane. Ant se simte dezamagit de altii si are tendinta de a se izola find inconjurat de si mai putine persoane ca Ars. Remediul ant-c este o combinatie a Ant cu S care teoretizeaza si fantazeaza. Ca urmare pacientul dezamagit de lume se izoleaza si fantazeaza traind intr-o lume a lui ideala. El devine nostalgic si tinjeste fie dupa trecut dupa pamintul natal dupa o femeie ideala, femeia visurilor. Devine poetic si sentimental.In timp ce Canabis fantazeaza Ant idealizeaza. Nu suporta realitatea materiala nu vrea sa fie atins privit sau abordat. Ii place solitudinea sa fie cu el insusi in lumina lunii. Adultul tipic este linistit , sensibil, emotiv. Copilul Ant-c este iritabil si greu de diferentiat de copilul Cham. Ambele remedii au aversiune de a fi atins sau a fi privit. La adulti mai putem gasi romantism in lumina lunii. Pacientul este sentimentalsi are multe preocupari intelectuale ca si sensibilitati. Devine morocanos si satul de viata dupa o boala lunga. Principalul loc de actiune este tractul gastrointestinal-limba,stomacul, rectul. Orice i se intimpla persoanei se va repercuta asupra digestiei. Emotiile sunt percepute in stomac Simptome psihice Copii iritabili, tifnosi care nu suporta atingerea si nici sa fie priviti Pacienti sentimentali mai ales la lumina lunii. Face versuri. Tinjeste dupa femeia ideala Dispozitie suicidara. Trist si satul de viata. Probleme dupa o dezamagire in dragoste Aversiune pentru atingere. Furios la atingere. Aversiune de a fi privit Viseaza tara natala, ca intilneste o veche colega de scoala Preocupat de el insusi, uita sa urineze sau defece, mananca doar cand I se impune. Simptome generale.

27

Caldurosi si agg de caldura. Aspect fizic: fata rotunda moale, placut; gras si moale Agg de la o sursa de caldura radianta cum ar fi un resou, un foc deschis, un incalzitor Agg de la soare. Probleme aparute dupa o baie rece Aversiune la atingere (Tarent, Cham, Kali-c) Agg de vin acru si de otet Ii place sa manince. Obezitate. Agg de la mincat excesiv. Probleme dupa vaccinare Simptome fizice locale Cap - Cefalee de la caldura unei plite sau de la soare Crapaturi si inflamatii ale colturilor gurii - Crapaturi in zona narilor Inflamatii ale pleoapelor Obstructie nazala agg de caldura Afte bucale - Limba cu depozit albicios, gros ca zapada Larynx and trachea - Afonie de la caldura si amel de folosirea vocii Gastrointestinal - Dorinta pentru vin acru.Otet.Muraturi mai ales castraveti Indigestie de la excese alimentare. Digestie slaba. Aversiune pentru carne de porc Durere epigastrica de la un soc sau de la emotie. Eructatii Greata agg in timpul cefaleeii, agg de baut si de excese alimentare Diaree de la mincaruri acre, otet, piine Alternanta de diaree si constipatie (mai ales la virstnici) Piept - Tuse cind intra intr-o camera calda. Tuse cronica ca o gidilitura. Urogenital - Supresia menstruatiei de la o baie rece. Dureri de dinti inainte de menstra Extremitati Artrite. Durere in talpi si picioare agg de mers. Negi plantari. Calozitati. Unghii ingrosate si crapate Piele Impetigo. Piele groasa adesea crapata. Eruptii agg de caldura radiate, agg de baie Eruptii cu secretie ca mierea (graph). Chicken pox (varsat de vint) Negi grosi. Unghii deformate, friabile, rupte. Tendinta la calozitati, bataturi Crapaturi ale colturilor gurii si narilor Clinic Artrite.Calozitati. Varsat de vint. Sd de oboseala cronica. Tuse. Depresie. Diaree. Bufeuri. Gastrita. Glosita. Cefalee. Menopauza. Impetigo. Obezitate. Ulcer peptic. Infectii respiratorii. Comparatii Sulph - obezitate,agg de caldura, indigestii diaree, probleme cutanate Graph - obezitate, probleme digestive, calozitati, piele crapata, secretii melicerice Puls - agg de caldura si soare, sentimental, obez, tuse , exantem Carbo-veg, Ferr, Calc, Caps ANTIMONIUM TARTARICUM Dr. Secil Omer Tartar Emetic 2[ K(SbO)C4H4O6 ] H2O Acest remediu e util mai ales in afectiunile respiratorii fata de ant-c care este util mai ales in cazuri de afectiuni digestive. Majoritatea cazurilor sunt afectari severe de tract respirator inferior :bronsite bronhopneumoii, pneumonii. Acest remediu este util in afectiuni pulmonare cu marcata congestie si catar. Apar frecvent o respiratie zgomotoasa si o tuse umeda. Desi apparent

28

este mult mucus in torace expectoratia este redusa. In timpul tusei se poate auzi miscarea acestui mucus gros dar pacientul nu il poate elimina.Chiar pare sa il sufoce.Cind cianoza si sufocarea domina tabloul clinic remediul este de luat in calcul. Este util la pacientii disperati desi poate fi utilizat cu success si in bronsite simple si infectii respiratorii Este tipica acumularea de mucus in caile aeriene cu hiriiala in piept si incapacitate de a expectora. Fata este palida si cianotica datorita lipsei de oxigenare. Alte afectiuni in care este util sunt cele de organe digestive si cele ale sistemului nervos. Voma cu greata intense si prostratie; raceala cu transpiratie rece si somnolenta Tremuraturi interne mai ales ale capului si miinilor. Eruptii adesea pustulare. Remediul este util in copilarie si la virsta adulta; Remediul era utilizat clasic pentru provocarea varsaturii datorita efectului emetizant. Amel de expectoratie Simptome psihice Iritabil tifnos mai ales in timpul bolilor acute. Aversiune la atingere sau sa fie privit Se agata de cei din jur; vrea sa fie luat in brate; nu vrea sa fie singur. Vrea sa fie tinut vertical (la copii). Apatic. Vorbeste in somn. Toropeala, stari comatoase Simptome generale Pacientii epuizati. Sepsis si soc. Stari terminale cu afectarea respiratiei si puls slab. Somnolenta marcata in timpul tusei sau bronsitei. Puls slab si filiform Cazurile grave terminale pot fi foarte reci cu transpiratii reci si totusi sa aibe agg de la caldura cu dorinta de aer proaspat si ventilare; in stadiile initiale este mai calduros Copii sau bebelusi cu afectiuni avansate respiratorii sau cardiace. Expectoratie; varsaturi Amel de expectoratie si de pozitia verticala . Agg de camere calde. Ameliorat de : culcat pe dreapta (varsaturile); Purtat in brate in pozitie verticala; Probleme aparute dupa vaccinare Sete pentru apa rece; bea putin si des. Lipsa setei in timpul febrei Dorinta de mere; acrituri. Aversiune la lapte alimente acre. Simptome fizice locale Cap - Cianoza in timpul problemelor respiratorii mai ales la buze. Limba incarcata Facies hipocratic ;transpiratii reci la nivelul fruntii. Batai ale aripilor nazale( Lyc-in pneumonii mai ales) Gastrointestinal - Varsaturi in orice pozitie cu exceptia pozitiei culcat pe dreapta Varsaturi urmate de epuizare si somnolenta. Vomita si expectoreaza cu mare efort Greata la fel de intensa ca cea de Ip dar este amel de varsatura si nu e asa de persistenta Greata cu slabiciune mare si transpiratii reci. Greata si varsaturi la tuse. Lipsa setei sau bea putin si des. Gastrita. Pulsatii abdominale. Diaree in timpul exantemului.Util in holera dupa parerea clasicilor. Piept - Hiriiala groasa in piept si laringe Tuse umeda cu hiriiala dar putin productiva. Plinge inainte si dupa tuse. Tuse si bronsita la pacienti virstnici mai ales in lunile de iarna Bronsita a copiilor si virstnicilor cu slabiciune in piept si redusa capacitate de expulzie a secretiilor. Respiratie dificila > de expectoratie; isi foloseste muschii respiratori accesori. Respirarie dificila a nou-nascutilor (laur). Copii cu hiriiala in piept (kali-s) Pneumonie; hepatizatie pulmonara dupa o pneumonie Tuse convulsive. Asfixie a nou nascutilor. Emfizem .Tuberculoza. Asfixie de la corpi straini cu toropeala si coma. Musculoscheletal

29

Reumatism. Durere si greutate lombara si sacrala (chiar durere violenta sacrolombara) Durere migratorie in articulatii Somn - Somnolenta ce insoteste majoritatea acuzelor (Op, Nux-m). Toropeala < de tuse Somnolenta si coma; acestea pot apare atit in afectiunile respiratorii cit si in febra intermitenta. Un alt remediu mare in somnolenta din pneumonii este Opium dar fata lui este rosie inchisa sau purpurie pe cind la Ant-t este palida sau cianotica fara roseate si fara caracterul stertoros al respiratiei ca la Op. Doarme cu bratele sub cap Piele Pustule. Impetigo. Varsat de vint. Probleme de la supresia exantemului Urogenital - Condiloame la nivelul fetei dorsale a glandului penian Neliniste motorie in timpul ciclului. Convulsii puerperale amel dupa nastere Durere in testicule dupa supresia gonoreii Clinic Bronsite.Varsat de vint.BPOC.Insuficienta cardiaca congestiva. Cianoza. Impetigo. Pertussis. Pneumonie. Infectii respiratorii. Sepsis. Complementar - Ipeca Comparatii - Laur- slabit, friguros, cianotic, insuficienta cardiaca terminala sau insuficienta respiratorie in stadiile finale. Stann. Ammc. Seneg.,. Kali-s DROSERA Dr. Secil Omer Drosera este o planta carnivora adica o planta ce se poarta ca un animal. Senzatia principala este aceea de a fi persecutat ,prins in capcana si ucis. Senzatia este ca si o mica iritatie poate declansa o explozie de furie si senzatia interna de a fi inselat, hartuit. Sunt foarte suspiciosi Teama de a fi singur si foarte suspicios cu prietenii. Tema principala este aceea ca e inselat de unul din prieteni dar in acelasi timp este dependent de prieteni.Are un fel de slabiciune care il face dependent dar si simte ca aceasta slabiciune este un avantaj. Drosera se simte inselat de ceilalti si parasit de prieteni. Raspunde la aceasta in mod violent cu tipete si violenta.Remediul are si o tendinta suicidara. Tusea are un caracter violent si apare de regula in paroxisme. Acesta este un remediu mai ales pentru tuse faimos pentru eficienta sa in tusea convulsive.Poate fi insa folosit in orice infectie respiratorie si in tuse datorata iritarii laringelui.In tabloul remediului gasim si crampe musculare Simptome psihice Furie din fleacuri. Furie violenta Dorinta de companie cu teama de a fi singur. Iluzia ca e persecutat. Suspicios. Iluzia ca e inselat (del being deceived) Dispozitie suicidara Simptome fizice locale Gat - Uscaciune si iritatie a gitului si laringelui ce produc tuse Constrictie in git si piept agg de vorbit ameliorate de mers Tuse - Paroxisme violente de tuse uneori atit de severe ca pacientul devine cianotic si se sufoca. Tuse agg dupa miezul noptii. Tuse atit de severa ca poate produce epistaxis Tuse agg de mincat. Tuse agg de clinostatism noaptea. Varsaturi de la tuse Tuse dureroasa; pacientul trebuie sa-si tina pieptul cind tuseste Extremitati - Crampe ale miinii la stringere; nu poate elibera strinsoarea

30

Contracturi ale umarului Clinic Bronsita. Croup. Petussis. Tuberculoza. Campa scriitorului Comparatii Spong. Rumex. Coc-c. Cupr.

HOMEOPATIE IN PATOLOGIE DIGESTIVA Dr. Mariana Galesanu ULCERUL GASTRO-DUODENAL - Maladie psihosomatica Teren predispozant (miasma luetica ) Factori declansatori: Ulceratia este consecinta hipersecretiei clorhidropeptice si a diminuarii apararii parietale (helicobacter pylori prezent ) Homeopatia are de obicei rezultate foarte bune : - atenuarea rapida a durerilor - espasarea fazelor dureroase - cicatrizarea ulceratiei Remediul trebuie individualizat Vom aborda remediile dupa mai multe criterii: Aspectul local (gastroscopie ) Kali bicromicum - ulcer rotund, cu margini regulate, profund - pe fundul craterului exista mucus galben-verzui, iritant - durerile sunt imediat dupa masa (senzatie de plenitudine si greutate gastrica precoce, urmata de arsura ceva mai tarziu ) - dureri agravate de alcool (bere) - greata si varsaturi acide, galbene, gleroase, filante Nitric acid - ulcer linear (ca o taietura de unghie) cu fundul sangerand - dureri crampoide, intepatoare la nivelul stomacului < lapte si grasimi > de caldura - fisuri la nivelul jonctiunilor cutaneomucoase - piele cu veruci galbene, dureroase (intepatoare) Graphites

31

- ulcere cicatriceale , caloase, retractile(cicatrici hipertrofice vechi, recidivante) - probleme cutanate(exeme umede, veruci periunghiale, cicatrici cheloide) Phosphorus - ulcere hemoragice, - antecedente hemoragice Iris versicolor - dumping sindrom (dupa gastrectomie partiala ) - varsaturi acide, bilioase, arzatoare agreseaza dintii ) - diaree tip steatoree Remedii constitutionale, care au in patogenezie simptome ulceroase Argentum nitricum - mananca repede se baloneaza, eructatii zgomotoase - arsuri gastrice - diaree motrice, arzatoare (tranzit intestinal rapid ) - diaree emotiva - stresat , anxios , grabit ,agitat , anticipeaza - fobii multiple - doreste dulce, <, de dulce Arsenicum album - arsura gastrica amel.de bauturi calde - slabiciune marcata( stare generala alterata ) - ulcer hemoragic (varsaturi striate cu sange ) - anxietate mare cu teama de moarte - constant preocupat de sanatate (da interpretari catastrofale simptomelor ) - agravare orara :1-3 - compulsivi, tipicari, ordonati Lycopodium - agravat orele 16-20 (stadiul duodenal al digestiei ulcer duodenal ) - mananca putin si des - balonare precoce postprandiala - vezica biliara lenta (litiaza biliara si/sau urinara) - somnolenta postprandiala (neameliorata de siesta #Nux.vom ) - piele (eruptii periodice, sezoniere, herpes ) Anacardium orientale - toate simptomele ameliorate mancand - ameliorarea gastrica persista 1-2 ore dupa ce mananca - agitat , anxios ,coleric (injura ) - impulsuri contradictorii la limita disociatiei (inger/ demon ) - lipsa de incredere in sine , cruzime - urmare a surmenajului intelectual , tulburari de memorie Nux vomica - ulcer pertic la persoanele cu mania muncii, competitiei - dorinte alimentare: condimente, grasimi, alcool, cafea, tutun - dureri gastrice la manie, alcool, haine stramte, amel. la caldura - greata si varsaturi - hipersensibilitate la orice stimuli - insomnie la 3-4 a.m., se trezeste si se gandeste la problemele profesionale

32

- friguros Caracterul durerii A/ Dureri ameliorate mancand Petroleum - foame intensa (cu greata) noaptea, dupa scaun - dureri de stomac ameliorate mancand tot timpul (Anac. , Sep) - friguros, aversiune pentru aer liber, rau de miscare - diaree dupa varza , sete continua emaciere - piele uscata, cu crapaturi (iarna), nu suporta hainele Uranium nitricum - sete si apetit crescut - eructatii acide, flatulenta, diureza copioasa - diabet cauzat de dispepsie, glicozurie - tendinta la edeme, emaciere, depresie morala Anacardium Graphites - dureri ameliorate mancand sau band cald - atonie gastrica cu eructatii rancede B/ Dureri postprandiale si nocturne Ornithogalum - sensibilitatea regiunii pilorice (ulcer duodenal) - pirozis, vomismente in zat de cafea , arzatoare - balonari epigastrice, dureri > band cald - cancer de stomac (nu poate retine nimic in stomac) Robinia - arsuri gastrice si esofagiene - varsaturi acide, arzatoare (hiperclorhidrie_ ) in sp. noaptea - diaree acida cu colica flatulenta C/ Dureri imediat dupa mese Kali bichromicum Sulphuric acid - arsura gastrica si esofagiana > band cald , < alcool - aversiune fata de apa ( bea numai aditionata cu alcool ) - sensibilitate la gaz, aburi si vapori toxici D/ Dureri tardive dupa mese Kreozot - alimentele stau mult in stomac (vomismente de alimente ingerate de mult ) - agravat de mancare si bautura rece - constipatie severa (tipa in momentul defecarii) - halena fetida, gingii spongioase, sangerande, emaciere Tratamentul ulcerului in cazul testului pozitiv pentru Helicobacter pylori va cuprinde si administrarea nosodului. Tendinta stenozanta Bismuth - dureri gastrice > de bauturi reci si pozitia cambrat - vomismente alimentare abundente si tardive

33

- alimentele sunt retinute mult in stomac; apa este vomitata imediat - valuri de caldura (< vara ); nu suporta singuratatea Cadmium sulphuricum - greata si varsaturi (in zat de cafea , la simpla atingere a buzelor ) - eructatii rancede si sarate - arsuri la nivelul stomacului si esofagului -f riguros chiar langa foc Amenintarea degenerarii canceroase Cadmium sulphuricum Carbo animalis - greata, varsaturi, regurgitatii, sughit, cancer - senz . de rece in epigastru, de gol neameliorat mancand - slabiciune, frilozitate (in sp. noaptea in pat ) Cundurango - gastralgie arzatoare, dispepsie < la vegetale cu varsaturi - varsaturi clare, apoase, acride sau in zat de cafea - apetit absent, stricturi de esofag, carcinom gastric - ulceratii dureroase ale comisurilor bucale, ulcer al limbii COLOPATII I . CONSTIPATIE A . prin perturbarea evacuarii _ prin diminuarea sensibilitatii mucoasei rectale Causticum - pareza intestinala cu slabiciune generala - folosit in geriatrie (batrani cu scleroza, reumatism cu redoare si anchiloza ) - efort mare la defecatie, cu congestia fetei si uneori vertij - instabilitate vezicala (incontinenta urinara la defecare sau scapa urina la eforturi minime, dupa menopauza ) _reflexul se declansaza doar prin acumularea materiilor in ampula rectala Anacardium - senzatia de tampon rectal (rect aton, destins) - tenesme si spasme Alumina - constipatie fara nevoi, la persoane in varsta - scaune dure, noduroase sau pastoas , la fel de greu de evacuat - atonie rectala, evacuare cu mare effort - uscaciunea mucoaselor si a pielii (ochi, gura, limba, anus ) Melilotus - congestie locala cu senz. de batai in rect si anus (fara tenesme ) Sanicula - acumulare de materii pana la formarea de blocuri mari - defecare dificila si dureroasa, fara tenesme prin spasme ale sfincterului anal Plumbum - atonie intestinala, dar tenesme si contracturi dureroase ale sfinct. Anal - constipatie severa , scibale de culoare inchisa

34

- abdomen excavat cu senzatia de tractiune ombilicala Lycopodium - nevoi ineficiente cu spasme dureroase ale anusului la efortul de evacuare - nu indrazneste sa forteze de frica durerilor - insuficienta hepatica, scaune alungite - scaun dur prima portiune apoi moale (fermentat ) - dupa evacuare, senzatia ca a mai ramas ceva in rect Nux vomica - senzatie de plenitudine rectala cu nevoi ineficiente - tranzit rapid, dar exista staze localizate - congestie portala, hemoroizi B. prin perturbarea tranzitului Insuficienta secretorie si de sucuri digestive Bryonia - constipatie fara nevoi - scaune voluminoase, dure ,uscate, inchise la culoare - uscaciunea mucoaselor (gura , anus ) - sete pentru cantitati mari de apa Natrum muriaticum - defecatie dureroasa, atonie intestinala - scaune ca un conglomerat de bile mici (excremente de oaie) ; se fragmenteaza la nivelul anusului, uneori dualitate: per. Hiperhidrat.=diaree / per. Deshidrat.=constip - sete, dorinta de sare, deshidratare Opium - nicio nevoie (lipsa de reactiegenerala: motorie, senzoriala si secretorie) - scibale dure , uscate ,inchise la culoare - dupa interventii chirurgicale Silicea - eforturi adesea ineficiente (scaunul reintra in rect la incetarea efortului ) - persoane demineralizate ( eficient la copii ) Carduus marianus - scaune dure, noduroase , palide (chiar albe ) - congestie hepatica (hepatita, ciroza, litiaza , hepatomegalie stg.) Collinsonia - constipatie fara nevoi - congestie hepatica si a sistemului port - scaune groase , palide , ce irita local si se complica cu hemoroizi - hemoroizi si constipatie de sarcina _scaune cu mucus Hydrastis - constipatie fara nevoi - scaune palide cu mucus galben-verzui caracteristic(iritatia mucoasei colon.) - secretii groase, filante , persoane slabe - constipatie la copii, la gravide si dupa abuz de laxative ( si Nux vom. ) Magnezia muriatica - scaune palide, se faramiteaza la evacuare (excremente de oaie )

35

- afectiuni hepatic, diaree la lapte, dorinta de legume si fructe - dupa somn complet neodihnit, mare oboseala, pacifist Sepia - senzatie de bula in rect ce nu dispare dupa defecatie (incompleta) - senzatie de gol in stomac, neameliorata mancand - constipatie prin retroversie uterina (se agraveaza inainte de ciclu ) - hemoroizi procidenti Alumina Graphites - constipatie fara nevoi - scaune noduroase, cu mucus - flatulenta, hemoroizi umezi Calcareea carbonica, Kali carbonicum impreuna cu Graph. = familia carbonicilor caracterizati prin incetineala, atonia secretiilor si excretiilor , cu scaune groase , dificil de expulzat, ce se complica cu hemoroizi (intepatori, arzatori la Kali carb. + flatulenta ) C. Constipatii ocazionale 1 In timpul menstrelor : Graph., Kali c , Nat m, Plat, Plumb, Sep, Sil 2 In sarcina: Colinsonia (congestie portala , hemoroizi ) Hydr (inapetenta, slabire, mucus galben filant) Sep (greata, varsaturi, iminenta avort, depresie ) Plat (nervozitate, pretentii, egotism ) 3 Dupa nastere: Ruta (dureri rectale sau anale prin tractiunea suferita ) Verat (scaune voluminoase si dure, inchise la culoare Eforturi ineficiente cu transpiratie rece si lipotimie ) 4 Datorita fisurilor anale: Graph , Nit ac, Paeon, Rat 5 Prin puseu hemoroidal : Aesc, Coll , Graph , Kali c , Nux v 6 Datorita abuzului de laxative: Hydr , Nux v Constipatia nou-nascutului si sugarului Calc. , Graph : copil hipertrofic , pastos si lent Alum: copil slab, alimentat artificial , abdomen mare Lyc: copil slab, cu probleme hepatice, plange mult , fata ridata Mag m: , bolnavicios (hepatic), nu tolereaza laptele Sanicula: scaun voluminos, de consistenta crescuta, reintra in rect (extrac. mecanica) Marmorek :copil inapetent, slab, constipat, tuberculinism Constipatie cu componenta psihica Ambra :emotivitate, in societate nu indrazneste sa mearga la toaleta, pudoare excesiva Inhibat de prezenta cuiva in apropiere Ign :dupa emotii, de frica, calatorie Plat :in societate din mandrie, sau datorita unor toalete primitive Ign , Lyc , Plat : in voiaj Graph , Bar c : copii timizi, tematori, lenesi, nu indraznesc sa ceara sa mearga la WC II . DIAREE

36

A/ Neinfectioase Alimentare : - bere ( Aloe , Sulphur ) - fructe ( China, Podoph. , Sulph. Ac ) - lapte ( Calc, Magn-c, Nat-c , Sep, Sulph ) - exces alimentar (Antim. Crudum , Asa . f ) - inghetata (Ars. , Puls. ) - grasimi (Carb-v , Cycl , Puls ) -dulciuri (Arg. Nitr ) Emotionale - Arg. Nitr.:spumoasa , cu flatulenta - Gels:imperioasa , abundenta , fara flatulenta - Cham : copil capricios ,cu crize de manie explozive - Coloc, Staphys : dupa manie Frig, umezeala - Nat-s :diaree matinala , cu borborigme , in jet , apoasa, galbena - Rhus tox B/ Infectioase Arsenicum album - dupa consum de apa sau alimente alterate - dupa bauturi sau mancare rece , datorita anxietatii - slabiciune si oboseala chiar in caz de diaree usoara (lesin ) - scaun de culoare inchisa, urat mirositor, evacuat in cantitati mici - colita insotita de anxietate, grava, cu varsaturi - durere arzatoare in rect, > de cald - friguros, setos (bea frecvent cantitati mici de apa ) Aloe - insecuritate anala (in special la flatus ) - iritabili, evita compania pt. ca atentia sa nu le fie distrasa de la sfincterul anal - flatulenta foarte fierbinte - uneori treziti de diaree la 5 a.m. - scaun urat mirositor Diagn dif cu sulph : au multe similaritati :diaree dupa bere , durere arzatoare in rect in timpul scaunului, > de aplicatii reci , diaree la 5 a.m. , scaun urat mirositor . Dar la Aloe rectul este uscat , la Sulph este umed .Simptomele anale sunt ameliorate de aplicatii reci ,dar Sulph. Este < la contactul cu apa . Aloe are insecuritate anala , Sulph emana un miros neplacut . Sulphur - diaree cu miros de oua stricate (miros mai agresiv chiar decat Ars ) - prurit si senz. de arsura rectala - diaree cu cefalee frontala, ameliorata de aplicatii reci - calduros, setos, transpiratie urat mirositoare Crot.t - diaree brusca si exploziva - senz. de defecatie in timp ce mananca sau bea - diaree copioasa, apoasa, galbena, urgenta - dupa diaree, greata, salivatie dar nupoate sa vomite - senz. ca intestinele sunt pline cu apa - diaree acuta insotita de eruptii cutanate acute, diaree cronica Carb-v - diaree dupa grasimi sau condimente (Puls ) - simptomele se amelioreza dupa eructatii si dupa diaree Podophyllum - diaree exploziva, zgomotoasa, flatulenta(murdarie improscata )

37

- scaun in cantitate mare, lasa o senz. de goliciune in abdomen , de oboseala - durere abdominala > pozitia culcat pe burta - prolaps rectal (in sp. la copii cand vomita sau au diaree ) - patologie hepato-biliara - dupa consum de stridii; diareea din SIDA Merc-c - senz. de scaun fierbinte, sange in scaun - senz. imperioasa de defecatie, reapare imediat dupa scaun (Nux-v) - recto-colita ulceroasa severa Daca pacientul transpira cu miros neplacut, are halena si saliveaza in somn = Merc Gambogia :diaree incoercibila la batrani (cand Podo si Sulph esueaza) Ipeca - diaree verde, spumoasa, fermentata - colici abdominale < la miscare - limba curata, absenta setei C/ Diarei grave , holeriforme Veratrum album - diaree cu voma si crampe abdominale - transpiratie rece a fruntii in timpul diareei - senz. de rece in abdomen , stomac (chiar limba si respiratia sunt reci ) - diagn. dif . cu Ars este dificil (dar Verat. Doreste bauturi reci) Cuprum -crampe intestinale cu greata , diaree si extremitati reci -senz. de caldura in abdomen -crampe intestinale < miscare (Bry ) -crampe si greata > de bauturi reci Camphora -diaree severa la un pacient rece ca gheata, care nu doreste sa fie invelit friguros, piele rece (chiar limba si respiratia sunt reci) Phosphorus d aree abundenta apoasa, in jet si arzatoare, rectoragie - greata si diaree > band rece (dar revine cum se incalzeste ) - diareea poate sa dispara dupa inghetata D/ Diaree de cauza endogena Hidrogenoidism: Nat-s Tulb. Hepato-biliare: Aloe, Chelidonium, Podophyllum, China , Phosphorus, Iris-v, Tulb. Pancreatica : Iod, Iris-v, Phosphoric ac . China: diaree lienterica cu gaze, nedureroasa, <dupa masa, lapte , fructe Iris v.: diaree arzatoare si excorianta , < noaptea, pe vreme calda Phosph-ac :diaree cronica , apoasa,palida , inodora, indolora, <acid, bine tolerata Iodum:diaree alba si grasoasa sau lienterica si spumoasa III. COLOPATII ORGANICE Ocluzie intestinala Paretica, postoperatorie: Opium , Raphanus Paretica la batrani: Opium , Plumbum Polipi (anus , rect ) Sangereaza ; Cinnab (rosu), Phosph , Sabina (dureros ) Nu sangereaza: Teucr. mar (prurit si senz. de iritatie), Thuja (nedureros ) Calc, Nat-s, Lyc, Thuj, Phosph Rectocolita hemoragica Scaun sanguinolent cu mucozitati: Canth, Merc .cor , merc. Cy , Merc dulcis

38

 fara : Phosph (hemoragie abund.) Erigeron (tenesme,arsuri) Cancer Intestin gros ; Cadm.s (timpanism, sensib. La atingere Ansa sigmoida: Scroph nod (putin dureros, hemoragii Rect (simptomatic) dureri: Ars, Cundur, Nit-ac, Paeonia, Ruta - tenesme: Aloe,Carb.an -

ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI DE FICAT, COLECIST, PANCREAS, SPLINA Dr. Omer Secil REMEDII HEPATICE Principiul similaritii deriv din principiul analogiei din care a luat natere i teoria filosofic a totului care include partea dar i a prii care include ntregul din care au aprut domenii interesante ale terapiei (auriculoterapia, iridologia, presopunctura). Ideea prii care conine ntregul demonstrat n lumea vie cu ajutorul fotografiilor chirlian a fost valorizat n homeopatie de ctre Burnett. El a descris un nou teritoriu al homeopatiei numit organoterapie, armoniznd partea (un anumit organ) de fapt armonizezi ntregul. Rezolvi practic cu ajutorul unor remedii intite pe organul afectat cercul vicios care s-a nchis la acest nivel. Au aprut astfel aa-numitele remedii organospecifdice pentru ficat, splin, pancreas, rinichi, cord, etc. Ele sunt n general folosite atunci cnd exsit modificri grosiere la nivelul unui anumit organ i n potene joase (for vital slab). Acest domeniu al homeopatiei este undeva la polul opus tendinelor psihologizante care se manifest din plin la ora actual. Burnett pornete de la idea c atunci cnd remediul ales acoper toate simptoimele bolii se va i produce vindecarea. Uneori poi s realizezi de fapt o paliere. Terapeutul care nu vede dincolo de simptome este precum cititorul care pentru a realiza cititul este obligat s pronune cuvintele cu voce tare. Nici un remediu nu poate rezolva o stare morbid dac el nsui nu poate produce una asemntoare ei. n cazurile cronice, dificile este nevoie nu de un remediu ci de o s serie de remedii nici unul dintre ele neputnd rezolva singur cazul. Fiecare remediu rezolv un anumit pas iar aciunea lor cumulativ duce la vindecarea pacientului. Burnett chiar compar procesul vindecrii cu un joc de ah n care terapeutul are vregele, regina, nebunii, turele, caii i pionii. Iar puterea fiecruia trebuie cunoscut nainte de a ncepe jocul.

39

Remediile oprganospecifice pentru ficat sunt: Aloe, Berberis-v., Carduus marianus, Chelidonium, Chionantus, Colesterinum, Leptandra, Myrica, Ptelea, Taraxacum, Calcarea arsenicosa, Digitalis, Magnesia muriatica, Natrium sulphuricum, Phosphorus, Lycopodium. CHELIDONIUM MAJUS Este unul dintre cele mai importante remedii hepatice bun i pentru afeciuni de colecist mai ales cu icter i pneumonie dreapt. Remediile complementare sunt: Lyc., Bry. Pacienii chelydonium prezint o durere tipic sub vrful claviculei drepte. Este util n hepatite cronice cu dureri n hipocondrul drept care iradiaz posterior - CAZ 1: pacient cu cirozx hepatic, cu ascit voluminoas, cu dureri ca o neptru n hipocondrul drept care iradiau [posterior iar pulmonary bronit cronic tabagic cu raluri ronflante doar n hemitoracele drept. Dup cteva zile de tratament diuretic ascita se menine constant, bolnava fiind oliguric. Dup t5 picturi de Chelidonium 30 CH la un interval de cteva ore, pacienta prezint o diurez marcat cu ameliorarea net a disipneei dar cu accentuarea tusei. La 3 zile se repet Chel. 30 CH cu o nou ameliorare specyttaculoas a direzei i a dispneei. Pacienta a prsind spitalul cu stare general bun. - CAZ 2: pacient cu ciroz hepatic i carcinoma hepatocelular al lobului drept hepatic cu ascit voluminoas de 14-18 l, cu abdomen n tensiune, cu caexie, durere n hipocondrul drep tiradiat posterior, plus durere difuz abdominal datorat ascitei. Sub Chel. 6 CH repetat ascita ncepe s scad dramatic cu dispariia durerii hepatice. Pacienta revine dup cteva luni cu un sindrom nefrotic i hematurie abundent probabil paraneoplazice cu raspuns dramatic la Chel 6CH. Prea multe despre mentalul lui Chel nu se pot spune desi prezinta ca multe remedii hepatice o anxietate marcat (anxiety of conscience as if comited a crime,S pag 69)Toate funciile mentale vor fi diminuate.In general ficatul fiind distribuitorul de energie in organism toate afectiunile hepatice vor fi nsoite de astenie marcat .Lipsa de energie la Chel este att de mare nct i funciile psihice cum ar fi gndirea ,memoria alturi de vorbire sunt mult ncetinite. Una din cele mai importante modaliti la Chel este agravarea de micare. Aceast modalitate impune uneori diferenierea de Bryonia, dar aceasta din urm este ameliorat dac st pe partea dureroas pe cnd Chelidonium e foarte agravat. n plus el este agravat chiar i de atingere. O alt amodalitate important este lateralitatea dreapt. El este agravat de rtece cu excepia sinuzitei, cefaleei i nevralgiei care sunt ameliorate la rece. Legat de lateralitatea dreapt pot fi menionate cum ar fi: durerea fix sub vrful scapulei drepte, pneumonie dreapt, afectarea lobului drept hepatic, senzaia de rceal ca de ghea n piciorul drept, nevralgie facial dreapt. Aveast afinitate pentru jumatea dreapt a corpului l apropie de Lyc. cu care are multe simptome comune. Chel. i Lyc. Sunt destul de asemntoare chiar n ceea ce privete tabloul constituional. Persoanele Chel. Sunt ns mai puternice, ele au nevoie s-I domine pe ceilali. Au un puternic sim a ceea ce este correct i ceea ce este incorrect chiar n domenii exterioare propriei specializri i vor s-i impun prerile lor i celorlali. Dau uor afaturi i se simt insultai dac sfaturile lor nu sunt ascultate. Din acest punct de vedere seamn cu Dulc. Aceast tendin dictatorial este ntlnit i la Lyc. Dar n timp ce acesta este un la, i i limiteaz subordonarea la cei care i sunt subalterni sau pe care i poate controla, Chel. Nu este interesat de poziia interlocutorului. Amndou remediile au anxietate

40

legat de sntate dar aceasta este mult mai inten s i mai realist la Chel. Ambele remedii au lateralitate dreapt dar durerea lui Chel. iradiaz ctre unghiul inferior al scapulei. n timp ce durerea lui Lyc. este ameliorat dac st pe partea dreapt, cea a lui Chel. este agravat n aceast poziie, i ameliorat dac st pe partea stng. Ambele au distensie abdominal marcat. Legat de preferinele alimentare, Lyc are o mult mai mare dorin pentru dulciuri, n timp ce Chel are o puternic dorin sau aversiune pentru brnz care i este indiferent lui Lyc. Ambele remedii vor buturi calde i mncare cald i sunt ameliorate de ele. De asemenea nu se simt bine la trezire. Chel are o agravare la 4 a,m. n timp ce Lyc la 4 p.m. dar ambele sunt ameliorate n cursul serii. La pacienii Chel este o puternic senzaie de insecuritate ceea ce face ca ei s i ajute i s-i domine pe alii. Ei au o voina puternic. Ei nu-i pierd timpul cu analiza emoiilor, explicarea situaiilor. Nu se las copleii de emoii, nefiind sentimentali. Ca simptome mentale au anxietate pentru ceilali, anxietate legat de sntate. n plus, ca i Lyc, sunt foarte suspicioi. Dup prerea lui Rademacher acest remediu acioneaz la nivel hepatocelular fiind mai puin util n icterele obstructive. Este mai puin util n afectrile predominante ale lobului stng hepatic, n care Cardus marianus e mult mai specific. Tipul de hepatomegalie specific lui Chel este cea n sens longitudinal i mai puin cea n sens transversal n care mai util este Cardus marianus. Sunt cazuri mai ales cele cu o patologie organic serioas care nu pot fi rezolvate cu un singur remediu. Acesta poate ameliora un grup de simptome cu o anumit cauzalitate iar efortul de a acoperi totalitatea simptomelor este inutil. Trebuie folosite mazi nti remedii organospecifice cum este de ex. Chel. pentru ficat (remediul similimum al organului respectiv) deci este practic necesar s rezolvm strile organice periculoase cu remedii simple i specifice ct mai prompt. Aceast concluzie pornete deci de la recunoaterea faptului c anumite organe din corp sunt sisteme mici n cadrul sistemului general. Ele au o individualitate att n ceea ce privete funcia ct i n ceea ce privete bolile. Alte simptome la Chel.sunt: - stitches in liver and spleen - shooting stitching through liver to back - durere ca o cramp n unghiul intern al scapulei - atacuri de astm nocturne cu senzaie de constricie n regiunea diafragmului - la nivel laringian poate avea: dureri ca o neptur, sfredelitoare sau ca o gdilitur CARDUUS MARIANUS Acesta e un alt remediu cu specificitate pentru ficat i splin dar i pentru hemoragii produse de aceste organe.Este util n congestia portal din sindromul de hipertensiune portal al ciroticilor i n colicile biliare. Ca i Chel e agravat de atingere, de micare dar poziia n decubit lateral sting l agraveaz.Este util n manifestri specifice bolilor hepatice cum ar fi ascita, hematemeza, hemoroizii, scaunele acolice dar cu modalitile specifice remediului. Limba are depozite albicioase n centru dar roea a marginilor i vrfului. Este util mai ales n afeciunile hepatice cu atingere predominant a lobului stng deci n hepatomegaliile cu o cretere n sens transversal spre deosebire de Chel la care ficatul crete perpendicular.

41

Remediul este util i n venele trombozate, ulcere varicoase. La nivelul ficatului pot apare dureri cu character de neptur agravate de statul pe partea stng.Remediul e util i n afeciuni pulmonare secundare bolii hepatice, cu hemopti zie, melen. Caz Pacient cirotic cu infecie cu virus hepatitic C cu ascit (operat pentru DSA) care de un an prezint scaune melenice cu o durere cu carcter de neptur n ficat agravat de poziia culcat pe partea stng.Dup Carduus Mar 6 CH scaunele s-au normalizat cu redu cerea i apoi dispariia ascitei. Alte simptome ale remediului sunt : Durere n ficat la micare Dureri colicative in litiaza biliara LEPTANDRA Leptandra este un alt remediu cu afinitate pentru ficat util n hemoragii datorate unor afeciuni hepatice.Are de asemenea lateralitate dreapt. Este agravat de: buturi reci, micare, vreme umed Este ameliorat de ntindere pe abdomen sau n pri (pain hypocondria right can lie only on abdomen, Synthesis p706) La nivelul ficatului produce o durere ca o arsur alteori durerea este surd persistent. Interesante la acest remediu sunt iradierile.Astfel durerea hepatic iradiaz ctre intestine i ombilic sau ctre scapula stng.O alt iradiere posibil este de-a lungul coloanei vertebrale care este resimit rece (pain liver extendin to spine,p712 S), (pain hypocondria right extending to left scapulae,p705 S). In general acest remediu avnd o lateralitate dreapt este mai specific n hepatomegaliile trnsversale ca i Card-mar .Scaunul este negru i urt mirositor.Scaunul de Lept mai poate fi i altfel dup descrie Hale : - subire, brun, fetid - cu mucus, bil, singe, materii apoase - cu mucus i singe Aceste ultime tipuri de scaune pot fi ntlnite n dizenterie. Este descris la acest remediu i o periodicita de 2-3 luni (Neidhard) In cadrul afeciuniloe hepatice pot apare dureri de cap cumplite cu senzaia c prul va fi eliminate sau dureri persistente (dull pain) ce e resimit profound n regiunea frunii. La nivelul stomacului pot apare dureri ca un gol (sinking pain in pit of the stomach). Remediul este util i n dyspepsia din bolile hepatice. Clinic este util n : - boli hepatice cu icter, ascit, dispepsie, cefalee, melena, - dizenterie, - colici biliare datorate unor calculi biliari CHOLESTERINUM Cholesterinum este preparat din cholesterol i present n bili calculi biliari.Este unul din cele mai specifice remedii hepatobiliare util mai ales n cancere hepatice, colici biliare, ictere. Este agravat la atingere - decubit lateral - aplecat - micri brute

42

A fost utilizat pentru prima oar de Ameke unul din precursorii homeopatiei i revalorizat de Burnett care a utilizat remedial cu success n cancerele hepatice.Burnett a utilizat acest remediu n potene joase 3x sau chiar substana nepotenat n congestii hepatice persistente ca i n afeciuni maligne ale lobului stg. hepatic.Una din ideile cele mai importante ale lui Burnett este c similimum-ul simptomelor nu coincide ntotdeauna cu similimum-ul bolii .De aceea noi trebuie s vedem dincolo de simptome i s tratm boala n esena ei. Este esenial ca urmare s se pun un diagnostic correct al bolii i s se deceleze locul de origine al bolii acionndu-se cu remedii specifice la acest nivel.Dac aceasta se neglijeaz se vor rezolva simptomele lsnd boala neatins adic pacienii vor avea o stare de bine interior dar vor deceda. CHELONE GLABRA Chelone a fost utilizat ca vermifug i colagog.Burnett l-a folosit ca remediu organospecific n afeciunile ficatului.Indicaia lui ar fi durerea sau jena dureroas la nivelul ficatului ce iradiaz n jos.Remediul a mai fost folosit cu bune rezultate n antidotarea caexiei produse de qinin i n paroxisme de durere i febr dup malaria. Sfera de aciune acestui remediu este restrns iar aciunea lui este brusc i bine conturat. Locul de aciune este la nivelul lobului stng hepatic mai ales la nivelul venelor.Burnett la folosit n cazuri de varicocel drept i varice la nivelul membrului inferior drept la pacieni cu o hepatomegalie predominant de lob sting hepatic. Linia de aciune a acestui remediu este de la stnga la dreapta i de sus n jos.De regul cnd se folosesc remedii organospecifice sunt necesare n cadrul tratamentului mai multe remedii specifice pentru organul respectiv n succesiune (de ex. pentru lobul stg. hepatic Card mar i Chelone. MAGNESIA MURIATICA Magnesia muriatica are un aspect de om suferind cu o acreal pe fa. Pare obosit, astenic. Apare o slbiciune a ficatului care-l face intolerant la agresiune. El are nevoie de pace, fiind eminamente un pacifist. Dac avem un copil care dezvolt o problem hepatic, iar prinii recunosc c se contrazic n faa copilului, cel mai proabil acest copil va avea nevoie de Mag- m. n plus pacientul are un puternic sim al datoriei care-l determin s-i asume tot mai multe responsabiliti. Cnd pacientul este activ anxietatea este mai redus. Dar noaptea cnd se culc, apare i agravarea. Devine foarte anxios i trebuie s se scoale mai ales cnd nchide ochii. Prezint o mare agitaie iar somnul este neodihnitor. Simptome psihice - aversiune pentru ceart - pasivitate, nu se poate descurca n via - anxietate noaptea n pat, anxietate la culcare sau cnd nchide ochii - convins c arat mai vrstnic dect e, sau c trece timpul prea repede pentru el Simptome generale - friguros - vrea aer curat - agg. la 3 am, - agg de sare i lapte, - agg de ntindere la orizontal, - agg la mare

43

- agg dimineaa la trezire, - agg de atingere dar amel. de presiunile puternice - facies cu cute adnci, cu expresii de boal, iar faa are un aspect mbtrnit Simptome locale Cap: - dureri de cap, mai ales la tmple, agg la menstruaie - dureri de cap ameliorate de presiune puternic, presiune pe globii oculari, i ameliorat de lmi - nevralgii faciale, ameliorate de cldur i presiune (Mag-c i Mag-p) Gastrointestinal: - hepatit cu durere care se extinde n spate - durere de ficat agg cnd st pe stnga (dei n general prefer partea stng n afara acutizrii) - colecistit - constipaie cu scaune tari - diaree i dureri abdominale agg de lapte, fructe, grsimi - indigestii, eructaii, flatulen i dureri abdominale agg de lapte, fructe, grsimi - indigestii, eructaii, flatulen - dorine alimentare: vegetale, fructe, salate, dulciuri - aversiuni alimentare: vegetale, vegetale grsimi Urogenital: - retenie de urin ameliorat la mers - pierderi involuntare de urin - cicluri menstruale neregulate Extremiti: - picioare calde - amoreala extremitilor Somn - nelinitit, agitaie - se scoal ca i cum i-ar fi fric, tresare la adormire - foarte obosit la trezire - minte greoaie, o stare ca de intoxicare, are nevoie de 45 de minute pentru a se treazi - doarme pe stnga (Nat-m, Bry, Thuja, Calc, Sulph) Clinic: - anxietate, - sindrom de oboseal cronic, - ciroz, - constipaie sau diaree - cefalee, - hepatit, - nevralgii MYRICA CERIFERA Acest remediu are o marcat aciune la nivelul ficatului i a inimii.Prezint secreii mucoase tenace, lipicioase, urt mirositoare(este un key-note al remediului) Este agravat de : - cldura patului, - dup somn, - dimineaa, - la micare Este ameliorat de aer deschis. Burnett a folosit acest remediu n cancere hepatice i n afeciuni hepatice cu icter. La nivelul ficatului apare o durere ca o greutate, poate apare i durere sub omoplai Este util n cancere hepatice cu tent bronz glbuie a tegumentelor cai n hepatite associate cu boli de inim(Dig). Mai poate avea tenesme , senzaie de defecaie iminent dar cu eliminare numai de flatus. Un simptom specific este roeaa marcat a pleoapelor.

44

CALCAREA ARSENICOSA Calc-ars este un remediu la care trebuie s ne gndim cnd pacientul prezint simptome de Calc i de Ars i unul sau mai multe keynote-uri de Calc-ars. Remediul este util n epilepsie i n boli cardiace mai ales cnd sunt associate cu insuficien renal sau nefrit.Mai este util i n : afeciuni hepatice mai ales cancere n sindromul de abstinen la beivi n climacteriu la femei grase n epilepsie cu aur resimit n zona inimii Este agravat de: cel mai mic exerciiu, erori n diet, aer rece Este util n durerile ca o arsur din cancere ca i n hepatomegalia din malaria cronic. TARAXACUM Taraxacum este un remediu cu specificitate pentru ficat. Prezint dureri cu caracter de neptur, util n icter, colici biliare, hepatomegalii dure. Este agravat de : - odihn, - decubit dorsal (lying), - aezat pe scaun (sitting) Este ameliorat de: - mers, - atingere Poate avea limb geografic (keynote). La nivel abdominal este util n colecistite i gastrite, n indigestii dupa de mncruri grase. Senzaiile particulare pe care le poate avea sunt: - ca i cum creierul este comprimat - ca i cum laringele este comprimat - ca i cum nite bule se sparg n abdomen Poate fi util n toate tipurile de afeciuni ale ficatului. Pacienii au de regul gust amar sau acru sunt deranjai de fumul de igar care le produce pirozis cu ntreruperea respiraiei. CAZURI I. L.E., 72 ani, F Ciroz hepatic de tip C, HTA esenial ALT=153; AST=102 Sympathetic, plnge uor Fric de moarte i de a fi singur noaptea Vise profetice Nu poate dormi pe stnga PHOS 30 CH Dup 2 luni: Energia mult mai bun Fricile diminuate ALT=95, AST=81 PHOS 30 CH Dup o lun: Stare general bun Analize normale ALT=34, AST=40 II. T.M., 35ani, B

45

Hepatit cronic tip C AST, ALT normale Durere n hipocondrul drept cu iradieren spate Durere surd n ficat Durere n ficat cu iradiere n jos Sete pentru cantiti mari Agg de fructe, cruditi, pepeni Oboseal dimineaa la trezire Distensie abdominal ameliorat de flatus Dorin de dulciuri LYC 30 CH repetat 5 zile Dup o lun: Toate simptomele ameliorate, analize normale Menine ulterior starea general bun III. H.E., 69 ani, F Hepatit cronic tip C, cu un an n urm a urmat o cur de Interferon AHC-tata TBC pulmonar, cancer pulmonar mama DZ, HTA APP-infiltrat subclavicular drept 1952 ALT=223, AST=139 Clduroas (obosit la cldur) Plnge uor din 1994 cnd i-a murit fratele Fire nchis, ine suprrile fr s le poat spune Insomnii datorit problemelor emoionale NAT-M 200 CH Dup o lun: Emoional mult mai bine Doarme noaptea, n-a mai plns ALT=157, AST=123 NAT-M 1M Dup o lun: Emoional bine, echilibrat ALT=114 CARC 200 CH Dup o lun Emoional bine, echilibrat ALT=108 IV. T.S., 44 ani, F Ciroz hepatic B+C, hernie hiatal cu RGE, varice ale membrelor inferioare ALT=188, AST=137 Trombocite= 62.000 Se enerveaz uor Epistaxis recidivant Durere n ficat ca o neptur cu iradiere posterioar i ameliorat la clinostatism pe partea dreapt

46

 Splenomegalie MAG-M 30CH 3 pe zi timp de 5 zile Dup o lun: Mult mai linitit, calm Energie bun Fr dureri Fr fenomene reflux-like ALT= 120, AST= 91 V. N.E. 71 ani, F Ciroz hepatic tip C, decompensat portal, DZ tip II, CICD Astenie marcat Anorexie Prurit nocturn Splenomegalie gradul III cu dureri n splin la aplecare Scaune melenice la dou luni Fenomene hemoragipare (epistaxis, gingivoragii) Ceanothus 6 CH zilnic Dup 3 luni: Fr scaune melenice Fr prurit Energie bun Poft de mncare prezent Ascita diminuat (a luat intermitent Spironolacton) PHOS 6 CH repetat Dup 1 lun: Stare general bun Fr acuze subiective Fr sngerri (melen sau epistaxis) VI. P.V., 48 ani, M Hepatit cronic tip C, chist hidatic hepatic (diametrul = 5cm ecografic) Ac anti echinococus prezeni ALT= 322, AST= 288 Se enerveaz uor Ambiios Dureri cu caracter de neptur n hipocondrul drept Distensie abdominal postprandial NUX-V CH 15 zilnic Dup o lun: ALT= 40, AST= 32 Stare general bun, fr dureri NUX-V CH 30 5 zile Dup 2 luni: Transaminaze normale Ac antiechinococus abseni (test repetat de 3 ori n 20 de zile)

47

 Ecografic fr formaiuni nlocuitoare de spaiu PCR ARN-VHC= 500 copii/ ml SAC-LAC Dup o lun: stare general bun. REMEDII SPLENICE Ars-alb, Calc-ars, Ceanothus, Chin-sulph, Ferr-ars, Helianthus, Nat-mur, Polymnia uvedalis,Ran-bulb, Ruta, Squilla maritime, Quercus CEANOTHUS Acest remediu are o afinitate special pentru splin. Este un remediu cu lateralitate stng Abdomen - Splenomegalie marcat. Splenomegalia din leucemii Inflamaii ale splinei cu dureri la acest nivel Nu poate sta culcat pe partea stng. Durere n ficat i n spate Rect - Diaree; senzaie de tragere n jos n abdomen i n rect Genitourinar - Nevoie imperioas de urinare Urin verzuie cu bil i glicozurie Menoragii cu leucoree galben epuizant Agravat de Micare, Culcat pe partea stng. Comparaii Polymnia uvedalia - piciorul ursului - splenit acut cu dureri n hipocondrul sting; Berberis, Myrica, Cedron, Agaricus CHININUM SULPHURICUM Ca i China este un remediu foarte utilizat n malarie. La nivel gastrointestinal poate avea splenomegalie dureroas ce nsoete de regul hepatomegalia.Durerea splenic se accentueaz n timpul frisonului. Simptome psihice Fric de animale Fric de ghinion Anxietate pentru alii ca i pentru bani Simptome generale Periodicitate a simptomelor; simptomele apar la ora 3PM Astenie datorat pierderilor de fluide Febr zilnic recurent Febr de origine necunoscut Simptome locale Cap Sindrom Meniere Tinitus Cefalee ce apare n timpul somnului, mai ales la ora 3AM Cefalee ameliorat de presiune puternic Cefalee ce nsoete probleme digestive Coloraie neagr periocular Musculoscheletal

48

Mare sensibilitate a coloanei Durere de coloan agg. de inspire i de atingere Artrit acut mai ales dac e asociat cu eritem nodos SQUILLA MARITIMA Acest remediu are afinitate pentru organele respiratorii, cord i splin Simptome generale Friguros Este un remediu cu aciune lent; simptomele n cteva zile ating intensitatea maxim Ameliorat de odihn Agravat de micare Simptome locale Piept Tuse violent de regul uscat Tuse produs de respiraie profund, de buturi reci, de exerciii fizice, de schimbarea temperaturii de la cald la rece Stranut n timpul tusei Infecii respiratorii-bronite, pneumonii Durere ascuit n baza hemitoracelui stng Angina pectoris nsoit de urinare abundent Urogenital Pierderi involuntare de urin datorate tusei Urin clar, abundent Gastrointestinal Pierderi involuntare de materii fecale n timpul tusei Dureri splenice Tuse care pare s aib originea n splin Durere surd persistent n hipocondrul stng Dureri cu caracter de neptur n hipocondrul stng n timpul tusei Comparabile : Digit.; Strophant.; Apocyn. can.; Bry.; Kali carb. FERRUM IODATUM Este un remediu asemntor cu ferrum de regul folosit n cazuri de colit , hipertiroidism dar i n afeciuni splenice Simptome generale - Obezitate; hipertensiune Agg de la cldur; fumat; fum de igar Roea brusc a feei dup ce bea vin Simptome locale Gastrointestinal - Colit asociat cu gaze n burt Senzaie de plenitudine dup cea mai mic cantitate de mncare Dorin de sardine i pete srat Extremiti - Picioare fierbini pe care le scoate de sub ptur Genitourinar - Deplasri uterine; prolaps; senzaie de tragere njos CHINA Simptome generale

49

Agg. de vreme rece i umed, Atingere, Toamna Amel de presiune puternic Periodicitate la 2 sau la 7zile Simptome locale Gastrointestinal Abdomen destins, flatulent care nu e ameliorat de eructaii sau flatulen Hepatomegalie i splenomegalie Ii plac dulciuri, srat sau picant Aversiune pentru hran fierbinte, fructe grsimi, unt. REMEDII PANCREATICE IRIS VERSICOLOR Gastrointestinal Vom cu cefalee ce nu e calmat Arsuri la nivelul tractului digestive care pot fi de la gur pn la anus Episoade recurente de crampe i vom Dureri ca o arsur profound n regiunea pancreatic care nu sunt ameliorate de ap rece Colici ameliorate de ndoirea trunchiului sau de flatulen Dureri abdominale ameliorate de flatus Cap Cefalee migrenoas de regul pe partea dreapt adesea la nivelul tmplei Cefalee care alterneaz pe dreapta sau pe stnga Tulburri de vedere care preced cefaleea CHIONANTUS Acesta este un remediu foarte util n cefalee, neurastenie, boli hepatice, splenice i pancreatice Cap Durere frontal la rdcina nasului ce se extinde la ochi, tmple i care este agg. de aplecare, micare Conjunctive galbene Abdomen Durere surd n regiunea Senzaie c se strnge un fir n jurul intestinelor brusc dup care gradual se slbete Hepatomegalie cu icter i constipaie Limba e puternic ncarcat Colica biliar Boli pancreatice i alte boli glandulare Genitourinar Urina nchis la culoare i conine bil i glucoz.

50

COLICILE ABDOMINALE Dr. Silvia Nedelcu Aconitum napellus debut brusc dup expunere la frig ( sau dup buturi reci); are febr sau doar abdomenul este foarte fierbinte i sensibil la atingere, destins; diaree cu scaun verde (~spanac tocat) ; cu mucoziti i/sau snge; precedat sau urmat de grea i transpiraii. agitaie, anxietate, fric de moarte, sete intens etc. Arsenicum album dureri violente, lancinante, arztoare amel. de cldur; vrsturi, diaree i dureri intestinale dup buturi reci, ngheat anxietate, agitaie, disperare, fric de moarte etc Belladonna debut brusc dureri violente care apar brusc i dispar brusc; agravare la cea mai mic atingere (dar amel.de presiune puternic), micare, greuri, vrsturi; diaree; frison n timpul defecaiei; febr, faa roie, midriaz, fr sete amel. de lmi etc. Bryonia alba dureri ineptoare sau explozive; la frig sau dup buturi reci (Acon., Ars.); agravat la cea mai mic micare (inclusiv n timpul respiraiei); amel. de presiune ( stnd culcat pe partea dureroas) amel. dup defecaie iritabilitate, aversiune pentru companie, sete etc Calcarea carbonica dureri amel. de ap rece; colici intestinale cu distensie abdominal la copii, n timpul erupiei dentare, diaree China officinalis dureri cu distensie abdominal;

51

amel. de presiune puternic, aplecat n fa; ag. de fructe, pete, lapte. Lycopodium clavatum distensie abdominal, flatulen, dureri amel. de evacuarea gazelor; dureri n partea dreapt sau de la stg. la dreapta etc. Nux vomica dureri dup mnie sau abuzuri alimentare; grea, vrsturi, constipaie, tenesme rectale; iritabilitate; colici la sugari foarte iritabili ( n timpul crizei se arcuiesc spre spate)Pulsatilla colici dup expunere la rece, baie rece, fructe, ngheat; agravat n repaus, amel. mergnd. Staphysagria dureri colicative - dup mnie sau dup intervenii chirurgicale. Colocynthis dureri colicative violente care pot aprea dup o criz de mnie, indignare; amel. de presiune puternic, aplecat n fa, culcat pe abdomen amel. de cafea ( Phos.) colici la sugari foarte iritabili (alimentai natural de o mam foarte nervoas, sau ori de cte ori unul dintre prini este suprat). Chamomilla colici intestinale violente, insuportabile agrav. de atingere, de cafea; sunt extrem de iritabili din cauza durerii; copiii sunt foarte greu de linitit, capricioi, trebuie purtai n brae tot timpul; tulburri n timpul erupiei dentare; (faa roie sau un obraz rou, unul palid ). Aethusa cynapium dureri colicative intense, urmate de vrsturi violente, vertij i slbiciune-pn la stare de prostraie extrem; abdomen destins i sensibil n special n hipoc. dr.; senzaie de rece n etajul abdominal superior i extremiti reci; senzaie de ap care bolborosete n regiunea ombilical; agravare vara, ag. de lapte; colici la copii cu intoleran la lapte, n timpul erupiei dentare; copilul vars imediat dup ce mnnc fragmente mari de lapte nchegat, apoi adoarme sau i se face foame i vrea s mnnce din nou; diaree cu scaune mucoase verzui. Magnesium phosphoricum dureri agravate de expunere la rece, atingere; amel. de presiune puternic, stnd aplecat n fa, cldur, aplicaii fierbini, masaj. Berberis vulgaris dureri acute, violente, care iradiaz n toate direciile sau i schimb rapid caracterul/localizarea (prezint i alte modificri rapide: sete- fr sete; foame intensfr apetit) Dioscorea villosa

52

dureri violente, crampe paroxistice care iradiaz la distan sau care i schimb brusc localizarea ( ex.: dureri abdominale care iradiaz n degetele de la picioare sau care alterneaz cu dureri n degete; colic renal i dureri n extremiti); amel. de extensia coloanei vertebrale, dac se las spre spate sau dac st drept. colici la sugari ( care in criz se arcuiesc spre spate). Plumbum metallicum dureri extrem de violente periombilicale, care iradiaz n celelalte regiuni abdominale; peretele abdominal retractat, senzaie de traciune la nivel ombilical; grea, vrsturi, constipaie; amel. de presiune puternic i stnd n extensie spre spate. Bibliografie: Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica; Dewey W. A., Practical homeopathic Therapeutics; Lilienthal, Homoeopathic Therapeutics; Tyler M.L., Pointers to the Common Remedies (Medicine acute intest. conditions, colic); RADAR 8 COLOCYNTHIS Dr. Silvia Nedelcu Planta din care provine remediul se numeste Citrullus colocynthis (castravete amar sau mr amar). Fructul, asemtor unei lmi, este extrem de amar i este otravitor. In doze mici are efect laxativ, produce dureri abdominale foarte intense, colicative, uneori scaune sangvinolente. Seminele, de asemeni amare, sunt comestibile fie ca atare, fie uleiul obinut. Era folosit n trecut ca purgativ, pentru tratarea amenoreei sau pentru provocarea avortului. Alte utilizri fructul uscat si pisat printre blnuri mpotriva moliilor. Remediul Colocynthis a fost provat de Hahnemann. Actiune: nervi, ap. digestiv intestin, ovar, rinichi Lateralitate dreapt / stng Simptome psihice Pacienii justiiabili de Colocynthis sunt de obicei rezervai, sensibili, nu suport contrazicerea i se pote simi jigni din orice; iritabili, mnioi i indignai. - tulburri care pot aprea dup o criz de mnie: cefalee, nevralgii, vrsturi, colici abdominale, diaree, oprirea menstruaiei, tuse, insomnie, febr .a. Simptome generale Agravat de: emoii, mnie, furie, decubit pe partea dureroas; noaptea; cureni de aer ; postprandial ; brnz ; micare ; la 6 a.m. sau intre 4-5 p.m. Ameliorat de : presiune puternic, aplecat n fa; cafea, cldur, micare lent; dup defecaie sau flatus; stnd intins pe abdomen. Simptome locale Cap cefalee amel. de presiune puternic sau de cafea; nevralgie facial stng n paroxisme, cu dureri ca de neptur sau arsur (cu

53

modaliti caracteristice). Gastro-intestinal dureri abdominale colicative, ameliorate de apsare, n decubit ventral sau aplecndu-se mult n fa, amel. de cafea , aplicaii calde agravate sau declanate de mnie, diaree cu dureri colicative. Genital - feminin dismenoree cu dureri colicative ( cu aceleai modalii ca mai sus); amenoree provocat de o suprare, mnie dureri ovariene predilect pe partea stng. Spate, extremitati nevralgii, sciatic (mai ales pe partea dreapt: grd 2, stg.: grd.1). Remedii complementare : Causticum, Staphysagria. Comparaii : Cham. i Nux-v. mnioi pn la extrem, intolerani, cu durei foarte intense, insuportabile, ag. de frig etc. Mag-ph. - dureri colicative i nevralgii ameliorate de aceleai modaliti (lat. mai mult dr. in timp ce Coloc. stg). Staph. tulburri, probleme care apar dupa jignire dup o suprare (Staph. de obicei i reprim mnia, nu se exteriorizeaz la fel de uor precum Coloc. PODOPHYLLUM PELTATUM Dr. Adrian Dumitrescu (mercurul vegetal) - hipersalivaie halen - amprenta dinilor pe limb - diaree fetid Esena remediului: - Persoane cu temperament bilios care sufer de tulburri gastro-intestinale, crize biliare. - Melancolie i tristee cu senzaia c nimic nu merge bine. - diaree de var alternnd cu constipaie de lung durat sau cu migrene. - scaune abundente, n jet, apoase, repetate (duc la deshidratare i senzaie de slbiciune extrem) asociate cu colic abdominal sever (sau nedureroase). Fetide (dac nu miros nu v gndii la Podophylum) verzi sau decolorate, cu mucus, aspect nedigerat. - prolaps i senzaie de tragere n jos n ceea ce privete uterul, ovarele, rectul, ficatul i alte organe abdominale. Simptome psihice - delir cu locvacitate n timpul stadiilor de frison i febr. Adoarme n faza de transpiraie i la sculare nu-i mai amintete nimic. - crede ca va muri sau c are o boal incurabil (Ars). Cauzalitate: Diaree de la fructe, varz, dentiie. APP i AHC hepatice, litiaz biliar. Simptome generale Epuizare i senzaie de lein dup scaun. Afeciuni hepatice, SIDA. Sete pentru cantiti mari de ap rece (Bry). Modaliti : Ameliorare : - Culcat pe abdomen (in primele luni de sarcin) Acet-ac.

54

- dac se maseaz uor ficatul, - de cldur i aplecare n fa. Agravare : - Dimineata devreme (ora 7.00) - paroxism febril. (diareea la 4-5 a.m.). - de dentiie, - de sarcin (aversiune la mncare). Lateralitate : dreapt Simptome locale Cap: Migrene (iarna) care alterneaz cu diareea (vara). (Aloe). Micare a capului dintr-o parte n alta (cu cap fierbinte) meningism (Bell, Hell). Dini : Dentiie dificil. Scrnete dinii noaptea. Dorin de a-i presa gingiile (Phyt). Abdomen: Senzaie de slbiciune, gol sau lein dup scaun. Zgomote hidroaerice nainte de scaun (Lyc, Nat-S). Zona hpc. drept dureroas cu amel. la frecat uor. Colic biliar. Durere colicativ abdominal amel. de flectarea coapselor sau aplecare n fa (Coloc). Rect: Diaree agg. la 4-5 dimineaa, de erupia dentar, vreme f. cald, fructe acide (Oleander), de mncat sau but. Alternant cu constipaia. Diaree exploziv i abundent (Elaterium), mproac i murdrete tot vasul wc-ului, amestecat cu gaze. Scaune involuntare. Prolaps rectal important. Genital feminin: Prolaps uterin agravat n timpul scaunului, n timpul i dup sarcin. Dureri ovar drept (Apis, Bell, Lyc). cu borborisme n colonul ascendent i iradiere n coapse (Lil-t) i genunchi. Spate: Durere subscapular dreapt. (Chel). Remedii complementare:Calc, Nat-m, Sulph. Remedii similare: Aloe, Crot-t, Elat, Gamb, Lyc, Nat-s, Sulph. Comentarii: Dup administrarea lui Podophyllum pentru diaree, aceasta se oprete i apare migrena (indiciu c remediul a fost corect). Migrena dispare de la sine (nu e de dat alt remediu). Comparaii: Calcarea Carb (scaun verde, apos, fetid i abundent). Aloe (diaree la 5-6 a.m. care l scoal din pat Sulph cu scaune involuntare la emisia de flatus; scaune cu mucus sau decolorate). CAZURI: 1. Brbat n vrst de 76 de ani, fr probleme serioase de sntate pn la aceast vrst sufer de cteva zile de frisoane i febr cu paroxisme la ora 7 dimineaa, nsoite de durere n hipocondrul drept. Sete intens n timpul febrei. Durere violent de cap cu uor delir n timpul febrei. Adoarme n stadiul de transpiraie. Incearc s vorbeasc dar nu-i gsete cuvintele corecte. Limba este ncrcat, gust neplcut n gur i apetit pierdut n ntregime. Chiar i mirosul alimentelor i produce scrb. A primit Podo. 30 ch la fiecare 4 ore. Urmtorul frison a fost mult mai slab ca intensitate. S-a simit mai bine n toate privinele i Podo c200 a completat vindecarea. - H.C. Allen, Am. Hom Journal., -- III, p. 208. 2. Copil de 1 an, bine fcut pentru vrsta lui, cu tenul deschis, ochii i prul negre, prezint diaree de 2 luni.

55

La nceputul bolii I s-a administrat Cham. pe baza intensei neliniti pe care o manifesta, cu beneficiu temporar. Ceva mai trziu a primit Calc. care s-a administrat datorit temperamentului leucoflegmatic, a capului mare, a scaunelor decolorate i a iritabilitii, dar i aceasta fr remisie de durat. Simptomele manifestate ulterior: diaree fetida, de culoare deschis, cu coninut de alimente nedigerate, mai frecvent dimineaa si la prnz. Mare nelinite i prostraie. Nu a dormit mai mult de 30 de min. nentrerupt de saptmni. Scrnete din dini. Apetit pierdut. Podo. CM n ap dup fiecare evacuare. Au fost necesare doar 2 doze i scaunul a redevenit normal, nelinitea a disprut, obrajii (care nainte erau palizi) au prins culoare, apetitul este recuperat i doarme bine noaptea. Caz vindecat. (Nash). Bibliografie: - Radar Key Notes. - Murphy Materia Medica - Allen H.C.: Keynotes and characteristics with Comparisons. VERATRUM ALBUM Dr Adrian Dumitrescu Esena remediului: - Hiperactivitate cu suprastimulare pe plan mental, manie (cu dorina de a sfia haine, lucruri, cu vorbire obscen sau religioas)(Hyos., Stram.), alternata cu refuzul de a vorbi. - Confuzie cu privire la propria identitate (se crede Isus, cineva care a salvat lumea). Este arogant, trufa (Mind Haughty : Lyc (4), Plat (4), Veratrum (3), Sulph (3)) Pune multe ntrebri filozofice. Depresie, melancolie, agg. seara. Transpiraia rece, abundent pe frunte (Carbo-V, Op.),(pe ntreg corpul: Tabacum) nsoete aproape orice problem de sntate. Prbuire rapid a forei vitale, prostraie i colaps, puls slab (oc post operator). Uscciune marcat a mucoaselor. Sete mare pentru buturi reci cu ghea. Vom violent (n jet) cu diaree excesiv i crampe ale membrelor. Simptome gastro-intestinale i menstruale dureri nevralgice severe, crampe. Dismenoree intens cu rceal, vom, diaree i slbiciune sau prostraie. Fa foarte palid, rece, albstruie ca n colaps. Lesina usor de la cel mai mic efort (Carbo-V, Sulph.). Toate eliminarile sunt abundente (scaune, vomitat, urina, salivaia, transpiraia). Senzaie de cub de ghea pe vertex cu frisoane (Sep). Cauzalitate : Soc post-operator. Soc n urma traumatismelor. Efecte neplcute dup o spaim, dezamgire n dragoste, mndrie sau onoare rnite. Modaliti : Ameliorare : plimbare, mncat, carne i lapte. Agravare : - cea mai mic micare, - dup ce bea, - naintea i n timpul menstrelor.

56

- dup transpiraie, - dup spaim. Dorine : acru,fructe necoapte, sare, foarte condimentat, gheata, bauturi reci, acide Constituii : Pentru extreme de vrst (copii i btrni) ; persoane friguroase cu deficit de reacie vital ; tineri cu temperament nervos, sanguin. In boli cu prbuire rapid a forei vitale: prostraie maxim, colaps. Simptome psihice Suprastimulare mentala. Precocitate intelectual, pune multe ntrebri. Activitate repetitiv, fr sens ca urmare a nelinitii interioare (ex: taie sau rupe lucruri n buci din ce n ce mai mici). Trufa, arogant, inchizitor, crud. Injur. Gelos. Niciodata multumit de pozitia sociala. Simt c merita mai mult. Manie. Iluzii religioase. Erori de identitate. Anxietate n ceea ce privete mntuirea. Manie erotic, exhibiionism, pup pe toat lumea. Morocnoas naintea menstrelor. Se trezete ipnd din cauza comarurilor. Simptome generale Friguros. Frig intern, ca i cum i-ar curge ap ngheat prin vene. Slbiciune. Colaps cu rceal i transpiraii reci. Food and drinks Simptome locale Cap: Transpiraia rece, abundent pe frunte sau vertex. Dureri nevralgice cu slbiciune, vom, colaps. Fa: Palid, rece. Buze reci, albastre. Gur: Respiraie rece. (Camph., Carbo-V). Limb palid, rece. Dini : Scrnete din dini. Stomac: foame extrema, varsaturi si diaree simultan, cu transpiratie rece, slabiciune (Ars.), varasaturi in jet, sete de apa rece, senzatia de raceala in stomac Abdomen: Senzatie de rece. Crampe, distensie, colic. Rect: diaree agg. n timpul frisonului, n timpul menstrelor, al micrii, abundent, apoas, exploziv, insoit de varsaturi, senzaie de frig i prostraie (Ars.). Constipaie: far senzaie, scaune voluminoase i dure prin inactivitate a rectului. Genital feminin: Dismenoree cu frig, prostraie, varsaturi i diaree. Piept: Senzaie de frig n piept. Pneumonie, bronit cronic. Respiraie astmatic agg. de vreme rece i umed, amel. aplecnd capul pe spate. Extremiti: reci si vinete. Sdr. Raynaud. Unghii vineii. Contracturi, crampe musculare. Dureri reumatice < de vreme rece i umed, cldura patului; > de micarea de dute-vino. Remedii complementare: Ars, Carb-v. Remedii similare: Ars, Camph, Carb-v, Hyos, Med, Rhus-t, Tarent, Tub, Zinc. Comentarii: - Eliminrile abundente pe care le are duc la deshidratarea esuturilor ca n holera. Triada lui Hahnemann n holera este: Veratrum, Camphor, Cuprum. - Pierderile de fluide scad mult vitalitatea ceea ce duce la vertij, vede negru naintea ochilor, lein i colaps. Lesin: la emoii, la cel mai mic efort, la vomitat, la scaun. - Unul din simptomele pe care Hahnemann le evideniaz este c: i nghite propriile excremente sau pe cel gsit pe strzi. (coprofagie) - Durerile pot produce pentru scurt timp manie i delir.

57

CAZURI: 1. Brbat n vrst de 30 de ani. Prezint frisoane de cteva zile. Acestea ncep cu senzaie de rceal n abdomen i se extind n tot corpul. Scaunele sunt frecvente i apoase. Respiraia este greoaie. Ulterior scaunele devin hemoragice i involuntare. Prostraia este important i las pacientul fr cuvinte. Frisoanele persist de 8 ore i pacientul pare a fi la captul puterilor, gata s moar. I s-a administrat Veratrum ch 200 la fiecare 30 min. Dup 3 doze a nceput s se nclzeasc i dup 2 ore a adormit linitit. Frisoanele nu au mai revenit. Pentru slbiciunea rmas a primit China ch 200 de 2 ori pe zi cteva zile. 2. Copil de 18 luni se trezete la 11 dimineaa cu tuse violent i vomitat continuu de mucus. Fruntea i faa sunt acoperite de transpiraie rece. Faa este rece i arat ca marmura alb. inile i picioarele sunt reci. Prostraie important. Veratrum 10 M a adus vindecarea cazului n 6 ore. Copilul mncase o mare cantitate de ngheat cu o zi nainte. - Dr. Ad. Lippe Bibliografie: - Radar Key Notes. - Murphy Materia Medica - Allen H.C.: Keynotes and characteristics with Comparisons CUPRUM METALLICUM Dr. Ioana Ionescu Se prezinta sub forma unui metal rosu, maleabil, insolubil in apa si alcool. In organism il gasim in structura unor proteine: ceruloplasmina, cytochrome oxydaza mitocondriala, SOD. Deficitul de Cu determina anemie hipocroma microcitara. Excesul de Cu: - la nivel biochimic: inhibitia oxidarii mitocondriale; inhibitia ATP-azei membranare; inhibitia demetilarii in microzomii hepatici - intoxicatia acuta prin ingestie: tablou de gastro-enterita acuta rapid evolutiva, urmata de anemie hemolitica, hepatita toxica, nefrita tubulara intersitiala acuta, apoi moarte prin hepato-nefrita. - Intoxicatia cronica: boala Wilson, cu transmitere autosomal recesiva, caracterizata prin acumularea de Cu in ficat si nc gri central, cu aparitia unei anemii hemolitice, unui s. renal (disfunctie tubulara ce determina nefrocalcinoza, litiaza, osteomalacie), s. neurologic cu manifestari extrapiramidale. Proovingul homeopat arata o marcata tendinta spastica, cu crampe si spasme care pot afecta orice sistem din organism: a) musculatura neteda: - respirator (bronhospasm, tuse spastica, spasm glotic) - digestiv (sughit, colici, varsaturi spasmodice) b) musculatura striata: - musculoscheletic (carcei, crampe musculare, ticuri ale fetei, mioclonii, spasmofilie) - nervos (convulsii, epilepsie) Simptome psihice - emotii si impulsuri puternice; se simte vinovat, speriat de ele, incearaca sa le controleze ; devine inchis, isi pierde flexibilitatea, nu-si poate exprima emotiile - devine serios; nu poate fi superficial

58

- isi exprima rar mania, dar cu mare violenta, - compulsiv, actioneaza in spasme; nelinistit; impulsiv - convulsiile si spasmele apar brusc, ca o descarcare a unei tensiuni interioare - in final mintea devine greoaie si inceata - convulsii aparute prin supresia unei eruptii (Cic, Zinc) sau unei eliminari, < manie, vexare, stimulare emotionala, < menstre, sarcina, nastere, < noaptea, in timpul somnului, < se uda - debut cu flexia fortata a policelui in interiorul pumnului strans; cianoza fetei (Cic: debut fataextremitati) - tipa, zbiara, plange, scoate sunete nearticulate inaintea crizei convulsive - tresariri ale muschilor fetei (Twitchings), extremitatilor (jerkings), coree - aura care precede convulsiile este resimtita la nivelul plexului solar sau extremitatilor Simptome generale < suprimarea unor eruptii / transpiratiei, < noaptea ; frig ; contact, presiune; luna noua > bauturi reci - durerile apar si dispar brusc, au caracter spasmodic, crampoid Simptome locale Cap: - miscari convulsive ale capului, - durere frontala, intre ochi, la radacina nasului, < presiune, > culcat Ochi: - miscari constante ca un pendul, - pierderea vederii inaintea convulsiilor Fata: - serios, sever, privire furioasa, - cianoza in timpul convulsiilor sau tusei - convulsii, distorsiuni, grimase pe care incearca sa le ascunda Gura: - spume la gura in timpul convulsiilor, - limba sare inainte si inapoi Gat: - spasm al gatului si esofagului, - torticolis, - gargarism in esofag cand bea Stomac: - contractie convulsiva brusca a stomacului cu varsatura, - varsatura precede convulsiile, > band apa rece - durere plex solar cu iradiere in spate Abdomen - crampe < inainte si in timpul menstrelor, - spasme abdominale , colici - unul din principalele remedii in holera Genital feminin: - dismenoree cu crampe ce debuteaza in degete, - frigiditate - menstre suprimate cu convulsii Laringe: constrictie in timpul tusei Respiratie: - astmatica cu sufocare: agg. 3 a.m., dificila in timpul tusei, dupa sperietura sau stress emotional, oprirea respiratiei cand tuseste Tuse: - violenta, spasmodica; tuse convulsive; accese paroxistice severe cu sufocare, cianoza, convulsii, > band apa rece (Caust, Coc-c) Extremitati: - crampe musculare mai ales la nivelul mainilor, picioarelor, gambelor < in somn, in timpul actului sexual, - policele strans in pumn - spasme, tresariri ale muschilor, mai ales la degetele mainilor si picioarelor - coree( Caust., Cimic., Rhus tox, Zinc) Piele: - de culoarea Cu Indicatii: a- spasme ale musculaturii striate: 1- carcei , crampe ale gambei (nocturne sau la debutul actului sexual) 2- claudicatia intermitenta din arterita obliteranta sau s. neurologice (Cupr.ars.) 3- crize spasmofilice; spasmul hohotului de plans debut periferic cu flexia policelui in interiorul pumnului si extensie progesiva spre radacina membrelor

59

convulsii cu cianoza fetei si aceleasi caracteristici ca si crizele spasmofilice sughit, spasm faringian > band apa rece precordialgii crampoide spasme ale musculaturii netede colici abdominale violente, frecvent cu debut si sfarsit brusc spasm glotic, bronhospasm, tuse convulsive > band apa rece *Cuprum oxydatum in cazul tusei si bronhospasmului datorat verminozelor c- alte indicatii 1- sindom diareic holeriform in care predomina violenta durerilor intestinale 2- dermatoze eritemato-veziculare 3- boala Wilson? Remedii compl.: Ars, Calc, Iod., Dd: Art-v, Bufo, Caust, Cic, Hyos, Oena, Op, Plb, Zinc. Bibliografie: Ghid practice de remedii homeopatice- Roger Morrison Radar Key notes Matiere medicale homeopathique Jacques Jouanny Matiere medicale homeopathique Michel Guermonprez CAPSICUM ANNUUM Dr. Ioana Ionescu Ardeiul iute~ Solanacee. Tinctura mama: - capsaicina, pigmenti carotenoizi cu activitate de provitamina A si vit. P. Pacienti obezi, cu tesuturi flasce lipsite de tonus, ca si Calc carbonica, depresivi, frigurosi, la care patologia afecteaza: - mucoasele (digestiva, genito urinara)- cu iritatie si inflamatie, senzatie de arsura si hipersecretie - oasele fetei, mai ales mastoida Simptome psihice - nostalgie, melancolie, tristete, ancorat in trecut, dor de casa ( cu obraji rosii, insomnie) care pot duce pacientul in pragul sinuciderii - depresie, anxietate; indiferenta, sensibil, flegmatic - se ofenseaza usor; tulburari in urma stimularii emotionale, - taciturni, uraciosi - alcoolici cu nasul si obrajii rosii, ochii vultuosi si tulburari dispeptice - copii incapatanati, capriciosi - vrea sa obtina maximum cu minimum efort - frica de intra intr-o incurcatura, de a fi criticat/cenzurat, de a avea pb cu politia( merc) - nesigur asupra contactelor sociale, amenintat, dar nu se retrage - isi ascunde emotiile; lipsa de sentimente; aversiune pt lucrurile care intrerup rutina - neindemanatic, indolent; necuratia corpului Simptome generale - obez, flasc - friguros < frig - dureri arzatoare < aplicatii reci (Ars); dar neameliorate de Q

456b12-

60

- senzatie de iritatie si arsura a mucoaselor; arsuri locale cu frison - lent, obosit, constitutie slaba; lipsa de reactie, aversiune la miscare care amelioreaza - > miscare continua; Q, < frig, current - transpiratie urat mirositoare - ulcere - sensibil la zgomote in timpul frisonului - frisoane dupa ce bea - dorinta de: stimulente (cafea, alcool, condimente), ardei iute Simptome locale Cap: - cefalee exploziva < tuse, migrene cu pierderea memoriei si greata - cefalee < repaus , . miscare, senzatie de dilatare in cap Fata: - nevralgie cu durere fina ca de intepatura de ac de-a lungul traiectului nervos < atingere, mergand la culcare, dureri arzatoare < curenti de aer - nas si obraji rosii, cu teleangiectazii ca la alcoolici, flushuri (Ferr, Puls) Ochi: - arsuri si lacrimare in timpul tusei Ureche: - mastoidita cu dureri arzatoare, otita cronica, otalgie in lovitura de cutit Nas: - rosu dar rece, varful fierbinte - guturai cu stranuturi violente, senzatie de arsura in gat, hiperemie Gura: - stomatita; ulcere, senzatie de arsura, mai ales la nivelul varfului limbii Gat: - inflamatie cu dureri arzatoare, culoare rosu inchis, dureri < tuse, raguseala Gastro- intestinal: - gastrita, enterita, diaree, colita cu arsuri si tenesme - dureri arzatoare < mancand; ulcere, greata < cafea - sete mare inainte, in timpul frisonului, dupa scaun, diaree, nevoi urgente dupa ce bea - hemoroizi cu fata congestionata Genito-urinar: - uretrita; arsura uretrala, tenesme < urinare, tuse - raceala scrotului; atrofie testiculara cu pierderea sensibilitatii - menstre neregulate cu dureri in ovarul stang Tuse: - < cafea, seara, > apa rece Spate: - lumbago, sciatica, durere la tuse, senzatie de apa rece care picura in jos pe spate Extremitati:- durere < tuse, intepeneala < repaus, la inceputul miscarii; > miscare continua Somn: - insomnie dupa miezul noptii, emotii, dor de casa, tuse, vise legate de trecut - ca si cum ar cadea de la inaltime in tmpul somnului (Thuya) Piele: - arsuri, intepatura, mancarime, flasca Indicatii clinice: O.R.L.: otita medie congestive acuta, cu otalgie in lovitura de cutit, mastoidita - rino-faringite cu iritatie si arsura Digestive: gastrita ; colita; hemoroizi- cu senzatie de arsura Urinare: uretrita cu senzatie de arsura < condimente; urinat; tuse Neuro-musculare: lombosciatica cu dureri < tuse Nervoase: depresie Alcoolism: alcoolici cu dipso-manie, pirozis, gastrita, hemoroizi, roseate nasului Obezitate Remedii complementare: Nat-m., Sulph., Ant-c., Dd: Ars., Calc., Calc-p., Carb-an., Ferr., Graph., Op., Sulph.

61

Bibliografie: Ghid practice de remedii homeopatice- Roger Morrison Radar Key notes Matiere medicale homeopathique Jacques Jouanny Matiere medicale homeopathique Michel Guermonprez

ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI CARDIACE Dr. Dorin Dragos Anxietate, teama de confruntri. Polul egoismului nevoia de securitate/siguran Arsenicum expansiunea (gr. Va) n planul aciunii/deciziei i a cunotinelor care le substaniaz extindere/lrgire pentru a cuprinde totul, pentru a nu-i scpa nimic, scrupulozitate fa de detalii, ordine, organizare nevoia de siguran. Respectabil. Tipicar. Perfecionist. Comportament compulsiv. * Dorina de a controla lucrurile. Planific totul cu grij. Avariie, zgrcenie extrem, economisete totul. Tendina obsesiv de a se spla pe mini. Agitaie: se frmnt; se agit prin camer; umbl dintr-o parte n alta; bea cu mici nghiituri; Stres/anxietate tonus simpatic crescut vasoconstricie periferic (zgrcenie n distribulia sngelui) paloare, cianoz, rceal mai ales a e agitaie, anxietate, slbiciune, rceal marcat a corpului, extremitilor, frisoane; friguros. Fa pmntie, tras, anxioas, hituit. Slbiciune. Palpitaii determinate de anxietate Patologie avansat cardiac, renal, hepatic, cu insuficien sever de organ: durere coronarian; insuficien cardiac congestiv cu ritm neregulat (fibrilaie atrial), cianoz, dispnee, agravat cnd st ntins, ameliorat cnd st n ezut sau aplecat n fa; palpitaii la efort; PATOLOGIE: valvulopatii, coronaropatii, endocardit, pericardit, cardiomiopatii; cardiomegalie; inflamaie cardiac dup suprimarea unei erupii; insuficien renal; insuficien hepatic: hepatopatie sau ciroz; asociat cu retenie hidric: Gelsemium Laitate n confruntarea cu necunoscutul, imprevizibilul se reflect n plan fizic prin: oboseal, slbiciune (epuizat, istovit, vlguit; colaps n cadrul a diverse boli: cardiace insuficien cardiac congestiv etc.); somnolen, apatie; ameeal;

62

 tremurturi; greutate, amoreal; parez, paralizie; RESPIRAIE. Respiraie: aproape imperceptibil; oftat. Senzaie / criz brusc de sufocare / dispnee asociat cu senzaie de plin / opresiune n piept. PIEPT. Senzaie de gol, opresiune, nod, sensibilitate dureroas, greutate; dureri: nepturi, constrictive. INIM. * team c inima va nceta s-i mai bat dac nu se mic permanent, asociat cu team de moarte. Senzaie ca i cum sngele ar fi ncetat s-i circule. Palpitaii. Puls lent (Apoc, Dig, Kalm), moale, slab, plin, intermitent. Ca i cum inima ar ncerca s se contracte dar nu ar fi capabil s duc pn la capt puls intermitent. Opresiune; sensibilitate dureroas. Rgueal, afonie parial sau total, < de spaim. Argentum nitricum Argentum: teama c nu i poate menine maxima (Grupa Ib) receptivitate / deschidere fa de exterior (Perioada 5) receptivitate / deschidere excesiv fa de exterior Nitricum: preocupare excesiv (Gr.V) pentru persoana, sntatea, gndirea sa (Per. 2). Argentum nitricum: teama c receptivitatea / deschiderea excesiv fa de exterior i pot amenina sntatea; team s expansioneze n exterior, sa nu-i piard controlul. Nitricum (tendina exploziv) + Argentum (deschiderea ctre exterior/receptivitate) Tendine explozive / impulsive / necontrolate dirijate ctre exterior * Impulsuri necontrolate: grab: se grbete fr s vrea, mnat de un impuls necontrolabil merge tot mai repede alearg fr nici un motiv; anxios; iritabilitate nestpnit, impulsiv, ieiri regretate ulterior. Plnge cuprins de remucri. Manifestri fiziologice necontrolate, violente / patologice care exprim lipsa de control: ABDOMEN. acumularea de aer n stomac sau n colon distensie, flatulen, eructaii. Plin, greutate, explozie, tensiune. Colici. Borborigme. RESPIRAIE. Dispnee, nu are aer, astm, vrea aer proaspt, opresiune, oftat, respir rapid, gfit, i se taie respiraia cnd ncearc s respire mai adnc. INIM. Senzaie de plin, arsur, explozie. Durere: nu poate respira, sufocare (asociat cu / cauzat de distensie abdominal). Palpitaii: puls intermitent, neregulat; necontrolate: * violente cu senzaia c i sare inima din piept; agravare: cnd st pe partea dreapt, cnd face ceva neobinuit sau brusc, cnd se gndete la simptome; PIEPT. Greutate, bar de fier, cldur, strns/legat cu corzi, explozie, tensiune, crampe, spasme, arsur, nepturi, dureri ptrunztoare. Phosphorus polul altruismului Expansiune (gr.V) n planul relaiilor, a cunoaterii celorlali i a exteriorului (per.3). Anxietate cnd este singur, ameliorare n companie (pornete televizorul, radioul etc.). Team s nu rmn singur simptome cardiace funcionale nclinat s se devoteze celorlali afeciuni cardiace organice Angin pectoral, dureri agrav. la solicitri, stri de tensiune, de ncordare, agrav. cnd st pe partea stng, amel. de buturi reci. RESPIRAIE. Opresiune, strnsore, sufocare, scurt, grbit (tahipnee). Astm, pneumonie. PIEPT. Senzaie de strnsoare, greutate, plin, opresiune, ca i cum hainele ar fi prea strnse, presiune, uscciune, arsur, cldur, nepturi, tietur. PATOLOGIE: congestie, edem pulmonar, pneumonie (n diferite stadii), tuberculoz, bronit, broniolit. INIM. senzaie de cldur; anxietate; ca i cum inima ar fi crescut; band ngust, presiune. Palpitaii: violente; puls rapid, mic, moale, compresibil; agravate cnd st pe partea stng; apar la orice emoii, excitare, anxietate, efort, micare uoar, cnd se

63

ridic, dimineaa, la menstruaie; asociate cu: anxietate, aflux de snge n piept, obstrucie respiratorie, durere n spate, amoreal, nepeneal, rceal pe braul stng. PATOLOGIE: dilataie cardiac; degenerarea miocardului; endocardit; valvulopatii (sufluri); miocardit; insuficien cardiac congestiv. Nevoia de suport/susinere Pulsatilla Nevoia de sprijin. Toate esuturile au nevoie de sprijin/suport/susinere, avnd tendina la laxitate, s se lbreze, s se destind, s expansioneze. Trsturi psihice tipic feminine: influenabil, dependent, blnd, timid, maleabil, nelegtoare, tolerant, docil, se simte prsit, dorete i este ameliorat de consolare. plngcioas; dar i capricioas, schimbtoare, nehotrt; emotiv (palpitaii). RESPIRAIE. Scurt, sufocare, dispnee, dificil, astmatic, opresiune la efort (cnd merge repede, urc scri). CAUZE: isterie, menstra suprimat, tulburri menstruale PIEPT. Presiune, sensibilitate dureroas, greutate, plin, tensiune, nepturi, arsur; constricie a cilor aeriene. Congestie, bronhopneumonie, pneumonie, supuraie. INIM. Aflux de snge la inim. greutate, presiune, plin, nepturi, arsur. Palpitaii: agravate cnd cnd st pe stnga. CAUZE: suprare, team, bucurie, pubertate (nervoase la fete tinere), amenoree, cnd vorbete, indigestie. Iritabilitate anemic aflux brusc de snge la fa i n piept Ferrum Contrast ntre firea hotrt, voluntar, tenace i o stare de slbiciune fizic, epuizare (adesea cu anemie, de multe ori posthemoragic), agravat de repaus i de micare susinut, dar ameliorat de micare lent, continu, cu un fond de marcat iritabilitate, la o persoan foarte susceptibil, iritat de cel mai mic zgomot. Persoan plpnd, devitalizat, dar hotrt, ncpnat i foarte iritabil, susceptibil. Tabloul omului hotrt, energic, tenace, muncitor, plin de for i voin reprezint un Ferrum compensat, care nu dezvolt patologie i care nu va veni la consultaie problemele apar atunci cnd munca ndrjit, perseverent duce, n final, la epuizare nu mai are energie suficient agravat de micarea n for (aa cum a fcut pn acum - Palpitaiile, tusea, durerile abdominale, valuri de cldur (bufeuri) agravate de micare.), dar nici s opreasc nu poate s accepte, deoarece este mpotriva firii sale trebuie s se mite constant, ncet, continuu, orict de ncet dar s nu se opreasc Micarea uoar amelioreaz: durerea de spate, dispneea, tusea. PIEPT. Opresiune; respiraie dificil; ca i cum cineva l-ar apsa cu mna pe piept. Durere: nepturi, apsare, arsur, cramp; constricie / opresiune din cauza afluxului de snge (n piept); ameliorat dac se plimb ncet, dac vorbete, citete sau scrie constant; INIM. Durere: traciune, constricie. Palpitaii: < de micare; > dac se plimb ncet. Staphysagria - Mnie reprimat Se las reprimat, clcat n picioare Neexprimarea emoiilor formaiuni tumorale/chistice, colecii, care nu se elimin Simptome cardiace (nepturi, palpitaii) dup mnie/revolt/indignare reprimat, insulte, jigniri, umilire. Aderena sobr la reguli. Kali carbonicum Orice form de cardiopatie avansat (coronaropatie, valvulopatie inclusiv reumatismal, endocardit, pericardit, cardiomiopatie); cardiomegalie. Slbiciune. Aderen la rigiditatea regulilor senzaie de aderen la coaste a plmnilor / inimii.

64

RESPIRAIE. Dispnee / tuse agravat noaptea (200-400), asociat cu nepturi n piept / dispnee. Ameliorat cnd st n ezut sau aplecat n fa (cu capul pe mas sau chiar pe genunchi) sau dac se clatin/leagn (n fa i n spate). Respiraie uiertoare. . PIEPT. Senzaia c / durere ca i cum plmnii (lobul inferior) ader la coaste. Anxietate, greutate, presiune. Durere: tietur, ascuit, neptur, sensibilitatea dureroas, < la inspir profund (cnd vorbete), la tuse, cnd ridic o greutate. INIM. Ca i cum ar adera la / ar fi suspendat de coastele din stnga i le-ar trage spre dreapta; ca i cum ar fi inut de benzi strnse n jur. Durere: nepturi, arsur. Palpitaii: puls slab, rapid, intermitent, neregulat, tumultuos; pulsaii care se extind la tot corpul, din cauza unor tulburri digestive; la cel mai mic efort; cnd i este foame. PATOLOGIE: cardiopatie avansat, cardiomiopatie, valvulopatii (insuficien mitral). Aconitum napellus - ocuri emoionale Consecinele unui eveniment exterior care genereaz manifestri extreme ale aerului: fric, vnt, rece [brusc (eveniment survenit brusc, simptomele ncep brusc (Bell)), spaim intens (convins c va muri) agitaie, strig de team (durere)], eveniment generator de spaim, oc psihic (accident, traumatism, atac violent, ameninare cu arm, dezastre naturale orice eveniment suficient de brutal, de violent, de nfricotor, pentru ca pacientul s-i simt propria via ameninat Atacuri de panic cu episoade repetate n care este copleit de o teribil fric de moarte, este convins de iminena morii, n ochi i se citete groaza, are palpitaii puternice sau chiar violente, faa congestionat i sete de aer Angin sau infarct miocardic acut cu durere i/sau amoreal n braul stng (Cact, Rhus-t, Arn etc.). Palpitaii, tahicardie. Palpitaii i senzaii de pulsaie n tot corpul dup o spaim. Cldur n piept sau senzaie de "fierbere". vnt rece, intemperii determinnd (n scurt timp: ore sau chiar minute) inflamaie acut, la orice nivel, cu evoluie rapid: Ignatia amara ncletare retenie cazan sub presiune izbucnire, reacie excesiv, disproporionat *- Accese nestvilite de tuse fr vreun semn de boal. *- Ofteaz. Casc. Senzaie de constricie sau de greutate la nivelul pieptului nsoit de dispnee. Palpitaii. (Dig). Sulphur Insuficien cardiac congestiv mai ales din cauza unor vicii / intoxicaii exogene: alimentaie, fumat (boal coronarian), alcool (cardiomiopatie); pericardit. Cldur i valuri de cldur. Senzaia de plin la inim. Dispnee paroxistic nocturn. PIEPT. Opresiune, arsur, cldur, valuri de cldur, rceal, greutate, plin, slbiciune, neptur, cramp, lovitur. PATOLOGIE: pleurezie, pneumonie, hidrotorax, INIM. Senzaie ca i cum inima ar fi prea mare, nepturi, ascuite, tietur. Palpitaii: la efort, cnd tuete, la menstruaie. Respinge constrngerea Lachesis Energie creatoare Dorin de a se manifesta liber Respinge constrngerea Emoii de o mare intensitate: mnie, gelozie. Se trezete noaptea cu senzaie de sufocare, mai ales cnd e pe punctul de a adormi. Patologie: coronaropatie, valvulopatie, endocardit, pericardit, cardiomiopatie. Angin pectoral. Insuficien cardiac congestiv. Infarct miocardic cu senzaie de constricie la nivelul pieptului i durere iradiind n braul stng. *suprimarea Palpitaii, agrav. cnd st pe partea stng, noaptea, n timpul somnului.

65

Senzaie de opresiune, de apsare pe piept, agrav. cnd st pe partea stng, noaptea, suprimarea menstruaiei (amenoree, menopauz), haine strmte, cldur (nu suport cldura); ameliorare: eliminarea sngelui excesiv (prin menstruaie, hemoragie nazal, hemoroidal etc.), aer liber, rcoare. Senzaie de plin, ca i cum inima ar exploda. Tuse cardiac. Crize de sufocare care-l trezesc noaptea. Vene dilatate; vineii vizibile pe fa i pe nas. Faa vnt i foarte buhit. Amoreal n braul stng nsoind durerile de inim. Cefalee stng nsoind patologia cardiovascular. Calcarea carbonica - Introvertii - Suprasolicitare, responsabilitate Simptome cardiace (palpitaii, dureri) n condiii de suprasolicitare prelungit, de asumare de prea multe responsabiliti; la efort fizic (mai ales la urcat de scri). Calcarul este aparent tare, dur, masiv, persoan de ndejde, pe care se poate pune baz, responsabil, cu simul datoriei, muncitoate, trage din greu, dar lipsit de imaginaie ori inventivitate, respectnd normele, regulile, ncpnat, fixist; n realitate, este casant, sfrmicios, nu rezist la lovituri repetate, se fragmenteaz i se prbuete team de traumatisme, de lovituri, de violen, agresivitate i de simboluriel aceastora vulnerabilitatea/sensibilitate la factorii de mediu, boli declanate/agravate dup expunerea la intemperii; INIM. Senzaie de anxietate n jurul inimii. Durere compresiv, nepturi n timpul respiraiei. Palpitaii; noaptea, asociate cu tuse, cu anxietate; dup ce mnnc; nsoit de senzaie de rceal, agitaie, opresiune n piept; la cel mai mic efort; pulsaii ale arterelor; audibile; puls plin i rapid; cnd adoarme, l mpiedic s adoarm. Inim slbit. Ateromatoz, calcificri ale vaselor de snge. Anevrism, mai ales aortic. Suprasolicitare, responsabilitate i anxietate Calcarea arsenicosa Epilepsie i aflux de snge n cap nainte de criz; aura resimit n regiunea inimii; senzaie de zbor. Epilepsie, asociat cu boal cardiac (valvulopatie). Aflux de snge n cap i partea stng a pieptului. Pulsaii n cap i n spate att de puternice nct l fac s se ridice din pat. Partea stng este mai afectat. Nefrit asociat cu mare sensibilitate a regiunii renale; proteinurie; oligurie; inim slbit; insuficien cardiac, dispnee. Colaps n afeciuni cardiace i renale. Obezitate;. Femei corpolente la menopauz, cea mai mic emoie declannd palpitaii. Senzaie de slbiciune n tot corpul, n timpul durerii de cap. Afeciuni ale splinei i ale nodulilor limfatici mezenterici. Hepatomegalie i splenomegalie la copii. Malarie cronic. Anemie. Friguros. INIM. Constricie la inim; nainte de atacul de epilepsie; ca un aflux de snge n partea stng a pieptului; asociat cu palpitaii i nevoie de scaun; senzaie de sufocare; palpitaii; opresiune; pulsaii i durere n spate iradiind n membre. Crize de durere cardiac; asociate cu crize severe de palpitaii i team de sufocare; faa palid; cearcne adnci sub ochi. Btaia inimii foarte puternic; asociat cu proteinurie. Palpitaii: crize frecvente, mai multe zile la rnd; asociate cu cldur a feei; violente, asociate cu nevoia de a eructa, dar nu poate s elimine aerul; dup emoii, chiar minore; asociate cu opresiune n piept care perturb somnul. Inim slbit; insuficien cardiac; dispnee. Aurum metallicum - Sentimentul datoriei nemplinite

66

n afeciunile cardiace (coronaropatii, valvulopatii, inflamaii, insuficien cardiac), caracteristic este durerea n piept, semnificnd nclinaia spre druire, sacrificiu, datorie fa de ceilali (la care l oblig poziia de conductor). Cramponare de nivelul maximal de exercitarea a conducerii Poziia de conductor l oblig s fie cel mai bun, s se menin n vrful ierarhiei remediu egocentric (Ars, Lyc) lateralitate dreapt; izolare, singurtate; seriozitate, responsabilitate (maturitate senectute) team c nu se poate menine la altitudinea pe care o reclam poziia sa: responsabilitatea fa de cei pe care i conduce, afeciuni ale vrstnicului / datorate senectuii: ateroscleroz valvular, coronarian permanent supravegheaz, tensionat s nu scape nimic din vedere, afeciuni oculare permanent atent, ncordat, concentrat la cap: senzaii, dureri, afeciuni de tip foc: teama de eec, de cdere, nu poate cere ajutorul nimnui inferior lui nu poate cere ajutor dect cuiva aflat deasupra lui; or, deasupra lui se afl doar Dumnezeu preocuparea pentru religie / spiritualitate, se roag mult; remediu luetic < noaptea; se strduiete cu nverunare s ating / s se menin la nivelul maxim, se dedic trup i suflet acestui obiectiv, se implic ptima, susceptibil la boli cardiovasculare: durere coronarian (angin pectoral), agrav. seara, cnd urc scrile. Atacuri de suferin chinuitoare n regiunea inimii, care-l fac s umble dintr-o parte n alta; opresiune; ca o carcas strns rigid, ca i cum inima/pieptul ar fi strnse de o plato. Palpitaii, agrav. noaptea, dup emoii, anxietate, efort fizic; violente, att de puternice nct l oblig s se opreasc n loc; inima are pulsaii ample, puternice, aproape chinuitoare (insuficien aortic; bloc cardiac intermitent: pauze cardiace de 2-3 secunde, urmate de o btaie puternic); PATOLOGIE: orice cauze de boal cardiac; cardiopatie reumatismal (dureri articulate migratorii: trec de la o articulaie la alta, pentru ca, n final, s se fixeze la inim); endocardit; pericardit; miocardit; valvulopatii aterosclerotice; cardiomegalie (hipertrofie / dilataie cardiac). boal aortic (n conexiune i cu tenta luetic a remediului) (puls amplu, depresibil, slttor, i pulseaz n diferite pri ale organismului, inima i sare din piept, i se zbate ca i cum nu ar fi bine fixat, pulsaii vizibile ale carotidelor sau ale arterelor temporale, pulsaii ale vaselor retiniene, dureri de cap). Fibrilaie atrial (puls slab, rapid, neregulat). Senescena miocardului. insuficien cardiac congestiv, cu dispnee, astm cardiac i n relaii se druiete i se implic responsabil i serios susceptibilitate la traume afective tulburri dup pierderea unei fiine dragi, dezamgire n iubire Natrum muriaticum - Emoii persistente Palpitaii determinate de suferin/gnduri persistente. RESPIRAIE. Dispnee, mai ales cnd urc scri; obstrucie, mai ales la munc fizic, > dac i folosete minile, mai ales n aer deschis; uiertoare; dificil; atacuri de dispnee. PIEPT. Opresiune, constricie, tensiune, nepturi, taietur, cramp, sesnsibilitate dureroas, ca de la o lovitur, sfiere. INIM. Rceal. Dureri: constricie, presiune; nepturi. Palpitaii; tahicardie, fluturare, puls intermitent, plin i lent sau slab i rapid; pulsaii n tot corpul; alternnd cu bti n cap; cnd st pe stnga, cnd st n picioare, cnd urc scri, la cea mai mic micare, cnd adoarme, la trezire. PATOLOGIE: hipertrofie/dilataie cardiac, valvulopatii. Adonis vernalis - Insuficien cardiac

67

Remediu cardiac prin excelen. Se folosete n potene foarte joase de fapt, Boericke recomand tinctura (5-10 picturi). Are efect tonic cardiac. TABLOUL este cel al insuficienei cardiace: Dispnee, mergnd pn la astm cardiac (Queb), tuse uscat, cardiac; greutate pe piept sau chiar durere precordial; turgescen venoas; edeme periferice; palpitaii. Adesea n fibrilaie atrial (puls rapid, neregulat). Agravare la efort, ameliorare la repaus. PATOLOGIE: valvulopatii (insuficien mitral, aortic etc.); aortit cronic (sifilitic), endocardit reumatismal (Kalm); miocardit; pericardit; cardiopatie ischemic ajuns la stadiul de insuficien cardiac congestiv; cardiomiopatie. Strophantus - Insuficien cardiac congestiv de diverse cauze Manifestri nespecifice: cardiomegalie, insuficien mitral, fibrilaie atrial (puls rapid, neregulat), dispnee, edem pulmonare, edeme periferice, anasarc, oligurie, proteinurie. Patologie: hipertiroidie, fumat, cardiopatie ischemic (dureri coronariene la efort). ASC Se administreaz sub form de tinctur sau potene mici. Digitalis - Lentoare, ataament de trecut Este utilizat nu doar n afeciuni cardiace, ci i prostatice, urinare, hepatice; uneori, se asociaz (de exemplu, probleme hepatice i cardiace). Bradicardie. Lentoare, ataament, ancorare n trecut: Team c i se va opri inima. *- Pulsul foarte lent, bradicardie important, simptom care se poate asocia i cu alte tulburri: ameeal, vertij, lein, lipotimie, paloare. Puls lent; bradicardie sau tahicardie cu conducere lent (transmitere lent prin blocarea conducerii la ventriculi). Senzaia c inima va nceta s mai bat, agrav. de efort fizic. Palpitaii dup o suferin, dup o traum emoional. Remucri; sentimente de vinovie. Insuficien cardiac congestiv: PATOLOGIE: Cardiopatie reumatismal. Boal coronarian: angin agrav. de contact sexual, emoii, stri de excitare, de efort fizic. Dureri anginoase cu iradiere pe braul stng unde simte amoreal i slbiciune. Cardiomegalie. Revrsat pericardic; pericardit. Fibrilaie atrial sau bloc cardiac (atrioventricular) impulsuri atriale care nu se transmit la ventriculi bradicardie. CONSECINE: Dispnee sau chiar astm asociate cu o boal de inim sau n cadrul unei suferine cardiace. Se trezete brusc din somn cu o respiraie grea, gfind i cu teama c se va sufoca (Lach, Sulph, Op, Grind). Astm cardiac. Tuse cardiac. Proteinurie. Cianoz. Hepatomegalie dureroas. Teama de moarte determinat de simptome cardiace / la un pacient cu boal cardiac. Teama c inima se va opri dac se mic. Agrav. dup contact sexual (indigestie, angin, etc.). CAP. Vede un halo galben sau verde n jurul obiectelor. PIEPT. Hemoptizie dup suprimarea menstruaiei (considerat simptom cheie). Crataegus oxyacantha - Tonicardiacul netoxic Acioneaz asupra miocardului ca tonic cardiac. Nu are aciune asupra endocardului. Decompensare cardiac. Greutate/opacitate mental. team, dezndejde, melancolie. Nervos, iritabil, prost dispus. Oligurie; proteinurie; Dispnee la efort minim; Durere n regiunea inimii. Edem cardiac. Rceal a extremitilor. Cianoz periferic.

68

 Dilataie cardiac, zgomot 1 diminuat. Tahicardie, fibrilaie atrial, puls slab, rapid, neregulat, intermitent. PATOLOGIE: miocardit; valvulopatii (sufluri valvulare; boal aortic); ateroscleroz (mai ales coronarian cardiopatie ischemic); degenerare fibroas a miocardului (muchiul cardiac este flasc, epuizat); susine aciunea inimii n bolile infecioase. Retenie hidric, acumulare de ap, hidropizie Apocynum cannabinum - Acumulare de ap: hidrotorax, opresiune (la trezire); ascit, congestie hepatic, congestie portal; suprimarea eliminrilor: oligurie, transpiraie suprimat; edem periferic; jugulare turgescente; toate formele de anasarc, hidrocefalie acut. Slbiciune marcat. Somnolen, respiraie dificil. Alcoolism acut. STOMAC. Este caracteristic pentru acest remediu asocierea cu simptome gastrice: iritabilitate gastric; senzaie de prbuire/gol, greutate, durere surd, opresiune n epigastru mpiedicnd respiraia; grea, vrstur, sete intens. RECT. Diaree apoas. INIM. Senzaie de prbuire. Inima slbit. Cianoz. PATOLOGIE: insuficien cardiac; insuficien mitral i tricuspidian (jugulare pulsatile); aritmie; fibrilaie atrial (puls rapid sau lent, slab, neregulat, intermitent, fluturat); diferite cauze de bradicardie. Doz: tinctur 10 picturi. Cianoz Ammonium carbonicum - Epuizare n ciuda corpolenei, energie vital redus femei solide care sunt tot timpul obosite i epuizate, rcesc uor, sedentare, au reacii lente, menstruaii frecvente, abundente; uremie; foarte sensibili la aer rece; friguros; transpiraie rece; oxigenare deficitar a sngelui; cianoz; somnolen diurn; trebuie s se aeze din cauza slbiciunii; obosete uor; aversiune pentru munc; nu este dispus s fac nimic; simte permanent nevoia s se odihneasc, dup cel mai mic efort; prostraie dup solicitri minime; INIM. palpitaii audibile; asociate cu team, anxietate, ca i cum ar muri; angin; (pacieni grai cu) inim slbit insuficien cardiac; dispnee, dispnee de decubit, respiraie uiertoare; edem pulmonar; la cel mai mic efort apar / se trezete noaptea cu dispnee i palpitaii; Antimonium tartaricum - ncrcare pulmonar ortopnee Lips de reacie. Tot mai slbit. Somnolent, transpirat. Aton. Grea, la fel de intens ca la Ipeca, dar ameliorat de vrstur PIEPT. Durere: apsare, strivire, arsur, sensibilitate dureroas, lancinant, sfiere. INIM. Cldur. Puls rapid, slab, tremurat, aproape imperceptibil; palpitaii. Cardiomegalie. Orice cauz de insuficien cardiac (valvulopatii, inclusiv reumatismale, cardiopatie ischemic, cardiomiopatii, mai ales dilatative). Laurocerasus - Colaps platipnee Conine acid cianhidric (hidrocianic) (acid prusic) cruia i se datoreaz probabil efectele. Slbiciune vitalitate sczut; lipsa de reacie, neameliorat de cldur, mai ales n afeciuni respiratorii i cardiace; slbiciune brusc, ameeal; lein; perioade lungi de lein; asociate cu fa palid / cianotic (sau faa palid cu buze cianotice) i membre reci. Cdere: senzaie de cdere n creier, n abdomen, n inim etc. colaps nervos. sfinctere slbite, se aude lichidul cum se scurge (bolboroseal, glgit) prin esofag i prin intestine; paralizie: a sfincterului anal; retenie de urin, ca i cum vezica urinar ar fi paralizat; urina este evacuat lent; jet urinar slab, mai ales pe fondul tulburrilor cardiace i pulmonare.

69

 Spasme clonice ale membrelor, coree, tresriri ale membrelor asociate cu slbiciune paralitic; fr pierderea contienei. interior: senzaia de rceal interioar (n piept etc.); senzaie de rceal (asociat sau nu cu transpiraie rece) pe frunte, vertex, cobornd pe gt i pe spate; dar i senzaie interioar de arsur: ochi, gt, stomac, abdomen, uretr; exterior: friguros la interfaa interior-exterior: tegumente reci (Carb-v, Ant-t, Camph); cianoz (Ant-t); un efort mic determin respiraie gfit i accentuarea cianozei; degete hipocratice; ameliorare dac st linitit; Accident vascular cerebral TUSE. n valvulopatii (insuficien mitral). Uscat. Iritativ. Spasmodic. Nocturn. Cardiac. Cu fluierturi. Cu senzaia c mucusul stagneaz n gt i nu poate fi eliminat. INIM. Durere la efort. Bti, flfial, palpitaii, puls foarte neregulat, slab, rapid (fibrilaie atrial) care-l fac s se in cu mna de inim. PATOLOGIE: insuficien cardiac congestiv; cardiopatii congenitale cianogene; COMPARAII. Carb-v rceal i stri de colaps, cu lein frecvent (Camph). Stann infecii pulmonare cu slbiciune extrem. Ant-t cianoz i stri de colaps n infecii pulmonare. Hydrocyanicum acidum Convulsii i paralizie. Contracie spasmodic a laringelui, senzaie de sufocare, durere i strnsoare n piept. Spasm. Convulsii isterice, epileptice, tetanice. Tetanos. Cianoz (Ars, Verat). Rceal. Colaps n boli pulmonare; cardiace. Catalepsie. Narcolepsie. Accident vascular cerebral. Hemiplegie. Afazie. Plafonare a globilor oculari. com (ntrerupt de micri convulsive). Lips de reacie. Lipotimie prelungit. Prostraie. Epuizare. Epuizare nervoas, consecina suprasolicitrii i a anxietii; Circulaie ncetinit. Holer. Diaree, dizenterie. INIM. Palpitaii violente, dureroase. Puls slab, neregulat, cu deficit, inegal, slab. Durere n piept; cu sufocare; durere chinuitoare n piept. Insuficien cardiac; apsare n inim. Se ine / apas cu mna de / pe inim. cardiopatie avansat cu insuficien cardiac congestiv slbiciune, cianoz, colaps. Carbo vegetabilis - Nevoia de ventilaie crbunele vegetal rezultat n urma unei oxidri deficitare oxigenare deficitar Lent, gras, lene, indiferent, tendin la cronicitate. Sngele stagneaz n capilare cianoz, rceal general [extremiti, fa), respiraie, transpiraie dar capul este fierbinte], marmorare, echimoze. Predispoziie la infecii, Scderea forei vitale, pierdere de fluide Congestie venoas, Colaps, puls imperceptibil, Slbiciune, dispnee, epuizare Hemoragie, nchis la culoare, se scurge ncet, Flatulen Rceal (temperatur sczut): pielea, extremitile, transpiraia, respiraia; cu toate acestea, vrea s stea dezvelit i s simt curent de aer proaspt, Senzaie de arsur: inim, piept, membre, . STOMAC. Eructaii (fetide), regurgitaii, pirozis, greutate, plin. Arsur. Colic. ABDOMEN. Flatulen (fetid), colic, distensie (nu suport centur). RESPIRAIE. Rsuflarea rece. Trebuie s fie ventilat, vrea aer proaspt, dei este rece., INIM. Insuficien cardiac. Suferin chinuitoare n regiunea inimii, ca i cum ar muri. Palpitaii; pulsaii n tot corpul; puls filiform, slab, mic, intermitent, imperceptibil. Glonoinum - Cldur pulsatil

70

Nitroglicerina produce dilataie arterial (i venoas), resimit n primul rnd n cap (din cauza spaiului nedistensibil) prin cefalee congestiv, pulsatil, dar i oriunde altundeva: valuri de cldur (bufeuri), palpitaii, hipertensiune, afeciuni cardiace. Agravare la soare / cldur. Insolaie. Simptomele apar i dispar odat cu soarele. Ameliorare dac i d cu ap rece pe fa; dac se ridic i se plimb. Durere de cap; pulsatil; cu senzaia c i crap (explodeaz) capul. (Bell. Lach, Meli, Puls); agravat de soare (apare i dispare odat cu soarele, chiar dac nu exist expunere direct la soare), cldur, buturi alcoolice, micare, trepidaii, guler strmt; ameliorat la apsare, la presiune din afar, dac st culcat n ntuneric; nsoit de sclere injectate, fa mbujorat (hiperemie facial) i de pulsaii ample ale carotidelor. Bufeuri, valuri de cldur. Bufeuri de menopauz. INIM. Congestie, pulsaii (inim, carotide), fierbineal n piept; amoreal pe braul stng n cadrul unei cardiopatii. Simptome cardiace alternnd / asociate cu cefalee pulsatil. PATOLOGIE: coronaropatii, valvulopatii (mai ales cele asociate cu pulsatilitate excesiv: insuficien aortic; sufluri cardiace), cardiomiopatie; aritmii; insuficien cardiac congestiv. COMPARAII. Bell cefalee intens, agrav. de soare i trepidaii, amel. n ntuneric, pulsaii ale carotidelor, bufeuri, hipertensiune. Meli. Puls. Lach. Spongia tosta - Sufocare Obstrucie n respiraie ca i cum ar respira printr-un burete Tosta = prjit uscciune. Respiraie dificil i anxietate. Epuizare i greutate n corp dup efort uor, asociate cu aflux de snge n piept i la fa. Respir amplu uscciune a mucoaselor pe traiectul respirator (limb, laringe, trahee). Are nevoie s foloseasc muchii respiratori accesori (abdominali) hainele i sunt inconfortabile opresiune, nu suporta strans, mai ales n epigastru i pe abdomen. Paroxism spasmodic de dispnee i de tuse la o schimbare de vreme, la vnt, la o impresie moral neplcut. Astm. Astm cardiac. Aflux de snge n piept i n cap cldur la fa. PIEPT. Opresiune, cldur, congestie n piept asociate cu slbiciune. Senzaie de plin. Durere, nepturi, sfredelire, constricie (spasmodic), contracie, apsare, tietur, arsur, sensibilitate dureroas, greutate. Uscciune. Tiraj intercostal. INIM. Aflux de snge din inim ctre piept, asociat cu slbiciune brusc; aflux de snge la gt, cap i fa. Crize de opresiune i durere cardiac, mai ales cnd st cu capul jos. Dureri precordiale: nepturi, apsare, angin (constricie). Palpitaii rapide, violente, asociate cu dispnee, nu poate s stea ntins (alteori se simte mai bine ntins la orizontal); l trezesc brusc dup miezul nopii, asociate cu sufocare; la cel mai mic efor, cnd urc scrile. PATOLOGIE: insuficien valvular (de obicei, mitral); valvulopatie, hipertrofie cardiac (mai ales dreapt) asociat cu dispnee; anevrism de aort ascendent. Cactus - Constricie Team de moarte n bolile cardiace. *- Dureri severe, violente, constrictive. *- Durere ca i cum ar avea o band sau o srm strns aplicate. Pacientul ip din cauza durerilor severe. Inim: Senzaia de apsare i sufocare, mai ales n boli cardiace. *- dureri de piept sau de inim constrictive severe ca i cum ar fi strns de o ghear de fier (cardiopatie ischemic, infarct miocardic, cardiomiopatie, pericardit, valvulopatii); iradiaz n braul

71

stng, Amoreal i dureri iradiate pe braul, mna sau chiar degetele stngi, n contextul unei boli cardiace (Acon, Rhus-t). Tumefacia braului stng n boli de inim.; agravare: cnd st culcat pe partea stng, la efort. Palpitaii agrav. la efort sau cnd st culcat pe partea stng. Agrav. la 11 a.m. sau 11 p.m. Periodicitate. Agr. cnd st culcat pe partea stng. STRI ACUTE: Tulburri cardiace cu dureri severe, constrictive, cu senzaie de apsare n piept, anxietate, dispnee sau chiar cianoz i cu rceala extremitilor. Simptome combinate : Boal cardiac i hemoragie. COMPARAII. Spig Dureri cardiace intense, sufluri cardiace, agrav. culcat pe stnga, agrav. de efort, nevralgie. Lach Boal cardiac, agrav. culcat pe stnga, hemoragie, dismenoree. Naja. Acon. Rhus-t. Phos. Kalm. Lat-m. Latrodectus mactans Pianjenul vduva neagr. Muctura produce efecte tetanice care dureaz cteva zile, cu simptome localizate mai ales n piept; constricie a muchilor pieptului. Tablou de angin pectoral (sau de infarct miocardic). Senzaia de constricie n piept, iradiere n umeri, n axil, n spate, n braul stng. Scderea coagulabilitii snge subire, incoagulabil, curge ca apa. Agitaie, asociat cu durere cardiac i stare de prostraie. Durere precordial i provocate de cel mai mic efort. Anxietate, team de moarte n timpul durerii, tip speriat, gfie, se teme c i va pierde rsuflarea i va muri; dispnee i chiar apnee n timpul durerii precordiale. Durere epigastric transfixiant. Grea , apoi durere abdominal. Hematemez. Melen. Durere precordial/cardiac violent, ascuit, care iradiaz n umr, axil i n jos pe bra (uneori n ambele brae) (i simte braul stng ca i paralizat) i antebra i n degete, asociat cu amoreala (i rceala) n extremitate. Puls slab i rapid. nepturi Spigelia - Dureri nevralgice se nveruneaz, ncrnceneaz, focalizeaz excesiv/ngust ntr-o anumit viziune / percepie / interpretare / mod de nelegere perturbarea percepiei lateralitate stng; folosit mai ales pentru cefalee (migren, sinuzit) i nevralgii, dar i tulburri cardiace i parazitoze (colon descendent); ngustime a percepiei (Spigelia spin ) ascuit, ptrunztor, focalizat; dureri ascuite: nevralgie facial / cefalee ascuit, neptoare, punctiform; fric de obiecte ascuite; nverunare / ncrncenare ntr-o anumit idee cefalee (migren, sinuzit) sau nevralgie facial (mai ales pe stnga) cu caracter de hiperemie arterial agravare la: micare, atingere, trepidaii, zdruncinturi, aplecarea n fa, zgomot, aer liber, fum; fixitate: Constipaie (asociat cu boal cardiac). parazii mentali parazitoz intestinal: viermi cilindrici sau de orice fel; nverunarea n scopuri exterioare afeciuni cardiace organice: coronaropatii; valvulopatii (sufluri cardiace); cardiopatie reumatismal; pericardit; nverunarea n meninerea unei relaii dureri precordiale funcionale: Durere (neptur, pumnal) n piept, agrav. de micare sau inspir, agrav. cnd st culcat pe partea stng, *amel. de buturi calde. nverunarea n confruntarea cu exteriorul: Palpitaii; tumultoase, vizibile prin peretele toracic; < inspiraia profund, aplecat n fa, culcat pe stnga, de micare, fum

72

COMPARAII. Kalm: nevralgie, tulburri cardiace, reumatism. Lach: lateralitate stng, tulburri cardiace, agravare cnd se culc pe stnga. Naj. Spong. Cact. Oxalicum acidum - < cnd se gndete la simptome Boli cardiovasculare i consecinele lor: palpitaii (agravare cnd se ntinde pe spate); aritmii, fibrilaie atrial; dureri anginoase (cardiopatie ischemic) [ameliorate de odihn; nsoite de amoreal a braului (Naja, Acon, Cact, Rhus-t)], dureri toracice funcionale sau organice; insuficien cardiac congestiv cu dispnee, extremiti reci, cianotice; Ascuit obsesie, idee fix Durere punctiform (Kali-Bi). Agravare cnd mnnc fructe, mai ales cpuni. Lateralitate stng. Agravare la cel mai mic efort / micare; ameliorare dac st linitit. Rgueal care nsoete sau alterneaz cu probleme cardiace. Diaree. COMPARAII. Cact Angin pectoral, amoreal n braul stng, aritmie, nevralgie, cefalee, cianoz. Lach. Helon. Spig. Grindelia - Dispnee imediat ce se culc / adoarme Paralizie a nervului vag, interfernd cu respiraia. Se sufoc dup ce adoarme; cnd se trezete. Paralizie care ncepe din membre. INIM. Respiraie i inim slabe. Naja - Lachesis temperat preocuparea pentru lucruri exterioare lateralitate stng; < culcat pe partea stng; dorina de a se exprima senzaie de constricie la nivelul gtului; nu suport lucruri strnse pe gt (gulere strmte etc.); dorina de a-i manifesta energia/libertatea nverunare n anumite idei: durere de cap pe partea stng, la nivel frontal i temporal; agravare noaptea; afeciuni / simptome cardiace; sufocare, dispnee, astm, mai ales noaptea, mai ales n decubit, n special lateral stng; Lein i colaps asociat cu palpitaii sau cu boal cardiac. admite mai mult suprimare/reprimare afeciunile sunt mai deprtate de exterior/suprafa sunt mai profunde, cu leziuni organice mai severe predomin leziunile cardiace severe: * valvulopatii (inclusiv la copii); este un remediu paliativ chiar i n cazuri avansate; sufluri cardiace intense; endocardit; angin cu iradierea durerii spre gt, ceaf, braul i mna stng (eventual cu amoreal); dureri cardiace ascuite, neptoare; Palpitaii violente, agrav. de cel mai mic efort, agrav. cnd se culc pe partea stng, agrav. dac vorbete. Puls rapid sau extrem de ncetinit (Dig). insuficien cardiac cardiomegalie; astm cardiac (dar i astm bronic cu crize de dispnee noaptea; febr de fn); dispnee agravat noaptea, agravat cnd se culc pe partea stng ( nu poate dormi pe partea stng); se trezete cu sete de aer; edeme la membrele inferioare; hipertensiune; afeciuni chistice: dureri sau chisturi ovariene stngi; caracterul inflamator este mai redus, mai puin violent (lipsesc tendina la infecie i hemoragie); COMPARAII. Lach. Spig. Kalm. Spong. Phos. Crot-h. Elaps. Cact. Iberis amara - Cordul iritabil Excitare nervoas. Nervos i iritabil cnd se trezete dimineaa

73

Senzaii cardiace: greutate i presiune; dureri ascuite (neptur, pumnal, sgeat), care strpung inima, agravare cnd st pe stnga; PATOLOGIE: inima slbit, insuficien cardiac congestiv hipertrofie cardiac; puls slab; dispnee cardiac, de efort, nevoie constant s trag mult aer n piept; slbiciune n tot corpul, nu poate mica un deget; se simte epuizat, vrea s stea jos; extremiti reci; edeme, anasarc; hepatomegalie dureroas, distensie intestinal; scaune decolorate; anorexie, indigestie, eructaii; circulaie hiperkinetic; eretism vascular; miocardit viral; dureri n tot corpul (curbatur, mialgii), slbiciune, tremurturi; NSOITOARE: constricie n gt; durere, greutate n braul stng; amoreal i furnicturi n vrfurile degetelor, se aprinde la fa, i se nroesc ochii; . Palpitaii: violente la cel mai mic efort, cnd rde, cnd tuete, ameliorare dac st linitit; se trezete cu palpitaii la 200; Contient de aciunea inimii. extrasistole, uneori cu tendin la sistematizare (ritm bigeminat, trigeminat etc.); tahicardie; fibrilaie atrial (puls neregulat, intermitent); puls plin, palpitaii puternice cu impuls puternic, deplasnd peretele toracic; < la miscare, camera calda Lycopus virginicus - Inima tumultuoas Activitatea tumultuoas a inimii cauzat: fie de o patologie primar cardiac: dispnee: de efort, cnd urc scrile, de decubit, respiraie uiertoare, astm cardiac; edem pulmonar; senzaie: de opresiune toracic, agravat: de efort, cnd st culcat pe partea dreapt; c mpinge n afar, constricie, sensibilitate (dureroas), nepturi, dureri ascuite, iradiate; pulsaii; activitate tumultuoas, violent, furtunoas, n for, se poate auzi de la distan, din cauza iritaiei nervoase; fibrilaie atrial (excesiv de rapid, neregulat, intermitent, tremurat, pulsul nu se sincronizez cu btile inimii); aritmii, palpitaii violente cu pulsaii resimite n tot corpul, somn perturbat de palpitaii; angin; valvulopatii cu sufluri intense, cu hemoptizie; insuficien cardiac congestiv, cardiomegalie, cardiopatie asociat cu nefropatie; dispnee asociat cu scaune moi, diareice; fie de hipertiroidism: exoftalmie; gu, boala Graves; Hemoroizi suprimai. Varicoziti. Diabet. Hemoragii: nazal, hemoroidal, hemoptizie. Kalmia - nepeneal i dureri severe, iradiind descendent/periferic Tabloul este dominat de dureri severe, iniial periferice: reumatice sau nevralgice (Spig, Cimic, Berb). Cnd patologia periferic este suprimat, apar afeciuni cardiace (mai frecvent, valvulopatii, reumatismale sau cu alt etiologie), n care tabloul este dominat de acelai tip de dureri. Dureri: care iradiaz de sus n jos sau de la centru spre periferie (uneori de-a lungul nervilor); cu amoreal; extinderea n jos a durerii se regsete i n interesarea descendent a unor noi articulaii sau grupe musculare, pe msur ce boala progreseaz spre regiuni inferioare; se deplaseaz descendent, apoi brusc la inim sau alterneaz cu simptome cardiace; ascuite, fulgurante (precum n ataxia locomotorie); ca i cum ar fi

74

btut; schimbtoare, migratoare; determin agitaie; surde, sfiere, zdrobire; se amplific i diminueaz n cursul zilei odat cu soarele (Glon, Stann, Sang, etc.) dei unele cazuri pot prezenta agravare noaptea. Proteinurie. nepeneal. Slbiciune paralitic. Senzaii paralitice i dureri n membre acompaniind aproape orice alte simptome. Furnicturi, amoreal, tremurturi, Friguros; < la rece. INIM. Furnicturi; amoreal. Durere ascuit, arsur, iradiat, mpunstur, iradiind n scapula i n braul stng; i taie respiraia. Puls slab, lent [Apoc, Dig]. Palpitaii; fluturare a inimii la efort mic (urc scrile ncet), asociate cu anxietate; agravate cnd se apleac n fa, ameliorate cnd st drept; tahicardie, asociat cu durere; activitate tumultuoas a inimii, rapid i vizibil sau mult ncetinit (Dig); severe, resimite n gt, asociate cu constricie n gt. Paroxisme de angoas n jurul inimii. PATOLOGIE: Hipertrofie cardiac. Valvulopatii (sufluri cardiace intense; pulsaii vizibile ale diferitelor caviti ale inimii; insuficien valvular; reumatismale; dup endocardit). Insuficien cardiac congestiv avansat (cu dispnee i palpitaii violente). Boal cardiac organic, mai ales dac a aprut dup suprimarea unei artrite. PIEPT. Durere; iradiaz pe braul i mna stng; de piept sau palpitaii agrav. dac se culc pe partea stng, amel. dac se culc pe spate; PATOLOGIE: reumatism, nevralgie intercostal, afeciuni cardiace, boli cardiace reumatismale i aterosclerotice. Cardiopatie dup efort fizic susinut (sportivi, munc fizic grea). Agravare la rece i la umezeal; nemicare. Ameliorare la micare continu. Magnolia grandiflora - nepeneal, curbatur, oboseal Reumatism i leziuni cardiace. nepeneal (dup expunerea la curent de aer umed, ameliorat pe vreme uscat, determinnd insomnie, asociat cu dureri cardiace i team) sensibilitate dureroas. Oboseal (repulsie pentru orice ndeletnicire/activitate, pentru orice munc fizic). Dureri eratice, schimbndu-i localizarea; alternnd ntre spate i i alte locuri; dureri reumatice n diferite locuri, ameliorate dimineaa la trezire; sensibilitate dureroas, ameliorat dac face micare. Team c va muri. Nervos, se sperie uor, iluzii i halucinaii vizuale, asociate cu dureri ascuite n ochi. Proast dispoziie, i ard minile. Nelalocul lui. Tristee. Confuzie. Minte greoaie, opac. Pierderea memoriei. RESPIRAIE. Sufocare cnd merge repede sau cnd st pe partea stng. Dispnee; de la durere n inim, asociat cu team de moarte i senzaie de rceal n corp. INIM. Senzaia ca i cum inima s-ar fi oprit din btut. Dureri: crampe n inim; n jurul inimii; nepturi care l trezesc frecvent; dimineaa la trezire; dimineaa la inspir profund; cnd st pe partea stng; IRADIERE: umrul stng, uneori n spate; ASOCIATE cu: team, oboseal/apatie, mncrimi la picioare; ALTERNND cu dureri n umrul stng, amoreal n membrul superior. Dup ce trece durerea, persist o sensibilitate dureroas; PATOLOGIE: boal coronarian, endocardit, pericardit. Crotalus horridus - Sepsis distructiv, hemoliz Hemoliz i fibrinoliz. Icter (hemolitic). Varice, ulcer varicos, care sngereaz, se transform septic, abcedeaz. Echimoze. Cianoz; culoare albastr, vnt, neagr. Tumefacie / edem (n general, inflamator cu substrat septic), edem generalizat, mai ales la cap. hepatic, cardiac, renal. Prin hiperpermeabilitate capilar. PATOLOGIE: boli debilitante, alcoolism, procese septice: flegmon, abces, gangren.

75

Convulsii, mai ales dac au o cauz septic sau toxic. Slbiciune generalizat, obosit la cel mai mic efort, paralizie; somnolen. lateralitate dreapt. perturbarea percepiei i a memoriei; greeli [nume, locuri, cifre, cuvinte, scris, vorbit], confuzie, delir (inclusiv tremens), halucinaii, vorbete fr ncetare;. INIM. Senzaia de tremurtur la inim, ca i cum inima nu ar mai fi fixat i s-ar rsturna. Palpitaii. Sensibilitate dureroas. Durere care iradiaz n scapula stng i n braul stng, la efort. Inima slbit, cu puls rapid i slab, tremurat, filiform, aproape imperceptibil. Agravare la cel mai mic efort. Lithium carbonicum - Noduli artritici/artrozici. Litiaza renala INIM. oc brusc n inim. Sensibilitate dureroas de tip reumatic. mpunstur surd, pulsnd. Durere i sensibilitate dureroas, agravat dimineaa cnd se apleac n fa; nainte de i n timpul miciunii, dar ameliorat dup miciune. Durere ascuit, iradiat, iradiaz n spate, umr, bra; i simte braul ca i paralizat. Tremurtur i fluturare n inim, care iradiaz n spate; dup agitaie mental provocat de o suprare (vexare, frustrare). Cardit reumatic cronic asociat cu inflamaie cronic a articulaiilor degetelor. Durere de old i boal de inim. Reumatism i valvulopatie. EXTREMITI. Artrit, mai ales la nivelul oldului. Noduli artritici (artrozici). Dureri la nivelul articulaiilor mici. COMPARAII. Benz-ac. Calc. NEUROLOGIE HOMEOPATICA Dr Doina Pavlovschi TICURI ALE FETEI Remedii simptomatice Ticuri nedureroase Agaricus muscarius 7-9 CH agravare la efort intelectual. Tarentula hispana 7-15 CH agravare la zgomot Cicuta 7-9 CH deprimati Actea racemosa 7-9 CH agravare la emotie si la menstra. Hyosciamus 7-9 CH Ignatia 7-9 CH agravare la emotie, paradoxala. Crocus 7-9 CH ameliorare la aer curat. Cina 7-30 CH verminoze intestinale. Artemisia 7-9 CH agravare la menstre si la frica. Staphysagria 7-9 CH furie sau indignare retinuta. Mygale 7-9 CH predominant la ochi si la gura. Ticuri dureroase Cuprum 9-30 CH agravare inaintea menstrei. Magnesia phosphorica 9-30 CH lateralitate dreapta, ameliorare la cald. Strychninum 7-15 CH agravare la zgomot. Remedii de fond Ignatia 9-30 CH instabilitate nervoasa. Ethilicum,Absinthium 9-30 CH ereditate alcoolica, alcoolism. Spasme musculare oculare Clonice : Agaricus, Belladonna, Physostigma, Cuprum, Cicuta

76

Tonice : Belladonna, Cicuta,Cuprum TORTICOLIS Bryonia 7-9 CH agravare la miscare, ameliorare la presiune forte Lachnanthes 7-9 CH durere si contractura mare, inclinatie laterala a capului. Magnesia phosphorica 7-30 CH spasm dureros, lateralitate dreapta. Taraxacum 5-7 CH contractura mica, durere mare Actea racemosa 7-9 CH durere vertebrala cervicala cu contractura mica SUGHIT Dilutii mijlocii in cazuri episodice, dilutii inalte in cazuri frecvente sau persistente Bryonia afectiuni pleurale, peritoneale, agravare la miscare Agaricus, Nux vomica, Sulphuric acid la alcoolici Cyclamen, Tabacum la vagotonici sau in sarcina Cuprum, Ambra grisea, Moschus, Actea racemosa la hiperreflectivi sau la menstra Argentum nitricum aerofagie, mananca repede COREE Agaricus 7-9 CH miscari la fata si membre,uneori lateralitate incrucisata Causticum 7-9 CH agravare in crepuscul Viscum album agravare in fata strainilor Zincum 7-9 CH miscari ale picioarelor, agravare la vin Cicuta 7-9 CH miscari la fata, membre, agravare la zgomot Actea racemosa 7-9 CH agravare la emotie si la menstra Argentum nitricum 7-9 CH neliniste mare, grabit Crocus 7-9 CH agravare saptamanala Cina,Cuprum,Artemisia,Hyosciamus,Mygale,StychninumTarentula hispana 7-9 CH Stramonium 7-9 CH miscari rotunjite, gratioase( atetoza), agravat de lumina vie EPILEPSIE Rezultate mai bune ca adjuvant la tratamentul clasic reduce doza de anticonvulsivant. Dilutii inalte, repetate des si pe termen lung. Absente Artemisia crize la pubertate, agravare la mestra Clorpromazin obnubilat Cicuta agravare la zgomot Kali bromat deprimat cu agitatia mainilor, terori nocturne, agravare la menstra Natrum muriatic slab cu apetit bun, agravare la consolare Nux moschata somnolenta, indolenta, flatulenta Viscum album apatic, vertij Crize grand mal Cicuta agravare la zgomot Bufo rana debil mintal, agravat la furie, noaptea, menstra, aura verbala neinteligibila Argentum nitricum agravare la emotie, menstra Stramonium agravare la lumina vie, la emotie Cuprum agravare noaptea, luna noua Actea racemosa agravare la menstra Cedron agravare periodica stricta. Coraria strigat, secuse ale capului Artemisia crize in salve spatiate

77

Hydrocianic acid mioza Oenante crocata adesea traumatism cranian in antecedente Plumbum focar cerebral Cina verminoze Epilepsie mioclonica : Cicuta, Cuprum, Hyosciamus, Veratrum viride BOALA PARKINSON Hyosciaminum hidrobromatum 7-9 CH Agaricus 7-9 CH agitatia capului Physostigma 7-9 CH slabiciune musculara, pareza bratului stang, clonii in pleoape Gelsemium 7-9 CH slabiciune extrema, abrutizat, agravare la emotii, vesti proaste Manganum 7-9 CH cadere in fata, crampe in pulpe, slabiciunea membrelor inferioare Globus palidus 5 CH si locus niger 9 CH organoterapice ENUREZIS In prima parte a noptii Sepia 7 CH trist, singuratec, dispeptic Causticum 7 CH temator agravat in crepuscul Kreosotum 7 CH aspect batranicios, bolnavicios, viseaza ca urineaza si o face, carii dinti Benzoic acid 7 CH infectia cailor urinare, eruptii cutanate scuamoase. In a doua parte a noptii Belladonna 7 CH hiperexcitabil, striga in somn Plantago 7-9 CH poliurie, salivatie abundenta Chloralum 7-9-15 CH somn profund, urineaza spre dimineata Indiferent de timp Cina 7-9 CH somn agitat, scrasneste din dinti, prurit nasal si anal, doarme pe burta, verminoze intestinale. Silicea 7-9 CH demineralizat, agravat la luna noua. Phosphoric acid,Kali phosphoric 7-9 CH obositi, urini laptoase Ignatia 7-9 CH spastic, paradoxal Equisetum 5-7 CH oricand nu se gaseste alt remediu mai potrivit SOMNAMBULISM Kali bromat 7-9-15-30 CH agitatia mainilor, crize de pavor nocturn Silicea 9-30 CH friguros demineralizat Kali phosphoric 9-30 CH somn agitat, intrerupt, agravare la zgomot Artemisia 7-9 CH agravare la menstre, la frica Cannabis indica 9-30 CH surescitare cerebrala TERORI NOCTURNE Borax 7-30 CH dupa animatie mare seara, agravat aplecat in fata Cina 7-9-15 CH verminoze intestinale Kali bromat 7-9-15 CH agitatia membrelor superioare Stramonium 7-9-15 CH agravat de lumina vie, intuneric, singuratate Kali phosphoric 7-9-15 CH astenic, somn intrerupt, vise profesionale Zincum 9-30 CH agitatia membrelor inferioare, agravare la vin TRAUMATISME Arnica 5-30 CH durere agravata de atingere cu nevoia continua de miscare Calendula 5-7 CH sensibilitate mai mica la atingere Hypericum 7-9-30 CH traume filete nervoase, degete, coloana vertebrala, craniocerebral

78

Natrum sulphuricum 9-30 CH traumatism craniocerebral, coloana vertebrala INSOMNIE Origine nervoasa Coffea 5-30 CH prima parte a noptii, optimist, face planuri, perceptii exagerate Arnica 7-9 CH agitatie fizica, nu-si gaseste locul in pat, oboseala musculara Ignatia 5-7-30 CH paradoxala, spastica, dupa doliu, necaz, contrarietati Gelsemium 7-9 CH in prima parte a noptii Avena sativa 5-7 CH inapetent, epuizare fizica si nervoasa Phosphorus 7-9 CH in prima parte a noptii Origine digestiva Nux vomica 7-9 CH adoarme greu, se trezeste ora 4-5, readoarme greu, obosit la trezire Lycopodium 7 CH somn intretaiat, se trezeste prost dispus, iritabil Bryonia,Chelidonium dificultate de adormire Pulsatilla 7-9 CH variabilitate mare, circulatie venoasa proasta Insomnii particulare Kali phosphoric 7-9-15-CH somn intrerupt, vise cu preocupari profesionale Arsenicum album 7-9 CH anxios, se teme de moarte, agravare orele 1-3 noaptea Lachesis 7-9-15-30 CH menopauza, bufeuri, cosmare, vise anxioase Zincum 7-9-15 CH restless legs Sulphur 7-9 CH somn superficial, intretaiat, arsuri, prurit SOMNOLENTA Nux moschata deprimata, indolenta, flatulenta. Antimonium tartaricum afectiuni febrile, batrani Gelsemium, Helleborus, Opium, afectiuni febrile Plantago indolent Nux vomica seara devreme VERTIJ Remedii nervoase Conium maculatum 7-9 CH la intoarcerea capului (stanga), culcat, obiectele se rotesc Cocculus 7-9 CH impresia ca el se deplaseaza, la mers cu un vehicul Causticum 7-9 CH agravare in crepuscul, tendinta de a cadea inainte, pareze, paralizii Remedii digestive China balonare abdominala difuza, pierdere de lichide organice, anemie Nux vomica la trezire Bryonia agravare la cea mai mica miscare, ameliorare in imobilitate absoluta Lycopodium hepatic sau pulmonar cronic, agravat cand vede obiecte ce se misca Argentum nitricum meteorizat, dorinta de dulciuri, anxios. Remedii circulatorii Hiper TA : Aconitum senzatie de om beat, anxios noaptea Arnica agravat la efort, posttraumatic Glonoin congestie brutala, pulsanta a capului ca si cand ar exploda Hipo TA : China, Chin.sulph., Puls., Ferrum, Natr.mur., Phos., Sil.,T.K. Remedii endocrine Pulsatilla dismenoreica sau amenoreica Lachesis menopauza, agravare dimineata sau prin suprimarea unei secretii DISTONIE NEURO-VEGETATIVA dilutii mijlocii sau inalte

79

Simpaticotonice : Act.rac., Ambra gr., Arg.nitr., Asa foet., Asarum, Borax, Cham., Coff., Ign., Kali br., Lach., Nux v., Platina, Staph., Tarent.hisp., Theridion, Valeriana Vagotonice : Cocculus, Helleborus, Nux moschata, Pulsatilla Amfotonice : Act.rac., Ambra gr., Crocus, Gels., Hyosc., Kali br., Lach., Lil.tigr. NEVRALGIA OCCIPITALA Actea racemosa 9-30 CH agravare la flexia capului Spigelia 9-30 CH lateralitate stanga, iradiere in ochi Sanguinaria 9-30 CH dreapta NEVRALGIA INTERCOSTALA Ranunculus bulbosus 7-15 CH agravare la umiditate, schimbarea vremei Rhododendron 7-30 CH agravare la perturbare atmosferica Aranea diadema 7-15 CH hidrogenoid friguros, agravat adesea la ore fixe. Bryonia 9-30 CH junghi, agravat la miscare, ameliorat la presiune forte Asclepias 7-9 CH agravat aplecat inainte NEVRALGIA FACIALA Aconitum 7-30 CH senz.de descarcare electrica, congestia capului, agr.la frig uscat Hypericum 7-15-30 CH durere vie ce urmeaza traiectul nervos centripet, posttraumatic Magnesia phosphorica 7-30 CH lat.drp., contractura musculara spastica, agr.la frig Aranea diadema 7-15 CH hidrogenoid, dureri intolerabile agravate de umiditate Arsenicum album7-30 CH deprimat angoasat, agravat 1-3 noaptea, durere arzatoare Verbascum 7-30 CH lat.stg., senz.de strivire in reg.malara si a artic.temporo-mandib. Mezereum 7-30 CH dureri malare agravate de frig umed Spigelia 7-30 CH lat.stanga, agr.la frig umed, miscare, cu lacrimare, eretism cardiac Sanguinaria 7-30 CH lat.dreapta, durere arzatoare Cedron 7-30 CH orar fix Plantago 7-9 CH nevralgie dentara Kalmia 7-9-30 CH dureri fulgurante centrifuge NEVRALGIA SCIATICA dilutii mijlocii sau inalte Rhus tox. agr.la frig, durere la prima miscare ameliorata de miscarea continua Dulcamara agr.la frig umed Colocynthis,Valeriana durere ameliorata in flexie Dioscorea durere ameliorata in extensie, alungind picioarele Cuprum durere crampoida Bryonia agravat la miscare, ameliorat in imobilitate, culcat pe partea dureroasa Causticum agravat la timp uscat, senzatie de derobare, pareze Gnaphalium ameliorat asezat, parestezii Ammonium muriaticum agravat asezat Aconitum agravare la frig uscat, parestezii Chamomilla intolerant la durere, agitat, agravare la cald, noaptea Kalmia durere centrifuga Ledum durere centripeta, agravare la umiditate Iris versicolor durere maxima in regiunea ischio-trohanteriana Kali bichromic durere limitata intr-un punct Phytolacca dureri fulgurante pe fata externa a piciorului agravate noaptea Arsenicum album durere arzatoare crampoida amel.la cald, agr. orele 1-3 noaptea

80

Arnica posttraumatic Magnesia phosphorica lat.drp., durere crampoida, agr.la frig, amel. la cald Ruta graveolens agravat culcat, senzatie de sfasiere lombosacrata Hypericum durere liniara pe traseul nervului Medorrhinum durere cronica, osteofite si artroze multiple Scolopendra paroxisme dureroase violente pe fata posterioara a coapsei NEVRITE dilutii inalte repetate des 2-3 zile A frigore : Aconitum Toxice : alcoolice : Agaricus, Spiritus quercus glandium arsenicale : Arsenicum album saturnine : Plumbum Traumatice : Allium cepa - bont amputat, Hypericum filete nervoase, degete PARALIZII A frigore : frig uscat : Aconitum, Cadmiu sulphuric, Causticum frig umed : Dulcamara, Rhus toxicodendron Infectioase : Conium membre inferioare, Gelsemium, Plumbum atrofii Motorii : atrofice : Arsenicum album, Manganum, Plumbum, Plumbum iodat flasce : Conium, Causticum, Gelsemium, Plumbum, Oxalic acid spastice : Arsenicum flexori, Lathyrus extensori, Oxytropis Paraplegie : Argentum nitric, Lathyrus, Guaco, Oxalic acid, Picric acid Hemiplegie : Causticum, Gelsemium, Plumbum, Plumbum iodat HEMORAGIE CEREBRALA Coma : Arnica 5-7-9 CH fata congestionata rosu inchis, calda si cu nasul rece Opium 5-9 CH fata rosie inchis, mioza, respiratie stertoroasa, transpiratii calde Veratrum viride fata rosie, calda, ochi injectati, midriaza Stare : fata congestionata, calda : midriaza : Belladonna, Glonoin, Veratrum viride mioza : Opium 9-30 CH pupile normale : Strontiu carbonic 9 CH fata palida : Hydrocianic acid 9 CH RAMOLISMENT CEREBRAL Secale 5-7 CH friguros agravat la cald Veratrum viride 5-7 CH spasm arterial la congestiv Bothrops lanceolatus 7-9 CH tromboza Laurocerasus 5-7 CH fata rece, cianozata, tulburari cardio-vasc., respiratie stertoroasa Baryta carbonica, Baryta muriatica, Baryta iodata 7-9 CH scleroza Opium 7-9 CH facies rosu inchis, mioza. MIASTENIE Botulinum ptoza palpebrala, diplopie, strabism, disfagie, disartrie Gelsemium abrutizat, ptoza palpebrala, tremuraturi Physostigma pareze si atrofii musculare (stanga), pareze oculare Bunganus Guaco mialgie la miscare SCLEROZA MULTIPLA Hyosciaminum hidrobromatum 7-9-15 CH predomina tremuratura Lathyrus 7-30 CH pareze spastice, tremor intentional, ataxie Physostigma 7-30 CH pareze cu tulburari cerebeloase si oculare

81

Aurum, Causticum, Conium, Gels., Phosphorus, Picric acid, Plumbum, Sulphur, Thuya. ZONA ZOSTER INTERCOSTALA Staphylococinum 15-30 CH o doza plus : Anagallis 5-7 CH vezicule pruriginoase in buchete Arsenicum 7-15 CH vezicule confluente cu senz.de arsura, agr. noaptea, amel.la cald Mezereum 5-7 CH vezicule crustoase, pruriginoase si arzatoare, agr.la cald si spalat Ranunculus bulbosus 5-7 CH vezicule albastre, violacee, arsura, prurit, agr.la frig Rhus tox. 5-7 CH vezicule rosu inchis, arsura, prurit, agr.la frig, amel.la comprese calde ZONA ZOSTER OFTALMICA Croton 5-7 CH extrema sensibilitate la atingere locala Mezereum 5-7 CH lacrimare arzatoare Prunus spinosum 5-7 CH senzatie de proiectie inainte a ochilor SECHELE DUREROASE Hypericum 9-30 CH dureri liniare pe traiectul nervului Kalmia 9-30 CH dureri fulgurante centrifuge Mezereum 9-30 CH agravare la frig umed, spalat Phosphorus 9-30 CH dureri arzatoare cu rasunet afectiv ENCEFALITA Letargica : fata rosie : Belladonna, Physostigma, Veratrum viride 5-7 CH fata palida : Menyanthes, Zincum 7 CH Postvaccinala : Vaccininum 9 CH MENINGITE mai mult in cele limfocitare decat in cele purulente sau TBC Apis 5-7 CH cefalee ameliorata la frig, fata palida, absenta setei, strigat Bryonia 5-7 CH cefalee agravata la miscare, fata rosie, sete vie Iodoform 5-7 CH cefalee agr.la cald, midriaza, inegalitate pupilara, redoarea cefei Gelsemium 7-9 CH abrutizat, tremuraturi, fara sete Laburnum 5-7 CH redoarea cefei, midriaza, inegalitate pupilara Helleborus 7-9 CH, Zincum 7-9 CH Belladonna, Cicuta, Stramonium convulsii MIGRENA dilutii mijlocii sau inalte Cyclamen tulburari de vedere inainte, agravare la grasimi, cafea Menyanthes senzatie de frig in membrele inferioare Niccolum sulphuricum debut matinal, maximum de durere pe la ora 11-12 Iris versicolor periodicitate saptamanala de zi de repaus, varsaturi, hiperaciditate gastrica Kali bichromic durere supraorbitara dreapta cu varsaturi galbene, filante Lac caninum durere alternanta in cele doua hemicranii Sanguinaria lateralitate dreapta,urmeaza curba solara, varsaturi Spigelia lateralitate stanga Actea racemosa agravare la menstra Ignatia paradoxala TABAGISM Plantago 5-7 CH, Caladium 5-7 CH, Remediu de fond, Iso din tutun preferat MEMORIE Surmenaj intelectual dilutii inalte : Anacardium, Argentum nitric, Ambra grisea, Calc.phos., Kali br., Kali phos., Phos.acid, Zincum (efort prelungit, veghe seara) Scleroza : Baryta carb., Agaricus, Causticum, Conium, Plumbum, Lyc., Natr. c.

82

BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. A dictionary of practical Materia medica B.Jain publishers New Delhi Encyclopedie Medico-Chirurgicale editions techniques Paris Synthesis ed.7 Voisin H. Matiere Medicale homeopathique clinique Imprimerie moderne Annecy Voisin H. Therapeutique et repertoire homeopathique du praticien Maloine 1979

PSIHIATRIE HOMEOPATICA Dr Doina Pavlovschi ANXIETATEA Anxietatea este un fenomen fiziologic caracterizat printr-un sentiment de nesiguranta nedefinita, o tulburare traita in asteptarea unui pericol iminent Henri Ey. La exacerbare tulburarea devine patologica, subiectul nu o mai poate stapani, lumea lui interioara si exterioara ii apare periculoasa. Psihic anxietatea se manifesta prin : sentiment de nesiguranta in prezent si viitor, asupra sanatatii sale, a eventualei morti sentiment de nesiguranta si indoiala asupra tratamentului propus si a ce i se intampla nehotarare anxioasa, explorare hipervigilenta a mediului inconjurator. Aceasta stare poate fi cronica sau se poate manifesta acut in crize de panica. Fizic anxietatea se poate infatisa sub forma de simptome somatice (angoasa) sistematizate de Kielholz ca echivalente ale anxietatii: - cardiace palpitatii, tahicardie paroxistica, aritmii, tendinta la sincopa, pseudoangina pectorala; - gastro-intestinale spasme faringiene, gastrice sau intestinale, bara epigastrica, uscaciunea gurii, colon iritabil, crize de sughit, diaree, foame sau sete paroxistice; - respiratorii dispnee astmatiforma, hiperpnee, tuse in accese; - genito-urinare disurie, polakiurie, crize poliurice, tulburari de dinamica sexuala;

83

neurologice senzoriale sau motorii cefalee, lombalgii, algii posturale, prurit, tremuraturi, zgomote auriculare, crize vertiginoase cu instabilitate la mers, tulburari ale ritmului somn-veghe, insomnii de adormire, hipersomnie, senzatie de epuizare, dispozitie labila. Anxietatea poate fi gasita in toata patologia psihiatrica ca anxietate pura sau sub forma de fobii sau obsesii, mascata in hipocondrie, evidenta in toate psihozele acute sau cronice. Homeopatic sunt foarte multe remediile cu anxietate, in repertoriul Kent sunt 37 remedii cu gradul 3 si 89 remedii cu gradul 2. Sa le urmarim pe cele mai importante : Aconitum napelus: anxios acut, frica de moarte, de intuneric, de multime, de a fi inchis. Asteapta o nenorocire nedefinita. Bolnav e sigur ca va muri si prezice ora, totusi cere ajutor si in fond stie ca va fi salvat. (Arsenicum album e un disperat pierdut). Tip: tanar congestiv, agravat in camera calda, ameliorat la racoare si la transpiratie. Arsenicum album: anxios agitat, schimba locul. Agravat orele 1-3 noaptea, de obscuritate si singuratate, de consolare, frica de moarte, se crede incurabil. Remediu pentru terori nocturne. Argentum nitricum: la o emotie, la un examen se agita, este grabit, are impresia ca nu va avea niciodata timp. Teama de singuratate sau din contra de lume, de a fi inchis, de locuri inguste. La inaltime are impulsul de a sari in gol. Tip slab, obosit, cu gastralgii, diaree agravate de dulciuri, raguseala matinala si tremuraturi. Anxietate de anticipatie, trac, fuge. Gelsemium: anxios imobil, paralizat de trac, i se taie picioarele si tremura. Afonie, diaree, disparitia memoriei ce revine imediat dupa momentul necesar (examen, etc) Lilium tigrinum: agitat tremurator in activitate dezordonata continua, agitatie care ascunde o excitatie sexuala intretinuta de idei obsedante obscene. Este sigura ca este pierduta (spiritual), cu toata fervoarea religioasa pe care o practica. Hipertiroidiana trista si lacrimogena, agr.la cald. Prolaps uterin, dureri ovariene stangi iradiate in sanul stang. Sepia: depresiva anxioasa, mai ales seara. Refuza consolarea. Insomniaca si iritabila. Se imbraca in culori inchise, maro sau negru, are tenul inchis, mat, greutate pelvina, totul cade Este bine de inceput tratamentul cu dilutii joase pentru a evita o agravare a anxietatii ce poate duce la suicid. Este bine sa nu fie prelungit tratamentul pentru ca este un remediu care face repede patogenezie. Cyclamen: tristete anxioasa scrupuloasa, care rumineaza obsedant, abatuta care cauta singuratatea. Femeie dismenoreica, ameliorata in miscare, activitate. Keynote: vede stelute, cercuri luminoase. Ignatia: anxietate somatizata, echivalentele descrise mai sus. Psorinum: anxios abatut, zdrobit, stie ca este pierdut, blestemat, incurabil. Friguros incotosmanat. Miroase urat, nu-i place sa se spele, transpiratie fetida, eruptii trenante. Keynote: in ajunul unei agravari se simte mai bine ca totdeauna. Foame noaptea. Phosphorus: anxios agravat in crepuscul (Causticum), arde in interior asa cum Sulphur arde in exterior. Se teme de furtuna, fantome, de un atac cerebral sau are o anxietate flotanta. Calcarea carbonica: frica de tot si de toate, de viitor, de a pierde mintea, asteapta o catastrofa, se teme ca nu are de mancare, face cumparaturi, depozite.

84

Farrington : Mai mult de trei frici = Calcarea carbonica. Sulphur: regele psorei, este mai mult un ciclotim extravertit. Thuya: regele sicozei, introvertit cu idei obsedante, anxietate agravata de vant, plange la muzica. Hidrogenoid agravat de vreme umeda si rece, facies uleios, varicozitati pe nas, multiple tumori cutanate, genitale, eliminari rinofaringee, intestinale, genitale. Mercurius: regele luetismului, mai mult instabil decat anxios, agravat noaptea. Carcinosinum: anxietate de anticipare, frica panicoasa ca va esua, frica terorizanta pentru familia sa, frica de neprevazut, nu poate fi convins de contrariul, frici multiple de a adormi, de intuneric, de lume, dar si de singuratate, de animale (caini, paianjeni), claustrofob, susceptibil, hipersensibil, hiperminutios, maniac de ordine, meticulos, incapatanat, dornic de calatorii. COPII ANXIOSI Borax: teama de ascensor care coboara, de furtuna. Bromium: agravat de intuneric, ameliorat la mare. Stramonium: anxios in singuratate, intuneric, terorizat de animale oribile pe care le-a visat, doarme cu lumina, in prezenta mamei. Remediu de delir, de acces maniacal agravat de vederea apei sau a unui obiect stralucitor. Keynote: nu are durere. Hyosciamus: anxios iritabil, gelos, exhibitionist. Silicea: anxios agravat de luna noua, friguros, senzatie de par pe limba. Causticum: anxios seara in crepuscul, constipat. Kali bromat: anxios agitat, nelinistea mainilor, terori nocturne. FOBIA Fobia este o fixare a anxietatii pe persoane, lucruri, situatii sau acte care devin obiectul unei terori paralizante Henri Ey. In fobie este un obiect exterior care declanseaza reactia emotiva de regula anxioasa, evitarea obiectului reduce anxietatea, iar prezenta altei persoane este linistitoare. Calcarea carbonica: panfobic. Argentum nitricum: panicat agitat cu tendinta la fuga. Gelsemium: panicat tremurator, incremenit pe loc. Lycopodium: frica de schimbarea obiceiurilor, de societate, ruminatii anxioase, teama de a nu face fata (nemotivata), tiranic cu apropiatii. Pulsatilla: frica de moarte, de intuneric, de sexul opus, de o nenorocire iminenta, Silicea: epuizat anxios, fobia acelor, le cauta peste tot, le ordoneaza. Agorafobie : Arg.nitr., Bry., Ars.alb., Calc.carb., Kali carb., Puls. Fobia de necunoscut : agorafobicii + Bar.carb., Gels., Op., Pb. Fobia hotilor : Anac., Ars.,alb., Kali phos., Natr.Mur. Fobia unei boli grave : Am.carb., Cactus, Dros., Lac can., Pod., Borax, Valer., Lach., Lil.tigr.,Th. Fobia microbilor : Luesinum. Fobia otravirii : Ars.alb., Hyosc., Lach., Plumbum, Rhus tox., Al.sat. Fobia de a rosi : (ereutofobia) : Sanguinaria, Pulsatilla, Adrenalinum Fobia atingerii : Arnica, Antim.cr., Bell., Chamomilla. Fobia serpilor : Lachesis, Lac caninum. Fobia mortii : Aconitum, Arsenicum album, Lilium tigrinum, Pulsatilla. Claustrofobia : agorafobicii + Lachesis, Natrum muriaticum care se inchide in camera de teama de a nu fi inchis, spitalizat, se teme de lume.

85

Fobia de a cadea coborand o scara : Borax. Fobia obiectelor ascutite : Spigelia. Fobia obiectelor taioase : Alumina se teme si de vederea sangelui. Tuberculinum: frica paroxistica de o nenorocire, labilitate mare emotionala. Medorrhinum: frica de intuneric, de a avea pe cineva in spate, de nenoroc. Luesinum: frica de microbi, de contagiune, de nebunie, de ruina. OBSESIA Obsesiile apar la o personalitate psihastenica : scrupule, crize de constiinta morala, timiditate, inhibarea contactelor sociale, introspectie, apragmatism sexual, ticuri, balbism, ordine, rigoare, meticulozitate, avaritie, teama de a se separa de obiecte, de cei cunoscuti, constituirea de colectii. Fenomenele obsesionale au caracter compulsiv, subiectul lupta cu ele construindu-si rituri care devin ele insele obsedante. Thuya: idei fixe, obsesii, fobii, mentalitate depresiva cronica la un hidrogenoid. Nu sunt obligatorii senzatia de oase fragile ca de sticla, de ceva viu in abdomen sau a altuia in pat. Luesinum: agravare nocturna, frica de nebunie, de a fi fara leac, de murdarie, de boala, de contagiune, de microbi, spalare compulsiva a mainilor. Argentum nitricum: ritualuri, verificari, ruminatii, calcule fara sfarsit, grabit. Medorrhinum: precipitat, uituc, balbait, mereu in intarziere, depresiv. Natrium muriaticum: ruminatii pesimiste, verificari, obsedat de hoti. Silicea: incapatanat, rigid, iritabil, fobia sau colectionarea acelor. Alumina: impuls agresiv la vederea obiectelor taioase, teama de defenestrare, ritualuri, precipitat, nehotarat, constipat, tot uscat cu exceptia leucoreei. Lilium tigrinum: idei obscene,morala si fervoare religioasa, ritualuri. Ambra grisea: tuseste in public, plange la concert. Anacardium orientale: nehotarat, coleric si crud cu cei apropiati, ameliorat mancand. Cocculus: idei fixe (de care se poate debarasa) Selenium: mereu nehotarat, obsesii sexuale, tulburari de dinamica sexuala. Calcarea carbonica: frici, verificari, meticulozitate. Lycopodium: solitar scrupulos, disimulari. Pulsatilla: obsesii multiple, foame de afectivitate, ritualuri. Arsenicum album: agresivitate retinuta, minutiozitate, rigiditate in comportament, dur cu subalternii, sever cu anturajul. Sepia: anorexie mintala, frigiditate care acopera o revendicare virila. AGITATIA Chamomilla: iritabil, coleric, nu suporta atingerea, ameliorat in balansare sau vorbind fara incetare. Util si in agitatia din demente senile. Belladonna: agitatie in hiperpirexii infectioase. Violent, furios, striga, halucinatii anxioase. Heteroagresiv, musca, rupe. Sindrom confuzo-oniric adesea febril. Hyosciamus: excitat furios, grosolan, exhibitionist. Stramonium: similimum de delirium tremens. Delir acut si violent cu agitatie dezordonata, logoreic, canta zgomotos, frica de intuneric, singuratate, halucinatii infricosatoare, animale. Insensibil la durere. Util si in agitatia maniacala. Veratrum album: similimum in sevraj la heroina. Agitat violent in cuvinte, transpiratii reci, varsaturi, diaree. Baptisia: agitatie linistita in infectii grave de tip tific.

86

Tuberculinum: schimba locuinta, locul de munca, mari calatori, fugari. COPII AGITATI Agaricus: ia obiectele, le strica, ticuri, mai ales la fata. Cicuta: spastic, tresare la atingere. Cimex: coleric, albastru de furie Cuprum: spasm de plans, strange pumnii la furie Scutelaria: agitat foarte coleric Stramonium: coleric ziua, terorizat noaptea, fara durere. Antimonium: nu se vrea nici privit, nici atins. Chamomilla: agitat mai ales la dentitie Hyosciamus: gelos insuportabil, gesticuleaza, clovnerii Tarentula: violent,in miscare continua, ameliorat la muzica. DEPRESIA Este o tulburare afectiva care intuneca viata pacientului. Trist, cu trasaturile trase in jos, fijate, gesturi lente, la fel vorbirea si reactia la stimuli. Uneori anxietatea si agitatia sunt pe primul plan. Constipatie, insomnie matinala, agravare dimineata si ameliorare seara. Durere morala, dorinta de moarte, idei suicidare. Fatigabilitate si prostratie. Ideatie saraca, atentie imposibila, interesul pentru lumea din afara disparut, vointa nula, abulic. Aurum: durere morala, anxietate coleroasa, autoacuzare, dificultate de concentrare, insingurare, plans facil, obsesia sinuciderii, de care se teme. Pletoric, HTA, cefalalgic si de multe ori alcoolic. Remediu tipic pentru PMD. Dilutia inalta poate grabi suicidul, la inceput se recomanda dilutie mai joasa. Sepia: totul cade. Plange, se simte incurabila, se dezintereseaza de tot si de toti, se izoleaza, se culpabilizeaza, isi pregateste in tacere sinuciderea si o realizeaza. Pulsatilla: separarea de persoana carje duce la depresie, suicid (inec) Naja tripudians: deprimat cu impulsuri brutale la suicid. Util in psihoze delirante. Cadmiu sulphuric: depresiv cu radioterapie, disperat. Remediu de cancer. Causticum: agravat in crepuscul, asteapta un pericol iminent, o pedeapsa, doreste singuratatea, dar compatimeste cu suferinta altora, chiar straini. Kali bromat: deprimat anxios, nelinistea mainilor. agravat la luna plina, ameliorat la mare. Cyclamen: depresiv cu scrupule de constiinta, abatut, crize de plans, nu se poate concentra, scupulos isi impune obligatii nemasurate, isi reproseaza actiuni asa zis condamnabile. Vertij, migrena cu fenomene vizuale. Lilium tigrinum: depresiv cu scrupule de constiinta, idei obsedante compensate prin activitate, agravat de consolare, inima stransa ca in menghina cu durere iradiata in bratul drept. Fervoare religioasa, disperat pentru salvarea sufletului. Melilotus: timid deprimat. Psorinum: melancolic epuizat, se crede pedepsit si blestemat. Natrium muriaticum: demineralizat si trist, taciturn, repliat in sine, agravat de consolare. Plange fara motiv. Daca apare dificultate de concentrare devine distrat, nu se mai ocupa de studii si are preocupari imaginare, exista pericolul pasajului la schizofrenie. Tuberculinum: abatut, astenic, descurajat si anxios, nu vorbeste, refuza alimentele, doreste sa moara. Si aici este pericolul disocierii schizofrenice.

87

Arsenicum album: depresie ciclica sau depresia batranului convins ca e pierdut si ca nimic nu-l mai poate salva. Agravat noaptea orele 1-3, agitat cu frica de moarte. Thuya: rumineaza depresiv idei de persecutie. Posibile raptusuri de violenta fizica sau suicid. Plumbum: deprimat taciturn, se teme de lume, suspicios, neincrezator, anxios, se teme ca va fi otravit sau asasinat. Nu se poate concentra, deficit mnezic, constipat, pareze sau paralizii. MANIA Accesul maniacal e caracterizat prin exaltare euforica a dispozitiei, o hiperactivitate mai mult sau mai putin anarhica, fuga de idei, fabulatie megalomaniaca. Este o urgenta psihiatrica, bolnavul nefiind constient de aspectul patologic al comportamentului sau. Accesul poate dura cca 6 luni sau mai putin cu tratament adecvat, apoi urmeaza o perioada cu dispozitie normala sau se trece direct in depresie in tulburarea de dispozitie bipolara. Cannabis indica: impulsul de a rade si a se agita violent si irezistibil. E invadat de senzatia de putere si usurinta intelectuala, de acuitate de perceptie. Pare euforic, canta, danseaza, spune prostii, ii abordeaza pe toti calduros, are un discurs continuu, exaltat, fuga de idei. Sulphur: agitat, isi vrea dorintele implinite imediat, gesturi violente si pasionate. Excitat dimineata, vesel si euforic, apetit si mai ales sete mare, dorinta de alcool. Actea racemosa: iritabilitate mai ales la femei dismenoreice sau gravide, trece dela o treaba la alta, logoreica, trece de la un subiect la altul, exaltata. Lycopodium: surescitat, animat de ganduri euforice si fanteziste, poate fi furios, autoritar si megaloman, tulburari de apetit alimentar si de dinamica sexuala. Phosphorus: exaltat, excitat,nu poate sta locului, euforic, spirit viu, aflux de idei. Apetit de lup ziua si noaptea, dorinta de aciditati si condimente, sete mare. Lachesis: surescitat, doarme putin, logoreic, glume, ironii, batjocuri, mai ales seara. Irascibil, se infurie repede, violent, gelos. Excitatie sexuala. Dorinta de alcool. Gelozie. Platina: surescitata, cauta compania, nu sta locului, prurit genital. Fluoric acid: euforic, incantat de tot, imaginativ, idei dezordonate, instabil, pulsiuni erotice, toxicomanie. Stramonium, Hyosciamus, Belladonna, Tarentula hispana, Nux vomica, Veratrum album, Cantharis, Cocaina, Iodum, Coffea, Apis PARANOIA Este o personalitate patologica. Persoana are constant o modalitate anume in care percepe, reactioneaza si concepe mediul inconjurator si propria sa persoana. Caracteristic: orgoliul, supraestimare, neincredere si suspiciune cu dramatizarea faptelor banale, judecati gresite, rigide si intransigente. De aici inadaptabilitatea sociala familiala, relationala si profesionala, totul devine sursa de conflict. Lycopodium: inteligent, are nevoie sa domine, critic cu ceilalti, megaloman, are oroare de raporturi sociale, prieteni foarte putini. Ii place ordinea si respectarea formei, isi afirma simtul dreptatii, este mai mult rigoare de fapt. Neincrezator, agresiv de fatada, furie la esec, rumineaza indelung necazul, delir de persecutie.

88

Arsenicum album: anxios care se teme de tot. Scrupulozitatea si rigoarea sa in comportament ascund un egoism tenace. Meticulozitatea si nevoia de ordine mascheaza anxietatea. Indragostit de justitie, judecator implacabil, detinator al adevarului, nu are indoieli sau probleme de constiinta. In esec agresivitatea se poate intoarce impotriva sa, depresie si suicid. Paranoia stenica: Aurum, Calc.carb., Kali phos., Lachesis, Platina, Plumbum, Sep., S. Paranoia senzitiva Kretschmer: Calcarea carb., Pulsatilla, Silicea. PERSONALITATI DISARMONICE Subiecti a caror personalitate nu le permite o adaptare normala la viata in societate, comportamentul lor e dominat de instabilitate si impulsivitate. Dizarmonicii se caracterizeaza prin tendinta de a trece la act imediat, fara a gandi consecintele descarcare de pulsiune. Traieste prezentul, nu se proiecteaza in viitor. Agitatie, fugi, furturi, violuri, tentative suicidare, fara regret si fara invatatura de minte, fara sentimentul de vina. Pericol vital: maniera de condus masina, alcoolismul, toxicomania, perversiunile sexuale. Sunt posibile manifestari psihiatrice repetitive: bufee delirante polimorfe cu agitatie si violenta, acte clastice, hetero sau autoagresivitate, episoade depresive cu hipocondrie, suicid. Acte ilegale si imorale. Bioteren predilect : tuberculino-luetici (fluoro-tuberculinici) Mercurius: instabil in purtari, afecte, idei. Agitat fizic schimba pozitia, casa. Neliniste profunda disimulata in comportament dezinvolt si aberant. Vorbeste repede, orice. Iritabil si schimbator, furii rapide, violente. Impulsuri asasine sau suicidare. Hepar sulphur: iritabil mai ales dimineata, furie pentru nimic, impulsuri asasine. Rautate, ii place sa faca rau, crud cu oamenii si animalele. Incendiator. Nu suporta nimic. Familia lui ii este indiferenta. Instabil, schimba locul, meseria, prietenii. Fluoric acid: mai putin periculos decat precedentii. Usuratic si nepasator, incapabil de a se fixa, se misca, merge repede. Imprevizibil, rupe relatiile, logodna, contractele, indiferent la consecinte. Conteaza doar bunul lui plac. Nu suporta nicio constrangere, sexual parteneri multipli homo sau/si hetero. Toxicoman. Agravare la vin rosu. Argentum nitricum: mai mult agitat decat asocial, dominat de anxietate, grabit, se teme de nebunie, impuls de a se arunca in gol. Calcarea fluorica: lenes, indolent, irational. Greutate de a se fixa. Egoist, preocupat de bani, se teme de ruina financiara. Luesinum: agitat instabil, iritabil, obsesii, fobii. Agravare noaptea de care se teme. Nitri acid: iritabil cu furii teribile, nu suporta nimic. Hipersensibil la zgomot, atingere, durere. Ranchiunos, rumineaza. Luesinic sicotic. Agravat noaptea, ameliorat conducand masina, adesea fura masina pentru plimbat. Chamomilla: certaret care se stapaneste greu. Iritabil, prost dispus. Nu suporta sa fie privit sau atins. Nu suporta contrazicerea furie nebuna, convulsii. Nu este niciodata multumit cu ce are, nu-l mai intereseaza ce are. Instabil, nu sta locului, atinge totul, nepasator. Este egoist, indiscret. Drogoman barbiturice, sedative, etc. Anacardium orientale: furios, bulimic, alcoolic. Nu suporta contradictia, explozie din nimic. Suspicios, crud si rautacios mai ales cu cei apropiati. Nehotarat, influentabil, cauta in toxice si alcool solutia de viata. Natrium muriaticum: instabil care cere sa fie lasat in pace imediat ce lucrurile nu merg asa cum vrea el, devine iritabil, accese de furie violenta, se potoleste si dispare.

89

Tuberculinum: instabil motor, comportamental. Calator. Toxicoman. Fara violenta. HISTERIA Nevroza caracterizata prin hiperexpresivitate somatica a ideilor, imaginilor si afectelor inconstiente Henri Ey. Personalitate demonstrativa, conversie corpul = limbaj simbolic. Beneficiu primar = conflictul este tinut in afara constiintei si beneficiu secundar = ajutor din exterior. Personalitate histrionica: comportament dramatizat, hiperactiv, hiperexprimat si perturbari caracteristice ale relatiilor interpersonale. Ignatia: paradoxala, spasme, crampe. Trista care suspina, ofteaza, casca. Furie la contrazicere, crize de nervi, cefalee in cui temporal ameliorata cu capul in jos, etc, etc. Nux vomica: remediu masculin cu homosexualitate latenta, narcisist. Vrea tot, imediat. Somatic: spasme musculare, viscerale. Sexual repede excitat, dar actul il oboseste si-i da lombalgii. Platina: mai mult paranoia. Femeie inalta, bruneta, slaba, agitata, dispretuitoare, autoapreciere, vede obiectele mai mici decat sunt (nux moschata invers), fardata vizibil, bijuterii, decolteuri teatrale. Narcisism extrem. Bulimica in accese. Hipersensibila genital allumeuse sau homosexualitate. Spasme, crampe, convulsii agravate de menstra. Tulburari somatice alternate cu tulburari psihice. Palladium: depresie cronica, sentiment de abandon, dependenta de mediul exterior, da spectacol, se vrea admirata. Revenita acasa recade. Actea racemosa: dispozitie labila, logoree neobosita, depresiva cu capul in ceata, are senzatia ca va inebuni, ca se va intampla o nenorocire iminenta. Simptomele psihice alterneaza cu cele somatice. Senzatia ca creerul este mai mare decat craniul. Agravare la menstra. Frica de sarcina si de nastere. Depresie postpartum. Lachesis: logoree agravata dupa somn. Gelozie agravata la menopauza. Propensiune pentru alcool. Ameliorare la menstra. Sepia: vertij, cefalee, tulburari de acomodare, greturi matinale ameliorate dupa micul dejun, flatulenta, dismenoree, frigida care evita actul sexual. Lilium tigrinum: agitatie dezordonata, idei erotice obsedante, fervoare religioasa. Ambra grisea: timida, se teme de societate, la concert tuseste, la muzica plange, spasme respiratorii, senzatia ca se opreste inima, se teme de lesin, agitata cu tremuraturi, eructatii care o consterneaza, nu poate urina privita, nu poate defeca daca o aude cineva, prurit genital agreabil sau prurit generalizat corpul metaforic erotizat. Asa foetida: pletoric cu dispozitie variabila, hipersensibilitate, nu suporta vederea sangelui sau rani. Cefalee de circumstanta, spasme esofagiene cu antiperistaltism care o obliga sa inghita la nesfarsit, abdomen meteorizat cu mare flatulenta, senzatie de constrictie toracica mai ales dupa ce mananca sau dupa act sexual. Castoreum: polaritate abdominala si genitala excitatie, spasme, crize de nervi, paloare, transpiratii reci, senzatia ca moare declansata de emotii sau menstra. Caulophyllum: tulburari menstruale la fete pubere, emotive, friguroase, incapabile de efort, cu crize de nervi, spasme musculare. Este un remediu util la nastere(dilatatia colului) Crocus sativus: labilitate afectiva, senzatia de ceva viu in abdomen (thuya), cefalee alternanta la menstre cu excitatie sexuala inainte, senzatia ca i se sufla aer in ochi si-i tulbura vederea.

90

Cuprum: spasme agravate paradoxal laringe, glota, stomac, crampe, convulsii, nistagmus, blefarospasm la emotie, contrazicere, oboseala. Lac caninum: nostalgic, descurajat, plans facil, simptome schimbatoare de o parte pe alta, frica de moarte, de boala, de singuratate, senzatia ca e inconjurat de serpi,de plutire. Moschus: dispozitie variabila, furii bruste, ras nebun, autosugestie, lesinuri, menstre hiperdureroase, hipersensibilitate vulvara, nimfomanie, act sexual nesatisfacator, varsa dupa, lesina. Agravata de cafea (ignatia). Murex: trista si anxioasa, senzatie de lesin, ca nu o tin picioarele. Congestie pelvina cu hipersensibilitate genitala si anala, excitatie sexuala, polakiurie, leucoree. Origanum: tinere imature, fete batrane. Idei sexuale obsedante, reverii erotice, impulsuri lascive, prurit mamelonar, masturbatie. Valeriana: vesela dar si exploziva, senzatie de constrictie faringiana, eructatii, greata, spasme intestinale, meteorism abdominal, prurit, crampe, insomnie, senzatie de plutire. Agravare noaptea in pat. Bibliografie Algazy Jacques Homeopathie en psychiatrie Maloine Paris 1989 Barbancey Jacqueline Pratique homeopathique en psycho-pathologie Ediprim Lyon 1981 Synthesis 7 Voisin H. Therapeutique et repertoire homeopathique du praticien Maloine Paris 1979 P S I H I CUL Dr Doina Pavlovschi SENZATIA este reflectarea lumii materiale, este actul psihic elementar prin care se ia cunostinta de proprietatile materiei prin analizorii extero-intra-proprioceptivi. PERCEPTIA este procesul senzorial care reda realitatea materiala in imagini ILUZIA este reflectarea deformata a obiectelor si fenomenelor, este senzoriala. 1.- iluzii exteroceptive : - vizuale: metamorfopsii macromicro-dis pareidolie = perceptii deformate anxiogene false recunoasteri, false nerecunoasteri ( in manie, confuzie, Korsacov) iluzia sosiilor = persoana pare asemenea cu sine insasi ( sx ) deja vu, deja connu, deja vecu = tulburare de recunoastere a memoriei in patologia lob. temporal si in sindroamele de derealizare si depersonalizare - auditive - gustative - olfactive 2.- iluzii interoceptive ( viscerale) 3.- iluzii proprioceptive de modificare a schemei corporale ( sx., intoxicatii, tulburari obsesivo-fobice, dismorfofobii, halucinoza pedunculara, stari confuzive, substante psihedelice, epilepsie temporala, isterie) HALUCINATIA este o perceptie fara obiect de perceput. 1.- halucinatii fiziologice: halucinatii hipnagogice, hipnapompice, hipnotice 2.- halucinatii functionale: ( ex: concomitent cu un zgomot real aude si o voce ostila) 3.- halucinoide: pre sau post halucinatii, exista atitudine critica a persoanei 4.- imagini eidetice: revede ce a vazut in trecut, sunt imagini reproiectate

91

5.- halucinoze: halucinatii al caror caracter patologic este recunoscut ( in leziuni de trunchi cerebral, stari toxice, infectioase, ASC ) 6.- halucinatii psiho-senzoriale sau adevarate = perceptii fara obiect, dar cu o mare senzorialitate a experientei si convingerea in realitatea lor ( in psihoze de involutie, parazitoze halucinatorii, intoxicatii cu alcool, droguri.) Pot fi: o exteroceptive: auditive, vizuale, olfactive, gustative,tactile, autoscopice o interoceptive: cenestopatii o proprioceptive: motorii sau kinestezice 7.- halucinatii psihice sau pseudohalucinatii: automatism, incoercibilitate, exogenitate Henry Ey: H.p. sunt fenomene patologice situate intre tulburarea de perceptie si cea calitativa a gandirii, sunt ganduri sau imagini mai mult decat senzatii. H.p. sunt autoreprezentari aperceptive localizate intrapsihic. Automatism mental. Caracteristici: lipsa caracterului de senzorialitate, absenta proiectiei in exterior, localizare intra psihic, exogenitate ( impuse din afara). Apar in psihoze majore ( sx., parafrenie) (Voci interioare, auzite cu urechile mintii, ecou, sonorizarea gandirii, transmiterea gandului electrizarea intregului corp, iradiere, curenti magnetici, orgasm, viol, stapanire interioara.) 8.- halucinatii negative: absenta perceperii unui obiect aflat in realitate. ATENTIA orienteaza si concentreaza activitatea. A hipo hiper prosexie. MEMORIA este orientarea retrospectiva, unitate a 2 posibilitati de cunoastere : senzoriala (perceptia) si ideativa ( gandirea). Fixare pastrare evocare. Imediata, recenta, indepartata. Tulburari cantitative: a hipo hiper mnezie Tulburari calitative: paramnezii tulb. sintezei mnezice imediate: sentiment de straniu, falsa recunoastere tulb. rememorarii trecutului: confabulatie, ecmnezie (confunda trecutul cu prezentul), anecforie ( reproduce amintiri uitate) GANDIREA este activitate cognitiva complexa. Cunoasterea se realizeaza pe baza confruntarii intre ceeace este cunoscut = programul si ceeace este nou = informatia. Operatiile gandirii sunt: analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea, concretizarea si generalizarea. Operatiile gandirii se servesc de cuvant. Notiunea reflecta lucrurile si fenomenele. Judecata oglindeste raporturile care exista intre obiecte si fenomene, bazata pe experienta Rationamentul este cunoastere operata cu judecati, are structura si functie logica. Intelegerea este activitatea cognitiva care permite descoperirea relatiilor. Asociatiile se fac prin: contiguitate, asemanare, contrast, cauzalitate. Gandirea poate fi: - asociativ logica (continut, cauzalitate) - asociativ mecanica ( contiguitate, asemanare, asonanta, rima, localizare in timp si spatiu). Tulburari de gandire: de ritm si coerenta, de continut si de limbaj. 1. Tulburari de ritm si de coerenta gandirii

92

Accelerarea ritmului ideativ = tahipsihie = fuga de idei ( s.maniacale, sx., intoxicatii diverse, betie, PGP. Mentismul lui Chaslin este o derulare incoercibila a reprezentarilor si ideilor.( intoxicatie cu cofeina, alcool, tutun, psihodisleptice, mare tensiune nervoasa, sx.) - Incoerenta = salata de cuvinte (sx). - Verbigeratie = repetare stereotipa de cuvinte fara sens( sx., demente, tulb. de constiinta) Incetinirea ritmului ideativ - Lentoare ideativa = bradipsihie (epuizare fizica si psihica, convalescenta boli somatice, toxice, sindrom extrapiramidal, obnubilarea constiintei, melancolie, sx., oligofrenie) - Vascozitate psihica ( epilepsie) - Fading mental = oprirea fluxului ideativ (sx.) - Baraj ideativ = intreruperea doar pentru cateva secunde a fluxului ideativ (sx.) - Saracire ideativa (surmenaj, tulburari de constienta, depresie, sx.) - Anideatie (dementa, idiotie, epilepsie) 2. Tulburari de continut ale gandirii Idee dominanta Idee obsedanta asediaza gandirea, i se recunoaste caracterul patologic, se lupta cu ea. Obsesia: caracteristici: intensitate, adezivitate, ilogism, rezistenta de neinvins - obsesii ideative intoxicatie prin idee - amintiri si reprezentari obsesive - obsesii fobice - obsesii impulsive cu compulsii si ritualuri. Compulsie = teama de a nu ceda impulsului. Ritualuri = actiuni care se succed intr-o anumita ordine pe fondul unei mari anxietati. Idee prevalenta are pozitie dominanta in constiinta, e neconcordanta cu realitatea, are semnificatie aberanta, orienteaza cursul gandirii, alte idei graviteaza in jurul ei intarind-o. Este in concordanta cu personalitatea pe care o conduce spre delir. ( psihoze, epi, betie) Hipocondrie = idei obsesive sau prevalente aplecate asupra propriului corp. Idee deliranta reflecta in mod eronat realitatea, modifica comportamentul, este impenetrabila la contraargumente si lipsita total de critica. Ideile delirante sunt o tulburare de gandire. Delirul este o tulburare de constiinta. Continutul delirant poate fi: - apropiat de realitate, de aspect perceptiv, apare deobicei in urma traumelor psihice. - fantastic, rupt de realitate, absurd, contradictoriu, sarac, stereotip, apare in modificari ale luciditatii constiintei, psihoze organice senile, vasculare, traumatice, infectioase, etc. Ideile delirante sunt : expansive, depresive si mixte. Idei delirante expansive: - de grandoare: de marire, bogatie, sentiment de forta, frumusete, inteligenta, - de inventie, - de reforma, - de filiatie, - erotomanice, - mistice. Idei delirante depresive: - de persecutie, - de revendicare, - de gelozie, - de relatie ( altii exercita asupra sa influenta negativa, prin gesturi, cuvinte, actiuni fac aprecieri defavorabile la adresa sa), - de autoacuzare, vinovatie, culpabilitate ( pot duce la suicid sau la omor altruist), - hipocondrice (fond afectiv negativ depresiv-anxios), - de transformare si posesiune, - de negatie ( afirma ca nu mai mananca, nu mai respira, e putred, atrofiat) Sindrom Cotard: enormitate, negatie si imortalitate (depresii, demente, confuzii) Idei delirante mixte: - de interpretare se dezvolta in retea, idei de influenta si de relatie

93

- idei metafizice si cosmogonice, - idei delirante reziduale 3. Tulburari de limbaj Oral: - dislogii tulburari de forma si continut al gandirii disfazii tulburari ale functiei limbajului dislalii tulburari ale aparatului logomotor Scris: - psihografice (activitatii grafice, morfologiei grafice, semanticei grafice) - diagrafice, - caligrafice. IMAGINATIA este element esential al gandirii cu originea in reprezentari, proces psihic de prelucrare, transformare si sintetizare a reprezentarilor si ideilor in scopul fauririi de noi imagini si idei. Moduri de realizare: aglutinare, combinare, amplificare, diminuare, tipizare, simbolizare. Intentionala in vis de perspectiva si imaginatie creatoare. Neintentionala in vis si reverie. Scazuta: deficiente cognitive, oligofrenie, demente, confuzii, depresie, epilepsie. Exaltata: intoxicatii, excitatie, sx. paranoida, mitomanie. Mitomania = pseudologia fantastica se caracterizeaza prin organizare romanesca a trairii, suprasemnificatie, alibiu existential, conduita de teama. Este lipsita de scop si de beneficiu utilitar, se apropie de delir. ( personalitati dizarmonic structurate: emotive, sugestibile, exaltate, isterice, delir de imaginatie, sindrom Korsakov.) Este psihopatie. Fabulatia tine de mitomanie Confabulatia este o tulburare de memorie si constienta. Labila, relativ incoerenta, absurda. Minciuna constienta e clara, cognitiv intact, este un defect etic. AFECTIVITATEA Este procesul psihic fundamental care realizeaza legatura dintre realitatea interioara si cea exterioara in trairi pozitive si negative. Stare de afect, emotie, dispozitie, sentiment, pasiune. Tulburari cantitative: - hipotimia scade tensiunea afectiva si elanul vital pana la apatie atimia = lipsa rezonantei afective ( idiotie, dementa, sx., confuzie) depresia = hipertimie negativa durere morala, inutilitate, devalorizare, actualizare doar a trairilor negative. anestezia psihica dureroasa = durere morala a celui ce constientizeaza pierderea rezonantei afective raptus melancolic = agitatie psihomotorie, acte impulsive auto sau hetero agresive. euforie labilitate afectiva disforie = forma mixta Tulburari calitative: - inversiune afectiva -- ambivalenta Anxietatea este o stare afectiva continua sau intermitenta, primara sau secundara altor afectiuni psihice sau somatice, acuta sau cronica, predominant psihica sau predominant somatica, libera, legata de un obiect ( fobia) sau mascata sub forma altor simptome. INSTINCTE - Alimentar: - bulimie = apetit crescut, lacom - anorexie = apetit diminuat, absent - pervertire = doreste lucruri necomestibile, indigeste

94

- Aparare: - exagerare = frica de moarte, de boala, hipocondrie - scadere = depresie, confuzie, demente, oligofrenie, suicid - Reproducere, sexual: - exagerare = nimfomanie, satiriazis - scadere pana la abolire - pervertire: autoerotism, homosexualitate, etc VOINTA este activitate psihica orientata constient. Tulburari cantitative: - hiperbulie ( obsesii, fobii, perseverenta), - hipobulie, - abulie Tulburari calitative: - disabulia = nu poate initia si finaliza actiunea - parabulia = nevroza motorie, - impulsivitate. ACTIVITATEA este functie efectorie orientata de gandire si constiinta Conduita motorie, aspectul vestimentar, privirea mimica (hiper, hipo, a, para), gesturile: parakinezii - manierism, bizarerii, stereotipii - hiperkinezii excitatie motorie pana la agitatie - hipokinezii pana la akinezie CONSTIINTA este functie de sinteza a psihicului uman, cea mai inalta forma de reflectare a lumii exterioare si a propriului eu. Constient = tot ce este constientizat Inconstient = toate functiile psihice care scapa constiintei, nu au fost, nu sunt constientizate Subconstient = ceeace nu este constient, dar care a fost constientizat si poate reaparea in constienta la un moment dat. Tulburarile de constiinta sunt in functie de: detasarea de realitate ( ridicarea pragului senzorialitatii in stari confuzive), tulburarea memoriei, dezorientare, ( tulburari de memorie), incoerenta de ideatie ( tulburare de gandire) si a activitatii. Tulburari cantitative ale constiintei Starea de veghe - functiile psihice au claritate ( acte ideo-motorii distincte), luciditate ( orientare adecvata in real) si rationalitate ( respectarea normelor sociale) Obtuzie ridicarea pragului senzorial cu imprecizia perceptiei, inadecvare, latenta si inadecvare in sfera ideativ-cognitiva, dificultatea de a-si preciza si formula ideile. Hebetudine desinsertia din realitate cu perplexitate. Torpoare usoara dezorientare, scaderea tonusului afectiv-volutional si a initiativei Obnubilare tonusul functional al intregului organism coborat, bradipsihie, bradikinezie, se orienteaza greu. Stupoare activitatea psiho-motorie pare suspendata. Sopor agravare a starii precedente. Coma pierderea constiintei apsihism. Disolutia constiintei si a vietii de relatie cu pastrarea relativa a functiei vegetative. Subcoma = coma vigila agitatie psiho-motorie, confuzie Coma carus = profunda, agonica. Tulburari calitative ale constiintei - Delir = falsa orientare in mediu, dezorientare in timp si spatiu, tulburari de perceptie, idei delirante deobicei absurde. Delirantul ia familiarul drept nefamiliar, confuzul ia nefamiliarul drept familiar.

95

- Stare oneiroida = stare de infiltrare a constructiilor visului in stare vigila Henri Ey Amestec de franturi de reflectare a realitatii cu reprezentari senzoriale fantastice. - Stare amentiva = dezorientare totala auto si allopsihica, incoerenta gandirii, vorbire ininteligibila, agitatie dezordonata deobicei in limitele patului. - Derealizare = dezorientare allopsihica = dificultatea de a identifica mediul ambiant care pare strain, ireal. Tulburarile senzorialitatii de tip jamais vu, etc sunt forme ale ei. - Dezorientarea autopsihica este tulburarea constiintei propriului eu, sentiment de instrainarea ideilor, sentimentelor si actiunilor proprii. - Starea crepusculara = alterare profunda a reflectarii senzoriale cu pastrarea automatismelor motorii, poate determina aparenta unui comportament ordonat, care poate fi determinat de idei delirante, de halucinatii auditive imperative sau vizuale terifiante. PERSONALITATEA Exprima caracterul unitar, sintetic al individului, sinteza trasaturilor individuale ale insului, imbina trasaturile mostenite cu cele dobandite. Depersonalizarea este o stare al carei element esential este impresia de schimbare, de inautenticitate a trairilor, reuneste anxietatea, perplexitatea si stranietatea. Desomatizarea este sentimentul schimbarii unor segmente de corp NOSODE INTESTINALE Dr Doina Pavlovschi Tratamentul bolilor cronice prezinta un grad mai mare de dificultate adeseori. Cunoasterea nosodelor intestinale, a simbiozei intre organismul uman si flora noastra bacteriana, poate fi de mare ajutor in procesul de vindecare, o recompensa atat pentru pacient, cat si pentru medic. Disbioza intestinala este un blocaj important in procesul terapeutic, poate genera un complex de boli sistemice si altera abilitatea pacientului de a raspunde la remediul homeopatic. Includerea nosodelor intestinale in planul de tratament poate anula blocajul si deschide calea remediului homeopatic similimum judicios ales. Intestinul animalelor este habitat pentru microorganismele anaerobe. Imunitatea este apararea de infectie. Stabilitatea sistemului imun depinde de echilibrul dinamic, de simbioza organism-flora bacteriana. Disbioza apare sub influenta toxinelor, medicamentelor, tulburarilor psiho-neuroendocrine, de aici haosul imunologic si apararea scazuta la infectii. Bach si Paterson au facut legatura intre boala, disbioza si tratamentul homeopat. Au demonstrat schimbari in flora microbiana intestinala datorate remediului homeopat. De ex. Daca dai Sulphur unui pacient creste bacilul Morgan in scaun. Bacteriile cuprinse in nosode conform lui Bach si Paterson B. Morgan: Morganella morganii, Proteus mirabilis, Salmonella subgenus IV, Aeromonas salmonicida, Edwardsiella tarda, Escherischia blatae, Haffnia alvei. B. Gaertner: Salmonella paratyphi A, Salmonella subgenus I & II, Salmonella cholerasuis.

96

B. No. 7: Citrobacter koseri, Enterobacter cloacae. B. Proteus: Edwardsiella hoshinae, E.tarda biogrup 1, Obesumbacterium proteus biogroup 2, Proteus myofaciens, Proteus penneri, Proteus vulgaris 2. B. mutabile: Morganella morganii, Salmonella subgenus III si IV. B. Dysenteriae: Shigella dysenteriae, S.flexneri, S.boydii, Salmonella gallinarum, Salmonella typhisus. B. faecalis: An enterococcus, B.faecalis alcaligenes, Acinetobacter. B. No. 10: ? Sycoccus: Streptococus faecalis Implicatii clinice Dupa o infectie, stres, antibiotice etc apare disbioza intestinala cronica manifesta prin tulburari patologice locale si sistemice. Bioterenul are mare importanta in aparitie. Nosodele intestinale existente sunt relativ usor de prescris pe baza simptomatologiei In absenta datelor clinice nosodul se alege pe baza culturii pure din scaun. In cazuri cronice patogenul original nu mai poate fi identificat in scaun un autonosod poate reflecta exact natura disbiozei. Materia Medica BACILLUS 7 (Paterson ) Tip tensionat, munceste mult, brunet, palid. Etiologie : infectii, munca multa, excese, medicamente, mai ales antibiotice. Patologie : oboseala, artrite inflamatorii, boli de sistem. Remedii : saruri de Kali, Bryonia, Carbo vegetabilis. Keynote : oboseala extrema psiho-fizica. BACILLUS 10 (Paterson) Tip activ, cu probleme relationale si sexuale. Etiologie : infectii, boli cu transmisie sexuala, capricii dietetice, folosire in exces a plantelor, remediilor homeopatice. Patologie : tulburari de imunitate, inflatie cronica a mucoaselor, toxicitate sistemica cu oboseala, stare generala proasta. Localizari : gura, vezica biliara, vagin, anus, uretra. Remedii : Sepia, remedii sicotice, Medorrhinum, Nitri acid, Hydrastis. DYSENTERY CO (Bach) Tip incordat, ordonat, disciplinat, munceste prea mult, prea constiincios. Lipsa de incredere, nesiguranta, anticipeaza o nenorocire, oboseala mare. Etiologie : infectii, medicamente, mai ales antibiotice, munca multa. Patologie : tulburari endocrine, mai ales disfunctie tiroidiana, tulburari de termoreglare, hipersenzitivitate imuna, indigestie, diaree repetata. Remedii : Arsenicum album, Argentum nitricum, Thyroidin, Tuberculinum, Carcinosinum, china, China arsenicosum, Veratrum album. GAERTNER (Bach) Tip activ, stralucitor, inteligent. Adesea blond cu ochi albastri, pistrui, slab, palid, nervos. Etiologie : infectii, medicamente, mai ales antibiotice.

97

Patologie : imuna si autoimuna, artrite inflamatorii, colon iritabil, diaree, scaune cu sange pst salmoneloza, sindrom de malabsorbtie. Remedii : Phosphorus si Silicea si sarurile lor, Mercurius vivus, Tuberculinum, Carcinosinum, Sanicula aqua, Asa foetida, Ceanothus, Aloe, Podophyllum. Keynote : nutritia. Digestia dificila a grasimilor la Pulsatilla poate fi o indicatie. Supranumit nosodul copiilor. La dentitie cand nu ajuta Chamomilla. Secretie otica dupa extragerea unui dinte : Gaertner 30 CH urmat a doua zi de Silicea 30 CH. MORGAN GAERTNER ( Paterson) Tip temator, anxios, social disfunctional, palid. Etiologie : medicamente, infectii, stres. Patologie : vulnerabilitate gastro-intestinala, litiaza biliara sau renala, flatulenta, inflamatii genito-urinare, tulburari imunologice. Remedii : Lycopodium, Chelidonium, Sarsaparilla, Carbo vegetabilis, Copiava. MORGAN PURE ( Paterson ) Tip greu, pletoric, comod, lent, anxios. Etiologie : dieta cronic proasta, alcool, infectii, medicamente, steroizi. Patologie : tulburari metabolice, constipatie, hemoroizi, tulburari circulatorii, de fapt toate sistemele pot fi afectate. Remedii : Sulphur, Calcarea carbonica, Graphites, Lycopodium, Hamamelis. Psora. PROTEUS ( Bach) Tip furios, instabil, nervos, isteric, intens vegetativ, incapatanat in a i se da dreptate, refractar la schimbari, mai curand blond. Etiologie : Stres, infectii, medicamente. Patologie : tulburari psiho-neuro-endocrine, fibroza musculo-scheletala, S. Raynaud, tulburari vegetative cu simpaticotonie, ulcer gastro-duodenal, colon iritabil, cefalee. Remedii : Nux vomica, Colocynthis, grupul Magnesia, grupul Muriatic, Staphysagria, grupul nitric, Helicobacter, Ignatia, Adrenalinum, Noradrenalinum. Keynote : violenta, spasme. SYCOTIC CO ( Paterson ) Tip hiperponderal, tumefiat, palid, anemic, pufos, piele grasa, mai curand brunet. Etiologie : dieta de proasta calitate, infectii, imunizari, medicamente, stres. Patologie : tulburari de imunitate, status cataral, conditii proliferative, tulburari respiratorii, digestive, genitale. Remedii : Calcarea carb., Calc.phos.,Thuya, Medorrhinum, Morbilinum, Bacilinum. Keynote : iritabilitate si actiune pe mucoase, tesut limfoid. MUTABILE (Bach) Remedii : Pulsatilla simptome alternante, cistite, malnutritie. FAECALIS (Bach) Remedii : Sepia. COCCAL CO Abcese si alte procese septice NOSOD BACH POLIVALENT Reumatism cu constipatie, simptome cronice. POSOLOGIE : dilutia 30 CH CAZURI

98

MORGAN GAERTNER Rubrici: Mintenerabdator, Cap-congestie, Ochi-inflamatie, Nas-catar, Gura-gust-amar Torace-durere, Torace-inima-tulburari, Generalitati-mancare-dulciuri-doreste, Stomacindigestie, Stomac-eructatii, Abdomen-distensie, Abdomen-colica-pietre, Generale-partedreapta Analiza: LYC.1, Calc.c.2, Nux v.3, Puls.4 MORGAN PUR Rubrici: Generalitati-pletora, Cap-congestie, Generale-HTA, Stomac-arsuri, Abdomendurere-ficat, Abdomen-pietre, Extremitati-varice-membre inferioare, Rect-constipatie, Piele-eruptie Analiza: Calc.c.1, Lach.3, Arnica 4, Nitri ac.5, Sepia 6,Silicea 7, Sulph.8, Caust.9 PROTEUS Rubrici: Minte-ganduri persistente, Minte-isterie, Cap-durere, Ochi-durere, Gura-afte Torace-angor, Stomac-arsuri, Stomac-tulburari-emotie-dupa, Cap-durere-emotie-stressdupa, Extremitati-senzatie de frig, Extremitati-durere-crampe-muschi-in, Uretrainflamatie, Rect-diaree-agitatie-emotie, Rect-hemoroizi, Fata-eruptie-gura-in jurul, Rectanus-mancarime-in jurul, Piele-prurit, Transpiratii-anxietate-in timpul Analiza: Nux v.1, Staph.7, Natr.m.17 DYSENTERY CO Rubrici: Abdomen-anxietate in, Cap-durere-frunte in, Fata-palida, Ochi-fasciculatii, Nas-alergie, Gura-uscata, Stomac-indigestie, Torace-inflamatie-bronhii, Abdomendurere, Abdomen-distensie, Torace-palpitatii inima-anxietate cu, Rect-diaree-anxietatedupa, Generale-vene varicoase, Somn-insomnie-dupa ora 24, Generale-caldura-lipsa caldurii vitale Analiza: Arsenicum album, Phos, Natr.carb. GAERTNER Rubrici: Minte-prostratie, Minte-sensibil-impresii externe-la toate, Minte-isi roade unghiile, Minte-studiaza usor, Generale-emaciere, Fata- palida, Ureche-secretie, Guracrapata-limba fisurata, Torace-inflamatie bronhii, Stomac-vomita, Extremitati-degeraturi, Rect-diaree cronica, Rect-diaree alternata cu constipatie, Transpiratii-noaptea Analiza: Phos.1,Merc.vivus 28,Silicea 30 SYCOTIC CO Rubrici: Minte-iritabilitate, Minte-nemultumit -orice cu, Ureche-ceara-abund. Naspolip, Gat extern-tumefiat-ganglioni, Piele-veruci Analiza: Calcarea carbonica, Lycopodium, Nitri acid, Thuya, Silicea, Hepar sulphur, Sanguinaria, Mercurius solubilis, Natrum sulphuricum BACILLUS 7 Rubrici: Minte-prostratie, Generale-lesin, Generale-slabiciune, Generale <noaptea, Respiratie-astmatica, Spate-contractura, Spate-fisuri-regiunea cervicala, Torace-inima se plange, Transpiratii-profuze, Abdomen-durere-ficat, Extremitati-durere-articulatiireumatice, Extremitati-nodozitati artritice Analiza: Kali carb., Kali bi., Caust., Iodum BACILLUS 10 Rubrici: Minte-activitate-doreste, Cap-durere-frontala-partea stanga, Nas-catar, Guraspongioase-gingii, Gura-miros-rau, Generale-tumori-lipom, Generale-mancare dulce-

99

doreste, Respiratie astmatica, Tuse-dimineata, Extremitati- durere-reumatica, Extremitativeruci, Piele-eruptii, Femeie genital-leucoree-verzuie-ofensiva-miros peste Rect-diaree, Rect-prurit-anus-in jurul Analiza: Sepia, Natr.sulph., Thuya, Puls. BIBLIOGRAFIE Note de curs Nosode intestinale - Dr Russell Malcom Nosode intestinale Materia Medica Dr Y.R.Agrawal Repertoriu Murray Feldman

AGARICUS MUSCARIUS Dr Silvia Nedelcu Sursa: Amanita muscaria (Burete pestri, Muscaria) conine acid ibotenic, care are efecte toxice asupra sistemului nervos (spasme, mioclonii, tremor, convulsii, vertij, delir) i digestiv (grea, vrsturi, diaree) i muscimol- responsabil de efectele halucinogene. Istoric: este considerat o plant sacr (punte ctre zei), fiind cunoscut i folosit din cele mai vechi timpuri n practici magice, amanice, ritualuri religioase -din India pn n America. Vikingii o foloseau nainte de lupt pentru a deveni mai curajoi i fioroi i a fost utilizat de asemeni pe scar larg n SUA n timpul prohibiiei, nlocuind alcoolul. In prezent situaia este oarecum controversat, deoarece dei este trecut n categoria otrvurilor pe lista FDA, se cunosc extrem de puine cazuri de deces (numai persoane n vrst, bolnavi cronici) i, dei este un drog halucinogen puternic, nu este interzis. Acioneaz n principal la nivelul : sistemului nervos aparatului digestiv pielii. Simptome psihice: Anxietate marcat pentru propria sntate, cu frica extrem de cancer; orice nou simptom sau recomadare pentru vreo investigaie i determin s se team de cancer i nu pot fi linitii; devin dependeni de medic; pot cpta un interes morbid pentru aceast boal, sunt interesai de cazuri i doresc chiar s ajute, s ngrijeasc bolnavi n stadii terminale de cancer (Vithoulkas); alte elemente morbide se gndesc la mori, au impresia c patul seamn cu un cociug etc. n general temtori i dependeni; pot fi ns i foarte curajoi;

100

iluzii diverse: de mrime, distan, c se afl sub control supraomenesc etc. ( ex: o ciuperc i poruncete s ngenuncheze, s-i mrturisesc pcatele i s-i fac sepuku); senzaii i experiene de desprindere de corpul fizic foarte plcute; delir poetic, cnt, vorbete n rime, face preziceri, i mbrieaz pe ce din jur i le srut minile; exaltare pn la extaz; rde: exagerat; necontrolat, involuntar; alterneaz cu plns ( ex.: presiunea asupra coloanei vertebrale l face s rd); nendemnatici, greoi, scap obiecte ( Mind+Extrem.: Awkwardness) simptomele mentale alterneaz cu cele fizice. Somn - casc spasmodic, frecvent; ca i concomiten Simptome generale Agravat de : frig, aer rece, aer liber nainte de furtun; expunere la soare ( vertij, cefalee, diaree- [1/3] ); efort mental; dup contact sexual; alcool; presiune, atingere (la nivelul coloanei vertebrale rs involuntar 1/1); n timpul menstruaiei; Ameliorat de: micare lent simptomele se instaleaz treptat; simptome multe, variate ( G. : Many symptoms: agar., Carc., Tub.); simptome pe diagonal; coree, convulsii :ag. de actul sexual, de mustrare, pedepse (la copii), nainte de furtun etc. degerturi. Alimentar: dorin pentru : usturoi (1/13), pine cu unt (1/17); aversiune pentru ou; ameliorat de cafea; agravat de lactate, alimente i buturi reci. Simptome locale Cap - Vertij: provocat de lumin puternic (1/1), de expunerea la soare (1/4); amel.de micri rapide ale capului (1/1); Cefalee: surd, trebuie s-i mite capul i s nchid ochii (1/1); amel. dup miciune (1/4) sau dup defecaie (1/17); diplopie; nistagmus; spasme, tresriri, ticuri la pleoape i fa; ag. nainte de furtun (1/1); grimase la nivelul gurii cnd ncepe s vorbeasc; febr de fn cu prurit n urechi i bolta palatin. Digestiv - sete intens, arztoare; fr sete n timpul febrei; eructaii: cu gust de mere (1/1) sau de ou stricate (2/38); alternnd cu sughi(1/5); senzaie de nod n stomac; vrsturi; distensie abdominal; diaree: cu flatus ofensiv, cu miros de usturoi (1/5)

101

Urogenital - uretrit; dorin sexual crescut (1/10) sau masturbare (1/1) dimineaa, la trezire ; dorina foarte intens cu tulburri de dinamic agravat dup contact sau dup excese sexuale. Respirator - tuse cronic; paroxisme de tuse cu strnut (3/3). Extremiti, spate - dureri lombare, lombosciatic; agravate eznd; senzaii de ocuri electrice de-a lungul coloanei vertebrale; spasme, fasciculaii ale oricror grupe musculare ; nendemnare, stngcie ( scap obiecte, se mpiedic etc). Piele - senzaii de arsur, cu prurit, eritem i tumefacie; senzaie de rece: ca i cum ar fi nepat cu ace de ghea (2/2: Agar., Ars.); senzaie de frig n pete ( 2/6) sau de rece dup grataj (1/3); transpiraia pteaz n verde (1/2); degerturi. Complementar: Calcarea Comparaii: - Ars.: anxietate, fric de cancer, friguros i ag. de frig etc. Nit-ac.: anxietate pentru sntate, dependent de medic, nu crede c nu are nimic grav etc. Cann-i: dorina de stimulare, abuz de alcool sau droguri, iluzii, senzaii n afara corpului etc. Cupr, Arg-n a. HELLEBORUS NIGER Dr Silvia Nedelcu Sursa: planta Helleborus niger trandafirul zpezii sau al Crciunului -este toxic, producnd stare de stupoare, vertij, sete, senzaie de sufocare, vrsturi, diaree, bradicardie, colaps i n cele din urm moarte prin stop cardiac. Istoric: la fel ca i Amanita muscaria, planta este folosit din antichitate in practici magice ( ns de magie neagr ), dar i n tratamentul nebuniei, paraliziei sau gutei. Se menioneaz c n 583 .e.n, n timpul asediului unei ceti, grecii au otrvit rezervele de ap ale oraului cu helleborus i asediaii au fost att de slbii din cauza diareei, nct nu s-au putut apra; unii istorici cred c Alexandru cel Mare a murit din cauza unei supradoze de helleborus. Esena remediului este dat de Hahnemann: unul dintre primele simtome care nsoete de regul toate celelalte tulburri este o stare de stupoare n care dei simul vzului este neafectat, nici o imagine nu este clar, simul auzului este perfect sntos, dar nu aude nimic clar. Pacientul pare complet rupt de lume i de sine, nu-i amintete nimic sau nu-l mai intereseaz nimic, i lipsesc att voina, ct i fora de a face ceva. (vezi semnificaia n engl. pentru presc. hell. + negru) Simptome psihice stupoare i lentoare mental; memorie slab, pierderea memoriei, concentrare dificil; depresie (uneori dup o dezamgire din dragoste) cu indiferen sau dimpotriv, cu disperare (doar Aur i Hell de grd. 4!) c nu se vor mai face bine; cu gnduri suicidare

102

(Mind - Suicidal disposition - thoughts - mental power; from despair about loss of: 1/1) [ca modaliti : nec 2/21; spnzurare 1/10]; Simptome generale Agravare: 16-20h ( Lyc. grd 3, Hell. grd.2); supresii; cnd se gndete la problemele lui; erupie dentar; pubertate; efort; atingere. Ameliorare. cnd se gndete la problemele lui sau dimpotriv, cnd este preocupat de altceva; Alimentar: aversiuni: mere ( 3/5), fructe (2/24); legume (3/20); agravat de: grsimi (2/24); alimente fierbini (2/61) Simptome locale Cap indicat n afeciuni severe, de la traumatisme cranio-cerebrale (a 2-a alegere, dac Arn. nu a acionat), encefalit sau meningit, pn la cefalee relativ banal insoite de acea stare de stupoare descris mai sus; fruntea ncreit, ncruntat, ridat; ameliorat de masarea frunii (cnd se concentreaz). Digestiv fr sete; diaree cu scaune apoase sau mucoase/ mucosangvinolente. Urogenital hidrocel dup supresia unor erupii(1/3); supresia menstruaiei dup expunere la frig (1/32) sau dup o dezamgire din dragoste (hell., ign., nat-m., ph-ac.). Extremiti nendemnare dac nu se concentreaz permanent asupra ceea ce face. Complementare: Nat-m., Zinc. Comparaii: Alumina: lentoare, greutate mental, ag. ntre 16-20h. Ph-ac: slbiciune, indiferen, apatie, probleme dup o dezamgire din dragoste (inclusiv supresia menstruaiei); Lyc.: Mind - dullness - coryza, during; Mind - Fear - alone, of being night; Mind - frown, disposed to; Face - wrinkled Forehead; Generals - afternoon - 16 h - 16-20 h; Generals food and drinks - flatulent food - agg. Bibliografie: Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica; Boger C.M., A synoptic Key to Materia Medica; Gibson D.M., Studies of Homoeopathic Remedies; Morrison R., Desktop Guide of Materia Medica;

103

Murphy, Lotus Materia Medica; Phatak S.R., Materia Medica of Homeopathic Medicines; Vithoulkas G., Essence of Materia Medica; Materia Medica Viva; RADAR 8

HYOSCYAMUS Dr. Ileana Rindasu Fam. Solanacee; Maselarita Planta otravitoare, cu o reputatie oarecum sinistra, pe care o imparte cu alti membri ai familiei, cum sunt Belladonna, Stramonium si Mandragora. Planta erbacee bianuala, cu frunze ovale, adanc scobite, acoperite cu peri lipiciosi, formand in primul an o rozeta bazala, iar in al doilea an, cand se formeaza tulpina,apar si florile, avand un aspect tubulos si culoarea galben-murdara, strabatute de o retea violetroscata. Fructele se prezinta ca niste capsule tari, ce contin numeroase seminte. Intreaga planta emana un miros greu, gretos, ceea ce ne face sa ne gandim ca ea ar strange in sine tot ce este mai murdar si mai nociv din habitatul sau, mai ales ca in general, creste pe locuri necultivate, parasite,adesea pe terenuri unde s-au depozitat gunoaie,dar si in cimitire. Compozitie chimica: Partile aeriene ale plantei contin alcaloizi, importanti sunt: l-hyoscyamina si scopolamina. In anumite stadii de vegetatie contine alcaloizii caracteristici matragunei, ca atropamina, tropina, etc; la uscarea plantei, o parte din hyosciamina se transforma in atropina. Farmacologie: Se aseamana cu cea prezentata de Matraguna, dar cu efecte mai slabe, datorita continutului mai scazut in substante active. Unul din efectele principale este blocarea receptorilor colinergici de la nivelul sinapselor neuroefectoare parasimpatice, cu urmarile ce decurg de aici(ex: calmarea spasmelor musculaturii netede). Caracteristici homeopatice:

104

Primul proving a fost efectuat de Hahnemann, este descris in Materia medica pura. G. Vithoulkas: In comparatie cu alte remedii din fam. Solanaceelor, Hyos este mai pasiv, mai putin violent, exceptand starile paroxistice. Il caracterizeaza o gelozie si suspiciune mult mai puternica, ca si un tip particular de gandire obsesiva, centrata pe lucruri mici. La nivel fizic, sunt caracteristice spasmele (Ver., Agar). si connvulsiile (Stram., Bell.) F.Vermeulen: Nucleul remediului este alcatuit din sase idei de baza: 1. gelozie, cu suspiciune; iesiri violente 2.polaritatea locvacitate sau dispozitie tacuta 3.polaritatea lipsa extrema a pudorii sau extrem de pudic 4.nelinistea mainilor, se joaca cu degetele, prinde lenjeria sau hainele 5.epilepsie, contractii, crampe, tresariri 6.tuse uscata, spasmodica,agr.culcat, amel. de sedestatism Simptome psihice Tulburarile de baza, dupa Vithoulkas, sunt gelozia si suspiciunea. Gelozia pare sa motiveze mult din comportamentul sau, inclusiv izbucnirile de violenta. Ea poate sa incepa ca o banala gelozie fata de sotie sau ca o suspiciune ca la serviciu este vorbit pe la spate de colegi, dar starea se poate amplifica si ajunge sa cuprinda un numar mare de persoane suspectate, inclusiv complet straine. Rezultatul pote fi o stare paranoida, chiar schizofrenie paranoida. Se tem de toata lumea, cred ca toti vor sa ii otraveasca, refuza din acest motiv mancarea si medicamentele. O caracteristica interesanta este ca Hyos nu isi arata gelozia in mod fatis, spre deosebire, de ex de Lachesis, care nu se controleaza si face cu usurinta o scena, o mare criza. La hyos, gelozia este interiorizata, incearca sa para nepasator, dar ar fi ,in schimb, in stare sa isi ucida partenera infidela, in orice caz se vor gandi la asta(Mind- kill, des to, gr.3). O alta caracteristicxa este aspectul obsesiv al proceselor mentale, ca si cum, confruntata cu pericolul nebuniei, mintea incearca sa se apere, devenind obsedata de lucruri simple si relativ inofensive: ex poate fi obsedat de figurinele de pe tapet sau, cu care vorbeste zi si noapte...( Kent ). Daca nebunia progreseaza, se va manifesta in cele din urma in sfera sexuala, cu mania erotica extrem de tipica acestui remediu. Persoana se va comporta ca un om ramas fara nici o inhibitie, se joaca cu organele genitale, are manifestari exhibitioniste,isi scoate toate hainele de pe el.. Fie ca vorbeste sau canta ori injura, face mereu referire la subiecte sexuale, ca si cum are loc o izbucnire a inconstientului la nivel instinctual, afectand regiunile inferioare ale corpului, inclusiv functia urinara si defecatia. Pot aparea pierderi involuntare de urina si fecale. Se poate juca ore in sir cu fecalele. Delir acut manifestat prin manie pasiva si spasme musculare; se pot asocia si elemente de hidrofobie- cu frica, groaza daca aude apa curgand, ajunge chiar la convulsii. Delirul este intrerupt de perioade lungi de epuizare, cand priveste fix, mormaie ceva ca si cum ar vorbi singur, poate avea halucinatii. Apuca obiecte imaginare. Delirul poate trece in stare de stupoare sau coma. Convulsii, insotite de emisie involuntara de urina. Convulsii are se produc in timpul somnului. Simptome generale Modalitati:

105

Agravat de: emotii- frica, gelozie, iubire nefericita, atingere, decubit dorsal, somn, frig, la inceputul si in timpul menstrelor, in repaos, in timp ce mananca sau bea. Ameliorat de: aplecare, sedestatism Simptome locale Ap. respirator: - poate fi prezent un catar al laringelui si al traheei, cu raguseala. Este caracteristica tusea spasmodica, nervoasa, agr de pozitia culcat, mai ales dupa miezul noptii, amel de ridicarea in pozitia asezat.( Jouanny) Ap. digestiv: - pareza a musculaturii netede ce pot duce la dificultati de deglutitie, cu fluide ce regurgiteaza pe nas si pot ajunge pe trahee. Scaune involuntare. Diaree fetida, indolora. Ap. urinar: - poate fi prezent enurezisul. Indicatii clinice frecvente Stari maniacale, manie puerperala, delirium tremens, coma, convulsii, coree, ticuri Diagnostic diferential: Tusea uscata, amel in pozitia asezat Pulsatilla: tuse uscata noaptea, productiva ziua Sepia: expectoratie matinala, cu gust sarat Obsesiile sexuale: Cantharis: priapism, metrita; senzatia de arsura in regiunea anexiala Lachesis: ameliorarea tuturor simptomelor in timpul si dupa menstre STRAMONIUM Dr Ileana Rindasu ( Ciumafaie,Laur porcesc, Mar spinos) Planta anuala, viguroasa, cu frunze oval-triunghiulare si margini sinuate, neregulate. Florile au corola alba, in forma de palnie. Ca si Hyos, creste pe locuri unde se depoziteaza gunoaie, pe marginea santurilor, in cimitire . Florile miros placut, dar pot induce stari de stupoare daca sunt mirosite mai mult timp. Frunzele si semintele emana un miros neplacut ce indeparteaza animalele. Compozitie chimica: Toate partile plantei contin alcaloizi formati din hiosciamina, atropina, scopolamina, etc. Farmacologie: Efectul este similar cu al Matragunei, dar prezenta scopolaminei in cantitati mai mici ii confera actiune calmanta asupra sistemului nervos. In doze mari, se manifesta ca o planta otravitoare cu efecte psihotrope, induce initial euforie, excitatie, in a 2-a etapa, halucinatii, paralizie si moarte. In Evul mediu, era considerata planta magica, inductor al proiectiei astrale. Caracteristici homeopatice: Primul proving a fost de asemenea efectuat de Hahnemann. G. Vithoulkas: Asa cum a fost descris de Kent, Stramonium ne impresioneaza prin violenta starii mentale si comportamentul scapat de sub control, distructiv. La baza tulburarilor, se afla chiar violenta(extrema) indreptata candva impotriva unei fiinte vulnerabile, lipsite de aparare, in momentul agresiunii, dar si mai tarziu.

106

Agresiunea initiala ce a anihilat orice capacitate de riposta este direct proportionala cu brutalitatea evolutiei bolii si conduce la o eruptie necontrolata a inconstientului, cu aparitia comportamentului agresiv(Violenta naste violenta, victima va deveni agresor). Instinctele inconstiente vor erupe cu bruschete si violenta, mecanismele de control neavand nici o sansa de a restabili controlul. Actiunea remediului se centreaza asupra inconstientului si are un efect specific asupra centrului furiei din hipotalamus( in neurologie, se descrie un sindrom clinic, dupa fracturi craniene cu fractura bazei de craniu si afectarea hipotalamusului, cu simptome similare cu cele descrise la Stram, in special furia si dezorientarea; simptome similare apar si in intoxicatia alcoolica severa). Cauza initiala a manifestarilor de tip Stramonium poate fi un soc brusc: o spaima foarte mare, un soc emotional, sentimentul ca a pierdut sprijinul celor din jur; alte cauzalitati posibile: un traumatism cranian sau o encefalita; expunerea la soare, travaliul, suprimarea secretiilor si a eruptiilor. Nucleul Vermeulen: Violenta infricosatoare frici violente agravat de intuneric si ameliorat de lumina agravat singur, ameliorat in companie secretii suprimate tulburari spasmodice ; recurente Simptome psihice: Inconstientul incepe sa se manifeste prin teama extrema de intuneric, cu nevoia de a avea lumina aprinsa toata noaptea; teama de cimitire; teama de spatii inchise si tuneluri, teama de a privi suprafata unei ape, teama de caini. N.B.: exista o legatura intre fricile lui Stram si violenta ca manifestare a inconstientului. Astfel, intunericul este o idee simbolica ce vine din subconstient.Se simte pierdut in intuneric, il cuprinde panica. Intunericul de afara pare sa scoata la iveala intunericul din el insusi. daca ma trezesc la miezul noptii si nu am lumina, nu stiu unde sunt in intuneric complet, te simti complet pierdut Claustrofobia: tunelurile semnifica si ele intunericul, precum si senzatia de a fi inchis. Claustrofobia transpusa in limbajul violentei se poate explica prin: Nu pot tolera asta, trebuie sa reactionez, iar reactia va fi extrem de violenta! Persoanele Stram vor ataca pe acela care incearca sa ii reprime ori sa ii tina inchisi( uneori, poate fi vorba de proprii parinti). Frica de apa nu este legata de apa in sine. Suprafata apei reprezinta ceva dincolo de apa insasi. Sub acea suprafata, se afla necunoscutul si , de ce nu, intunericul, acela care il ameninta si il inspaimanta. De asemenea, nu tolereaza apa care ii curge pe cap, datorita fricii ca ar putea sa se sufoce, ca si a senzatiei ca este inchis. Frica de caini este o alta caracteristica, cainele fiind simbolul a ceva care l-ar putea devora, un pericol cu care trebuie sa te lupti. Are iluzia de a fi atacat de caini. Pavorul nocturn(teroarea nocturna): este un alt simptom caracteristic ce apare in timpul trezirii partiale dintr-un somn profund, cu stare de confuzie ce il arunca pe pacient in

107

stare de frica. Se intalneste mai ales la copii; este o stare de somn partial, din care copilul nu poate fi trezit, nu ne poate raspunde la intrebari, poate dura de la cateva minute la o ora. In timp ce se face tranzitia spre trezire, se experimenteaza o multitudine de frici, nelinisti si senzatii ce erup din inconstient. O lumina din preajma poate parea un foc, parintele este confundat cu un monstru, o haina atarnata pe umeras poate fi perceputa ca o fantoma. A doua zi, pacientul uita complet ce a vazut, dar in timpul terorii, se observa ca reactioneaza la ceva infricosator si incearca sa fuga, sa scape de ceva( Mind, escapeattempts to). Stadiul culminant, acut, de izbucnire deplina a inconstientului, este nebunia cu manifestare violenta, delirul violent. Este genul de pacient care are nevoie de internare imediata si de imobilizare. Spre exemplu, pacientul incepe brusc sa sparga totul in casa si ii ameninta cu moartea pe cei apropiati, alteori musca, loveste, isi rupe hainele. Nu este constient de ceea ce il inconjoara, nu recunoaste persoanele, nu este constient nici de propriile suferinte. In cabinet, pacientul poate sta infricosat, intepenit pe scaun, cu privirea fixa si speriata, gata sa fuga sau sa atace. Cand mania acuta regreseaza, pacientul cade prada unei stari de neliniste, alternand cu dispararea. Tulburarile sistemului nervos central - se pot manifesta prin convulsii generalizate sau unilaterale, aparute mai ales dupa o spaima sau in cadrul meningoencefalitelor. Logonevroza- pronunta cu dificultate prima parte a cuvintelor. Sistemul nervos periferic - stari spastice ale sistemului neuromuscular. Remediul aduce mari beneficii copiilor cu stari spastice rezultate in urma traumatismelor la nastere sau dupa icterul neonatal. Poate ameliora paralizia spastica dupa accident vascular cerebral. Se poate utiliza si in miscarile ritmice, involuntare din coree. Este caracteristica absenta durerii ( Opium) Modalitati: Agravari - la intuneric singuratate in timpul si dupa somn la vederea unor obiecte stralucitoare, oglinzi, suprafata apei la lumina puternica cand doreste sa inghita la atingere Ameliorari: la lumina blanda in companie la caldura Simptome fizice caracteristice: Fata - congestia fetei, cu corpul rece, ticuri, spasme ale fetei Ochi -Midriaza, strabism, senzatie de oboseala oculara dupa studiu prelungit; diplopie Gat -Spasm faringian cu deglutitia dificila; aversiune fata de lichide; spasm laringian

108

Respirator -Tuse spastica, sufocanta, agravata noaptea si la trezire. Astm bronsic Digestiv -Sete vie, cu aversiune fata de lichide. Diaree cu scaune fetide Urinar -Oligurie, pareza vezicala Tegumente -Simptome pronuntate in cadrul bolilor eruptive, eruptii scarlatiniforme, cu simptome mai intense daca rashul nu se manifesta complet- delir, convulsii, etc Febra Ridicata (Bell), in platou, cu valori maxime la pranz; convulsii febrile Indicatii clinice:Sindrom nevrotic reactiv; anxietate; manie acuta;manie puerperala;delirium tremens; sindroame halucinatorii; epilepsie; paralizie( mai ales in paralizii isterice); tulburari de deglutitie prin spasme faringiene. Diagnostic diferential: Disfagia agr la ingestia de lichide Cantharis ulceratii, afte, gust metalic, ca de cupru Hyoscyamus spasm glotic la simpla auzire a apei care curge Merc corrosivus hipersalivatie, gust amar dimineata Febra - Stram prezinta febra mai ridicata fata de Hyos, dar mai redusa fata de Bell, produce o mai intensa excitare a creierului, dar nu se apropie niciodata de starea de inflamatorie intensa de Belladonna Logonevroza - Bovista, Ignatia, Spigelia Locvacitate - Hyosciamus, Lachesis, Veratrum

LILIUM TIGRINUM Dr. Secil Omer Lilium tigrinum (the Tiger Lily) este un remediu din regnul mineral apartinind conform miasmelor lui Sankaran miasmei sicotice.Remediul poate fi inteles usor ca avind doua parti una ce tine de plante (lily-crin) si una ce tine de animale (tigrinum).In timp ce parte de planta are de a face cu castitatea, puritatea si religiozitatea partea de animalica are de a face cu sexualitatea si pasiunea.O tema centrala a remediului este alternanta fervoarei religioase cu dorinta sexuala puternica.Pacientii Lil-t sunt persoane religioase si considera ca dorinta lor sexuala puternica este un pacat.Ca urmare ei incearca sa reprime aceasta arte a personalitatii lor fiind ocupati tot timpul, luindu-si mai multe sarcini in acelasi timp si fiind grabiti la servici .Dorinta sexuala poate fi suficient de intensa pentru ca ei sa caute o satisfacere sensuala de orice natura. Pe de alta parte natura religioasa poate fi suficient de puternica cum ar fi de ex situatia dintr-o minastire.Aici orice amuzament orice satisfacere senzuala si orice ide de natura sexuala este considerata pacatoasa. Este o constanta si puternica reprimare a sexualitatii si a senzualitatii in toate formele ei. Uneori partea sexuala devine sufficient de puternica pentru a se manifesta iar in combinatie cu partea religioasa va duce la aparitia unei puternici anxietati legate de salvarea sufletului si a unei disperari religioase.El ajunge sa creada ca este un pacat a te bucura de orice este sensual si ca daca o face nu va fi salvare pentru el.El devine infricosat ca ceva groaznic se va intimpla datorita greselilor pe care le-a facut. Ei vor ajunge sa faca profetii ca o boala grava se va abate asupra lor sau ca vor avea ghinion.Astfel de cite ori partea sexuala devine intense ei vor incerca sa o reprime fiind foarte ocupati nefiind capapbili sa integreze cele doua aspecte ale personalitatii.

109

Lil-t este un remediu mai ales pentru femei isterice si pline de furie.Apare a desea un conflict intre natura sexuala puternica si partea morala care este destul de puternica.Acest conflict sau oricare altul interior produce o frustrare care este exprimata prin furie.Putem spune ca este cel mai iritabil remediu. Se pot simti ofensati indifferent cit de dragut se vorbeste cu ei. Alteori poate apare o alternanta intre starea de sinceritate si bunatate si furie.Remediul poate avea o mare excitabilitate sexuala pina la nimfomanie. Peste o anumita limita nu se mai poate controla..Pe masura ce revin simtamintele morale apare si regret cu depresie.Astfel in material medica sunt descries stari alternante disperare religioasa alternind cu excitabilitate sexuala sau lascivitate ce alterneaza cu furie.Odatacu supresia energiei sexuale apare o stare de exaltare ca o nebunie sau stare salbatica in cap. Pacientul poate fi foarte grabit. Uneori aceasta graba este atit de marcata ca nu poate face nimic productiv. Simptome psihice Mare iritabilitate si furie; pacientul ii face pe ceilalti sa mearga pe oua Depresie cu disperare religioasa (salvation); chiar stari suicidare Disperare religioasa sau sentimente religioase alternind cu excitatie sexuala Senzatie salbatica in cap cu confuzie a ideilor concentrare dificila Grabit.Simte ca trebuie sa faca ceva dar nu se poate focaliza. Conflict intre idealuri reigioase si sexualitate. Furie dupa excitatie sexuala Stari mentale alternante- lascivitate cu furie , regret Frica de nebunie, diavol, boli de inima; Senzatia ca ceva rau se va intimpla Aversiune la amuzament. Se indoieste de bunastarea sufletului (Doubtful of soul's welfare). Frica ca ceva rau se va intimpla (Fear, happen, something will). Frica de o boala iminenta (Fear, disease of, impending) Grabit vrea sa faca mai multe lucruri deodata . Activitate ineficienta Simptome mentale ce alterneaza cu cele fizice. Ocupatia ii face bine (Occupation ameliorates). Autopedepsire (datorita invinovatirii) Simptome generale Agg dupa act sexual Agg dupa furie sau emotii Simptome locale Cap Ameteala cu senzatia salbatica in cap Cefalee de la excitatie mentala, agg intr-o camera calda ameliorata la aer deschis Slabiciune vizuala agg de act sexual Gastrointestinal Dorinta de carne Nevoie de defecatie dar ineficienta Senzatie de defecatie cu eliminarea urinei Diaree dimineata la trezire Senzatia de nod in rect agg de ortostatism Hemoroizi

110

Urogenital Hipersexual Sd premenstrual cu mare iritabilitate Senzatie de tragere in jos ca si cum organele ar prolaba prin pelvis (Sep, Murx, Bell,) agg in timpul menstrei , in timpul defecatiei sau in ortostatism Trebuie sa-si incruciseze picioarele pentru a evita senzatia ca organele vor iesi afara Prolaps uterin Cistita cu arsuri uretrale Piept Incapabil sa mearga pe teren accidentat Tendinita Indicatii clinice Aritmii.Colita.Cistita.Depresie.Dismenoree.Cefalee.Hemoroizi.Isterie.Sd de colon iritabil.Sd maniaco depresiv.Palpitatii.Sd premenstrual.Tulburari sexuale.Tendinita. Prolaps uterin.Vertij.Tulburari de vedere. Comparatii Lach - probleme menstruale, hipersexual, iritabilitate, disperare religioasa si dismenoree. Nux-v - Iritabilitate, sd premenstrual, senzatie de defecatie ineficienta Sep - Senzatia de tragere in jos, dismenoree, iritabilitate Murx, Med, Bell ANACARDIUM ORIENTALE Dr. Secil Omer Remediul este preparat dintr-o planta. Situatia tipica este a unui copil abuzat. Parinti foarte stricti isi impun propriile dorinte asupra copilului si nu il lasa sa gindeasca sau sa faca nimic de capul lui. El nu-si poate lua deciziile incit nu poate decide nici ce haine sasi puna. Daca nu se comporta conform expectatiilor sau incearca sa-si ia singur deciziile va fi aspru pedepsit.Astfel el traieste conform expectatiilor parintilor fiind ascultator in comportament si foarte bun in munca lui. Dar in timp dezvolta o lipsa de incredere in propria persoana si devine nervos. El este nehotarit pentru ca consecinta propriilor decizii va fi o severa pedeapsa. Daca dominatia persista si el va fi obligat sa asculte va incepe sa reactioneze cu cruzime, lipsa de moralitate si un comportament antisocial.El poate dezvolta acum o imensa incredere cu sfidarea celor din jur..Anac poate foarte dur si crud si in acelasi timp sa aiba o lipsa de incredere in el insusi. Vom gasi astfel doua fatete la Anac. Pe de o parte o fata supusa, angelica datorita fricii de pedeapsa. El e foarte ordonat, nu se poate odihni pina cind lucrurile nu sunt asezate la locul lor.Cealalta fa este dura, rea,violenta dezgustata de sine. El poate deveni imoral, dezvolta tendinte homicide sau suicidare este abuziv, capos si evita compania celorlalti. Aceste doua fete ale lui Anac sunt intr-o opozitie constanta.: un inger si un diavol. Anac poate fi sotia unui tiran egoist care conduce cu o mina de fier si nu o lasa sa ia nici o decizie. Ea devine nehotarita, lipsita de incredere in propria persoana confuza ca si cum ar avea doua vointe. Ea devine stupida si cu mintea distrata. Ea poate fi copilaroasa, stupida si timida cu lipsa de incredere in ea si infricosata. Frica ii poate paraliza gindirea lucru ce poate fi evidentiat in cazul unui examen. In timp ce Anac este cunoscut pentru cruzimea si lipsa sa de

111

moralitate un Anac compensat nu poate fi crud nici chiar cind situatia o cere. El probabil nu poate ucide nici macar un tintar. In concluzie Anac are sentimental ca pe un umar are un demon iar pe celalalt un inger. O alta situatie in care poate apare o patologie gen Anac este abuzul din inchisori. O alta situatie in care este util este in cadrul cuplurilor de tip iubire- ura. Unul din soti il bate pe calalalt ani de zile dar acesta nu se desparte pentru ca il iubeste pe agresor. Deci si la sadici si masochisti. De asemenea este util la criminalii in serie sau la cei din profesiile in care se executa puterea asupra celorlalti (armata, politie). Are tendinta de a se sinucide prin impuscare. In manie poate avea impresia ca aude voci care ii vorbesc, poate avea idea fixa ca e posedat de un diavol, ca e dublu , ca mintea si corpul sunt separate, sau ca propriul copil nu-i apartine. Desi este cunoscut ca fiind util in stari psihopatologice avansate remediul este util si in diverse stadii de patologie. e regula pacientii au un conflict interior de neindurat. In plus exista doua tendinte contradictorii: inferioritate si cruzime. Adesea pacientul prezinta doar un complex puternic de inferioritate si o incredere foarte redusa in propria persoana cu senzatia de lipsa de sens. In acest stadiu este usor de confundat cu remedii ca Staphisagria datorita redusei increderi in propria persoana si un anume tip de vulnerabilitate emotionala.In alte cazuri apare o duritate si furie sau violenta. Pacientul poate dezvolta o cruzime si cinism.Apare o scindare in interiorul pacientului fiind impins in doua directii. Aceaste schisma a personalitatii este exprimata in literatura homeopatica prin expresia: iluzia ca pe un umar este un inger iar pe celalalt este un demon. Simptome psihice Lipsa de incredere patologica in propria persoana Duritate si cruzime fata de animale si/sau fata de oameni Dorinta iresistibila de a jura injura si (Nit-ac, Hyos, Nux-v) Depresie severa si uneori depresie suicidara Istoric de familie abusive mariaj sau relatii abusive Scadere a memoriei cu epuizare mentala Teama de esec Teama ca e cineva in spate (Med) Teama sau impresia ca e urmarit Alcoolism sau consum de droguri Conflicte frecvente Imoralitate Impresia ca are doua vointe(Will, contradiction of, two wills, feels, as if he had.) Iluzia ca e separate de lume(Delusion, that he is separated from the world.) Lipsa de sentimente (Unfeeling, hard-hearted.) Iluzia ca e dublu (Delusion, of being double.) Iluzia ca sub control suprauman (Delusion, is under super-human control.) Iluzia ca vede demoni (Delusion, sees devils.) Uraste(Hatred.) Kill, desire to. Timid (Timidity, bashful.) Furie ce duce la accese violente(Rage, leading to violent deeds.) Simptome generale Ameliorat de mincare

112

Senzatia de dop blocat in diverse locuri din organism (articulatii, stomac) Senzatie de banda in jurul unor segmente ale organismului Simptome locale Gastro-intestinal Ulcer si gastrite ameliorate de ingestia de alimente Urorogenital Hipersexual. Dorinte sadomasochiste sau fantezii sexuale ce implica durere si umilinta Piele Remediu util in eruptiile veziculoase cu foarte mare mincarime ameliorate de apa fierbinte Eczeme Indicatii clinice Probleme de comportament. Depresii. Eczeme. Gastrite. Cefalee. Complex de inferioritate. Depresie maniacala. Paranoia.Ulcer peptic. Schizofrenie. Stari suicidare Comparatii Staph - Istoric de abuzare, inferioritate, furie, ulcere peptice, patologie sexuala Nux-v, Med, Stram, Hyos

TARENTULA HISPANICA Dr Secil Omer Specie de paianjen tarantula. Clasa Miriapode, familia Arahnoide, Zona Spania Remediul se prepara din paianjenul intreg. Caracteristicile generale ale arahnidelor: Ritm intens, ritmicitate, viteza, hiperactivitate. Miscare continua si rapida ades ritmica. Dans, muzica. Prefacatorie. Periodicitate Senzatia de baza pe care o pot avea include: prins incoltit, agresivitate impulsiva, nevoi urgente, izbucniri de scurta durata frica subita de moarte. Prooving facut de Nunez. Actiune: stimularea excesiva a sistemului nervos. Initial apare o hiperactivitate cu munca excesiva. Aceasta faza relativ normala este urmata de o faza cu graba si nerabdare excesiva. Nu poate suporta nici ca cineva din jur sa se miste lent. Apare o mare dragoste de muzica si dans, de regula un dans mai salbatic. Nux-v si tarent - foarte capabili, muncitori, eficienti, competitivi Muncesc zile si nopti fara somn Nux-v din ambitie si competitie Simptome psihice Tarent datorita tensiunii nervoase interioare, nevoia de a se misca si de a fi ocupat Daca activitatea fizica nu e suficienta ca sa compenseze hiperstimularea interna apare destructivitatea. Pot aparea stari de manie cu violenta care se pot regasi si la alte remedii cum ar fi Stram, Bell. Uneori pacientul poate fi foarte viclean si mincinos. Starile maniacale adevarate accese de nebunie, se ajunge la furie si violenta

113

Patima intensitate foarte mare a trairilor Tendinte distructive sparge, sfasie, arunca Manifestari bruste, neasteptate, forta inzecita, la extrem - dorinta de a ucide (stram, bell, hyos) In plan fizic sunt afectate sistemul nervos, inima, pielea si organele genitale mai ales Neliniste interioara ticuri, tresariri, miscari spastice chiar coree excitabilitatea SN Pot porni dintr-o parte a corpului picior, mana, cap. Se extind in tot corpul Nelinistea se poate evidentia mai ales noaptea cand se misca in tot patul, se trezeste cu capul la picioare, tot patul este ravasit. La Ars nelinistea vine de la nivel emotional, nu are atat de multa energie pe cind la Verat agitatia si nelinistea vin dintr-o minte f. activa. Comportamentul lui este de regula extrovertit. Rade fara masura, este necenzurat, dezlantuit, patimas. Poate fi si ascuns viclean inselator, lipsit de onestitate, mincinos. Adesea are o abilitate si ingeniozitate perfida, siretenie, privire vicleana care te invaluie. In general este o fire alunecoasa, inselatoare, manipulativa Foloseste insinuari si este adesea ipocrit pentru a-si atinge scopurile personale. Cel mai grabit remediu din materia medica sulph-ac Merge, mananca repede, se misca repede (alearga) Munceste alert, nu-i suporta pe cei inceti Nerabdator lipsa de viteza la ceilalti ii poate declansa crizele pe strada ii impinge pe ceilalti sa mearga mai repede Efortul fizic si activitatea il amelioreaza. Ii face bine sa se miste permanent, fara pauza sa fie tot timpul ocupat Dans agitat, fara control, vijelios, salbatic. Sare, se invarte in cerc si are un simt pronuntat al ritmului. La Nat-m muzica creeaza un mediu placut pe cind la Aur muzica genereaza o relaxare mentala. Agravat de influentele exterioare care ii excita sistemul nervos: - nu suporta atingerea - nu-i plac anumite culori intense negru, rosu, verde - muzica cu un ritm haotic Anxietate exista multa la tarent: - ca nu va termina treaba, - ca lucrurile nu vor fi facute - ca lucrurile vor merge in directie gresita Exista si o frica irationala, pe care nu si-o poate explica, care vine din tensiunea nervoasa interioara. Stari alternante, trece usor de la o extrema la alta. Emotii puternice, rade tare, gesticuleaza. Ras nervos, spasmodic urmat de plans. Stari de izolare, taciturn dimineata pana la 3 pm dupa care isi revine catre seara. Canta puternic pana cand raguseste. Exista o gradare a patologiei astfel ca pacientul poate fi surprins in oricare din etapele: Faza primara Este un stadiu de isterie reactioneaza exagerat la stimuli exteriori Cand tensiunea interioara devine prea mare apar la nivel fizic contractiile, spasmele, crizele de coree, tendinta la lesin Stres, prea multe activitati, responsabilitati Se mai linistesc cand influentele tensionante scad Faza secundara

114

Persoana incepe sa-si piarda controlul si devine distructiva. Poate deveni violenta. Initial se manifesta cand este singura, sa nu o vada Ulterior devine violenta si in prezenta celorlalti Este o auto-distrugere se loveste, isi smulge hainele, sparge obiecte Stram violenta se manifesta catre ceilalti sau obiecte Faza tertiara nebunia Exista 2 tipuri care se manifesta la persoane diferite sau alterneaza la acelasi pacient: - violenta extrema, cu energie mare pana la dorinta de a ucide - manie erotica care se manifesta chiar la straini Hyos are manie erotica, dar dintr-o pierdere a sentimentului de rusine. Copilul : Incapatanat. Viclean, manipulativ. Mincinos. Nesupus. Neascultator. Hiperactiv. Agitat. Distructiv. Violent. Se prefac bolnavi, se ascund. Mananca nisip Simptome generale. Simptomele apar brusc, cu violenta Crizele se termina de regula cu o transpiratie abundenta pe tot corpul. Transpiratia poate ameliora simptomatologia. Frecarea sau masarea zonelor cu probleme pot produce ameliorare. Friguroasa, transpiratia o epuizeaza, energie vitala mica Periodicitate anuala, la aceiasi ora Senzatii particulare, specifice Cap mii de ace in creier, < lumina, zgomot, atingere, > frecarea capului de perna ciocane, apar si in alte parti ale corpului dintii inferiori ii vor cadea Inima este intoarsa, rotita, compresie, stoarcere Abdomen ceva viu care urca din stomac in gat, ceva se misca in uter, ca in sarcina Agravare: atingere, repaus, zgomot neregulat, fara ritm, lumina puternica, noaptea, somn, act sexual, flux menstrual, frig, spalat cu apa rece, schimbarea vremii Cauze cearta, pedeapsa, vesti proaste, dragoste tradata, cadere, stress Ameliorare: miscare, alergare, frecarea zonei afectate, aer curat, proaspat, spalat cu apa calda, muzica, dans, relaxare, transpiratie, la soare Simptome combinate (Concomitente) - patologie cardiaca si ovariana - graba permanenta si prurit genital - nevralgie maxilar inferior cu durere de stomac - senzatie de caldura la nivelul fetei si palmelor - durere de cap frontala si senzatie de lesin la stomac - senzatie de infundare a urechilor cu durere si sughit Somn Somnul este agitat, foarte greu se linisteste seara Neliniste a picioarelor seara in pat, nu si le poate controla. Se misca in pat toata noaptea, se trezeste cu capul la picioare. Asternuturile sunt mototolite, facute ghemotoc. Sistem nervos Tresariri, spasme, secuse musculare, coree apar mai ales cand este privita

115

Furnicaturi, hiperestezie, senzatia particulara de ace creier, piele Nervi tensionati, stare de incordare la nivel nervos Durere intensa de cap mii de ace in creier Vertij urmat de spasme Fata Ridata, emaciata Poate exprima teroare, anxietate O pupila dilatata si una contractata Iluzia ca vede fete, stafii Piept Angina pectorala Valvulopatie mitrala Accese puternice si bruste de palpitatii Sufocari ameliorate in aer curat, agg de tuse Tuse amel se fumat si agg de zgomot Gastro-intestinal Dorinte: condimente, bauturi reci, cruditati, nisip, sarat Apetit scazut Sete intensa, bea cantitati mari de apa rece Constipatie puternica cu anxietate si neliniste Aversiuni: - carne Genital Hipersexualitate, energie sexuala mare, dorinta mare, promiscuitate femeia simte dorinta in timpul dansului cu un barbat Fibromatoza uterina Metroragii Senzatie de arsura in uter Patologie tumorala ovare, testicule Prurit intens vulvar si vaginal, agg dupa flux menstrual cu uscaciune si arsura Leucoree filanta, transparenta, acida Tenesme vezicale Extremitati Neliniste marcata la nivelul membrelor, mai ales cele inferioare seara la culcare in pat nu le poate controla Hipersensibilitate la varfurile degetelor ameliorate de frecare Senzatie de amorteala in picioare Piele Abcese, furuncule culoare albastruie si dureri arzatoare.Ulcere cutanate.Gangrena TARENTULA CUBENSIS Tarantula cubaneza Acesta este un remediu cu tropism pentru piele util in afectiuni cutanate cu senzatie de arsura puternica. Leziunile pot fi infectii, abcese, ulcere eczema. Pielea este adesea neagra purpurie sau albastruie. Este un remediu foarte util in stari pregangrenoase. Conditii patologice in care este util remediul: Forme severe de inflamatie septica cu durere mare

116

Conditii septice cu prostratie marcata Supuratii avansate coloratie albastruie Durerea este foarte intensa arsuri, intepaturi Frisoane septice intermitente Simptome locale Cap Ameteli dupa caldura, dupa transpiratie fierbinte Durere ca o greutate in crestet Dureri fulgeratoare catre ochiul stang traversand fruntea Ulcere bucale cu senzatie de arsura puternica, se pot extinde la tot tractul digestiv (Ars) Gastro-intestinal Stomacul il simte greu, umflat Pierderea apetitului cu exceptia micului dejun Urinar Retentie de urina. Nu-si poate tine urina cand tuseste Piele Cea mai afectata zona la acest remediu Inflamatii, infectii purulente, cu durere arzatoare si intepaturi. Abcese, gangrena Culoare albastruie. Ulcere cutanate lenese care nu se mai vindeca Paronichie cu senzatie de arsura PATOLOGIA APARATULUI URINAR Dr. Dorin Dragos Substratul afeciunilor urinare l constituie dorina de echitate n cadrul relaiilor, de egalitate, de justee (i, n final, de armonie) n relaii: dorina de a primi ceea ce i se cuvine, de a fi tratat aa cum merit, de a-i fi respectate drepturile. Reacia la lipsa de echitate poate fi de tip ap, foc sau aer. Trei remedii minore-medii (relativ specifice tractului urinar) corespund: Sars, Canth, Petrosel. La acestea se adaug dou mai policreste: Nux-v (dominant de foc, dar i cu o component de aer), Puls (dominant de ap, dar i cu o component de aer). Felul n care reacioneaz la inechitate: reacie puternic, n for, de dominare; reacie slab, se las dominat, asuprit; Infecii urinare Dominant de aer/foc iritabilitate, nerbdare, agitaie Policreste: se prescriu pe baza tabloului general i psihoemoional Nux vomica foc (mnie, tensiune, agravare la mnie) i aer (nerbdare, agitaie, agravare dup expunere la rece / cnd l prinde frigul, ameliorare la cldur sau cnd face o baie cald). Dorina de eficien miciune/defecaie ineficient nevoia de miciune/defecaie persist; persoan / vezica urinar (i rectul) irascibil, agitat, nerbdtoare nu are rbdare s se umple vezica urinar/rectul;

117

tot timpul presat de timp i de nevoia de miciune/defecaie; permanent n tensiune vezica urinar i sfincterele urinare sunt permanent n tensiune tenesme, retenie de urin dureroas, spasme (dureroase) ale sfincterului urinar nsoite de senzaia continu de miciune/defecaie; permanent n activitate senzaia permanent c vezica este plin i c trebuie s urineze, dar elimin numai cantiti mici de urin, care nu amelioreaz senzaia (coninut n termenul de tenesme); nevoia imperioas de a duce la bun sfrit, nu are linite pn cnd nu i termin treaba tabloul este dominat de nevoia imperioas de miciune/defecaie; se ocup de mai multe n acelai timp, abia o termin c se i apuc de altele, este angajat n mai multe proiecte deodat cnd se foreaz s urineze apare nevoia de defecaie; i plac stimulentele, mncarea / condimentele concentrate / fierbini urina i pare fierbinte i este foarte concentrat; agravare cafea, alcool, excese sexuale) care s-l in n priz / alert. Cistit. Pielonefrit. Colic renal (mai ales din cauza litiazei). Simptomele apar nainte de i n timpul miciunii. ag. suprimarea hemoroizilor, n timpul scaunului. Patologia este localizat la nivelul vezicii i a colului vezicii. Lycopodium Laitate, sentimente de inferioritate, lipsit de ncredere n sine. Compenseaz prin vanitate (URINA: excesiv de spumoas), lipsa unei discipline, complacere, se teme s se angajeze ntr-o relaie pe termen lung, i este team s-i asume o responsabilitate, o ndatorire. Contrast ntre atitudinea fa de cunoscui/necunoscui, subordonai/superiori: fa de cunoscui (apropiai, familie etc.), subordonai: tiranic, dominator, arogant, irascibil, nesuferit, nu i controleaz reaciile (furnictur n vezica urinar sau n uretr dup miciune, sediment urinar rou); fa de necunoscui, superiori: teama de public, de confruntare, de autoritate/superiori, timid, introvertit, slugarnic i linguitor fa de superiori se exteriorizeaz cu dificultate i evacueaz cu dificultate vezica urinar senzaie c vezica urinar este plin / presiune / greutate n vezic, nevoie de miciune imperioas dureroas, dar trebuie s atepte mult pn s se declaneze miciunea (adenom de prostat, prostatit). Intelectual, retras. Depresie. Plnge n urma unor evenimente sentimentale sau cnd i se mulumete. Trac, Aversiune pentru companie, totui i este team s fie singur. Cistit. Uretrit. Litiaz renal (dreapt). Agravare la 1600; dup miciune. Enuresis. Causticum Simul corectitudinii, intransigena, idealismul, respectul pentru norme/reguli (K) dirijate ctre exterior (Ca) vrea i consider c este de datoria lui s acioneze/exprime mpotriva nedreptii i a suferinei (K i Ca sunt, ambele, n perioada a 4-a, reprezentnd ideea de aciune pentru nfptuirea datoriei) dac nu reuete, manifestri patologice sugestive pentru incapacitatea de a aciona/se exprima neputin parez/paralizie vezic neurogen. corectitudine n relaiile cu ceilali sinceritate nu se poate abine s nu i exprime sentimentele incontinena, iritaie i mncrime la nivelul meatului urinar;

118

sensibil i impresionabil triri intense, compasiune, nu pot suporta s vad pe alii c sufer: plnge cnd ascult buletinele de tiri sau cnd afl de nefericirea altor fiine miciune involuntar / incontinen urinar i dureri la femei dup ce au nscut; incontinen urinar cnd tuete sau cnd strnut, mai ales la femei vrstnice, incontinen urinar de efort, miciune insensibil / pierde urina fr s simt: nu i d seama dac urineaz sau nu, senzaie de miciune frecvent; enurezis, care poate s dureze pn la vrsta adult); furie, mnie, revolt cnd vede nedreptate disurie: dureri ca o arsur sau ca o tietur n timpul miciunii; tendina compulsiv de a verifica/controla dac exterioriul/mediul/ceilali se supun/conformeaz unor reguli/standarde; teama s nu lase ceva neverificat; verific n mod repetat, obsesiv apa, curentul, gazele, ferestrele, ua etc., inclusiv la locul de munc patologie sugestiv pentru sentimentul c nu poate controla, c a lsat ceva s-i scape, c a omis ceva: paralizia vezicii urinare; retenie de urin fiindc s-a abinut prea mult s urineze. Impoten. * incontinen urinar cnd tuete sau cnd strnut, mai ales la femei vrstnice. Incontinen urinar de efort. Senzaie de miciune frecvent. Enurezis (poate s dureze pn la vrsta adult). Pierde urina fr s simt. Cistit cronic. Cistocel. Nu poate s evacueze urina dac st n picioare, ci doar cnd st aezat. ag. la rece, frig, cureni de aer; la femei: dup ce au nscut. am. vreme noroas, umed sau ploioas. Evacuarea urinei = debarasarea de reziduurile emoionale ale interaciunii cu ceilali. Pentru a se menine armonia relaiilor cu semenii trebuie s existe un echilibru ntre: eliminarea reziduurilor emoionale nu poi s zici orice oricnd ntruct exist riscul de a periclita anumite relaii (incontinena urinar), reinerea reziduurilor emoionale dar nici nu trebuie s ii prea mult n tine, chiar dac o faci pentru a menaja pe alii (paralizia vezicii urinare; retenie de urin fiindc sa abinut prea mult s urineze nu mai poate s evacueze urina dac o reine prea mult; retenie de urin dup o intervenie chirurgical). Remedii mici: se prescriu pe baza simptomelor fizice (particulare) Petroselinum aer i foc. Mncrime uretral agitaie: iritaie uretral (uretrit), mai ales ctre meatul extern (fosa navicular); mncrime: dureri intense, senzaii intense de furnictur i de mncrime, resimite adnc n uretr i la nivelul colului vezicii, uneori att de intense nct pacientului i vine s-i vre ceva n uretr ca s se scarpine nuntru. Durere dac nu poate s evacueze imediat urina. agitaie psihic i motorie: nevoia intens, brusc, irezistibil de a urina pacientul sare n sus (repezindu-se la toalet); mai ales la copil: copilul, cuprins dintr-o dat de nevoia brutal i dureroas de a urina, ncepe s se agite n toate direciile, s danseze, s opie, s sar n sus i n jos. Berberis Dureri care iradiaz:

119

din zona afectat ctre alte regiuni sau migreaz cu totul n alt zon a corpului: mai ales de la nivelul rinichiului (spre vezica urinar, testicule i coapse; dureri sgetnd ascendent i descendent de-a lungul tractului urinar; durere vezical ca o arsur (sau ca o tietur), cu nevoia imperioas de a urina, care iradiaz de la vezica urinar prin uretr. AGRAVARE: dup miciune sau cnd nu urineaz; Colic renal, mai ales stng: dureri acute/ascuite (mpunstur, junghi, neptur) sau colicative, cu instalare brutal, crize de o mare violen; Senzaie de bule (de fierbere, de efervescen sau de amoreal) la nivelul rinichilor. AGRAVARE: trepidaii / zdruncinturi, cnd pete, ejaculare, menstruaie, cnd se apleac n fa; la cea mai mic micare. AMELIORARE: dac i imobilizeaz partea afectat; n timpul miciunii. Localizarea patologiei: rinichi stng, ureter, colul vezicii urinare, uretr, meatul urinar. URINA: nchis la culoare, plin de sediment roiatic sau gelatinos (cu mucus). Cistit. Pielonefrit. Colic renal. Expunere la frig declannd/agravnd inflamaia aerul care nteete focul anxietatea / teama / nesigurana declaneaz mnie, iritabilitate, comportament abuziv. Aconitum napellus aer extrem: spaim intens: eveniment ocant, suprasolicitant psihic; confruntare cu ceva neobinuit, necunoscut, nemaintlnit; de exemplu, naterea, att pentru mam, ct i pentru copil: retenie de urin, mai ales dup travaliu sau la nou-nscui; expunere la frig (Puls); Team, anxietate, nesiguran. Simptomele ncep brusc (cistit, pielonefrit). Senzaie de presiune i de arsur nainte de miciune. Nevoie anxioas de miciune (nevoie imperioas de miciune nsoit de anxietate). Arsenicum Arsenic (As) expansiunea (gr. Va) n planul aciunii/deciziei i a cunotinelor care le substaniaz (per. 4), extindere/lrgire pentru a cuprinde totul, pentru a nu-i scpa nimic scrupulozitate fa de detalii, ordine, organizare; Nevoia de siguran aerul nevoie de siguran anxietate; anxios, agitat, temtor; strnete, amplific l fac s devin n contrast cu focul egocentric, mnios i abuziv cu cei din jur. dureri cu caracter de arsur i urin iritant, coroziv, senzaie cronic arsur la nivelul vezicii

120

frisoane, agravare cnd are frisoane

urinare, fr legtur cu miciunea); distrucie / degradare: urin nchis la culoare, neagr, miros putred;

Agravare n timpul miciunii. Simptomele apar la nceputul miciunii. Cistit. Cistit interstiial. Pielonefrit. Uretrit. Hepar sulphur carbonat de calciu sulf vulnerabilitate (aer) remediul cel mai sensibil la / afectat de factori / evenimente exterioare: vreme, zgomot, lumin, substane chimice i mai ales la rece, extrem de sensibil la durere se plnge exagerat; mnie Dorina de protecie. Cnd simte c securitatea i este ameninat, reacioneaz prin: foc: furie sau mnie, impulsuri puternice, violente, uneori suicidare, iritabili, comportament abuziv URINA: snge curat la sfritul miciunii

miciune dureroas dup expunerea la frig sau cnd rcete (Dulc); vezic urinar slbit;

Cistite sau pielonefrite recurente. Stricturi uretrale. elimin urina n cantiti mici (picur) i cu ntrziere. aerul anxietate, ipohondrie, nerbdare, grab, descurajare, suicid. friguros; AGRAVARE la rece (chiar i numai o parte a corpului: mn, picior, atingerea unui obiect rece, cureni de aer, vnt rece i uscat). dureri: neptur, achie (Nit-ac). Nitric acid Hidrogen (H) exagerare, extremism, implicare total, se dezlnuie fr nici o reinere, trecnd dincolo de orice limite, convins de dreptatea lui, nu cru pe nimeni i nimic; este omul unui singur adevr i al unei singure legi; nu acord drept de existen i de opinie nimnui altcuiva. strnete, amplific focul Iritabilitate i izbucniri de mnie. Critic. Impulsuri violente, de a njunghia sau ucide. Fric de foc, vise cu foc, piromanie. Miros puternic (acru, brnz veche) al secreiilor, transpiraiei.

Azot (N) expansiunea (gr. Va) personalitii (per. 2), afirmarea de sine, extinderea sistemului de valori i semnificaii, lrgirea concepiei asupra lumii, expresie a tendinei profunde de a se redescoperiri.

121

Egocentrismul excesiv Convins de ideile sale, de dreptatea sa, se vede doar pe sine, preocupat doar de sine, de sentimentele, emoiile, sntatea sa. Nu las de la el, nu ine cont de ceilali, invadeaz, consider c ceilali i sunt datori, c poate dispune de timpul lor. Tendina la expansiune din faza compensat nelegtor pentru suferin i privaiune, compasiv fa de cei care sufer sau sunt lipsii de mijloace. acuz pe toat lumea de problemele sale Iritabil, fnos, nesuferit (mai ales dimineaa), mnios, dur, neierttor, abuziv n comportament i n vorbe, incisiv (foc distructiv) . dureri cu senzaie de neptur/achie n vezic / uretr nainte de / n timpul miciunii; afeciuni inflamatoare supurative, distructive, ulcerative (cistit, uretrit); presiune n vezic. miros neplcut, puternic, respingtor al urinei [precum urina de cal (Benzac)], transpiraiei, secreiilor; anxietate pentru sntate, pesimism, depresie rceal afectiv, psihic friguros, agravare: dac rcete, dup expunere la frig; senzaie c urina este rece; agravare n timpul ereciilor; Convins de dreptatea sa ranchiunos, certuri nesfrite, procese, nu admite scuze, nu iart, nu uit, nu se mpac, vina aparine integral celuilalt, rupe relaiile, nu mai vorbete cu persoana respectiv. Egocentrism extrem ipohondrie extrem, revendicativ, acuzatoare, vehement n a-i reclama drepturile (orice i se cuvine), Nux vomica Dominant de ap Pulsatilla ap (urina conine mucus) i aer. Revendic susinere, protecie. Nesiguran, nevoia de sprijin / suport, schimbtoare, vrea s fie susinut / bgat n seam, s te ocupi de ea, s i se acorde permanent atenie un moment dac nu se concentreaz, a i scpat urina; nu i controleaz emoiile, le las s se manifeste nu poate s in urina, urina curge liber; plnge imediat, din orice nevoie intens de miciune, aprut brusc; i dorete consolare, la cea mai mic emoie plnge nevoia imperioas de miciune apare chiar i atunci cnd numai o pictur s-a acumulat n vezica urinar; plnge mult evacueaz o cantitate mare de urin; ameliorat cnd plnge, agravat dac trebuie s-i reprime emoiile, dac nu poate s plng durerea sporete de la o clip la alta atunci cnd se abine s urineze; AGRAVARE: dac nu se poate exterioriza, atunci cnd se acumuleaz reziduuri emoionale / energetice agravare nainte de menstruaie sau la suprimarea menstruaiei;

122

dac nu este consolat, nu i se arat cldur sufleteasc, dac este tratat cu rceal i nu i se acord adpost / protecie agravare expunere la vreme rece i umed, dac prinde umezeal la picioare, dac rcete; cnd se amplific sentimentul de vulnerabilitate agravare cnd st ntins pe spate; agravare la mers; Dureri ascuite apar mai ales dup miciune. Patologia este localizat la nivelul colului vezicii, vezicii, uretrei. URINA: hematuric. Sarsaparilla Sarsaparilla este unul dintre cele mai importante remedii specifice pentru tractul urinar. Practic este cel mai bun remediu de care dispunem pentru cistita simpl necomplicat i, de asemenea, este util i n boli mai severe ale aparatului urinar. Cistit. Pielonefrit. Hematurie. Calculi renali sau vezicali. MENTAL de tip ap: Kent descrie o stare de slbiciune, apatie, torpoare. Componenta de ap: depresie, tristee, dezndejde, miciune abundent, evacueaz o mergnd pn la disperare, proast dispoziie, care o cantitate mare de urin face ursuz are tendina de a compensa prin activitate, dar nu este capabil de efort fizic Ataament retenie de urin pentru ea fiecare ceart este o ameninare pentru cu durere intens, ca o arsur, la relaia nsi se teme c fiecare ceart este sfritul sfritul miciunii; durerea relaiei survine la eliminarea ultimelor picturi de urin Pe lng aspectele mentale de tip ap: Clarke menioneaz ns i aspecte de: F irascibilitate i susceptibilitate senzaie de arsur; hematurie; o URINA: cu sediment roiatic; ultimele picturi c evacuate sunt amestecate cu snge; a evacueaz aer odat cu urina fistul e r anxietate, team c relaia s-ar n timpul miciunii, are frisoane care pornesc de putea ncheia privnd-o de cldura la nivelul vezicii urinare, rspndindu-se n tot afectiv; corpul; ag. vreme rece i umed nerbdare, instabilitate nevoia frecvent de a urina temperamental i schimb repede dispoziia Simptomele apar: cnd necesitatea de a urina devine imperioas, provocnd dureri; la sfritul miciunii. AGRAVARE nainte de i n timpul menstruaiei. Patologia este localizat: la nivelul vezicii urinare i a colului vezicii urinare; rinichiului drept. Sarsaparilla trebuie avut n vedere cnd principalul simptom este durerea la sfritul miciunii. Equisetum ap ataament acumulare, retenie: are frecvent dorina de a urina, cu eliminarea unei mari cantiti de urin; URINA: nchis la culoare, uneori conine mucus; 123

se simte mai bine/ameliorare cnd vezica este plin: * dorina de miciune crete n paralel cu golirea vezicii. Dorina de miciune este cu att mai mare cu ct volumul de urin din vezic este mai mic este mai presant cnd vezica urinar este aproape goal; cnd este ceva mai mult urin, senzaia este mai puin presant, iar disuria este mai puin pronunat; senzaia permanent c vezica este plin n timpul sarcinii, neameliorat dup miciune; nu se simte bine cnd vezica este goal: durere i senzaie de plin la nivelul vezicii, chiar i dup golirea acesteia / chiar i atunci cnd sunt doar cteva picturi de urin n vezica urinar; nevoia este resimit i dup ce miciunea s-a ncheiat; simptomele apar n timpul sau la sfritul miciunii; durere la sfritul miciunii (Sars); Cistit. Enurezis. Sepia Tracasare revendic dreptul la repaus/relaxare. Nevoia de dinamism/activitate devine excesiv: se implic n prea multe activiti, se angajeaz s fac prea multe (agravare dup prima parte a zilei: 2(3)-4(5) p.m.) (Sep: micare activ, contracie dinamic; exerciiile dinamice, ritmice o nvioreaz deplasare, micare, AMELIORARE la efort fizic intens, orice form de activitate Nux-v: ncordare, contracie static sedentarism) tracasat dorina de repaus/relaxare (de a fi lsat n pace) ameliorare seara; * aversiune pentru companie; * ameliorat cnd este singur; alteori i este groaz s rmn complet singur; degenereaz n stagnare i atonie: fizic: laxitatea esuturilor, a musculaturii netede, esuturi flasce, hipotone constipaie (de obicei fr senzaie de defecaie); staz venoas, insuficien venoas cronic, varice; slbirea planeului pelvin cu prolaps genital, incontinen urinar (polakiurie, miciune imperioas) la efort, tuse, rs, strnut, agravare n timpul menstruaiei. emoional: insensibil, dur, indiferent, deprimat, neimplicare, nepsare, pierderea dorinei sexuale; orice solicitare este o povar, copleit de prea mult treab senzaie de presiune nainte de miciune; trebuie s se grbeasc la toalet; senzaie perineal de presiune n jos; iritabil, se enerveaz, nu se mai stpnete, ip nevoie imperioas de miciune frecvent sau aprut brusc; mnioas, sarcastic, tioas sindrom de vezic iritabil, cistit recidivant, cu sediment urinar rou-nchis sau sanguinolent; cnd ceva/cineva o deranjeaz, la orice solicitare, arunc celorlali n fa adevruri dureroase, cuvinte usturtoare, dup care adesea este cuprins de remucare, se simte vinovat Plnge fr s vrea i fr s tie de ce incontinen urinar, enurezis; mental: lentoare, opacitate URINA: este din ce n ce mai tulbure pe msur ce se evacueaz. partea stng.

124

AGRAVARE: rece (friguroas), contact sexual, dac are frecvent relaii sexuale, tulburri hormonale (nainte de sau dup menstruaie, periodicitate de 28 de zile, n timpul graviditii, pierderea unei sarcini, avort, menopauz) sau sexuale. Natrum carbonicum ap mascnd focul: aparent sunt blnzi, rafinai, altruiti (veseli), dar adevrul apare la urm: aversiunea (inexplicabil alergii alimentare; mai ales la lapte) fa de anumite persoane / companie durere i arsur la sfritul miciunii; fisuri sau iritaii uretrale / la nivelul meatului uretral, cu senzaia de arsur i nepturi nu i place s se deschid ctre ceilali, prefer s fie singur, timid, ag. de soare). Persoan dificil, complicat, greu de mulumit, n ciuda aparenei blnde, creia nu i plac schimbrile, ataat de un status quo simptome persistente (cistit recidivant, sindrom de vezic iritabil); sensibil att la cald ct i la rece, interval ngust al limitelor de confort; sensibil la muzic; plnge (incontinen urinar?) i devine melancolic, cnd ascult muzic; prefer intenionat piese triste; AGRAVARE la schimbarea vremii, furtun; Rhus toxicodendron Pmnt: rigiditatea / nepeneala morocnos i depresiv. rigiditate, fixitate mental, tulburri obsesiv-compulsive, ritualuri, superstiii, idei fixe. cistit cu retenie de urin dureroas; agravare n timpul ereciilor; AGRAVARE la nemicare, dac ntrzie / amn miciunea mult timp, dup ce nceteaz micarea / efortul fizic, trebuie s se mite permanent agitaie, se mic pentru a ameliora durerea. AGRAVARE la rece, dac prinde umezeal la picioare, dup expunere la frig, dac rcete. Dulcamara n majoritatea relaiilor: apa / umezeala Ataamentul Constituie fondul i frna focul / cldura Iubirea constituie dinamismul La Dulcamara, ataamentul se refer mai ales la relaiile familiale (anxietate legat de familie, dominatoare, ncpnat, ncordat, tensionat, pe punctul de a izbucni mnioas, implicat n probleme de familie FOC; toat consultaia se consum n jurul discuiilor legate de controversele de familie): Anotimpurile unei relaii: primvara (nceputul idilic / roz; cldura sufleteasc este doar o promisiune); vara (cldura sufleteasc plenar, pasiunea, momentele cele mai bune, de activitate); toamna (cldura alterneaz cu rceala, se culeg / ies la iveal roadele de multe ori certuri; vremea devine alternant schimbarea vremii mai ales cnd zilele calde sunt urmate de seri reci = certuri; ag. vreme rece (disensiuni, rceal sufleteasc), umed / ataament, toamna spre sfritul unei relaii iubirea / cldura scade dar ataamentul / umezeala sporete); iarna (desprirea definitiv rceala devine permanent). Simte nevoia s-i manifeste nemulumirile: neexprimarea lor este dureroas (cistit cu retenie de urin dureroas);

125

cu att mai mult cnd exist rceal sufleteasc (durerea i necesitatea imperioas de a urina sunt mult accentuate atunci cnd i este frig, cnd rcete, cnd are frisoane). Dominant de foc disurie Cantharis; rceal Camphora; distrucii Kreosotum; Cantharis foc. Iritare, mnie, furie. Cistit (de la uoar pn la sever) cu tenesme i disurie important; uretrit, pielonefrit. Senzaie intens de arsur nainte, dup, dar mai ales n timpul miciunii: fiecare pictur care trece pare s fie ap clocotit. Cistit hemoragic. Urina cu cheaguri mari de snge. Urineaz involuntar sau scap urina dup miciune, agravare: cnd are cistit, n timpul menstruaiei. Dureri ngrozitoare la nivelul vezicii, colului vezicii i uretrei, AMELIORATE temporar dup miciune. Pacienta ip de durere n timp ce urineaz. Iritabilitate extrem, nu se poate stpni deloc senzaie imperioas de miciune la acumularea unei cantiti infime de urin n vezic: nevoia de miciune apare la fiecare 23 minute, dar nu poate evacua dect cteva picturi de urin. Simte c dac i-ar putea goli complet vezica ar putea gsi alinare. Senzaie voluptuoas n timpul infeciei; iritaia i declaneaz excitaie sexual, cu erecii violente, dureroase. Urin excoriant, chiar i organele genitale externe sunt iritate (oprite). AGRAVARE: cnd bea, cnd aude ap curgnd, cnd are erecii, n timpul contactului sexual, n timpul ejaculrii. AMELIORARE: aplicaii reci, dup ce urina a fost evacuat complet. Simptomele apar nainte de, n timpul i la sfritul miciunii. Durerea poate s nceap dup ce au fost evacuate cteva picturi. Patologia poate fi localizat la orice nivel al tractului urinar. MENTAL: este nnebunit() de durere; i vine s se trag de organele genitale externe sau chiar s se masturbeze. Pielonefrit: dureri ngrozitoare la nivelul rinichilor, iradiind spre vezica urinar; AGRAVARE: la micare, cnd apare senzaia de miciune, la atingere sau la zdruncinturi; urina devine hematuric la scurt timp dup debutul simptomelor, uneori pacienta evacueaz snge curat. Cantharis trebuie avut n vedere atunci cnd pe primul plan se afl durerea. Camphora Senzaie de presiune i spasm la nivelul vezicii urinare. Cistit cu disurie, senzaie de arsur uretral n timpul miciunii. Pielonefrit. Nevoie brusc de a urina dei jetul de urin este subire. Simptomele apar n timpul miciunii. URINA: de culoare verde. Adesea are aciune complementar fa de Cantharis i finalizeaz cazul. Principala indicaie este efectul de rcire rceala este un simptom constituional de baz, n cazurile att acute, ct i cronice; pete reci localizate (Asar);

126

senzaie rece-dureroas (are simultan senzaie de rece i de durere); colaps, mai ales asociat cu frisoane reci, rceal i vitalitate mult sczut, cu puls abia perceptibil. foarte friguros, tremur de frig, dar nu suport s fie acoperit (Carb-v), dorete s stea dezvelit, ba chiar poate dori bi reci ca gheaa, care l amelioreaz; se acoper cnd are febr; se descoper imediat ce temperatura cutanat scade (pielea devine rece). Kreosotum Focul distructiv miasma sifilitic agravare noaptea: senzaie brusc de miciune, mai ales noaptea n pat, nu poate s se ridice din pat suficient de repede i se scap n pat). Iritabil i fnos cnd este tratat cu rceal, izbucnete fr s se poat stpni miciune involuntar, agravare dac introduce minile n ap rece. Excoriaii, inflamaie a mucoaselor cu infecie purulent ce determin friabilitate tisular i sngerare. Miros puternic, neplcut, fetid. Arsur sau mncrime vulvar foarte intens n timp ce urineaz. URINA: cu miros respingtor, brun sau hematuric, iritant, coroziv. Inflamaie acut fierbineal pulsatil Belladona; inflamaie determinnd acumulare de ap Apis; constricie i hemoragie Cactus; hipersensibilitate, distrugere Mercurius corrosivus; Belladona Inflamaia acut, brusc (Canth iritare). Fierbineal, zvcniri, roea. Inflamarea brusc a rinichilor sau vezicii urinare cu febr nalt. Nevoie imperioas de a urina aprut brusc. Are tenesme i se foreaz s urineze. Senzaie spastic de strngere la nivelul colului vezicii urinare. Agravare la zdruncinturi: tuse, cnd se mpiedic, cnd pete greit, cltorie n mijloace de transport. Localizarea patologiei: mai ales rinichiul drept i colul vezicii urinare. URINA: pare fierbinte; hematuric, conine cheaguri de snge. Apis Focul (inflamaia) care reine apa: inflamaie oligurie, edem, anasarc; dup remediu se reia fluxul urinar; retenie de urin, mai ales la nou-nscui; glomerulonefrit; arsur / neptur (foc), mai ales la nceputul miciunii, ca i cum ar vrea s previn evacuarea urinei (apei); cistit cu nevoie imperioas de miciune frecvent, dureroas (simptom nespecific, caracteristic bolii, nu remediului), mai ales nainte de menstruaie; pielonefrit; AGRAVARE nainte de menstruaie (nainte de declanarea fluxului; AGRAVARE la cldur, mai ales cldur aplicat local. Ameliorare la rece. Simptomele apar nainte de, la nceputul, n timpul, dup miciune. Localizarea patologiei: colul vezicii urinare, rinichi. Cactus constricie (dureri constrictive insuportabile la nivelul vezicii urinare, adesea cu retenie spastic de urin cu dureri spastice / crampe insuportabile); hemoragie (cistit hemoragic, evacuarea dureroas de cheaguri de snge).

127

Colici ureterale cu litiaz, snge sau cheaguri de snge n urin. Mercurius corrosivus Hipersensibilitate, distrugere miasm luetic (agravare noaptea). Hipersensibilitate: miciunile sunt frecvente i foarte dureroase (att de dureroase, nct transpiraia i se scurge n picturi mari); cistit cu nevoie imperioas de a urina, disurie, senzaie intens de arsur la nivelul uretrei i al vezicii urinare, adesea neameliorat dup evacuare; nevoia permanent de a urina, cu sentimentul c nu i va trece niciodat; urina este evacuat pictur cu pictur; tenesme severe; URINA: snge i mucus n timpul i la sfritul miciunii. Verzuie. Seamn cu Merc-sol, dar intensitate deosebit a tenesmelor i a manifestrilor ulcerative, excoriante. Secreii iritante, excoriante: secreie groas, verzuie. Terebinthina Foc distructiv (diatez luetic). Seamn cu Kreos prin: tendina coroziv; senzaiile de arsur la nivelul organului afectat; predispoziia la hemoragii la nivelul tractului urogenital (specificitate: Kreos genital; Tereb urinar). Este util afeciuni urinare (nefrit, infecii severe ale tractului urinar, inclusiv pielonefrit) nsoite de simptomul cheie caracteristic: urina foarte nchis la culoare, fumurie, prin hematurie masiv (cistit hemoragic), urin cu miros de violete. Pielonefrit: arsur n regiunea rinichilor (mai ales rinichiul drept) i prostraie. Arsur i tenesme n timp ce urineaz; durerile iradiaz ascendent, spre rinichi. Uretrit cu senzaie intens de arsur; secreie uretral cronic. AMELIORARE n repaus, n timpul miciunii. AGRAVARE la plimbare n aer liber. Inflamaie cronic (probabil sindrom de vezic iritabil) Hydrophobinum Infecii urinare. Sindrom de vezic iritabil. Arsur/mncrime n vezica / uretr dup miciune. Necesitate imperioas de a urina/miciune involuntar cnd aude/atinge/vede ap. Tuberculinum Sindrom de vezic iritabil (cistit cronic) Schimbtor agravare la schimbarea vremii; Nerbdare durere dac amn miciunea fie i numai foarte puin. Populus tremuloides Sindrom de vezic iritabil: sindrom urinar jos persistent dup un episod acut (unei cistite secundare unei sarcini, unei intervenii chirurgicale, unei afeciuni prostatice). Piurie. Disurie i tenesme. Caracteristic: durere retropubian la sfritul miciunii. Natrum carbonicum Sepia Sicoz vizeaz mai degrab patologia genital, dect urinar Cnd simptomele seamn mai mult a uretrit dect a cistit, ne gndim la remediile care vizeaz preponderent patologia genital: Dou sunt mari policreste, puternic antimiasmatice:

128

Fire puternic, deschis, liber, necenzurat, extremist: Medorrhinum; Fire slab, ascuns, complexat: Thuja; Medorrhinum Expresia tipic a sicozei: manifestare ctre exterior, proliferare n exterior, invadare a exteriorului, nstpnire asupra exteriorului, dobndire, acumulare, posesiune, s aib ct mai mult ceea ce se reflect n impulsul sexual excesiv. ct mai multe relaii, experiene, senzaii (droguri, alcool). Sexualitatea excesiv boli venerice: Uretrit nespecific. Consider c i se cuvine, c este dreptul lui s aib ct mai mult boli urinare: Nefrit. Cistit recidivant. Episoade repetate de cistit care debuteaz la scurt timp dup nceperea unei noi relaii sexuale. Durere la nivelul colului vezicii urinare la sfritul miciunii. Durere renal ameliorat dup miciune. Senzaie frecvent de miciune noaptea i n timpul menstruaiei. Thuja Prescrierea remediului se bazeaz pe probleme genitale i/sau istoric de uretrit suprimat; tabloul psihic: Fragilitate a imaginii despre sine orice o poate sfrma i ascunde adevrata nfiare personalitate disociat: Jetul urinar se bifurc. manifestri care-l trdeaz leziuni cutanate care ies n relief veruci, papiloame, condiloame, polipi suprimai sau nu; Veruci, tumori cutanate pe fa i pe pleoape. Urcioare. miros neplcut; Transpir pe prile neacoperite. *- Transpiraia este uleioas cu miros dulceag sau respingtor. Picioarele cu transpiraie excesiv i urt mirositoare. Urina cu miros dulce, respingtor. Faa gras sau uleioas. afinitate/repulsie pentru ceea ce are un miros neplcut: ceap, usturoi. Se coreleaz cu tendina pe care o au muli dintre cei care au avut boli venerice de a ascunde aceasta. Cea mai frecvent, pn n urm cu cteva deceni, era gonoreea multe simptome nespecifice de gonoree (patologia este mai degrab genital dect urinar): acut uretrit acut: Senzaie de miciune imperioas aprut brusc, dureroas; durere tioas dup miciune; sindrom de vezic iritabil (simptome de tip cistitic persistente, urmnd sau nu dup un episod de cistit acut, dar fr semne obiective de infecie/inflamaie urinar); complicat: artrit gonococic; sechelar: Istoric de gonoree (stricturi uretrale); URINA: miros dulce, respingtor. Spumoas. Istoric de reacii adverse postvaccinale. Cistit cronic ori interstiial. Uretrit. Dou sunt remedii mici-medii, specifice: Clematis Uretrit induraii sau stricturi uretrale cu arsur violent la evacuarea ultimelor picturi de urin. Cistit:

129

arsur chiar la nceputul miciunii, dup care evacuarea este nedureroas; arsur la nceputul i la sfritul miciunii; nevoie de miciune brusc, dureroas trebuie s se grbeasc s urineze; miciune incomplet sau ntrerupt brusc; miciune involuntar; urina continu s se scurg involuntar dup ncheierea miciunii. Cannabis sativa Cistit secundar unei uretrite acute (gonoree). Uretrit. Cistit. Durere i spasm la nivelul colului vezicii urinare la sfritul miciunii. Uretra: inflamat, dureroas. AGRAVARE la: atingere, presiune, cnd merge cu picioarele strnse laolalt (n timpul mersului ndeprteaz picioarele unul de cellalt). Secreie uretral (groas, glbuie) cu iritaie i edem. Stricturi uretrale. Meatul: iritat, inflamat, tumefiat; arsur / usturime (mai ales la evacuarea ultimelor picturi); presiune (ca i cum ar vrea s ias ceva n afar) atunci cnd se foreaz s urineze. n timpul miciunii, durerea iradiaz retrograd, de la meat spre vezica urinar. Trebuie s atepte mult pn cnd ncepe s urineze. Miciunea este ntrerupt. nchidere spastic a sfincterului urinar n timpul miciunii cu ntreruperea jetului de urin. Cistit cu senzaie de arsur n timpul i la sfritul miciunii, durerea localizndu-se cu precdere la nivelul uretrei i, nc i mai specific, la nivelul meatului urinar. Senzaie de defecaie n timpul miciunii. Erecii dureroase, dureri n testicule. Asemnare puternic cu Cannabis indica, dpv mental i fizic. Manifestrile confuzionale sunt mai puin severe la Cannabis sativa, care acoper o gam mai larg de simptome urogenitale. Cannabis indica Arsur vezical i, mai ales, uretral n timpul miciunii. Nevoie permanent de miciune, chiar dup ce a urinat. Urina continu s se scurg dup miciune. Senzaia c urina se scurge involuntar, chiar i atunci cnd este uscat. Istoric de gonoree suprimat medicamentos. Dureri renale cnd rde. Simptomele apar nainte, n timpul i dup miciune. Patologia este localizat la nivelul uretrei, meatului, vezicii, rinichilor. Cistit cronic. Uretrit. Arnica Cistit dup traumatisme la nivelul vezicii urinare, cum ar fi interveniile obstetricale (aplicarea de forceps). Retenie de urin. Incontinen urinar urina continu s se scurg dup miciune. Doryphora Uretrit i cistit la copii mici, declanate de stimuli mecanici, cum ar fi baia cu bule, haine strmte etc. Staphysagria - Reprimare, abuz Unde dintre cele mai frecvent folosite remedii deoarece corespunde substratului psihoemoional caracteristic pentru afeciunile urinare: este nedreptit. Este umilit, asuprit, insultat, jignit pe nedrept. Este obligat s nghit ofense, un comportament abuziv fr a riposta. ndur suferine i dureri de-a lungul multor ani cistit cu debut / agravare dup traumatizarea mecanic a zonei: (primul) contact sexual sau care apare dup fiecare

130

contact sexual, mai ales cnd este foarte viguros; dup intervenii / manevre urologice pe vezic (sondare etc.); n timpul travaliului. Ameliorare cnd st ghemuit pe o parte (care-i d un sentiment de protecie). Blnd, supus, este incapabil s i apere drepturile reprimarea / nbuirea sentimentelor de mnie arsur i tenesme; nu se supr, nu se nfurie, nu spune nimic, reine n el persist nevoia de miciune / senzaie c nu i-a golit complet vezica dup miciune; adenom de prostat cu retenie de urin. ar trebui s spun, s se elibereze de mnia acumulat (miciune), dar nu o face, ceea ce i agraveaz starea simptomele apar n timpul sau dup miciune; dureaz mult dup ce vezica s-a golit continu n intervalul dintre miciuni; i vine adesea s zic (are foarte frecvent senzaia de miciune, dorina imperioas de a urina), dar i reprim aceast pornire. Enurezis. Uretrit. Copii Borax Copilul mic (cu cistit) care ip nainte de a urina, anticipnd durerea. Doryphora Uretrit i cistit la copii mici, declanate de stimuli mecanici, cum ar fi baia cu bule, haine strmte etc. Petroselinum mncrime; Meatul Copaiva Inflamaie, durere i arsur la nivelul colului vezicii urinare. Durere de tip inflamator la nivelul meatului urinar. Senzaie de miciune imperioas frecvent i dureroas la femei vrstnice. Miciune ntrziat i jet subire. Cannabis sativa Noaptea Eryngium aquaticum Senzaie de miciune permanent, mai ales noaptea. Urina se scurge (picur) permanent cu senzaie intens de arsur. Borax Nevoia imperioas de a urina apare mai ales noaptea, foarte rar n timpul zilei. Copilul mic (cu cistit) care ip nainte de a urina, anticipnd durerea. URINA: iritant, coroziv, miros ptrunztor. Tendina sifilitic Mercurius corrosivus Terebinthina culoarea fumurie a urinii; Kreosotum Litiaz vezical Pareira brava remediu specific urinar i, mai ales, prostatic; simptome nespecifice, caracteristice pentru retenia de urin prin obstrucie la evacuarea vezicii (prin adenom de prostat,

131

calculi vezical): polakiurie, incontinen urinar prin prea plin, scpri involuntare de urin, nu poate urina dect dac st n patru labe (pareira-patru) sau cu fruntea sprijinit de podea; calculi renali; apa (ataament, reinere, pstrare, amintiri mucus) nbu focul (mnie hematurie) resentimente acumulate, condensate ( mas solid: prostat, calcul vezical) care blocheaz eliminarea reziduurilor emoionale (evacuarea urinei), genernd suferin; ar vrea s spun dar nu i poate depi resentimentele senzaie de distensie a vezicii nsoit de disurie, necesitate imperioas dureroas de a urina; dureri / crampe, de mare intensitate la nivelul vezicii urinare care iradiaz n jos pe membrele inferioare i n coapse (echivalentul forului interior) cnd se foreaz s urineze; tendine contrarii, scindare / dualitate luntric jetul urinar se bifurc. Uva ursi remediu fr o personalitate distinct; se poate prescrie nespecific n infeciile urinare nsoite sau nu de calculi: cistit: dureri, presiune, spasm la colului vezicii urinare dup ncheierea miciunii; cnd recurena cistitelor este cauzat de litiaz vezical; arsur n uretr la sfritul miciunii; gdilitur n uretr; poate fi nsoit de leucoree (Sep); urin gelatinoas (cu mucus). Prostat Chimaphilla umbelata simptome nespecifice, caracteristice reteniei de urin din adenomul de prostat: senzaie de umfltur n perineu cnd se aaz, are senzaia c st pe o bil; nevoie constant de a urina; merge la toalet de mai multe ori ntr-o noapte i trebuie s fac un efort pentru a urina; st cu picioarele deprtate i corpul aplecat nainte (seamn cu o umbrelumbelata) pentru a urina; dureri neptoare pe ntregul traiect al uretrei n timpul i n intervalul dintre miciuni; urina conine o mare cantitate de puroi gros, filant i, adesea, snge. Hydrangea dificultate n declanarea miciunii; calculi renali colici, depozit urinar; Pareira brava Arbore de decizie Principalele caracteristici sunt durerea, nevoia imperioas de miciune, incontinena. Dac are foarte intens durerea, (arsur, am. rece): Canth; la sfritul miciunii: Sars; nevoia imperioas de miciune, ameliorare la cald: Nux-v; incontinena: Sep, Caust; toate trei, n corelaie: cnd apare nevoia de miciune, dac nu merge imediat durerea crete foarte mult se scap dac nu se concentreaz (incontinena): Puls;

132

mncrimea / iritaia la nivelul uretrei: Petrosel; Tonus psihic: anxietate, iritabilitate, revendicativ (agravare la rece) arsur cronic n vezic, nelegat de miciune, agravare cnd are frisoane, agitaie: Ars; disurie dup expunere la frig, hematurie terminal, hipotonie vezical (miciune ntrziat, urina picur): Hep; uretrit, presiune n vezic, nepturi n vezic i n uretr nainte de i n timpul miciunii, miros ptrunztor (urin de cal): Nit-ac; foarte irascibil: Nux-v (ameliorare la cald); nnebunit de durere: Canth (ameliorare la rece); plngcios: Puls; revoltat: Caust; nepsare iritabil, stul de via: Sep; blndee supus: Staph; retras, nchis, sensibil, dificil, timid: Nat-c; tiranic / linguitor: Lyc; slbatic, netemperat, aventuros: Med; nemulumit, caut noul: Tub; preocupat de familie dominatoare: Dulc; geloas, activ: Apis; exaltat: Cann-i; ascuns, nu are ncredere n sine: Thuja; Ameliorare la: rece: Canth, Apis; cald: Nux -v; Agravare la: rece: i umed toamna: zile calde urmate de nopi reci: Dulc; nemicarea (retenia) urinei este dureroas (agravare dac reine mult urina), prefer s mite urina (s urineze frecvent): Rhus-t; anxietatea iritat: dureri neptoare: Hep; arsuri, frisoane: Ars; nevoie imperioas, miciune nesatisfctoare, irascibilitate: Nux-v; incontinen, retenie de urin (nu poate evacua dac reine mult urina), miciune insensibil, vezic neurogen: Caust; trepidaii, zdruncinturi, micare inflamaie acut, brusc (aprins la fa): Bell; iradiaz n ureter, vezic, coapse sau n sus (sau n tot corpul): Berb; schimbri de vreme: Tub; Dac durerile sunt intense: arsuri: polakidisurie extrem (merge foarte des i fiecare pictur este dureroas): Canth; urin foarte nchis la culoare (fumurie): Tereb; nevoie continu de miciune (parc nu se mai sfrete), hematurie, piurie: Merc-c constrictive: Cact; crampe n vezic cnd se foreaz s urineze, urineaz n patru labe cu fruntea sprijinit de podea: Pareir; cu caracter de arsur: la sfritul miciunii miciune abundent, frisoane care pleac de la nivelul vezicii: Sars;

133

fisuri la nivelul meatului urinar: Nat-c; la nivelul colului vezicii (durere, nu neaprat arsur), cistite recidivante, la scurt timp dup nceperea unei noi relaii sexuale, uretrit: Med; dup miciune, nevoie de miciune cnd aude / vede / atinge ap: Lyss; iradiaz n ureter, vezic, coapse sau n sus (sau n tot corpul): Berb; nevoie constant: imperioas, ngrozitoare (are senzaia c nu i va mai trece); coroziv: Merc-c; mai ales noaptea: Eryng-aq; dup o gonoree, arsuri n uretr (stricturi), mai ales la nivelul meatului, la evacuarea ultimelor picturi, erecii dureroase, dureri n testicule: Cann-s; nainte de sau chiar la nceputul miciunii, apoi miciunea este nedureroas pn la ultimele picturi, cnd are arsuri intense / violente: Clem; dup ce a fost abuzat (contact sexual, intervenii): Staph; incontinen, retenie, miciune insensibil, poate urina doar aezat: Caust; ameliorare la rece, polakidisurie extrem (merge foarte des i fiecare pictur este dureroas): Canth; colaps, rceal, friguros, dar nu suport s fie acoperit (ncheie un caz Canth): Camph; oligurie cu retenie hidric: Apis; agravare la / declanat de rece, anxietate, arsur cronic n vezic, fr relaie cu miciunea: Ars; neptur: iradiaz n ureter, vezic, coapse sau n sus (sau n tot corpul): Berb; ameliorare la rece: Apis (oligurie cu retenie de ap); agravare la / declanat de rece: hematurie terminal: Hep; urina cu miros respingtor: Nit-ac; constricie: Cact; presiune, apsare, plin: nainte de a urina, trebuie s se grbeasc s urineze, agravare nainte de menstruaie: Sep; mai ales la sfritul miciunii: Sars; mai mari dup miciune agravare cnd vezica este goal (parc era mai bine cu vezica plin, parc mai ru o doare dup ce urineaz): Equis; nevoie constant, neameliorat dup miciune, nevoie de scaun: Nux-v; trebuie s atepte mult pn cnd miciunea se declaneaz, mncrime n vezic i uretr dup miciune, abdomen destins, 1400-1800: Lyc; nepturi n vezic i uretr, urin cu miros de respingtor (de cal): Nit-ac; litiaz vezical: senzaie de distensie, crampe n vezic cnd se foreaz s urineze, urineaz n patru labe cu fruntea sprijinit de podea: Pareir; presiune sau spasm la nivelul colului vezicii dup miciune, arsur (n timpul miciunii) / mncrime n uretr: Uva; Tenesme inflamaie brusc, acut, aprins la fa, ag. trepidaii: Bell; dup ce a fost abuzat (contact sexual, intervenii): Staph;

134

nevoie constant, neameliorat dup miciune, nevoie de scaun: Nux-v; arsuri ngrozitoare, urin fumurie, durerile iradiaz ascendent spre rinichi: Tereb; Incontinen: trebuie s fie permanent atent: Puls; dup traumatizarea zonei: Arn; se scap pe ea cnd introduce minile n ap rece: Kreos; retenie, miciune insensibil, poate urina doar aezat: Caust; senzaie de presiune nainte de a urina, trebuie s se grbeasc s urineze, agravare nainte de menstruaie: Sep; Retenie de urin dureroas: dureri constrictive, hemoragie: Cact; agravare la rece, umed - toamna: Dulc; agravare dac reine mult timp urina, prefer s urineze frecvent: Rhus-t; nevoie constant, neameliorat dup miciune, nevoie de scaun: Nux-v; dac reine prea mult urina, nu mai poate s o evacueze: Caust; Nevoia de miciune: constant dar evacueaz foarte puin, nesatisfctor (senzaia nu dispare): Nux-v; i dup miciune; uretrit: Cann-i; mai ales noaptea: Eryng-aq; mai ales noaptea la copii mici, copilul ip nainte de miciune (urin coroziv cu miros usturtor): Borax; apare brusc, nu apuc s ajung la toalet (arsur i mncrime vulvar n timpul miciunii): Kreos; la nivelul colului vezicii (durere, nu neaprat arsur), cistite recidivante, la scurt timp dup nceperea unei noi relaii sexuale, uretrit: Med; apare brusc sare n sus, se agit, mncrime / iritaie pe uretr: Petrosel; nu apuc s ajung la toalet (arsur i mncrime vulvar n timpul miciunii), urin coroziv, fetid, brun: Kreos; trebuie s se grbeasc s urineze; uretrit: Clem; dureroas, uretrit: Thuja; crete pe msur ce vezica se evacueaz (este mai mare dup miciune): Equis; apare ndat ce s-a acumulat fie i numai o pictur n vezic: Puls; durere dac ntrzie miciunea fie i numai puin, ag. schimbarea vremii: Tub; Frisoane cu arsur permanent la nivelul vezicii, nelegat de miciune: Ars; pleac de la nivelul vezicii: Sars; Dac urina este: hematuric: polakidisurie (arsuri) extrem: ameliorare la rece: Canth; domin piuria; nevoie imperioas continu, ngrozitoare (are senzaia c nu i va mai trece); coroziv: Merc-c; foarte nchis la culoare (fumurie): Tereb;

135

dureri constrictive intense: Cact; inflamaie acut, brusc, aprins la fa, agravare la trepidaii: Bell; urin coroziv, miros respingtor, nevoie de miciune aprut brusc (noaptea) nu apuc s ajung la toalet, arsur / mncrime vulvar la miciune: Kreos; terminal (hematurie terminal): disurie terminal, frisoane de la nivelul vezicii: Sars; disurie dup expunere la frig: Hep; urineaz n patru labe cu fruntea sprijinit de podea, crampe n vezic cnd se foreaz s urineze: Pareir; piurie: nevoie imperioas continu, ngrozitoare (are senzaia c nu i va mai trece); coroziv: Merc-c; dup o gonoree: Cann-s; oligurie: Apis (eventual are i edeme); culoare: nchis: foarte (fumurie): Tereb; anxietate, frisoane: Ars; tent luetic, distructiv (nevoie de miciune aprut brusc, noaptea nu apuc s ajung la toalet; urin coroziv, miros respingtor): Kreos; verde: rceal dar nu suport s fie acoperit: Camph; nevoie imperioas continu, ngrozitoare (are senzaia c nu i va mai trece); coroziv: Merc-c; miros respingtor: tent luetic, distructiv (nevoie de miciune aprut brusc, noaptea nu apuc s ajung la toalet; urin coroziv): Kreos; ou stricate: Sulph; putred: Ars; usturtor (picant): Borax; ptrunztor, precum urina de cal alternnd cu artrit: Benz-ac; dureri neptoare: Nit-ac; de violete: Tereb; coroziv: tent luetic, distructiv (nevoie de miciune aprut brusc, noaptea nu apuc s ajung la toalet): Kreos; nevoie de miciune mai ales noaptea, la copii mici, ip nainte de miciune (miros usturtor): Borax; senzaie fierbinte: Bell; Poziia Nu poate urina dect: n patru labe cu fruntea sprijinit de podea: Pareir; aplecat n fa, cu picioarele deprtate: Chim; eznd (nu poate n picioare): Caust; stnd n picioare: Sars; Condiii asociate: traumatism: sexual, urologic, ginecologic: Staph; lovitur: Arn;

136

prostat: n patru labe cu fruntea sprijinit de podea: Pareir; aplecat nainte, picioare deprtate; bil n perineu: Chim; litiaz vezical: Pareir, Uva; gonoree: Clem, Med, Cann-i, Cann-s, Thuja, Litiaz renal Principalele remedii Litiaz renal dreapt Belladona: dureri survenite brusc chinuitoare, insuportabile i vine s se zvrcoleasc de durere, dar orice micare i agraveaz durerea trebuie s stea linitit/nemicat, deoarece se durerea se AGRAVEAZ la tuse, strnut, zdruncinturi, cnd pete / face un pas greit (trebuie s peasc cu mare grij), orice micare; IRADIAZ n vezica urinar; rou: hematurie cu cheaguri; aprins la fa, nfierbntat, cu mini i picioare reci; Lycopodium: abdomen destins nu tolereaz mbrcmintea strmt; frisoane; 00 00 AGRAVARE: 16 -20 ; AMELIORARE dup miciune; IRADIERE: vezic, testicule; URINA cu sediment rou. Nux vomica: colic renal cu nevoie imperioas de miciune / defecaie; AGRAVARE: cnd st ntins, la micare, cnd merge, la mnie, cnd se suprasolicit (muncete / lucreaz peste msur); AMELIORARE: aplicaii calde, dac st ntins pe spate; IRADIERE: testicule, penis, rect (cu dorin de defecaie); GENERAL: friguros i chiar tremur n timpul crizei; grea i vrsturi; MENTAL: nerbdtor, neobinuit de irascibil, abuziv n limbaj (De ce mi pui toate aceste ntrebri imbecile!). Litiaz renal stng Berberis: dureri ascuite (nepturi, junghiuri, lancinante) care iradiaz mai ales de la nivelul rinichiului stng; iradiaz n diferite direcii (n jos de-a lungul ureterului, n vezic, uretr, testicule, coapse, gambe, membrele inferioare) sau n tot corpul; nevoie imperioas, dureroas de a urina, n timpul colicii renale; AGRAVARE la: trepidaii, zdruncinturi, cnd merge, cnd face un pas greit (trebuie s peasc cu grij Bell), la micare, la menstruaie (mai ales la nceputul menstruaiei), cnd st jos (aezat), cnd se apleac n fa; AMELIORARE dac st linitit, dac st n picioare, la imobilizarea prii dureroase. URINA nchis la culoare i plin de sediment. Alte remedii importante Litiaz renal dreapt Dioscorea (opusul lui Coloc): durerile l fac s se cambreze / s se lase pe spate; simte c dac s-ar putea lsa i mai mult pe spate, durerile ar fi alinate. IRADIERE: testicule, penis. Colocynthis (opusul lui Diosc): colic cu agitaie i crampe abdominale; AGRAVARE: cnd st ntins, dup un acces de mnie; AMELIORARE: cldur, presiune (aplecare n fa); Ocimum canum: colici violente (geme, i frnge minile) cu vrsturi frecvente; IRADIERE: vezic; URIN: hematuric, de culoarea ofranului, cu sediment roiatic; Sarasaparilla: colic renal dreapt cu disurie sever, mai ales la sfritul miciunii (cnd devine hematuric), mergnd de la rinichi la vezica urinar; nu poate urina dect

137

stnd n picioare; AGRAVARE: buturi calde; AMELIORARE: aplicaii calde; IRADIERE: vezic; URIN: sediment roiatic. Litiaz renal stng Benzoic acid: urin nchis la culoare (brun), groas i miros respingtor (ca urina de cal); AGRAVARE; cnd trage aer adnc n piept, cnd se apleac n fa (Berb); alterneaz cu artrit; AMELIORARE n timpul miciunii; Hydrangea: colic renal stng; IRADIERE: n jos de-a lungul ureterului, faa medial a coapsei stngi; URIN: sediment albicios, hematuric; GENERAL: sete intens; Kali carbonicum: dureri neptoare; AGRAVARE: dimineaa sau noaptea (300-400), la rece, la cureni de aer rece, cnd expir; AMELIORARE: dac i maseaz / freac punctul / locul dureros; pacient sobru care i reprim emoiile, dezvoltnd, astfel, calculi renali. Lachesis: colic renal stng ngrozitoare, adesea cu hemoragie (hematurie etc.); AGRAVARE: noaptea, restrngere, atingere sau presiune, haine strmte, factori vasculari (creterea tensiunii, exces de snge, suprimarea menstruaiei); IRADIERE: vezic; URIN: culoare nchis / neagr; Pareira: colic renal stng cu retenie de urin ngrozitor de dureroas; crampe groaznice la nivelul vezicii urinare i n membrele inferioare cnd se foreaz s urineze; nu poate urina dect dac st n patru labe sau cu fruntea sprijinit de podea; IRADIERE: fosa inghinal, coapse (mai ales supero-medial), picioare; URIN: hematuric, conine mucus. Litiaz renal fr lateralitate Calcarea carbonica: tendina cronic de a forma pietre, mai ales n perioadele de responsabiliti excesive sau de suprasolicitare; AGRAVARE noaptea, cnd merge cu bicicleta (clrete = riding); URINA: concentrat, sediment albicios, miros greu; Cantharis: complicat cu inflamaie / infecie; dureri severe, ascuite, arsur intens cnd urineaz; tenesme; simte c dac ar mai putea urina nc vreo cteva picturi, durerile ar fi alinate; AGRAVARE cnd apare nevoia de a urina; cnd urineaz; AMELIORARE dac se strnge de gland; GENERAL: este nnebunit de durere; ip din cauza arsurilor insuportabile; IRADIERE: n jos pn n uretr, n penis; Coccus cacti: episoade paroxistice de durere care apar i dispar n timpul crizei; AGRAVARE: la micare, cnd simte nevoia de a urina; IRADIERE: uretr, membrele inferioare; URINA: iritant, coroziv; hematuric; Colchicum: la pacieni cu artrit, mai ales cu gut (Benz-ac); AGRAVARE: cnd st ntins, la micare, dac ncearc s-i ndrepte picioarele; AMELIORARE: dac st ntins pe spate cu picioarele adunate la piept; URINA: de culoare neagr; Erigeron: cu hemoragie important la cea mai mic micare; AGRAVARE: nainte de miciune (durerile); la micare (hemoragia); Medorrhinum: colici renale recidivante cu dureri ascuite n uretere; AGRAVARE: suprimarea gonoreei, n timpul miciunii; AMELIORARE: dup miciune (cu ct este mai abundent); Nitric acid: nepturi n rinichi; presiune n vezica urinar; AGRAVARE: cnd merge, la rece; IRADIERE: vezic; URIN: cu miros puternic, respingtor (ca urina de cal); urina pare rece cnd se scurge; Sulphur: arsur intens la nivelul rinichilor i uretrei, prelungindu-se mult vreme dup ce miciunea s-a ncheiat; AGRAVARE: cnd se apleac n fa cnd st n picioare; URIN: nchis la culoare, cu miros respingtor uneori ca de ou stricate;

138

Tabacum: litiaz renal cu senzaie de grea ngrozitoare; dureri cu senzaie de arsur, resimite profund n abdomen; AGRAVARE nainte de miciune; AMELIORARE dac i dezvelete abdomenul; IRADIERE: n jos de-a lungul ureterului, vezic. Colic renal: Dreapt: inflamaie (durere, stare general): Bell; distensia abdomenului: Lyc; irascibil, nevoie de scaun: Nux-v; se cambreaz: Diosc; se chircete, crampe n abdomen, indignare: Coloc; vrsturi: Ocim-c; disurie terminal: Sars; Stng: durere ascuit, iradiaz, inflamatoare: Berb; urina groas, brun, cu miros respingtor: Benz-ac; neptoare, dimineaa, curent: Kali-c; hemoragie, restrngere, vascular, menstruaie: Lach; iradiere faa medial a coapsei stngi: Hydrang; retenie de urin, urineaz n patru labe: Pareir; Fr lateralitate: tendina cronic, responsabilitate, sediment cretos, miros greu: Calc-c; inflamaie, infecie, nnebunit de durere, arsur, tenesme, picturi: Canth; paroxisme, urin coroziv: Cocc-c; artrit: Benz-ac; hemoragie la micare: Erig; gonoree suprimat: Med; durere neptoare, urin cu miros respingtor: Nit-ac; arsur prelungit, miros de ou stricate: Sulph; grea: Tab; Repertoriu Bladder Constriction, contraction, cramp, fullness, heaviness. Pain: aching, boring, burning, bursting, clawing, constricting, cramping, cutting, dragging, drawing, lancinating, pinching, shooting, smarting, sore, spasmodic, stabbing, stitching, tearing (sfiere, smulgere, rupere), twisting, twinging (brusc i violent, chinuitoare), twitching (ascuit, intermitent). Urging, spasm, tenesmus. Urination: dribbling, dysuria, feeble stream, forked stream, frequent, incomplete, interrupted, involuntary, retarded, thin stream, unconscious, unsatisfactory. Patologie: calculi, catarrh, hemorrhage, inflammation, paralysis, retention, weakness Kidneys Inflammation, pain, supression of urine Urine Cantitate: Copious / scanty, sediment. Coninut: albuminous, bloody, bile, sugar. Aspect / organoleptic: acrid, burning, alkaline / neutral, color / colorless, cloudy, frothy, milky, odor / odorless, specific gravity, watery. Glomerulonefrit

139

Arsenicum Toate stadiile BRC, boal creia i corespunde mai mult dect orice alt remediu. E util n etapele tardive ale bolii, cnd apar retenie hidrosalin, paloare teroas, diaree apoas, sete intens. urin este nchis la culoare, cilindrii abundeni, proteinurie marcat. crize de dispnee cnd st ntins seara i dup miezul nopii, ameliorate de expectorarea mucusului. Poate urma imediat dup Aconitum n multe cazuri. GN acut. Senzaia c sngele fierbe. Anxietate, vitalitate sczut, astenie marcat. Calcarea arsenica: anemie, emaciere progresiv, slbiciune. Apis mellifica Nu este att pentru BRC, ct pentru GNA. Edem la fa i la extremiti, paloare, ascit, edem pulmonar cu dispnee, dureri de cap, spate, membre. albuminurie dup scarlatin. Orice form de BRC n care apar dureri surde de rinichi, oligurie (eventual i polakiurie). albuminurie marcat, hematurie. Edemul apare rapid, anasarc, oligoanurie, eventual erupie urticarian. Somnolent, apatic, senzaia c este btut. Mercurius corrosivus Proteinurie, oligurie, hematurie; paloare teroas; dureri lombare, dispnee marcat, and excessive disurie, mai ales terminal. Util mai ales n etapele tardive ale GN. complicaii luetice. Senzaia de team i anxietate pe fa. Proteinuria din sarcin. nefrit supurativ. Kali chloricum: cel mai homeopatic dintre remedii pentru BRC. Oligurie, hematurie (urin nchis la culoare), proteinurie, cilindrurie. Forme violente de GN. Terebinthina Unul dintre cele mai demne de ncredere i mai frecvent indicate remedii n stadiile precoce ale GN, cnd inflamaia este proeminent, cu dureri lombare intense, surde, iradiind pe uretere. Urin fumurie. Anasarc, hematurie, proteinurie. GN poststreptococic. Prostraie, dar nensoit de agitaie i de anxietate ca la Arsenicum. Cantharis dureri lombare tietoare; urineaz pictur cu pictur, urina amestecat cu snge, nevoie imperioas. Uneori util n GN poststreptococic. Digitalis GN cronic. simptome cardiace, puls slab, oligurie, urin tulbure, nchis la culoare, slbiciune n stomac, dureri reumatice. Util mai ales cnd circulaia este slab. Edem pulmonar, uneori cu expectoraie. Glonoinum: Proteinurie. Uneori este util n GN acut cu hematurie; Convallaria: nefrit consecutiv un unor boli cardiace. Fibrilaie atrial (palpitaii foarte rapide i neregulate). Anasarc cu ascit asociat cu insuficien mitral; Apocynum: paleativ n edeme, anasarc, oligurie. Com, convulsii n nefrit de sarcin. Plumbum GN cronic. IRC, convulsii uremice. sindrom edematos, fa teroas, emaciere, edeme gambiere. Rinichi atrofiai (GNC: Arsenicum, Mercurius). Cuprum arsenicum: uremie; Cuprum: eclampsie uremic; Aurum muriaticum: BRC n gut, supuraie, sifilis. nefrit interstiial n forme incipiente cu manifestri digestive i nervoase, ipohondrie, iritabilitate, ameeal. Phosphorus

140

unul dintre cele mai importante remedii n BRC; slbiciune n tot corpului, mini i picioarele reci ca gheaa, somnolen. Oboseal mai ales accentuat dimineaa. caldur n corp fr sete, mai ales seara. pacientul nu are dispoziie s lucreze, ameit / buimac, uituc, cefalee, mai ales frontal. Edem al pleoapei superioare, cea pe ochi, ten teros, uzat, edem bolnavicios al feei, anorexie, presiune i arsur n stomac, diaree de culoare deschis, nedureroas, care l epuizeaz. Cilindri grsoi sau ceroi; de culoare brun nchis, oligurie, proteinurie; uneori acoperit de un film iridescent. complicaii pulmonare, cnd nu poate sta pe stnga. vrsturi i simptome gastrice. Eclampsie. Belladonna Proteinurie simpl, la mijlocul drumului ntre Aconitum i Arsenicum. inflamaie renal cu dureri lombare ptrunztoare, arztoare, revenind periodic cu severitate din ce n ce mai mare. Aconitum: stadii incipiente ale GN poststreptococice, dureri lombare, oligurie, hematurie. Dicionar tenesme = spasm dureros al sfincterului anal sau vezical, nsoit de necesitatea continu de urinare sau defecare, n cazul unor boli (prostatice, cistite). Tenesmus este o senzaie de defecaie incomplet. este resimit drept o incapacitate sau dificultate de a goli intestinul la defecaie. este adesea dureroas, pacientul se screme involuntar.

ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA BOLILOR REUMATISMALE Dr Ileana Rindasu N.B.- Tratamentul homeopatic la pacientii care sufera de reumatism este in principiu acelasi cu tipul de tratamente utilizate in orice boala: din punct de vedere homeopatic, nu exista de fapt boli, ci bolnavi, astfel incat trebuie sa ne ghidam dupa principiul similitudinii cu ansamblul de simptome observate la pacientul privit ca un intreg. In practica, trebuie sa ne axam si pe simptomele locale, daca acestea trec in prim plan, fiind extrem de suparatoare. Trebuie sa nu uitam sa acordam o importanta sporita modalitatilor si eventualilor factori cauzali sau/si declansatori. Ierarhizarea simptomelor este aceeasi ca de obicei: pe primul loc stau caracteristicile mental-emotionale, daca ele pot fi puse in evidenta, urmate de simptomele generale si apoi de cele locale. Avand aceste lucruri in minte, vom studia in continuare care sunt remediile cele mai frecvent intalnite in afectiunile reumatismale, fara a le absolutiza. 1. Tratamentul homeopatic al artrozelor Ne reamintim ca artrozele sunt artropatii cronice caracterizate prin afectarea degenerativa a cartilajului articular,cu aparitia unor manifestari clinice cum ar fi durerile, deformarile articulare si limitarea miscarilor articulatiilor afectate; semnele radiologice sunt cele mai elocvente pentru obiectivarea procesului degenerativ articular, cum sunt pensarea spatiului articular, osteoscleroza subcondrala si osteofitoza marginala; in cazul

141

asocierii unui proces inflamator local( artroza activata), poate fi prezent si revarsatul articular. Nici tratamentul homeopatic, nici cel alopatic nu pot avea pretentia de a mai ajuta la refacerea cartilajuluin articular distrus, dar se poate incetini evolutia procesului artrozic si se pot ameliora durerile articulare. Remediile mai frecvent utilizate sunt: 1. Rhus toxicodendron al carui tablou de remediu evoca extrem de fidel simptomatologia artrozelor , prezinta agravarea tipica din artroze la frigul umed si la schimbarea de vreme, mai ales inainte de furtuna; agravat noaptea in pat si dimineata la trezire; ameliorat de caldura, baie calda, vreme uscata, miscare. Bursite si tendinite asociate. Durerea in umarul stang este caracteristica. 2. Bryonia prezinta modalitatile opuse lui Rhus-tox durerile sunt ameliorate de repaos si agravate la cea mai mica miscare,inclusiv de zdruncinaturi, de aceea ar fi de preferat mai ales in artrite, dar si in artroze activate, cu componenta inflamatorie importanta. Se agraveaza la rece(frig uscat), se amelioreaza la cald(uneori, se poate agrava). 3. Rhododendron este un remediu asemanator lui Rhus( ambele au agravare matinala,amel la miscare si caldura si sunt puternic influentate de vreme, avand anumite particularitati. Rhod este mult mai puternic influentat de schimbarile mari barometrice si mai ales de venirea furtunii. Poate avea stare de lesin sau confuzie inainte de furtuna. Durerile articulare sunt migratorii, mult mai des decat la Rhus-tox. 4. Actaea spicata este remediul la care ne gandim mai ales in afectarea articulatiilor mici ale mainii(Caulophyllum, Polygonum aviculare); durerile se agraveaza la atingere, efort sau chiar la solicitari minime. 5. Cimicifuga ( Actaea racemosa) se indica mai ales in dureri datorate artrozelor cervicale sau dorsale superioare, cu redoare si senzatie de tractiune la nivelul gatului; utila in fibromialgie; simptome combinate caracteristice: reumatism si locvacitate sau reumatism si dismenoree. 6. Causticum- prezinta dureri articulare agravate de frigul uscat(inclusiv vant rece si uscat), ameliorate la caldura( mai ales caldura patului; amel clasica la caldura umeda se observa mai rar la artrozici). Este caracteristica senzatia de redoare, intepeneala la nivelul cefii si al coloanei lombare; durere la nivelul umarului drept. Contracturi ale muschilor si tendoanelor, cu senzatia de tendoane indurate sau prea scurte.Util in guta. 7. Calcarea carbonica este utila la subiectii a caror morfologie serveste ca model pentru constitutia carbonica; se asociaza de obicei un grad oarecare de demineralizare. Durerile articulare se agraveaza la frig umed si efort fizic; artrozele se localizeaza mai ales la coloana, dar si la genunchi, cu senzatie de slabiciune a membrelor, mai ales cand urca scarile sau o panta. Se asociaza crampe musculare ale coapselor, gambelor si picioarelor, noaptea in pat, dar si la intindere. Isi simte spatele slabit, acuza dureri lombare. 8. Calcarea fluorica se indica mai ales in artroze cu osteofitoza importanta, insotite de dureri agravate la primele miscari, dar ameliorate de continuarea miscarii; ameliorare la caldura.

142

9. Calcarea phosphorica se indica in afectiuni reumatice agravate de frig(mai ales, frig umed, la topirea zapezii) si curentii de aer.Este caracteristica afectarea coloanei cervicale(spondilodiscartroza), cu senzatie de intepeneala si dureri agravate sau declansate de curenti de aer. 10. Dulcamara reumatism cu articulatii intepenite si dureroase, agravate la rece, umezeala, daca se uda. Dureri lombare agr cand se apleaca in fata si cand este racit. Agravarea cheie a remediului este la vreme umeda sau umeda si rece si la schimbarea vremii( toamna). Agravat de curentii de aer. 11. Kali-carbonic este unul din remediile cele mai importante in tratamentul artrozelor si artritelor; durerile articulare se agraveaza la rece si frigul umed(Dulc). Localizari de electie : articulatiile genunchilor si ale coloanei vertebrale. Util la subiectii care prezinta si tendinta la edeme, inclusiv edem ca o punga la nivelul unghiului intern al pleoapei superioare, precum si afectiuni asociate ca dispepsii, emfizem, astm bronsic. 12. Ledum este indicat in reumatism, mai ales la nivelul membrelor inferioare, cu evolutie ascendenta, cuprinzand articulatii tot mai proximale; poate fi util si in guta; este tipica durerea articulara si redoarea ameliorata de aplicatiile reci(chiar gheata); reumatism agr cand se supraincalzeste in pat. 13. Natrium sulfuricum se caracterizeaza prin agravarea durerilor articulare, ca si a altor simptome, la vreme umeda( ploaie, ceata, inclusiv vreme calda si umeda).Localizari mai frecvente; coloana vertebrala si soldul stang. Durerile lombare se agraveaza la ridicarea de pe scaun. 14. Pulsatilla este si ea un remediu bine cunoscut pentru reumatism, cu agravare puternica la orice tip de caldura, inclusiv o baie fierbinte sau o camera incalzita. Sunt nevoiti sa se scoale noaptea din pat pentru a se misca prin casa si a se racori. 15. Radium bromatum este un remediu foarte util pentru dureri cronice la nivelul coloanei lombare, la pacienti care beneficiaza cu bune rezultate de Rhus-tox in puseele acute, dar care raman cu un fond dureros cronic, in ciuda tratamentului. 16. Sulfur prezinta tropism pentru cartilajul articular, cu suferinte articulare agr de repaos, de supraincalzire, inclusiv de caldura patului si ameliorate de aplicatiile reci; durerile lombare se agraveaza in mod caracteristic dupa ce sta mult timp in picioare si la aplecarea in fata. Nu poate sta drept de spate. Isi simte spatele slabit. Puseele inflamatorii apar la intervale relativ regulate. Reumatismele inflamatorii cronice 1. Poliartrita reumatoida Este o afectiune cronica sistemica si progresiva care afecteaza simetric articulatile mici ale membrelor, cu evolutie centripeta; origine necunoscuta; apartine grupului de boli autoimune. Din punctul de vedere al homeopatului, se poate incerca o incadrare intr-un mod reactional, evolutia in pusee sugerand diateza psorica. Pe de alta parte, evolutia progresiva, aparitia de chisturi sinoviale si a nodulilor reumatici ne indica si participarea diatezei sicotice, iar distructiile osoase si aparitia subluxatiilor articulare prezinta o importanta tenta sifilitica, ceea ce ne confirma faptul ca PR este o afectiune sistemica , cu participare plurimiasmatica si nu o simpla boala reumatismala. Tratamentul homeopatic poate contribui la ameliorarea simptomelor locale si chiar la incetinirea evolutiei bolii. Pentru similitudinea cu simptomele articulare , doua remedii par mai frecvent indicate:

143

Bryonia, ale carei caracteristici au fost deja descrise, mai ales ca acest remediu are tropism pentru seroase Calcarea fluorica, descris de asemenea, util mai ales pentru fenomenele de dismorfie si distructiile osoase. Spondilita anchilozanta Este o alta boala reumatica sistemica progresiva, caracterizata prin inflamatia la nivelul articulatiilor sacroilice, cu evolutie ascendenta, cu prinderea articulatiilor de la nivelul rahisului, dar si a articulatiilor periferice, mai ales a celor mari(centuri). Daca tratamentul homeopatic este efectuat precoce, poate contribui la incetinirea evolutiei bolii. Pot fi necesare mai des remedii deja descrise, cum sunt: Dulcamara, cu agravarea caracteristica la umezeala Radium bromatum, cu dureri si slabiciune la nivel lombar Rhus-tox, redoare matinala, ameliorata dupa primele miscari In pusee inflamatorii, poate fi util Apis, cu ameliorarea simptomelor locale la comprese reci. Unii autori indica Calcarea fluorica pentru efect asupra ligamentelor de la nivelul coloanei si a tesuturilor periarticulare, mai ales ca remediul prezinta simptome asemanatoare bolii, cu agravare la primele miscari si la frigul umed, cu ameliorare la continuarea miscarilor. Din punct de vedere miasmatic, evolutia lent-progresiva a bolii sugereaza diateza sicotica; se pot indica remedii ca Thuja sau Natrium sulfuricum, daca sunt prezente simptomele adecvate. Inflamatia cronica ce evolueaza in pusee este caracteristica diatezei psorice, ceea ce face ca de multe ori sa poata fi indicat Sulfur, de asemenea, numai in cazul in care este prezenta similitudinea de ansamblu, mai ales ca remediul are afinitate marcata pentru cartilajul articular. Anchiloza progresiva, cu deformare articulara poate fi si o buna indicatie pentru Tuberculinum. Se caracterizeaza prin dureri articulare agr noaptea si matinal, ameliorate de miscare si caldura (Rhus-tox). Simptome combinate: reumatism si afectiuni respiratorii frecvente. Bibliografie 1. J. Jouanny, J. B. Crapanne, H. Dancer, J.L. Masson Therapeuthique Homeopathique, tome II, Ed. Boiron 2. Margery Blackie- Homeopatie clasica, Ed. Simile, Constanta, 2002 3. R. Morrison Ghid practic de remedii homeopatice, Ed. Tao, 2001

144

HOMEOPATIE IN GINECOLOGIE Dr Ioana Ionescu INFECTIILE GENITALE pot fi : acute // cronice // recurente agentii patogeni sunt de tip: *viral: virusul herpes simplex tip 2, papillomavirus *bacterian: aerobi obisnuiti( streptococci, stafilococi), gonococi, chlamydii, mycoplasme *parazitar: trichomonas *micotic: candida albicans Frecvent infectiile genitale sunt de tip mixt. 1. BARTOLINITA a) Acuta = inflamatia acuta a glandei Bartholin - etiologie: bacteriana(stafilococ, streptococ, gonococ, proteus, colibacil) sau micotica(candida) - tratament identic cu al abcesului acut: * faza de debut Apis mellifica - tumefactie, edem roz, cu durere arzatoare, intepatoare, > de aplicatii reci - daca exista febra, e insotita de absenta setei, piele calda, alternativ uscata si transpirata Belladonna - tumefactie rosu intens, durere pulsatila si caldura locala, senzatia de arsura - daca exista febra, e oscilanta si insotita de transpiratii, congestie cefalica * in faza de colectie, tratamentul homeopat precoce poate determina resorbtia colectiei, tardiv poate accelera formarea colectiei purulente Pyrogenium - - disociere puls-temperatura Hepar sulfur - - 5 CH favorizeaza formarea colectiei, 30 CH stopeaza procesul Lachezis -- supuratie cu importanta infiltrare si indurare a tesuturilor, de culoare purpurica, cu dureri vii, arzatoare, care reapar cand scurgerea puroiului se opreste

145

b) Cronica - se prezinta sub forma chistelor glandei Bartholin, consecinta formelor acute repetate: Conium (induratie neinflamatorie nedureroasa), Baryta carbonica, Sabina (tropism pentru organele genitale externe, tendinta la chiste), Thuya, Medorrhinum, Silicea c) Recurenta (mod reactional psoric) Sulfur, Sulfur iodat, Hepar sulfur, Psorinum + nosodul respectiv 2. LEZIUNI VEGETANTE (papiloame, condiloame, veruci, molluscum) - agenti patogeni: papillomavirus - papiloame, condiloame, veruci poxvirusuri - molluscum Nitric acid - veruci/papiloame, condiloame ale perineului sau jonctiunii cutaneo mucoase ce sangereaza usor la cel mai mic contact sau prin fisuri nete ca taiate cu cutitul, dureroase cu senzatia de aschie, fecvent pruriginoase, transpiratia fetida a perineului Cinnabaris - veruci rosii, inflamate, pruriginoase(componenta sulfurica) // condiloame rosii, in creasta de cocos, ce sangereaza usor // molluscum contagiosum Sabina - polipi / veruci / condiloame dureroase, cu senzatie de arsura, pruriginoase, care sangereaza usor, la femei cu meno-metroragii si dureri pelvine de la sacru la pubis Causticum - veruci largi, crenellate, care sangereaza usor, cu senzatia de arsura Staphysagria - veruci sensibile si pruriginoase, cel mai frecvent pediculate sau conopidiforme, cu hiperestezie la cel mai mic contact, absenta transpiratiei Tratament de fond in cazul leziunilor cronice: - remedii ale miasmei sicotice: Thuya, Medorrhinum, Nitric acid, Natrium sulfuric - caracterul pruriginos aduce o nota psorica: Sepia (psoro-sicotica) 3. LEZIUNI VEZICULOASE (herpes, zona, afte) = vezicule care pot conflua, formand bule, cu evolutie spontana sau prin grataj spre ulceratie - agenti patogeni: virusul herpes simplex tip 2 Rhus toxicodendron - mici vezicule ce contin un lichid clar, transparent, citrin, pe o baza eritematoasa, pruriginoasa, arzatoare, cu > la aplicatii calde - clinic: herpes, eczema Croton tiglium - vezicule cu continut clar, apoi purulent, asezate pe o baza eritematoasa si edematiata; pe masura eliminarii puroiului, leziunile se acopera de cruste galbene - prurit extrem de intens, dar gratajul e dureros datorita hipersensibilitatii pielii - localizarea genitala e caracteristica, dar nu exclusiva - exista uneori alternanta intre eruptia cutanata/ diaree (prin iritatia mucoasei intestinale)/ tuse iritativa(iritatia mucoasei respiratorii) - clinic: herpes, eczema Borax - vezicule multiple( herpes) ce contin un lichid opalescent, insotite de prurit si arsura, uneori pot conflua formand pseudo-flictene // sau vezicule unice ce lasa rapid o ulceratie, ca in aftoza - clinic: herpes // aftoza // candidoze Clematis erecta - vezicule cu continut galben purulent, pruriginoase, arzatoare, < dupa spalare Herpesul recurent Sulfur, Sepia, Natrium muriatic, Medorrhinum Folliculinum - in cazul herpesului catamenial( 30 CH in a 20-a zi a ciclului) Nosode: Vaccinotoxinum, Zona 4. INTERTRIGO: - eritem edematos ce evolueaza spre leziuni zemuinde sau uscate , de origine bacteriana, micotica sau combinata

146

faza eritematoasa Apis mellifica - zona edematiata de culoare roz, cu senzatie locala de arsura si intepatura, ameliorate de aplicatii reci Belladonna - zona eritematoasa, rosie, calda, dureroasa leziuni zemuinde Graphites - scurgere groasa, vascoasa, galbena, ca mierea, care uscandu-se lasa o crusta groasa galben- maroniu, cu prurit agravat noaptea // de caldura locala // de spalat si ameliorat de frig local , desi pe plan general subiectul e friguros si ameliorat de caldura Mezereum - vezicule supurate, insotite de prurit intens si senzatie de arsura < Q , > de aplicatii reci, care prin spargere lasa sa se scurga un lichid purulent, care formeaza prin uscare cruste de culoare inchisa leziuni uscate Arsenicum album - descuamare fina, furfuracee, cu prurit arzator > de aplicatii calde si < noaptea Arsenicum iodatum - descuamare mai putin fina de pe o piele lichenifiata de grataj, eritematoasa, cu striatii incrucisate in unghi drept Tratament de fond in cazul leziunilor cronice: Psorinum, Sepia, Graphites 5. LEUCOREEA infectioasa Alumina: - leucoree * abundenta, *alba sau galbena, *excorianta, mucoase uscate - clinic:~ vaginite cu Candida albicans, ~ exocervicite ulceroase - patologie cronica ades Arsenicum album - leucoree *nu foarte abundenta, *fetida, putrida, *iritanta, coroziva, arzatoare, cu senzatie de arsura > caldura, - edem al vulvei - clinic: endometrita, salpingita cu afectarea starii generale, slabiciune, prostratie ce alterneaza cu agitatie, anxietate - patologie acuta sau cronica Argentum nitric: - leucoree *gris sau galben-verzui, *groasa, *iritanta - dispareunie - clinic: ~ exocervicita ulceroasa , cu un col gros, tumefiat, dureros si sanguinolent ~ endometrita cu dureri desirante in uter Borax: - leucoree * albuminoasa ca albusul, sau ca amidonul, sau alba ca laptele - clinic: infectii cu Candida albicans Helonias - leucoree * abundenta, alba, albuminoasa, ca laptele inchegat *pruriginoasa, cu prurit vulvo-vaginal, - senzatie de greutate si apasare uterine - clinic: vulvo-vaginite cu Candida albicans Hepar sulfur - leucoree *verzuie, frecvent sanguinolenta, - *iritanta, - *fetida - clinic: cervicita, vaginita cu ulceratii ale colului si vaginului - endometrita cu hipersensibilitatea uterului la presiune si mobilizare, patologie acuta Hydrastis: - leucoree galbena, vascoasa, filanta - col gros, congestionat, - clinic: ~ cervicita cu o scurgere filamentoasa galbena din col ~ endometrita cu stare generala alterata, - patologie acuta sau cronica Kali bichromic: - leucoree galben-verzui, *groasa , aderenta, filanta - clinic: cervicita cu ulceratia colului, rotunda, cu margini regulate, pe fundul careia se observa o secretie vascoasa si aderenta, - mai frecvent patologie cronica Kreosotum: - leucoree *galbena, rar verzui , care pateaza lenjeria, *acida, iritanta, coroziva, * fetida, *sanguinolenta (colul sangereaza la cel mai mic contact: sexual, examinare), *pruriginoasa arzator datorita iritatiei < mictiune, >apa calda

147

- clinic: cervicita ulcero- hemoragica Medorrhinum - leucoree *de culoare variabila, frecvent verzuie, *fetida , cu miros de peste, *iritanta - clinic: infectii cu Gardnerella vaginallis, Chlamidia trachomatis, sau infectii mixte Mercurius solubilis: - leucoree *galben-verzui, cateodata sanguinolenta, *iritanta, excorianta, arzatoare, *pruriginoasa, cu prurit < de mictiune si > de aplicatii reci - clinic: ~cervicita cu ulceratii si sangerari, ~endometrita cu semen generale: febra, frisoane la suprafata pielii, transpiratii abundente, hipersalivatie, sete, limba saburala, halena fetida - agravare generala si locala nocturna Mercurius corrosivus: - simptome mai brutale si tendinta mai mare la ulceratii Nitric acid - leucoree *galbena sau verzuie, * iritanta, arzatoare sau durere de aschie, * frecvent pruriginoasa, * frecvent sanguinolenta - condiloame acuminate - clinic: ~vaginita, ~ cervicita cu ulceratii ale colului ce sangereaza la cel mai mic contact Pulsatilla: - leucoree *sub diferite forme: fluida sau cremoasa, laptoasa sau galbena * poate fi putin sau deloc iritanta, ca si celelalte secretii, dar si iritanta -clinic : ~ vaginita, ~endometrita cu febra, lipsa setei, dureri abdominale < caldura, repaos, >rece >miscare(datorate congestiei venoase) - patologie cronica mai frecvent Silicea: - leucoree de aspect variabil( cel mai frecvent cremoasa, groasa, fetida, iritanta) - senzatie de prurit si arsuri vulvo-vaginale - clinic: ~vaginita ( mai ales cele parazitare si micotice recidivante) ~ exocervicita ulceroasa, ~ fistulizare - predomina patologia cronica Tratamentul de fond in patologia cronica sau recurenta : a) impregnare psorica = ~ inflamatii ale pielii // mucoaselor // seroaselor care alterneaza intre ele sau cu manifestari interne sau comportamentale si care evolueaza in pusee successive, intre care nu apare nici o manifestare ~ tendinta la parazitoze sau micoze( candida, trichomonas) Remedii psorice: Sulfur, Calcarea Carbonica, Lycopodium, Arsenicum album, Natrium muriatic, Pulsatilla, Psorinum, Tuberculinum b) impregnare sicotica = ~ catar cronic al mucoaselor uro- genitale ~ tendinta la productii tumorale ~ evolutie cronica, progresiva, insidioasa, fara intervale libere ~ imbibitie generarala a tesuturilor ~ agentii patogeni: Gardnerella vag, Chlamidia trach, Papillomavirus, Candida alb Remedii sicotice: Thuya, Nitric acid, Medorrhinum Remedii psoro- sicotice : Silicea, Sepia, Graphites Sepia - leucoree alba// galbena, pre- sau postmenstruala , arzatoare , excorianta data frecvent de infectii micotice, dar si bacteriene cu stafilococi, streptococi - senzatie de greutate pelvina ( prolaps, congestie) - dispareunie / frigiditate / impotenta/ sterilitate/ deficit hormonal ovarian

148

Isoterapia sau autoisoterapia: utile in infectiile cronice sau recidivante Rubrici repertoriale legate de aspectul leucoreii: - acida, care excoriaza: Alum, Ars, Borx, Carbn-s, Caul, Cham, Ferr, Fl-ac, Graph, Kreos, Lyc, Merc, Nit-ac, Phos, Puls, Sep, Sil - albuminoasa: Amm-m, Borx, Hydr, Nat-m, Sep - sanguinolenta: Calc-s, Chin, cocc, Nit-ac, Sep - maronie: Lil-t, Nit-ac// Sep, Sil, Sec - arzatoare: Ars, Borx, calc, Kreos, Phos, Puls, Sep, Sulph, - cremoasa:Puls( si nedureroasa)// Calc-p, Nat-p, Sec, Staph - de culoare inchisa: Aesc, Helon, Thlas - floculenta:ambr, apis, helo, merc, sep - gri: Arg-met, Sec - verzuie: Arg-n, Carb-v, Kali-I, Kali-ph, kali-s, Lach, Merc, Murex, Nat-c, Nat-m, nat-s, Nit-ac, Sec, Sep - galben-verzuie:Bov, Murx, Sabin, Sep, Sulph - de culoarea mierii:Nat-p - iritanta:Alum - neiritanta: Puls, Kali-s - galgaietoare (gushing):Calc, Graph, Lyc, Sep, SIl - pruriginoasa: Ambr, Anac, Calc, Caust, Coll, Fl-ac, Hydr, Kali-bi, Kreos, Merc, Nat-m, Nit-ac, Sabin, Sep, zinc// puls, phos, stap,sulph - laptoasa: Am-c, Borx, calc, calc-I, calc-p, Carb-v, Con, Eufr, ferr, Ign, Kali-m, Kreos, Lach, Phos, Phis, Puls(< intins), Sep, Sil, Sulph - mucoasa: Borx, Mag-c, Puls, Stann// Graph, Lach, Nat-c//ambr, carb-v, sep (culoarea apei), nat-m, phos, sabin, thuya - fetida: Carb-ac, Kali-ar, Kal-p, Nit-ac, Nux-v, Psor, Sep// Arg-met, Ars(putrid), carb-v, Chin, Coloc, Con, Hep( branza veche), Kreos(putrid), Med( peste sricat), Merc, Nat-c, Nat-p( acrisor), Op, Pyrog, Rhus-t, Sabin, Sang, Sanic, Sec, Sil, Sulph, Syph, Thlas, Ust - putrid:Ars, Carb-ac,Kali-p, Kreos, Psor// Carb-v, Cur, Kali-ar, Kali-I, Nat-c, Nux-v, Sec, Sep,Ust - nedureroasa: Puls// Amm-m, Kreos, Plat - purulenta: Puls, Sep// Agn, Alum, Arg-met, Ars, Bov, Calc, Cann-s, Chin, Cocc, Fago, Hep, Hydr, Ign, Kali-bi, Kali-s, Merc, Nat-s, Sabin, Stan, Sulf, Syph - ca amidonul: Borax, Nat-m, Sabin - groasa: Ars, Calc, Kali-bi, Hydr// Nat-c, puls, Sep, sec - subtire:Graph, Nit-ac, Puls// calc, Nat-m, Sep. - transparenta: Borax, Nat-m, Sep - alba: Borax, Graph, Nat-m, Sep//Calc, Kali-m, Puls. - galbena: Ars, Aur-I, Calc, Cham, Hydr, Kreos, Sep//.. Situatii particulare in care apare leucoreea: - dupa mancare acida: Sil (RU) - cu istoric de avort: Sabin // sep~ - cu anemie:Calc, Ferr// cycl, Graph, Helon, Hep, Ph-ac, Phos, Sil - copii: ~ Merc, Sep// Calc, Cub, Med, Puls, Syph - menopauza: ~ Graph, Sabin, Sang, Sep, ~ L. acida: Sang, ~ L.pruriginoasa:Murx - menstra

149

- inainte de m.: Alum, Bar-c, Bov, Calc, calc-p, Calc-s, Carb-v, Cedr, Cocc, Graph, Kreos, Lach, nat-m, Nux-v, Pall, Ph-ac, Phos, Puls, Sep, Sil, Sulph, Thlas, Zinc - in timpul: Cocc, Iod, kreos, Mag-m - dupa m.: Alum, Ars-I, Borx, Bov, Calc, Calc-p, Carb-v, Cham, Coloc, Con,, Graph, Hydr, kreos, Lyc, mag-m, mag-c, Mez, Murx, Nat-p, Nicc, Nit-ac, Ph-ac, Phos, Plat, Puls, Ruta, Sep, Sil, Sulph, Thlas, Zinc-p - intre: Borx, Calc, Coloc, Ip, Kreos, Sep, Sulph - in loc de: Ars, Cedr, Chin, Cocc, Graph, Iod, Nux-m, Phos, Sep, Sil, Zinc - ca menstrele: Alum, Caust, Kreos, L. acida: - inainte m.: Graph// Sep, Sil, Ust, - in timpul m. : Phos// Lach, Sep - dupa m.: Graph // nit-ac L. albumin. - inainte m.: Ust L. arzatoare - dupa m.: Phos L. cronica: - dupa m.Nux-v L. pruriginoasa: Ph-ac L. in sarcina: Alum, Kreos, Sep// Cocc, Murx, Puls, L. albumin: petr L sanguinolenta: Nux-m// cocc, sep - dupa actul sexual: Sep// mag-c, nat-c - la femei - amenoreice: Graph, plat (L cronica) - blonde si flegmatice: Cycl - batrane: Phos (L sanguinolenta) - friguroase: ars, calc, lach - isterice: Amm-c, Gels, Puls - dupa spasm isteric: Mag-m - cu vaginism: Ign - tuberculoase: Ferr - sicotice: Mag-s - sifilitice: Nit-ac// Kali-bi, Merc, - scrofuloase: Iod - slabite: Stann, Helon - L cr la femei cu apetit sexual crescut: Ign - dupa convulsii isterice: Mag-m// bell - L. abundenta dupa efort de voma: Sep - dupa ce mananca: Cham - din cauza fricii, inainte de menarha: Puls - din cauza masturbarii: Canth, Plat, Puls Nosode: Candida albicans, Colibacilinum, Stafilococinum, Streptococinum Bibliografie: Pratique homeopathique en gynecologie - A. Holtzscherer, M. Legros Pharmacologie et matiere medicale homeopathique - Demarque, Jouanny Ghid practice de remedii homeopatice - R. Morrison Matiere medicale homeopathique - Guermonprez 6. METRORAGIA Definitie: sangerare uterina neritmata de menstre

150

- cauze generale: dezechilibre hormonale - cauze locale: fibrom, cancer, endometrioza, sarcina ectopica, polipoza, sterilet a) in functie de aspectul hemoragiei si simptomatologiei, oricare-ar fi patologia locala: Sg rosu deschis: **fara cheaguri - Erigeron hemoragie in jet, agravata de miscare - Ipeca - hemoragie insotita de sindrom vagal cu paloare, transpiratii reci, greata, voma, hipersalivatie, lipotimie - Millefolium - hemoragie aparent bine suportata, fara angoasa, fara durere, neinfluentata de miscare - Phosporus hemoragie de obicei abundenta, insotita de angoasa si slabiciune, extremitati reci - Trillium pendulum- hemoragie abundenta insotita de sindrom lipotmic cu lesin , membre reci, palpitatii, tulburarari de vedere ** cu cheaguri - Arnica - metroragie dupa interventie chirurgicala, chiuretaj, avort, sau in caz de sterilet - Sabina - metroragie in jet agravata de miscare, sau menstre abundente, lungi, pe toata perioada de 28 zile, insotita de dureri paroxistice de la sacru la pubis sau dureri vaginale ca o lovitura de cutit ~ clinic : menoragii// metroragii postpartum, mai ales retentia de placenta// uterine la menopauza// endometrita hipertrofica // polipi, //fibrom Sg rosu inchis **fara cheaguri: - Secale- menstre abundente , pe toata per de 28 z, sau metroragii postpartumfetide, nedureroase insotite de raceala corpului, dar cu > la frig si < la caldura ** cu cheaguri: - Bovista hemoragii aggravate noaptea precedate sau insotite de diaree// ovulatie hemoragica - China - hemoragie insotita de slabicune, chiar lipotimii - Crocus sativus - hemoragie cu sg negru in filamente lungi - Hamamelis - menoragii insotite de dureri ovariene, pelvine// metroragii la ovulatie sau dupa calatoria cu masina - la paciente cu congestie venoasa - Ustilago- hemoragie cu sg care curge lent, fetida - Thlapsi bursa pastoris- hemoragie insotita de crampe > flectat, urmata uneori de o leucoree sanguinolenta, maronie, fetida b) in functie de patologie: * ovulatie hemoragica: Bovista( chisturi) * hemoragii postpartum: Secale, Sabina * sterilet, chiuretaj: Arnica, Thlapsi * fibrom hemoragic:Aur-mur-kalinatum, Phos, Sabina, elastic +/- hemoragic: Lapis albus Bibliografie: Pratique homeopathique en gynecologie- A. Holtzscherer, M. Legros Pharmacologie et matiere medicale homeopathique- Demarque, Jouanny Ghid practice de remedii homeopatice- R. Morrison

151

Matiere medicale homeopathique - Guermonprez Allens keynotes- H.C. Allen

ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA GENITALA MASCULINA Dr Secil Omer FLUORIC ACID (materialist, dominator, preocupri sexuale) i place viaa plin de plceri, nu e preocupat de latura spiritual a vieii, de disciplin, de contientizare. Are energie mare, mai ales sexual. i ncepe viaa sexual la 13-14 ani, avnd relaii multe i superficiale, nefiind preocupat de aprofundarea relaiilor. Este lipsit de rafinament, insensibil i agresiv, dezvolt un sentiment de superioritate vrnd s-i exploateze pe cei din jur. Pare indiferent faa de familie i cei din jur. nuntru se simte izloat i adesea anxios, legat de propria sntate. Poate dori s-i ajute pe ceilali material pentru c nu nelege alt tip de ajutor. De regul este un remediu indicat n procese profunde distructive, escare, ulceraii, ulcere varicoase, varice. Simptome psihice Dominator, materialist, cu preocupri sexuale Gnduri lascive, imoral Grbit, grab n timpul mesei i n timpul vorbirii Indiferent fa de cei din jur Fric de suerin, cancer Simptome generale Foarte clduros Agravat de cldur, de buturi calde, de aplicaii calde i vara Ameliorat de bi reci i de buturi reci Simptome locale Cap Coriz apoas, abundent (ca dintr-o cimea) Fistula lacrimalis

152

Senzaia c un vnt rece bate prin ochi Cderea prului; alopecie areata Cefalee ameliorat de urinat (agravat de abinere) Cefalee n lungul liniilor de sutur Dini fragili de diferite culori care se cariaz rapid Gt dureros, agravat la inspirarea aerului rece Uro-genital Promiscuitate, dorin sexual excesiv, perversiuni Priapism, erecii frecvente i excesive Impoten de obicei dup excese sexuale Adenom de prostat cu miciuni frecvente sau involuntare Edem scrotal Prolaps rectal sau uterin Extremitati Vene varicoase adesea dureroase, ulcere varicoase Unghii deformate sau fragile Senzaii de achie sub unghie Picioare fierbini care teebuie dezvelite noaptea Picioare urt mirositoare Osteomielit, carii osoase BUFO RANA Acest remediu are o actiune predominanta asupra sstemului nervos in general si este un remediu important pentru convulsii , retard mental si dezvoltare intirziata. Bufo este un remediu care are simptome si de Bar-c si Hyosc.Ca si Bar-c are un comportament naiv si copilaros cu un mental nedezvoltat. Ca si Hyosc are lipsa de rusine, o sexualitate mare, logoree si rautate. Pacientul e mai degraba rudimentar si instinctiv.Se enerveaza usor. Se focalizeaza adesea pe sex si are o mare tendinta la masturbare si o mare preocupare legata de pronografie. Ca remediu seamana cu altele din grupul paianjenilor prin sensibilitatea la muzica, distructivitate si un comportament atractiv. Cind se ia in considerare lipsa de maturitate si control si marea sexualitate se poate intelege lipsa de control matur asupra instinctelor. Ca urmare de cite ori are o nevoie fie ca e vorba de mincare sau vreun impuls sexual trebuie sa-l satisfaca imediat si ca urmare se retrage singur si se masturbeaza. In cartile clasice apare simptomul Dorinta de solitudine pentru a se masturba. Apare astfel o combinatie de buna dezvoltare fizica si minte copilaroasa.In plus apare sexualitatea si lipsa de rusine. Ca si caracteristici in plan fizic poate apare o dorinta de dulciuri si o crapatura la nivelul centrului lingual. Exista o tendinta la obezitate si convulsii legate de planul sexual. Phatak spune ca este un remediu pentru depravare. Simptome psihice Retard si dezvoltare intirziata Lipsa de rafinament si control slab asupra comportamentului instinctual Iritabil. Nelinistit Geukens subliniaza ca poate apare o dragoste de muzica ca si cazuri de savanti idioti Comportament copilaros (Childish behaviour). Aversiune la companie (Company aversion to)

153

Dorinta de solitudine pentru a se masturba ( desires solitude to practice masturbation) Mncinos ,sarlatan (Deceitful) Destructiv (Destructiveness). Teama de animale (Fear, animals, of). Rautacios (Malicious). Crize de furie(Rage, fury). Dorinta de a lovi (Strike, desire to). Simptome generale Convulsii, agg noaptea in somn cu muscarea limbii in timpul convulsiilor Aspect: expresie stupida, mandibula mare, buze senzuale, frecventa protruzie linguala Simptome locale Cap Protruzie a limbii Isi musca limba in timpul convulsiilor Fata grasoasa Urogenital Masturbare si preocupari pentru materiale pornografice Extremitati Limfangita mai ales la nivelul bratelor Paronichie Isi musca buzele Piele Eczema Indicatii clinice Dezvoltare intirziata.Eczema.Limfangita.Retard mental.Paronichie.Epilepsie.Patologie sexuala.Ticuri Comparatii Bar-m Convulsii,retard, iritabilitate si comportament sexual Cic- Comportament copilaros, convulsii, boli cutanate Sulph.Zinc.Stram.Tub AGNUS CASTUS (The Chaste Tree) Agnus castus este un remediu util in starile de colaps ce apar dupa abuzul de alcool, droguri si sex. Pacientul constientizeaza ca starea lui de sanatate a fost ruinata de aceste excese ceea ce il duce la depresie si anxietate..Aceasta stare de epuizare se manifesta atit mental cit mai ales in plan fizic sub forma unor disfunctii sexuale cit si epuizari la acest nivel. Practic actiunea acestui remediu consta in reducerea energiei sexuale .Este util in imbatrinirea precoce datorata abuzurilor sexuale.De asemenea util in episoade de gonoree repatata.Este de asemenea un remediu util in entorse si intinderi si tahicardie datorata tutunului la persoane nevrotice. Simptome psihice Anxietate marcata si disperare legata de sanatate Demoralizat si anxios mai ales datorita sanatatii si impotentei Presentiment al mortii; prezice data sau o simte ca iminenta Frica de moarte

154

Confuzie a mintii si memorie slaba.Apati Simptome locale Piept Absenta sau disparitia lactatiei la femei dupa nastere mai ales cele cu simptomele mentale Abdomen Splenomegalie dureroasa Fisuri anale profunde Greata cu senzatia ca intestinele sunt impinse in jos Genital Raceala la nivelul extremitatilor Impotenta in ciuda dorintei sexuale puternice si a fanteziilor erotice (Calad, Sel) Impotenta dupa gonoree recidivanta Impotenta cu scurgeri uretrale cornice Pierderea apetitului sexual la oameni care au avut o activitate sexuala excesiva Ejaculare prematura Leucoree.Scurgere uretrala de culoare galbena Secretie redusa fara ejaculare Testicule reci dure dureroase Clinic Agalactoree.Anxietate.Depresie.Impotenta.Leucoree.Ejaculare premature.Leucoree.Disfunctii sexuale-pierderea libidoului.Uretrita Calad-Impotenta cu dorinta sexuala puternica, raceala a organelor genitale, flaciditate a penisului Sel.Pic-ac.Lyc.Fl-ac.Onos CALADIUM SEGUINUM Acest remediu are o mare actiune asupra organelor genitale fiind foarte util in disfunctii sexuale.Initial apare o mare dorinta sexuala apoi apare reducere a abilitatilor sexuale. Remediul este util la marii fumatori, mai ales, fiind adesea utilizat pentru reducerea dependentei de tutun.Pacientii pot avea o mare dorinta de tutun. Mare agg de miscare Simptome psihice Frica de a se taia cind se barbiereste Frica de ranire Pierde interesul pentru placeri, bucurii.Neutru emotional Ginduri lascive Tristete cu impotenta dupa masturbare si act sexual Frica de a merge la culcare fara sa stie motivul Simptome generale Agg de culcat pe stg, de miscare Somn superficial, cel mai mic zgomot il trezeste Mare dorinta de tutun Boli febrile chiar si delir, ameliorate de somn amel. Aer deschis; transpiratii; somn scurt. Senzatii de arsura Senzatie de raceala in diverse organe Transpiratie dulceaga

155

Dorinta de : tutun, bauturi calde Agg de tutun - Tobacco heart. Asthmatic complaints. Simptome locale Genital Impotenta cu penis flasc Ginduri lascive fara cea mai mica erectie Polutii nocturne cu penis flasc uneori si fara vise erotice Prurit genital Prurit voluptos al vaginului uneori conducind la masturbare Dorinta sexuala fara erectie sau erectii dureroase fara dorinta Probleme dupa eruptii supresate gonoree supresata sau dupa excesul de tutun Ejaculare precoce sau lipsa orgasmului sau a ejacularii Polutii nocturne fara vise erotice Transpiratii reci Piele .Transpiratie dulceaga ce atrage insectele Intepaturile de insecte ard si sunt foarte pruriginoase Rash pruriginos ce alterneaza cu astmul Inflamatii erizipelatoase. Respirator Laringele pare a fi comprimat Astm cu expectoratie Pacientului ii e teama sa mearga la culcare Astma ce alterneaza cu rash pruriginos. Piept Arsura inplamin ce apare dupa fumat (uneori si la ani de zile dupa fumat) Clinic Febra.Impotenta.Polutii nocturne.Prurit genital. Dependenta de tutun.Vaginita Simptome caracteristice: Impotenta cu dorinta de tutun mare Comparatii Agnus-Impotenta cu dorinta sexuala mare, raceala la nivelul organelor genitale Demoralizare, mihnire Graph.Sel. Lyc Alte remedii de impotenta Staph, nux-v, Med, Sep, Con, Nat-m, Sulph CINNABARIS (Mercuric Sulphide) Aceasta sare a mercurului are multe simptome asemanatoare cu ale lui Merc sol dar are leziuni genitale si rectale caracteristice. Simptome generale Agg culcat pe dreapta Simptome locale Cap Congestie mai ales in vertex si frunte Fata rosie purpurie

156

Dureri ce iradiaza din unghiul intern al ochiului la frunte Sinuzita frontala si etmoidala Genital Condiloame rectale si genitale Balanita Ulcere peniene Adenopatii inghinale Preput umflat cu condiloame ce singereaza usor Testicule marite Sancru Sifilide scuamoase si veziculare Extremitati Dureri ale antebratuluisi miinii Dureri in oasele lungi cind sunt variatii de presiune atmosferica Raceala a articulatiilor Piele Condiloame in forma de evantai ce singereaza usor Clinic Balanita .Condiloame. Fimoza. Sinuzita Comparatii Nit ac, Thuja, Nat-s, Merc ORHITELE *Pulsatilla. Orhita si epididimita daorita gonoreii supresate .Testiculele sunt retractate, sensibile si de culoare rosu inchis.Apare in plus o durere la nivelul funiculului spermatic ca si cum ar fi tras. Exista o durere surda persistenta in testicule si funicul spermatic. Dureri nevralgice in cordonul spermatic. Indicatiile acestui remediu sunt ca urmare o mare sensibilitate, intoleranta la durere si nevralgiile reflexe. *Clematis. Orhita gonoreica sau inflamatia testiculara de la frig cind testiculul este dur ca o piatra si foarte dureros.Acest remediu poate reduce edemul si sensibilitatea.Testiculul este retractat sensibil si cu dureri ca o presiunei cordonul spermatic mai ales pe dreapta.Apare o iritatie uretrala iar durerile sunt aggravate noaptea la caldura patului. *Rhododendron. [Rhod] Orhita cronica cu testicule indurate care au tendinta la atrofie.O senzatie caracteristica este ca testiculele au fost zdrobite. Orhita cronica agg pe partea dreapta cu dureri nevralgice la nivelul cordonului spermatic. Staphisagria are o durere ca o arsura la nivelul cordonului spermatic drept cu durere ca de tragere la nivelul testiculului drept. *Spongia [Spong] Acest remediu este util in umflare si duritate a testiculului drept. Este de asemenea util in orhitele prost tratate cind apare o durere ca de stoarcere la nivelul testiculului. Se potriveste de asemenea in orhitele cornice si in epididimite Cordonul spermatic este edematiat dureros cu dureri ca de impuscare in cordonul spermatic.

157

ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA ORL Dr. Mariana Galesanu RINITE Acute Catar minim Nux vomica dupa expunere la frig umed coriza putin fluenta ziua ,noaptea nas infundat dimineata, la trezire stranuturi in salva ,dupa care poate aparea o secretie seroasa ( stranutul predomina ) agravat in camera calda , curent , aer conditionat Sambucus nigra senzatie de obstructie nazala < noaptea si la frig fata transpirata , cianoza Sticta pulmonaria senzatie de plenitudine si obstructie la radacina nasului nevoie constanta si ineficienta de a sufla nasul obstructie fara secretie uscaciunea mucoasei nazale ( compl. Bry ) Secretie importanta fluida (apoasa ) A/ neiritanta Euphrasia secretie nazala blanda cu secretie oculara iritanta dureri in zona frontala , ochi iritati ,senz. De arsura, clipeste des agravat in camera calda Sabadilla

158

stranuturi paroxistice , impresionante, secretie abundenta prurit si gadilitura in nas, la nivelul muc. palatine coriza ameliorata de caldura si bauturi calde obstructie nazala desi exista rinoree seromucoasa agravat de aer rece, de mirosuri si parfum medicament important pt. Febra de fan B/ iritanta Allium cepa indicat in coriza alergica si infectioasa rinoree iritanta si excorianta , abundenta ( curge ca de la robinet ) nas si buza sup. Umflate , obstructie nazala ( edem), stranuturi lacrimare profuza , neiritanta ,deseori cefalee febra de fan < de flori, in camera calda, vara ; > la racoare Bromium agravat de caldura (raceli de vara dupa transpiratie ) agravat de praf (stranuta ) ;coriza arzatoare , coroziva obstructie nazala agravata de stranut ganglioni tumefiati si indurati amel. La mare Arsenicum album / iodat coriza pe partea dreapta, febra de fan secretie nazala iritanta, apoasa si calda narine si ochi durerosi nasul ramane obstruat, desi exista o scurgere abundenta agravat la frig ( Ars. Iod. Si la cald ) Secretie iritanta, excorianta / groasa Arum triphyllum Senzatie de obstructie nazala, arsura in narine, prurit nas si gura nevoia de grataj al narinelor pana la sange isi umezesc continuu buzele cu limba, isi zgarie buzele cu dintii buze rosii, excoriate, crapate, sangerande (pielea din jur iritata) agravat la cald; frecvent la copii cu guturai sau rinita . Kali iodat rinite alergice cu secretie groasa, galbena sau verde (secretia devine rapid mucopurulenta si se acumuleaza in narine ) senz. de arsura si umflare a nasului si presiune la radacina ochi lacramosi, luciosi si umflati dureri si arsuri in nas si sinusuri < de timp umed (coriza amel.in camera calda dar amel.gen. la rece) ozena , perforatie de sept nazal Mercurius solubilis rinita cu secretieverzuie (devine rapid purulenta) rosata cu umflarea nasului, senz. de arsura in narine agravare nocturna , halena, saliva in exces,etc. Cronice Sanguinaria

159

senz. de arsura (nas, gura, gat) si stranut, secretie iritanta ,apoasa agravare la curent,la polen, miros de flori,parfumuri, chimicale, spray-uri rinita vasomotorie , polipi Alumina uscaciunea mucoasei nazale secretie mucoasa groasa ,cruste verzi si fetide Cistus canadensis IACRS recurente, rinita cronica, sinuzita Paroxisme de stranut , secretii groase , galbui Senz. de rece ca gheata in nas si faringe Senz. de excoriatie in narine dupa suflat nasul Persoana slabita si foarte friguroasa Graphytes secretie vascoasa, filanta, melicerica, cruste ca niste cristale aurii narine dureroase , excoriate, crapaturi ale pliului nazolabial rinita alergica ,raceli recurente Calcarea carb. nas obstruat noaptea, curge ziua , respiratie zgomotoasa pe nas secretie profuza ca apa ,cu gust sarat sau purulenta raceste la orice schimbare de vreme nas si buza superioara umflate, narine ulcerate,pierderea mirosului febra de fan, polipi , adenopatie cervicala Kali bichromicum rinita recidivanta secretie vascoasa, filanta, verzuie si ulceratii ale mucoasei nazale dopuri si cruste verzui si dure, aderente,greu detasabile,lasa locul iritat, se reformeaza permanent , diminuarea mirosului Thuja catar cronic, mucus gros, verde sau puroi cu sange cruste verzui groase pe septul nazal ,dureroase la expulzie, ulceratii nas rosu, cald ,senz. de presiune la radacina si de miros de saramura de peste. Pulsatilla secretie blanda ,galbena sau verzuie, groasa obstructie nazala cronica( < in camera calda si noaptea ) rinita recidivanta , febra de fan, uneori pierderea mirosului raceste usor daca se uda lapicioare sau la cap Hepar sulfuris inflamatia dureroasa a narinelor ( ca un furuncul) secretie mucopurulenta, malodoranta < la curent, stranuta si tuseste cum se dezveleste rinite, sinuzite si otite purulente Hydrastys secretii groase ,albe sau galbene,constante, in sp.retronazale excoriatia narinelor , ozena eliminarea secretiilor se opreste in camera calda

160

Rinite alergice Allium cepa Nux vomica Sabadilla Wyethia alergie la niv. nasului si faringelui cu edemul mucoaselor cel mai caract.este pruritul muc.palatine sau in partea post.a gatului cu extindere spre ureche( incearca sa-si scarpine palatul cu limba) senzatia ca sangele se ridica la cap permanenta nevoie de a-si drege glasul Arum triphyllum Teucrium obstructie nazala datorita polipozei furnicaturi la radacina nasului se poate complica cu sinuzita Daca etiologia implica polenul, se adauga Polen CH30

SINUZITE Homeopatia are rezultate foarte bune si rapide in sinuzitele frontale, fie acute, fie cronice Frontale Allium cepa Ars. Album Kali iodatum Kali bichromicum Calc. Sulphurica:puroi gros, galben, < la umiditate si caldura Silicea :puroi lichid, uneori sanguinolent, fara febra sau durere Hepar sulphuris :friguros, iritabil, sensib. la atingere si aer rece Secretii groase , urat mirositoare si scurgeri retronazale . Hydrastis Maxilare Lachesis : numai pe stanga Lyc.,Sulph., Aur.,: numai pe dreapta Mezereum : bilateral , dureri la apasarea sinusurilor maxilare, tuse cronica, accese febrile dupa amiaza .( In aceste sinusuri exista formatiuni anatomice sensibile la magnetismul terestru , responsabile de orientarea in spatiu , deci factorii declansatori sunt: mutari, calatorii, tabere ) Hepar sulph. Hecla lava : actiune marcata asupra maxilarelor , sinuzita cu punct de plecare dentar, exostoze, polipoza maxilara,necroza si carii osoase ANGINE Angine eritematoase Belladona

161

gat rosu , dureros, uscat,contractie spasmodica la inghitit (durere) iradierea durerii in urechi durere la atingerea gatului(nu tolereaza nici cea mai mica atingere) febra oscilanta,lateralitate dreapta, orar :8 a.m. sau p.m. congestie cefalica( cap greu, cald, fata rosie, ochi sticlosi,fotofobie) piele umeda (transpirata) , extremitati reci limba rosie si uscata ; vrea limonada uneori febra cu delir ; copilul are frica de masti, clowni , frica daca I se zambeste (vederea dintilor ) Copiii Calc.carb beneficiaza de Bell.( Sil. nu au forta sa faca febra mare) Apis amigdale si lueta inflamate, edematiate (parca gata sa explodeze ) dureri arzatoare ameliorate de bauturi reci ( suge gheata ) febra fara sete edem in sp. La nivelul luetei ( atarna ca un saculet ) Angine eritemato-pultacee Belladona Phytolacca gat rosu inchis, pilieri violacei si durerosi (senz. de pensa ) puncte albe pe amigdale sau false membrane dureri la inghitit iradiind spre urechi (Bell,Ail)amel. de bauturi reci si de inclestarea maxilarelor ganglioni locali hipertrofiati si durerosi febra si curbatura generalizata ( Arn) dureri agravate noaptea ; foetor oris eficienta in mononucleoza infectioasa, angina streptococica,etc Mercurius solubilis limba caract.,halena fetida, salivatie abundenta , agravata nocturn dureri la inghitit, agravate de alimente la temperaturi de ambele extreme ( nu suporta decat caldut ) febra in platou , sete intensa , adenopatii frisoane cu transpiratie (in sp. Noaptea ), care nu amelioreaza Angine ulcero-necrotice Mercurius corrosivus aspectul orofarinxului asemanator cu Merc. Solub. dureri mai violente, deglutitie hiperalgica prin spasm ulceratii pe amigdale , pioree, ganglioni mariti si durerosi Lachesis debut pe amigdala stanga (Merc.Iodatus ruber-biiodatus) (debut pe amigdala dreapta : Merc.Iodatus flavus-protoiodatus) culoare rosie, vinetie, ulceratii pe amigdale si pilieri evolutie spre ulceratie necrotica ; afectarea starii generale deglutitie paradoxala ( poate sa manance dar nu poate sa bea) hiperestezie de contact la nivelul gatului Kali bichromicum ulceratii cu margini regulate, rotunde

162

secretii vascoase, galben-verzui, insotite de stomatite si afte putina fetiditate sau deloc ;simptome generale discrete Ailanthus glandulosa ca si Phyt.,indicat in angine grave , in mononucleoza infectioasa gat foarte umflat, purpuriu, cu pete livide si ulceratii profunde adenopatii foarte voluminoase si hiperalgice dureri la deglutitie ce iradiaza spre urechi ; sufocare adinamie, prostratie , stupoare Arum triphyllum in angine grave, scarlatina cu faringita silaringita limba zmeurie, saliva abundenta, fetida si coroziva ulceratii sangerande inclusiv ale buzelor ( smulge scoamele formate cu dintii sau unghiile) voce ragusita , bitonala stare generala afectata sever( prostratie cu agitatie); oligurie Baptisia tinctoria angina grava , nedureroasa ulceratii sau false membrane pe amigdale si valul palatin deglutitie dificila ( numai lichide , solidele determ. Spasm esofag) limba maronie, uscata si crapata ; fata rosu inchis, abrutizata stare generala foarte alterata (septicemica , tifoidica) Angine flegmonoase Hepar sulphur faringoamigdalite cu senz.de os de peste ramas in gat abces retroamigdalian dureri ameliorate de bauturi calde ; pacient foarte friguros Silicea: amigdale cu depozit de puroi ,fara febra, putin dureroase Angine herpetice Rhus.tox., Mezereum, Sepia Hipertrofia amigdaliana - de fond : Baryta carb., iod., mur. ( in acut este de preferat Baryta famuriatica : amigdale si ganglioni hipertrofiati, obstr.tubara (hipoacuzie) (Pentru vegetatiile adenoide = teren tuberculinic tot cele trei Baryte si doua remedii miciAgraphis nutans si Teucrium marum) Amigdale criptice cu depozit de fibrina (tuberculinism) Sulphur iodat ( dupa admin.,la cateva zile=revarsare de cazeum) Kali muriatic: cripte amigdaliene cu cazeum alb, tare, malodorant OTITE Otite externe Pot fi microbiene sau micotice. Tratament extern : apa oxigenata + cateva picaturi de Calendula sau Echinaceea TM. In abces sau furuncul al canalului auditiv extern :Hep., Puls.,Pic-ac., Mez. Otite congestive Durere intensa, timpan roz, stralucitor,hipervascularizat in partea super. Apare fie la debutul unei maladii infectioase, fie complica o rinofaringita sau adenoidita.

163

Aconit debut brutal , in jurul orei 11-12 a.m./p.m., dupa vant uscat si rece agitat , congestionat ,nu transpira , sete importanta, frica de moarte Belladona expunere la frig dupa udarea parului (ploaie, spalat, transpiratie ) fata rosie , piele umeda, etc.; debut ora 8 p.m. timpan rosu, edematiat, durere puternica , lateralitate dreapta Ferrum phosphoricum debut progresiv, cu temperatura mai putin inalta,dar persistenta (38 grade in fiecare dimineata ), oboseala, tendinta hemoragic. durere foarte mare , timpan putin bombat cu pete hemoragice obraji cu pete rosii circumscrise , epistaxis habitual Arsenicum album remediu de prima importanta in otitele medii (Cham., Puls., Merc) se agraveaza sau debuteaza noaptea( 12p.m-3a.m.) durere ameliorata de aplicatii calde pe ureche copilul se agata de mama (Puls ); bea putin si des stare generala alterata ,prostratie cu agitatie Otite catarale Procesul inflamator urca din trompa Eustachio pana la timpan; o cantitate de lichid se aduna in partea de jos a timpanului; durerile sunt resimtite la miscare; vajaieli, clacmente, autofonie, zgomote infundate, aspect mat al timpanului (pierderea triunghiului luminos) Pulsatilla debut la 6a.m. sau 4p.m; otita medie acuta sau cronica complicatie a unei rinite cu secretii galbene, groase, blande durere pulsatila , agravata de caldura otoree lipicioasa in otita cronica cu secretie persistenta Chamomilla otita medie acuta sau cronica, dupa o furtuna sau vant, in perioada de eruptie dentara durere foarte mare; hipersensibil si violent la durere ( Hep, Aur) Capsicum durere importanta cu iradiere in mastoida eficient si suficient in mastoidita acuta si cronica dorinta de alimente picante, nostalgie, tend.la ingrasare Dulcamara durere otica insotita de greata si varsatura remediu bun pt. toamna, ploaie, frig umed, bai reci . Otita de piscina = Rhus-t.(udare + efort fizic ) Alte remedii de otita catarala : Ars-i., Kali-m Otite supurate Colectie purulenta, hiperpresiune dureroasa in casuta timpanului, febra, agitatie / prostratie, bombarea cadranului superoposterior. Evolutie spre perforatie spontana sau necesitatea paracentezei Lachesis

164

in asteptarea paracentezei; urechea stanga eructatii si logoree in timpul febrei se sufoca, ii este cald, nu poate inghiti lichide si saliva timpan cu aspect de slanina Graphytes otoree cronica, caracteristica, bilaterala otita cronica cu pierderea auzului (ameliorat la zgomot) eruptii umede si crapaturi in spatele urechii Hepar sulphuris urechi foarte sensibile la vant si aer rece > otita supurata din start, dupa drenaj = secretie purulenta, malodoranta Kali bichromicum otita asociata cu rinoree purulenta otite supurate cu secretii groase, vascoase, nemirositoare Aurum supuratie cronica ,mastoidita agravare nocturna ,dureri osoase Mercurius solubilis otoree abundenta, mucopurulenta verzuie, caustica, malodoranta Silicea Thuja Otitele recidivante necesita tratamentul terenului tuberculinic: Tub. Aviar sau Marmorek (inapetenta) LARINGITE ACUTE La debut Aconit febra, piele calda, rosie,uscata, sete vie, agitatie stenica, anxietate laringian: senz.de carne vie, sufocare si tuse ragusita, uscata, aspra agravare caracteristica Belladonna febra, congestie cefalica, piele rosie, calda si transpirata, fotofobie senz.de constrictie laringiana < la atingere, tuse uscata, scurta, spasmodica si dureroasa, ragusala (tusea, desi seaca nu este atat de aspra ca la Acon.) - poate avea sete Allium cepa laringita apare in timpul sau dupa rinofaringita senz.de iritatie laringiana cu tuse uscata si dureroasa < la vorbit si in camera calda insotita de lacrimare brusca ragusala si durere la tusit ca si cand larinxul s-ar rupe Bromium debut laringian al oricarei raceli cu evolutie fie in sus, fie in jos se supraincalzeste usor, transpira si devine f.sensibil la curent senz.de rece ,fum si durere in laringe la inspiratia aerului spasm glotic, durere laringiana, < la atingere tuse sufocanta si crupala < in camera calda, seara si > band rece

165

ragusit dupa ce s-a supraincalzit, chiar afonie dispnee sufocanta (nu poate inspira suficient de profund); paroxisme de sufocare la inghitit si in timpul tusei Laringite cu disfonie si sufocare Bromium Arum triphyllum sensibilitatea laringelui la atingere, voce constant schimbatoare (bitonala) si sufocare nocturna, putina tuse; de obicei aspect subacut sau cronic Spongia senz.de iritatie, arsura si uscaciune tuse aspra, seaca (ca un fierastrau pe lemn) si sufocanta agrav. la vorbit, aer rece si culcat cu capul jos amel. in atmosfera umeda si de bauturi calde anxietate ca nu poate respira Senega senz. de excoriatie, arsura si uscaciune laringiana tuse uscata, constanta si desiranta; sufocare in decubit voce instabila, ragusala < vorbind (subita cand citeste cu glas tare) la batrani, datorita parezei corzilor vocale Laringite cu disfonie fara sufocare Phosphorus senz.de arsura si excoriatie laringiana <la atingere tuse uscata <cand iese la aer rece, la vorbit, ras citit cu voce tare ragusala brusca < seara Rumex crispus cel mai mic inspir declansaza o gadilitura suprasternala cu tuse iritatia din furculita suprasternala coboara pana la bifurcatia traheala; este agrav.la inspirul de aer rece si noaptea (3-4 a.m.), la dezvelit si dezbracat (tine mereu un fular la nas si gura ) mucus tenace ce se misca in sus si josul laringelui si nu poate fi expulzat; uscaciunea mucoaselor ragusala, voce instabila, afonie completa dupa expunere la aer rece Laringite striduloase Spongia Sambucus sufocare brusca dupa miezul noptii cu spasm glotic si respiratie siflanta, agitatie si anxietate; obstructie nazala nocturna trezire brusca cu sufocare (se asaza in sezut, se cianozeaza) ragusala (voce cavernoasa) cu mucus gros, tenace in laringe tuse sufocanta amel.de comprese calde pe gat transpiratia fetei si cianoza ziua se simte mai bine Hepar sulphur senz.de aschie (spin) in gat cu iradiere spre urechi la atingere si inghitit; slabiciunea laringelui (nu poate vorbi tare)

166

tuse aspra, sufocanta, < la dezvelirea corpului, la bauturi reci, la contactul cu aer rece, la vorbit; > la umiditate calda plange inainte, in timpul si dupa tuse tuse uscata ce se termina cu stranut atacuri de sufocare cu anxietate in clinostatism (se ridica in sezut cu capul dat pe spate) secretii si excretii profuze cu miros respingator (branza veche) Laringite tusigene ( convulsoide ) Coccus cacti senz.de firimitura sau par in spatele laringelui, care determina o nevoie constanta de a inghiti sau de a-si drege glasul spasme (ca o gheara pe laringe) la caldura patului sau a camerei tuse convulsoida (scurt si des) cu senz.de gadilitura , < la trezire paroxisme de tuse violenta ce nu inceteaza pana nu reuseste sa scoata o cantitate de mucus tenace si filant (atarna din gura)sau sa vomite mucus consistent; tuse > de aer si bauturi reci, slabiciunea corzilor vocale: ragusit dupa efort vocal minim Cuprum metallicum tuse convulsoida > band apa rece atacul de sufocare se instaleaza si cedeaza brusc ; criza de tuse sufocativa este precedata de sughit si se insoteste de rigiditate , spasme (flexia spastica a policelui in palma) dispnee spastica dupa sperietura sau vexatie spasm glotic, afonie intermitenta la cantaretii profesionisti Cuprum oxydatum: tuse la pasajul larvelor de oxiuri prin laringe CRONICE Carbo vegetabilis ragusala de lunga durata, < seara si pe timp umed si cald ragusala cronica si nedureroasa Causticum durere arzatoare cu ragusala < dimineata, la aer rece, la aplecare muschii laringieni nu asculta comanda (nu poate sa vorbeasca cu glas tare: daca incearca sa ridice vocea esueaza sau scoate un sunet scartait ( scheunat) nevoie frecventa de a-si drege glasul(racleaza pt.a-l curata) ragusala cronica, remanenta dupa laringita acuta ragusala in timpul corizei, afonie brusca in timpul unei raceli (gripa) Alumina parezie si uscaciune, durere dupa abuz vocal la batrani cu pareza corzilor vocale, < la vorbit Arnica: abuz vocal prelungit= ragusala nedureroasa Rhus.tox: abuz vocal prelungit, ragusala agravata seara si la schimbarea vremii; durere vie Selenium ragusala cantaretilor; voce ragusita la inceputul vorbitului, cantatului sau cititului; ragusala nedureroasa laringe afectat la fiecare raceala necesitate de a-si drege glasul frecvent (acumulare de mucus clar , ca amidonul fiert) noduli pe corzile vocale Argentum nitricum

167

senzatie de aschie in gat, durere < dimineata ragusala cronica; laringita cronica a cantaretilor (cand incearca sa ridice vocea se declansaza tusea.; ragusala dureroasa . ragusala agravata la vorbit (in special intr-o camera calda si cu fum de tigara) mucus in larinx, elimina prin tuse mase rotunde mici Arum triphyllum senz.de plaga vie, voce instabila (bitonala) ragusala dupa ce s-a incalzit, vorbind agitat .

MATRICARIA CHAMOMILLA Dr Ileana Rindasu (Musetelul fam. Compositae) Specie erbacee anuala, cu miros aromatic characteristic; creste spontan sau cultivata; poate atinge o inaltime de 60 cm; prezinta flori grupate, cele femele marginale sunt albe, cele hermaphrodite, centrale, sunt galbene. Compozitie chimica: Florile contin pana la 8% flavonoide, apigenina si luteolina. Farmacologie Extractele pe baza de flori au actiune antiinflamatorie, antiseptica si antispastica, datorita apigeninei, la nivelul duodenului si al stomacului; induce un somn linistit. Infuzia de musetel ( 1l/zi) are efect protector in caz de iradiere. Caracteristici homeopatice - Patogenezia sa apare in Materia Medica Pura Caracterizare generala ( Bungetzianu D.G.): remediu al copilului agitat, dificil, cu tulburari in timpul eruptiei dintilor; important remediu al dismenoreei Cuvinte cheie: mania capricioasa, de copil prost crescut; hipersensibil la durere. Nucleul dupa Vermeulen: 1. iritabilitate excesiva; nu suporta sa fie atins sau sa i se vorbeasca 2. intoleranta la durere, disperat de durere 3. dureri insotite de caldura locala, sete, transpiratii fierbinti, parestezii 4. agr de cafea, agr de manie 5. agr de eruptia dintilor; diaree verzuie, lienterica, scaune cu miros de oua clocite 6. agr de debutul si in timpul menstrelor. Simptome psihice Subiectul Chamomilla, fie copil, fie adult, este extrem de sensibil. Extrem de nervos si nerabdator; totul ii pare de nesuportat, mai ales durerile. Durerea il innebuneste de furie, il face rau, disperat.

168

Pentru ca nu suporta durerea, nu ii suporta pe cei din jur, cauta motive sa fie rau, pentru a raspunde urat si monosilabic. Copilul nu suporta sa il privesti, sa ii vorbesti ,ori sa il atingi. E ste furios si tipa, urla, da din picioare, arunca cu diferite obiecte. Vrea o jucarie, dar o arunca repede si cere alta. Are fata rosie si calda pe o parte, palida si rece pe cealalta. Are capul transpirat, iar transpiratia este calda. Daca il luati totusi in brate si il plimbati de colo-colo, se linisteste si adoarme. De asemenea, adoarme plimbat in carucior sau in masina. Simptomele de Chamomilla sunt induse, in general, de manie. Intre doua accese de chamomilita, este bonom, linistit. Simptome generale Dureri insuportabile, disproportionate fata de lezinea organica propriu-zisa; calmate de comprese calde, se agraveaza dupa 9 p.m., pana la miezul noptii, apoi se amelioreaza. Simptome locale Cap - Cefalee, de obicei unilaterala, provocata sau agravata de manie sau de venirea serii. Caldura locala sau infasurarea capului amel in oarecare masura. Durerile la nivelul cavitati bucale, de obicei plecate de la o masea infectata, se amelioreaza cu rece local. Ochi - Tendinta de a se umfla dimineata, cu genele lipite, tendinta la blefarospasm. Urechi - Dureri cu caracter de apasare, se agr la aplecare, puternice, incat bolnavul tipa Aparat respirator - Senzatie de nas infundat, dar cu rinoree apoasa, calda. Salve de stranuturi. Mare sensibilitate la mirosuri. Senzatie de sufocare, cu paroxisme de tuse. Tuse agr de vorbit si noaptea ; la expir ; poate tusi in somn. Astm bronsic provocat de manie. Aparat digestiv - Nevralgii dentare induse de alimente calde si > apa rece tinuta in gura. Perioada eruptiei dentare se insoteste de diaree cu scaune verzui, cu miros de oua clocite. Crize de varsaturi severe, asociate cu eructatii puternice, de parca stomacul s-ar desface in bucati; bolnavul este epuizat, acoperit de transpiratii reci. Un tip similar de varsaturi pote fi indus de morfina, la subiectii sensibili. Alteori, varsaturi tip nux-v, cu apasare in stomac, ca o piatra, incercari nereusite de a varsa. Cauzalitatea varsaturilor: mania. Colici intestinale, neamel de eliminarea de gaze, amel de comprese calde; sugarul urla, da din picioruse, se indoaie de durere. Diaree verde, cu mirosul caracteristic, contine resturi nedigerate, mucus si sange. Sistem glandular - Sanii sunt sensibili, durerosi, inclusiv la sugari. Aparat genital - Metroragii cu sange inchis, cu cheaguri si dureri asemanatoare nasterii. Femeia este incalzita, isetata si pare furioasa. Iminenta de avort dupa o criza de furie. Aparat locomotor - picioarele fierbinti noaptea, in pat, le scoate afara de sub patura Transpiratie - Calda si lipicioasa, predomina pe partile acoperite; ii transpira capul in timpul somnului. Somnul - Perturbat, cu tresariri, gemete, agitatie; cosmaruri frecvente. Modalitati Agr de expunere la caldura, dar uneori si la frig, la curenti de aer, vant; umezeala, de caldura patului - ingestia de cafea

169

- debutul, in timpul menstrelor - la 9 a.m. sau 9 p.m. - in prima parte a noptii Amel - la vreme calda si umeda, purtat in brate, plimbat cu masina Apetit scazut Alimente dorite: cafea Aversiuni: cafea (Kent), supa, hrana lichida in general, lichide calde Sete intensa, pentru lichide reci. Indicatii clinice: Sunt dictate mai mult de profilul caracterului si mai putin de simptome; remediul nu este indicat la cei care isi suporta boala cu rabdare si resemnare! Foarte util pentru acuzele nou-nascutilor, mai ales pentru perioada eruptiei dintilor Se indica in greata si varsaturile induse de morfina; in stari de nervozitate induse de cofeina.

CINA (Artemisia cina) Dr Ileana Rindasu Cucuta de balta, catranica salbatica, Limbricarita. Fam. Compositae Planta perena, infloreste toamna, are un miros aromat ce aminteste de camfor. Florile, de culoare cenusie, contin principiile active santonina si artemisina. Farmacologie Efect antihelmintic, datorita santoninei; utilizarea a fost abandonata datorita potentialului toxic; induce xantopsie/ daltonism santoninic (vede in galben). Caracteristici homeopatice Proving realizat de S. Hahnemann, descris in M.M. Pura Tipologie Pacientul, adesea copil, este rau si prost dispus. Fata este palida, cu cearcane albastrii, adanci. Un obraz poate fi cald si rosu, celalalt palid. Paloare circumorala. Isi introduce incontinuu degetele in nas, se scobeste pana sangereaza sau isi freaca nasul incontinuu. Cuvinte-cheie Copil rau, capricios (Cham). Spre deosebire de Chamomilla, nu se amelioreaza purtat in brate, dimpotriva, vrea sa fie lasat jos. Caracterizare generala (Bungetzianu D.G.): remediu al tulburarilor psihosomatice la bolnavi parazitati. Nucleul Vermeulen 1. nervosi si uriciosi (mai ales copii), nu vor sa fie atinsi,mangaiati, nici priviti 2. tulburari datorate verminozelor 3. dorinta de a sta culcati pe burta 4. apetit exagerat, scaune deschise la culoare 5. isi freaca nasul sau se scobesc in nas

170

6. tulburari asociate cu cascat sau rigiditatea corpului Simptome psihice Similar cu Chamomilla, copilul nu vrea sa fie atins, nici privit, iti intoarce spatele daca te apropii prea mult sau poate sa te loveasca( Chamomilla arunca cu obiecte, dar nu te loveste); cere un obiect, apoi il arunca si vrea altul. Morrison: este cel mai dificil copil, intrecut doar de Stramonium. Adultul este genul foarte sensibil, nu intelege de gluma, foarte incapatanat; poate avea obsesia de a fi comis o crima. Simptome generale Subiect friguros, sensibil la curentii de aer. Durerile, daca sunt prezente, apar brusc, ca niste socuri. Simptome locale Cap Cefalee agr in aer liber, alterneaza cu dureri abdominale; se asociaza cu ameteli, ameliorate in clinostatism. Scalpul este sensibil la ca mai mica atingere. Ochii Pupile dilatate, strabism Pot fi prezente viziuni colorate,mai ales in galben. Incetosarea vederii, cand priveste fix, de aceea se freaca des la ochi. Aparat respirator Arsuri si mancarime in interiorul nasului; Tuse sufocanta, uscata, spasmodica, noaptea. Aparat digestiv Foame exagerata, de nepotolit, chiar imediat dupa o masa bogata,bulimie. Foame in timpul noptii. Sete considerabila. Painea i se pare amara. Doreste paine, dulciuri, liochide reci. Aversiune pt lapte; sugarii pot refuza laptele mamei. Voma si diaree imediat dupa mese, cu limba curata. Distensie abdominala la copii, cu crampe in jurul ombilicului, datorita viermilor intestinali. Constipatia alterneaza cu diaree, cu scaune apoase, mucus alb. Prurit anal intens. Aparat urinar Enurezis nocturn Urina poate fi laptoasa Aparat locomotor Contractii spasmodice, chiar convulsii, mai ales ale muschilor extensori. Picioare fierbinti, simte ca ard in timul noptii. Tegumente Prurit generalizat, insotit de mici eruptii (cosuri rosii, dureroase). Somn Scrasneste din dinti in timpul noptii; copii pot suferi de terori nocturne, se trezesc urland, tremura, nu pot fi linistiti. Modalitati

171

Agr la caldura verii cea mai mica atingere noaptea Amel de miscare pozitia indoita a corpului decubitul ventral Indicatii clinice Parazitoze intestinale, mai ales limbrici, oxiuri. Coree, convulsii, enurezis, febra cu fata rece si maini calde. Afectarea hepatica este si ea o indicatie clinica importanta.

CICUTA VIROSA Dr Ileana Rindasu (Cucuta de apa) Familia Umbelliferae Planta inalta, pana la 2 m, cu tulpina groasa, inflorescente cu flori mici si numeroase, cu petale albe. Creste pe marginea apelor, a lacurilor, in mlastini din regiunea temperata a emisferei nordice. Este una din cele mai otravitoare plante din familia sa, nu se utilizeaza, datorita toxicitatii. Farmacologie Efectul toxic se datoreaza cicutoxinei si cicutinei, prezente mai ales in radacinile plantei. Simptome de intoxicatie acuta: Ameteli, somnolenta, convulsii urmate de paralizie, arsuri la nivelul limbii si al stomacului, sete intensa si disfagie; dispnee acuta si in final exit. Afinitatea principala este cea pentru sistemul nervos, cu tendinta la spasme si convulsii. Caracteristici homeopatice Primul proving este descris in MM Pura. Tipologie Fata este palida, cu ochii infundati in orbite, incercanati. Alteori, fata este rosie, congestionata, acoperita de transpiratie. Strabism. Cuvinte-cheie Violenta: convulsii violente, comportament violent. Epilepsie dupa traumatism cranio-cerebral. Instrainare de societate, cu dorinta de intoarcere in trecut, la vremuri mai fericite. Nucleul Vermeulen

172

1. Convulsii, crampe, epilepsie; aura la nivelul stomacului. 2. agr la atingere 3. tulburari dupa TCC sau traumatisme spinale 4. eczeme/eruptii, cu cruste melicerice, confluente 5. comportament copilaros, instrainare; isi pierde increderea in oameni. Simptome psihice Intre crize, pacientul este melancolic, bland si linistit (dg. Diferential cu nux-v ). Uneori, dupa criza epileptica, pacientul sufera un regres catre copilarie, este dezorientat, oamenii si locurile ii par straine, se joaca ca un copil, rade fara rost. Poate fi suspicios, speriat, nu mai are incredere in nimeni, doreste solitudinea. Simptome Generale Convulsii care incep la cap sau fata, cu opistotonus, contractii tonice, apoi clonice, declansate de un TCC, o meningita, de eruptia dentara. Fata si mainile sunt reci. Simptome locale Cap Cefalee agr de repaos, simte ca i se misca creierul in craniu. Ochii Strabism temporar, dupa spaima sau lovitura la cap. Poate sa vada un halou colorat in jurul obiectelor, poate avea vederea dubla. Aparat respirator Respiratie dificila, tuse cu expectoratie abundenta. Aparat digestiv Spasm esofagian, cu disfagie; poate fi produs de inghitirea unui os care stagneaza in gat. Sughit violent si zgomotos. Dorinte alimentare : alcool, condimente, mai ales mustar, varza Agravare la lapte. Aparat cardiovascular Palpitatii; simte ca i-a stat inima Aparat urinar Enurezis nocturn, alteori, retentie urinara. Aparat genital Convulsii puerperale, se pot continua si dupa nastere. Aparat locomotor Tresariri violente, contractii spasmodice ale membrelor. Tegumente Eruptii pustuloase, cu tendinta la cruste melicerice, groase. Eruptiile se localizeaza mai ales la nivelul scalpului, al fetei si la comisurile bucale, nu se insotesc de prurit (dg diferential cu Graphites). Modalitati Agravari la expunerea la frig atingere (chiar usoara) trepidatii fumul de tigara Ameliorare la - caldura - emisie de flatus ( cefalee)

173

Indicatii clinice Convulsii violente tip grand mal sau petit mal. Convulsii la copii, in timpul eruptiei dentitiei sau datorita parazitozelor intestinale. Eruptii pustuloase. Eczeme crustoase, mai ales la nivelul scalpului. Remediu valoros in meningita cerebrospinala.

OPIUM, NUX MOSCHATA, LYSSINUM Dr. Mariana Galesanu OPIUM Sucul recoltat prin incizii facute pe capul verde al Papaver somniferum, planta anuala din familia Papaveraceae. Patogenezia se gaseste in Materia Medica Pura a lui Hahnemann. In allopatie este folosit in analgezie, anestezie, ca anxiolitic, etc . In stabilirea patogeneziei s-au luat in considerare fenomenele ce apar in urma: folosirii cronice a opiaceelor intoxicatiei acute cu supradoza proving-ului cu doze moderate sevrajului intoxicarii experimentale animale Fiziopatologie 1 Intoxicatia acuta comporta doua faze ce se succed : Faza de excitatie : congestie cerebrala cu ideatie surexcitata ( initial fara delir sau confuzie , apoi halucinatii , iluzii , delir ) hiperestezie senzoriala ( in special a auzului ) spasme , tremuraturi Uscaciunea gurii si gatului cu sete Diminuarea transpiratiei si a urinii Accelerarea contractiilor cardiace Faza de depresie ( incetinirea functiilor cerebrospinale si vegetative ) somnolenta crescanda

174

respiratie lenta somn comatos fata congestionata ,rosie ,umflata prin distensia vaselor de sange ochi injectati , semideschisi , mioza piele calda , acoperita de transpiratie calda (fierbinte ) puls lent si plin respiratie stertoroasa prin paralizia valului palatin febra (prin actiunea directa a congestiei cerebrale asupra centrului termic ) lipsa durerii , nu se vaita de nimic paralizii : intestinale (constipatie), vezicale (retentie de urina), sfincteriene (emisie involuntara de urina si scaun). apoi fie trezire din somn cu simptome foarte asemanatoare starii dupa o betie: greata , anorexie, cefalee, apatie, insomnie, constipatie, fie accentuarea crizei vagale cu respiratie lenta, instalarea insensibilitatii, incetinirea pulsului, hipotermie, cianoza, asfixie . Deci efectele intoxicatiei cu opium pot prezenta simptome diametral opuse in functie de momentul in care sunt observate (faza de excitatie cu plenitudine vasculara sau faza de depresie cu incetinirea functiilor cerebrospinale si vegetative) 2 Proving-ul . La omul sanatos , dilutiile experimentale repetate provoaca simptome in care predomina depresia : depresia functiilor cerebrospinale ,sensoriale si organice congestie cerebrala pasiva intelect amortit ,slabirea sensibilitatii afective , morale , senzoriale torpiditate generala , somnolenta voluptoasa , diminuarea reactiilor vitale diminuarea tuturor secretiilor cu exceptia transpiratiei ( calda , abundenta ) vagotonie atonie intestinala , vezicala si sfincteriana 3 Folosirea ocazionala, dependenta Initial, opiaceele produc o betie agreabila, cu stare de beatitudine, de impacare, fara nicio anxietate, o cufundare intr-un somn lipsit de griji, euforie, halucinatii placute . Dependenta se instaleaza rapid si acest rai se transforma in iad : insomnie sau somn extrem de superficial (sensibilitate la zgomot) hiperestezie cu hipersensibilitate (convulsii tonico-clonice, tremuraturi musculare, dureri, halucinatii terifiante, frica, impulsuri suicidare) anorexie, slabire, marasm febra intermitenta sau cvasi permanenta tulburari respiratorii atonie intestinala , vezicala si sfincteriana somnolenta, indiferenta senzoriala si morala 4 Sevrajul La intreruperea drogului apar fenomene foarte grave chiar dupa primele 12 ore, punand viata in pericol prin manifestari de delirium acut, iar dupa 2-3 zile colaps comatos . Dupa cum se observa morfinismul cronic reproduce tabloul tardiv al intoxicatiei cu predominenta fenomenelor depresive, pe cand abstinenta aduce in prim plan simptomele de debut ale intoxicatiei acute, faza de excitatie (delir acut , cresterea excitabilitatii reflexe spasme, tremor, midriaza, diaree constanta, excitatie sexuala)

175

5 Experiment pe animale anatomie patologica in intoxicatia acuta: congestie sanguina masiva in creer si pulmon , infiltratie seroasa subarahnoidiana in intoxicatia cronica: anemie in sistemul arterial al encefalului si maduvei . Cauzalitate - frica puternica, spaima - soc mental, vederea unui accident - furie, bucurie excesiva - alcool - postoperator, postpartum Modalitati Agravare: cand traieste o stare de spaima cand isi reaminteste evenimentul traieste din nou aceeasi spaima la cald ( vreme , pat ) somn (agravat la adormire , in timpul si dupa somn ) agravat de transpiratie alcool Ameliorare la indoirea corpului (anteflexie ) la frig band apa rece Simptome psihice Fenomene de excitatie - claritate mentala remarcabila - acuitatea tuturor simturilor - grabit , nerabdator , activitate excesiva - jubilatie , fantezii placute - stare de excitatie , nervozitate si insomnie dupa sevraj - (narcotice, somnifere, sedative ) Fenomene de depresie - ca intr-un vis : beatitudine , nu percepe realitatea inconjuratoare - indiferenta la bucurie / suferinta , nu vrea nimic , lipsa de vointa - nu se plange de nimic , fara dureri - somnolenta coplesitoare (insoteste aproape toate simptomele ) - somnambulism , somn greu (nu poate fi trezit ) , ochi semideschisi - stare stuporoasa sau comatoasa , delir locvace - gandire lenta , incetosata , vorbire neinteligibila , impleticita - iluzii , halucinatii (imagini terifiaante , fete hidoase - mincinos ( nu spune niciodata adevarul ,nu stie ce spune ) - inconstient (in apoplexie , febra , dupa crize de epilepsie ) raspunde corect la intrebare , apoi revine la starea de inconstienta sau delir ) Simptome generale - calduros , agravat de caldura - convulsii datorita fricii , in somn ,urmate de un somn profund , capul dat pe spate , opistotonus , ochii pe jumatate deschisi , orientati in sus , pupile contractate , fata rosie , marmorata ; vrea sa se dezveleasca , vrea aer rece

176

- anestezie ( afectiuni de obicei dureroase se manifesta fara durere ) - conditii paralitice sau pareze ~ intestinale: rectul umplut cu bile tari ,negre nu poate evacua materiile fecale (ajutor mecanic ) scaun involuntar si inconstient prin paralizia sfincterului ~ vezicale :retentie de urina dupa spaima incapabil sa evacueze urina emisie involuntara si inconstienta de urina ~ esofag : lichidele reflueaza pe nas ~ extremitati :slabiciunea membrelor paralizie dupa apoplexie , dupa abuz de alcool - transpiratie calda (fierbinte ) aversiune pt. hrana si tutun dorinta de cognac si whisky Simptome locale Fata - rosie , congestionata , buhaita , acoperita de transpiratie calda - expresie tulbure , obtuza sau visatoare - ochi pe jumatate inchisi , congestionati , sticlosi - pupile insensibile la lumina , mioza (midriaza ) , privire fixa - hiperestezie auditiva (la zgomote , voce , vorbit ) - gura deschisa cu mandibula cazuta (in somn , coma ) - paralizia limbii Gastrointestinal - constipatie cu absenta senzatiei de defecare, fecalom dupa abuz de laxative, scaun tipic - diaree in stari de surexcitare, spaima, sevraj - rampe si colici abdominale - ocluzie intestinala, telescoparea anselor - ileus postoperator insotit de varsaturi severe - peristaltism inversat cu varsaturi fecaloide Urinar - retentie de urina agravata de spaima, spasme sfincteriene - dar si incontinenta urinara declansata de spaima Respirator - respiratie lenta, zgomotoasa, sforait, sunet pufait - respiratie stertoroasa la pacientii comatosi Spate - inflamatii ale maduvei spinarii - opistotonus, contractura spastica a coloanei cervicale (capul dat pe spate) Somn - greu, stuporos, greu de trezit - apnee in somn, narcolepsie - somnolenta coplesitoare cand vrea sa se concentreze - insomnie agravata la cel mai mic zgomot, la sevrajul de somnifere - se trezeste brusc cu o senzatie de sufocare - vise placute, pline de viata sau terifiante

177

Indicatii clinice 1 Nou nascut si sugar Dupa o frica puternica a mamei in timpul sarcinii sau datorita anesteziei la nastere,copilul se poate naste extrem de somnolent, adoarme dupa cateva supturi, nu ia in greutate, prezinta constipatie obstinata . asfixia nou nascutului (moartea subita a n.n ) convulsii traumatism cranian la nastere (mioza, ochi semideschisi, fata congestionata) copil cu fata ridata ca a unui batran retentie de urina (reactie la brutalitatea personalului medical) apnee in somn spasme (crampe) la alaptare dupa o spaima a mameisau la apropierea strainilor (tipa inainte si in timpul spasmului ) 2 Copil Tulburari ce apar dupa o spaima : - convulsii - incontinenta urinara - enurezis la copii ce deprinsesera folosirea toaletei 3 Adult si batran - insomnie dupa o frica puternica , dupa abuz de somnifere , sedative - apnee in somn - atonie ~intestinala (constipatie majora fara nevoi dupa o spaima , dupa abuz de laxative, postoperator), ocluzie intestinala cu varsaturi fecaloide, fecalom ~vezicala cu retentie de urina postpartum, postoperator - relaxare sfincteriana dupa o spaima - traumatism craniocerebral - coma sau delir cu febra inalta, fata congestionata, transpiratie calda, mioza - meningita, encefalita - delirium tremens acut dupa cantitati minime de alcool - AVC cu paralizie: stupor, fata rosie buhaita, mioza, temperatura ridicata, transpiratii calde, respiratie stertoroasa . Comparatii Aconitum cea mai intensa frica, panica acuta, scurta, brusca, cu frica de moarte, agitatie extrema (Op nu se plange, insensibil, somnolent ) Stramonium groaza, frica de lunga durata, frica de violenta, frica de a ramane singur in intuneric de oglinzi. Cosmaruri, se trezeste ingrozit, cu privirea ratacita, salbatica, Loveste, se agata cu disperare de oricine Nux moschata narcolepsie, somnolenta, stare confuzionala sau lentoare, opacitate mentala, constipatie ( dar friguros, nu transpira niciodata, mare flatulenta) Nux vomica hiperactiv , mania muncii, constipatie, somn perturbat, ii place alcoolul Hipersensibil la stimuli (auzul) (dar este stenic, reactii prompte, doar atipeste) Belladonna rosu la fata, congestiona, febra, halucinatii, vorbeste in somn (dar prezinta midriaza, este mult mai agitat, loveste, musca) Alumina stare confuzionala, lentoare si opacitate mentala, forme extreme de constipatie si retentie de urina, calduros (dar piele uscata, nu transpira) Lachesia, Grindelia, Sulphur apnee insomn

178

Arnica traumatism cerebral, nu se plange (spune ca este bine) (dar mai hemoragic, staza venoasa, tromboza, f. iritabil ) Coffea insomnie agravata de starile de surexcitare (chiar bucurie excesiva) stari extatice, hipersensibilitate la stimuli (auz) (dar mai stenic, friguros, midriaza) NUX MOSCHATA Dr Mariana Galesanu Nucsoara este fructul arborelui Myristica moschata, familia Myristiceae. Actiune Ca multe alte substante odorifere, Nux-m actioneaza asupra sistemului nervos. In cantitate mare actioneaza asupra creerului producand somnolenta si torpoare ca si Op. (Op. produce plenitudine vasculara, Nux-m are o actiune directa asupra s. nervos) Fiziopatologie initial nervozitate cu iritabilitate; veselie, rasete, ameteala placuta , hipersensebilitate, tulburari histeriforme, spasme si tendinta la lesin apoi depresie: >digestiva (dispepsie atona si flatulenta) >secretorie(uscaciunea pielii si mucoaselor) >intelectuala (somnolenta si confuzie) Cauzalitate - dupa un episod infectios, alergic, - dupa o stare de soc, suprasolicitare intelectuala - ateroscleroza, boala Alzcheimer - constitutional: persoane isterice, cu labilitate ras/ plans - constitutie hidrogenoida cu piele uscata, nu transpira niciodata - dupa baie (suprimarea menstrelor ) - dupa mancat excesiv, lapte Modalitati Agravare: - frig, baie, vant, cand se uda, schimbari de sezon, - menstra, sarcina, - emotii, soc, cea mai neinsemnata cauza, - calatorie cu un vehicol - cand vede sange (lesina), - alcool, lapte Ameliorare - caldura (vreme, camera), - climat uscat Simptome psihice - somnolenta marcata ce insoteste toate simptomele (senzatie de somn coplesitoare, irezistibila mai ales cand vrea sa citeasca) - uituc: gandurile ii ratacesc prin minte, se risipesc si dispar (cand vorbeste, citeste, scrie) - ametit si distrat (pleaca sa caute ceva si nu-si aminteste ce anume cauta) - absent si somnolent face treburile domestice automat - confuzie (foloseste gresit cuvintele, nu recunoaste strazi bine cunoscute) - senzatie de levitatie, ca intoxicat, drogat - teama la vederea sangelui - in stare de excitatie: locvacitate, veselie invaluitoare, ia totul in joaca-si lucrurile serioase, stare de spirit schimbatoare ras/plans) - pierdere considerabila a memoriei Simptome generale - friguros, agravat de rece si umed, vant

179

- accese de lipotimie, lesin isteric - uscaciunea pielii si mucoaselor, nu transpira - lipsa setei (tine apa in gura pentru a o umezi , apoi o scuipa) - rau de miscare - tresare ca la soc electric in somn Simptome locale Cap - cefalee, agr. la miscarea capului, cand mananca mult - coriza, rinoree, obstructie nazala, febra de fan cu stranuturi - ochi uscati - gura uscata, limba uscata ce se lipeste de cerul gurii, saliva groasa, lipicioasa, ca vata Gastrointestinal - dorinta mare de alimente condimentate , apetit repede satisfacut - distensie extrema a stomacului si abdomenului in timp ce mananca (chiar in timpul mesei) si dupa emotii - absenta setei (desi gura este uscata) - dispepsie flatulenta, colici, senzatia ca alimentele formeaza bulgari mari in stomac - constipatie rebela (necesita evacuare mecanica) - lesina in timpul defecatiei sau dupa - greata calatorind cu un vehicol si in sarcina (cu varsatura si somnolenta marcata) - somnolenta postprandiala, mai ales daca incearca sa citeasca Genital - mare variabilitate a menstrelor (cantitate, interval de aparitie) - menstre prelungite, negre cu cheaguri, stare de stupefactie, accese de ras - sani prea mici, mameloane retractate - dismenoree dupa expunere la frig, la umezeala - amenintare de avort la femei isterice si friguroase, - flatus prin vagin - organe pelvine dureroase in timpul menstrei, prolaps uterin si al vaginului Extremitati - dureri articulare si musculare migratorii dupa ce s-a udat - parestezii, amorteli ale membrelor - dureri agravate culcat pe partea dureroasa Somn - somnolenta irezistibila (insoteste celelalte simptome) narcolepsie - somn deranjat de uscaciunea excesiva a gurii si de senzatia de soc electric in corp - vise de cadere din locuri inalte, ca este urmarit Indicatii clinice 1. Nou nascut: colici abdominale, constipatie severa, hernie ombilicala, distensie enorma a abdomenului, fara sete, piele si mucoase uscate 2. Adult: femei isterice, cu tendinta la lesin la cea mai mica durere, la vederea sangelui, agravate de menstra si sarcina; amenintare si frica de avort. Rau de miscare, confuzie mentala, vertij, petit mal, sindrom Sjogren 3. Batrani aterosclerotici, Alzheimer: somnolenta invincibila (nu pot citi o pagina ) confuzie mentala (greseli la vorbit , citit , scris), dezorientare spatiala (nu mai recunosc strazile), uituc (seduce sa ia ceva si nu mai stie dupa ce s-a dus), automatisme in activitatile curente, pierdere marcata a memoriei, dureri de cap (capul pare greu si cade in

180

fata, greseste cuvintele), ca beat, se clatina cand merge, uscaciunea ochilor atat de mare incat nu-i poate inchide. Comparatii Opium: somnolenta ce insoteste toate simptomele (dar agravat de caldura, transpira, congestie vasculara ) Cann-I :stare de veselie, rade fara masura, stare confuza, orientare spatiala dificila Alum: constipatie, evacuare mecanica a scaunului, minte opaca, tulbure, vorbire lenta,uscaciunea pielii si mucoaselor, sindr. Sjogren . Puls: stare de spirit schimbatoare ras/plans, uscaciunea gurii fara sete Lach: locvacitate, nu recunoaste strazi bine cunoscute Lil-t, Murx, Plat, Podo, Puls si Sep: prolaps uterin Apis, Puls, Spig si Verat: lesin asociat cu evacuarile Ars, Calc, Dul : efecte ale vantului rece si umed Anac, Lac-c, Lyc: pierderea memoriei Brom, Lac-c, lyc: flatus prin vagin Ign: temperament isteric Mosch: lesin , isterie Natr-s, Rhod, Rhus-t: agravat cand se uda , umezeala Arn, Bapt, Pyrog : sensibilitate dureroasa a zonelor pe care sta culcat LYSSINUM Dr Mariana Galesanu (Saliva de caine turbat) Fiziopatologie Dupa o muscatura de animal rabic exista: - o lunga perioada de incubatie , cu furnicaturi ,amorteala, tulburari de sensibilitate locala, dureri si uneori tulburari motorii ale membrului muscat, tristete cu dorinta de solitudine, hipersensibilitate psihica ,frici si fobii . - aparitia progresiva a tulburarilor violente: hiperestezia tuturor simturilor, midriaza, excitatie sexuala, excitatie motorie violenta cu spasme faringiene, accese tetaniforme, febra, hidrofobie, apoi oligurie, paralizie progresiva, moarte Cauzalitate - muscatura de animal cu/fara rabie, animal imunizat antirabic - istoric de imunizare antirabica la pacient sau in familie Modalitati Agravare: zgomotul sau vederea apei curgand sau numai gandul la lichide lumina si caldura soarelui, obiecte stralucitoare emotii, vesti proaste Ameliorare: aplecat spre spate vapori fierbinti local pe muscatura Simptome psihice - frici si fobii: de sufocare, inec, sa conduca masina, de avion, de apa sau apa curgand de nebunie, claustrofobie/agorafobie - hiperconstienta cu perceptie si intelegere rapida ,urmata eventual de ingreunarea mintii si depresie - furie violenta (musca si loveste)

181

- nu-si poate concentra atentia pe nimic - iritabil si critic, se ofenseaza din senin, isi cicaleste si bombane familia, badaran, abuziv - manie urmata de remuscari - delir locvace - vorbeste neintrerupt,nestapanit, personalitate acaparatoare, manipuleaza pe cei din jur, patrunde in intimitatea tuturor, cleveteste si vrea sa compromita pe toata lumea. - tulburari compulsive, comportament ritualist, (ocupat cu aceeasi idee, cu acelasi mod de abordare) - sentimentul ca este abuzat, izolat, ridiculizat, chinuit - impuls de a se injunghia cu cutitul Simptome generale - istoric de vaccinare antirabica personala sau la parinti - istoric de muscatura de animal (rabic sau imunizat) - convulsii agravate de lumina stralucitoare, de lichide, de incercarea de a inghiti, cand aude sunetul apei curgand - hipersensibil la orice stimul (miros, lumina, zgomot) - prost dispus la trezire si dupa ce mananca (il irita orice zgomot: daca cineva roade un mar, tuseste sau isi sufla nasul) - vrea apa dar nu poate sa bea/ aversiune pentru apa - dorinta mare de ciocolata Simptome locale Cap - durere de cap cand aude apa curgand - durere de cap inebunitoare, cu senzatia ca va exploda, isi preseaza capul de perete - fotofobie, sensebilitate la obiectele stralucitoare - secretie salivara excesiva cu senzatia de uscaciune a gurii si gatului - scuipa tot timpul saliva vascoasa sau spumoasa - scrasneste din dinti, vorbire dificila Gastrointestinal - dorinta de ciocolata, tutun,lucruri ciudate in timpul sarcinii - eructatii convulsive - abdomen dureros, diaree cand aude apa curgand Urogenital - necesitate imperioasa de a urina cand aude apa curgand - infectii ale tractului urinar, urina putina si foarte colorata - M: erectii puternice fara excitatie sexuala - F: isi simte uterul (Helon); coit dureros datorita sensibilitatii vaginului (dispareunie dupa nastere), prolaps uterin . Spate si Extremitati - opistotonus, dureri, ranile se inchid prea repede Somn - inclinatie sa caste frecvent, fara somnolenta, cand ii aude pe altii - insomnie datorita excitatiei sau disperarii - vise:caini, azil de nebuni, vorbeste latina fluent Indicatii clinice Fobii, cefalee, convulsii, dispareunie, probleme urinare, comportament abuziv

182

Comparatii Lach: abuziv,locvacitate nestapanita,manipulator, iritabil, agravat de soare (veterinarii stiu ca Lach este remediul cel mai potrivit in tratamentul reactiilor postvaccin rabic la animale ) Stram: convulsii datorita luminii stralucitoare Canth si Sulph: nevoie de a urina vazand apa curgand Ars : fobii, impulsul de a se injunghia (taia ) Arg-n, Carcin, Lyc, Phos, Sep, Thuj : dorinta de ciocolata Bibliografie 1 H . Voisin: Matiere Medicale du praticien homeopathe 2 Gilbert Charrette: La Matiere Medicale Pratique 3 Roger Morrison: Ghid practic de remedii homeopatice 4 Tinus Smith: Practical Materia Medica for the consulting room . 5 Frans Vermeulen: Concordant Materia Medica

APIS MELLIFICA Dr. Silvia Nedelcu (este remediul obtinut din albina ntreaga/ doar din venin:Apis virum) Simptomele ntepaturii de albina afecteaza in principal mucoasele si seroasele (Bry.) - tumefacie, edem, durere arztoare sau neptoare, coloraie roie/roz sunt si simptome cheie ale remediului Apis, indiferent de conditiile patologice. Simptome psihice In general sunt persoane cu o fora vitala puternic, nivelul psihic fiind mai puin afectat. Iritabilitatea este principalul simptom i se manifest, ca la albine, cnd familia i este ameninat. Sunt protectoare, au tendina de a-i controla pe ceilali i pot fi foarte geloase. Simptome generale cauzalitate (ailments from): mnie, furie, emotii, spaima, gelozie, excese sexuale (inclusiv masturbare) sau deopotriva reprimarea sexualitatii; agravare: cldur (aer, aplicaii, buturi); atingere, presiune; dup somn; n decubit; dup-amiaza la 3-4 (n special febra i frisonul); supresia unor erupii ameliorare: rece (aer, baie, aplicaii, buturi) (dureri arztoare amel. de cldur Ars); micare, schimbarea poziiei. lateralitate dreapt sau simptomele evolueaz de la dreapta la stnga; debut i evoluie rapide; febr foarte nalt sau alternan cldur uscat/transpiraie; teren alergic- alergii de la urticarie pn la oc anafilactic; alimentar: dorin pentru lapte, n special rece i alimente i buturi acide; absena setei. Simptome locale

183

Cap cefalee ag. de cldur, amel de rece; hidrocefalie; meningit cu durere de cap foarte intens, cu stare general alterat; com; edem angioneurotic; edeme perioculare ; ale pleoapelor uneori impresionante-nu poate deschide ochii; inflamaii ale ochiului (inclusiv ale retinei posttraumatic: Eye Inflamation - Retina - commotio retinae: Apis, Arn., Hyper, Gels) Gat edem angioneurotic; faringit cu aspect rou lucios, cu dureri arztoare, amel. de ap rece, amigdale mrite i lueta umflat, alungit ca un scule; n literatur sunt descrise cazuri de difterie vindecate cu Apis (care apare recomandat i n profilaxia difteriei, alturi de Diphterinum i Merc. cyanatus). senzaie de constricie; c se neac ag . de haine pe gt (Lach.) Piept pneumonie sau pleurezie cu durere ag. de inspiraie; are senzaia c nu va mai putea trage nc o dat aer n piept. Gastro-intestinal fr sete; peritonit, ascit; constipaie n timpul menstruaiei (Nat-m., Sep., Sil); hemoroizi cu dureri arztoare, prolaps rectal. Urinar glomerulonefrit, sindrom nefrotic cu edeme impresionante, anasarc (Apocyn cu sete); cistit cu dureri arztoare; retenie urinar, mai ales la nou-nscui; miciune involuntar cnd tuete. Genital tulburri dup excese sexuale sau dup reprimarea dorinei sexuale; dorin sexual crescut, pn la nimfomanie; dismenoree; chisturi ovariene, n special pe partea dreapt; tendina la avort n primele 4 luni. Extremitati edeme; nendemnare, scap lucrurile din mn. Piele tumefactie, roea, dureri arztoare amel. de rece: urticarie, eczeme, Zoster, erizipel; scarlatina i probleme n timpul i dup: com, hidrocefalie, otit, albuminurie; ulceraii faringiene cnd erupia ntrzie s apar; transpiraie cu miros de mosc sau dulceag. Somn poziie pe spate, cu capul adncit n pern;

184

somnolen, somn profund n timpul febrei sau frisonului; somn superficial, deranjat de cel mai mic zgomot; vise agitate, pline de griji activiti casnice. Febra/frison ag. la 3-4 p.m. febr arztoare, fr sete;cu frison dac se dezvelete; sete n timpul frisonului. Remedii complementare: Arn., Ars., Bar-c., Hell., Merc-cy., Nat-m., Puls., Sars., Sulph Inamice: Phos., Rhus-t Comparatii Ars: grij pentru cei apropiai, edeme perioculare, retenie urinar la nou-nscui, dureri arztoare etc. Bell.: debut brusc, inflamaii acute, roeaa, ag. de cldur i atingere etc Canth.: inflamaii cu dureri arztoare, inclusiv n cistit Lach., Nux-v., Pall., Puls., Rhus-t., Urt-u.

HEPAR SULPHURIS CALCAREUM Dr. Silvia Nedelcu Este un remediu obinut de Hahnemann, n urma nclzirii unui amestec de pri egale de cochilie de stridie i floare de sulf. Afecteaz n principal esutul conjunctiv, mucoasele tractului respirator, ganglionii limfatici i pielea. Esenta remediului este sugerat chiar de compoziia sa: Calciul din stridie = vulnerabilitate la influenele exterioare, insecuritate (~Calc.) i Sulf= foc interior Simptome psihice 1) vulnerabilitate la toate nivelurile, ca i cum nu ar exista bariere; aceasta duce la un sentiment de insecuritate, cu nevoia constant de protecie (se pot cstori chiar pentru confort financiar). simptome care reflect sensiblitatea psiho-emoional: sensibil la prezena altor oameni, afectat de veti proaste, tiri despre accidente, tresare uor etc. Mind horrible things, sad stories affect her profoundly Mind - sensitive - cruelties, when hearing of Mind sensitive - external impressions, to all Mind sensitive - touch, to Mind sensitive - people; to presence of other Mind starting, startled senzaia de insecuritate frici: de moarte, de singurtate, de oameni, agorafobie, n aer liber, noaptea; de atingere, s nu fie rnit, s mearg la dentist, de nlime, de albine i viespi, de erpi Mind fear - evil; fear of Mind fear - disease, of impending

185

Mind - fear - dentist; of going to Mind - fear - death, of Mind fear - crowd, in a Mind - fear - bees, of Mind - fear - alone, of being Mind fear - air - open; in Mind fear - night Mind fear - wasps; of Mind fear - touched; of being Mind fear - snakes, of Mind - fear - people; of Mind fear - injury - being injured; of Mind fear - hurt, of being Mind fear - high places, of In plan fizic, sunt extrem de sensibili la frig i la curenii de aer i se protejeaz, mbracndu-se foarte gros, chiar i vara (Mind fur - wraps up in summer in) (Psor). 2) focul interior poate izbucni foarte uor: devine violent din cauza unor lucruri banale sau din cauza durerii; impuls de a ucide (njunghia ) provocat de cea mai mic ofens; nepoliticos i violent verbal; tema focului apare i n iluzii: Mind delusions - fire - house, on Mind delusions - fire - neighbor's house on fire Mind delusions - fire - visions of n vise sau n dorina de a incendia (poate fi piroman), sau de a se sinucide dndu-i foc. Simptome generale foarte friguros i agravat de rece (aer, curent, buturi etc), chiar numai de dezvelirea unei pri a corpului sau numai la atingerea unui obiect rece; sensibilitate la durere; - dureri ca o neptur, achie (Arg-nit, Nit-ac, Sil). alimentar: - dorin pentru alcool, lucruri necomestibile, picant, mutar, grsimi murturi, alimente acre, oet; - aversiune pentru grsimi, brnzeturi (Roquefort); - agravat de orice alimente/buturi reci, cafea, grsimi; - ameliorat de: alimente picante (hep., nux-m); miros respingtor al pielii, transpiraiei, secreiilor acru sau de brnz veche, stricat (Sanicula); - tendina la supuraii, frecvent abcese. Simptome locale Cap - sensibilitate la rece; sensibilitate excesiva la durere ex. otit ~ Cham. sinuzit, secreii posteronazale purulente; acnee, acnee rozacee; abcese dentare cu inflamatii ale gg. limfatici Gat - faringit cu durere ca de achie sau de os de pete, amel. de buturi calde; amigdalit pultacee; Gastro-intestinal - scaun cu miros acru; constipaie cu scaun moale; abces perianal. Respirator - tuse ag. de rece (chiar numai la dezvelirea unei pri a corpului); tuse uscat noaptea i productiv ziua, tuse ltrtoare, tuse paroxistic ag. noaptea; disfonie:ag. de rece; n timpul febrei. Piept - abcese : axilar, mamar, - adenopatie axilar.

186

Extremitati - reci, - panariii (Myristica sebifera etc). Piele - se infecteaz uor, abcese, - miros respingtor de brnz stricat. Somn - agitat, neodihnitor, insomnie din cauza prea multor gnduri; ntrerupt, se trezete din cauza tusei sau pentru a urina; vise despre situaii primejdioase din care scap, sau de cdere, foc. Remedii complementare: Calen., Iod., Lach., Sil. Comparaii: - Arsenicum: anxios, sentimentul de insecuritate, friguros i ag. de frig, dorina pentru grsimi etc. Nit-acidum: iritabilitate, durere ca de achie, dorina pentru grsimi etc. Psorinum: extrem de friguros, se mbrac foarte gros i vara, tendina la infecii, supuraii, mirosul respingtor etc; Silica: friguros, durere ca de achie, abcese i supuraii etc. Nux-v., Calc, Sulph .a Bibliografie: Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica; Morrison R., Desktop Guide of Materia Medica; Vermeulen F.R., Synoptic Materia Medica; Vithoulkas G., Essence of Materia Medica; Radar 8 PATOLOGIA ADOLESCENTULUI Dr Ioana Ionescu Patologia fizica *tulburari de crestere si dezvoltare *tulburari legate de instalarea pubertatii: acneea *tulb legate de metabolismul mineral:spasmofilia, tetania Patologia psiho-emotionala: *probleme de scolaritate *dezamagirea in dragoste DURERILE DE CRETERE = dureri osoase spontane, recurente, localizate mai ales la membrele inferioare, la nivelul genunchiului, agravate noaptea. Se vor exclude patologiile traumatice i infecioase. Aurum metalicum - dureri osoase agravate noaptea , la un copil cu tulburari de comportament, iritabil, care face des crize de manie , uneori violente, mai ales daca e contrazis, saue frecvent trist, depresiv, melancolic, descurajat Phosphoric acid - dureri periostale ale oaselor lungi, ca si cum oasele ar fi raclate, < noaptea, la subiecti frecvent longilini, cu o crestere rapida, surmenati in urma exceselor intelectuale sau sexuale Mezereum - dureri periostale ale oaselor lungi, m. a tibiale , arzatoare , fulgeratoare, < noaptea, de timpul rece si umed Kali iodat - dureri osoase < noaptea , imobilitate, cldur, umezeal, > rcoare, micare la un tnr cu probleme ORL asociate (coriz spasmodic, sinuzit frontal) Phytolaca dureri osoase fulgurante (ca o descrcare electric), cu debut i sfrit brusc, eratice < noaptea, vreme rece i umed, micare (oblig bolnavul s se mite, dar fr >) > timp uscat, repaus la o tanara cu faringoamigdalite recurente i mastodinie premenstrual

187

Mercurius solubilis dureri periostale pretibiale < noaptea, frig umed, temperaturi extreme, schimbri de vreme > temperatur moderat, timp uscat la un tanar cu instabilitate caracteriala, cu accese colerice brutale, teren limfatic, inflamatii ale mucoaselor cu supuratii cronice cu secretii iritante, corozive (O.R.L., oculara , resp, genito-urinara ) si leziuni buco-faringiene caracteristice: halena feida, gingivita , faringo-amigdalita, hipersalivatie cu saliva vascoasa, limba flasca, umflata, cu amprente, acoperita de un depozit galben , fetid Manganum metalic- dureri periostale tibiale , crampe, spasme, > culcat in pat la tineri obositi, asteno-depresivi, agitati si nelinistiti, anxiosi, cu predispozitie la afectiuni O.R.L recidivante Fluoric acid- dureri fulgeratoare de-a lungul oaselor la un copil firav, cu carii dentare , asimetrii ale scheletului, laxitatea tesutului conjunctiv, instabilitate psiho-motorie EPIFIZITELE: - inflamatii epifizare ce apar la pubertate, mai fecvent la nivelul coloanei dorsolombare, mai rar la nivelul tuberozitatii tibiei sau calcaneului tr: repaus, acupunctura, osteopatie, masaj terap, kinetoterpie, rar imobilizare gipsata Calcarea Phosphorica - dureri epifizare, dorsalgii la adolescenti longilini, anxiosi, instabili, iritabili, cu crestere rapida si tendinta la rahitism , sau cifo-scolioza, frecvent surmenaj scolar cu cefalee, acneici, cu tulburari O.R .L. si respiratorii recurente si hipertofia amigdalelor si vegetatiilor, adenopatii Bryonia- dureri acute, intepatoare, lancinante, in pct fix, < miscare , contact, atingere > repaus absolut, presiune puternica, culcat pe partea dureroasa Rhus Toxicodendron- dureri < dim la primele miscari, > daca miscarea continua, <suprasolicitare < umiditate(contact umed, frig umed) >caldura uscata, aplicatii calde Drenaj-macerate glicerinice: Abies Pectinata, Betula Pubescens, Betula Verucosa SPASMOFILIA (TETANIA INFANTILA) Tetania reprezinta o hiperexcitabilitate neuromusculara clinica si electrica, ce apare la nou-nascut si copilul mic si se datoreaza hipocalcemiei; ea se manifestata prin: ~ Reflexe neurologice hiperactive ~ Crampe si spasme musculare dureroase: - Spasm carpopedal - Laringospasm ~ Convulsii tonico-clonice, generalizate sau localizate, de la simple clonii pana la pierderea cunostintei. Spasmofilia poate fi definita ca o tetanie cronica constitutionala, sau tetania normocalcemica; apare la copilul mare, adolescenti si are un mecanism complex, determinat nu numai de un deficit de Ca ionic disponibil, ci de o balanta inadecvata intre Na si K (iritante pt SN), pe de-o parte , si Ca si Mg (sedative pt SN), pe de alta. Clinic, accesele tetanice clasice sau crizele convulsive sunt rar prezente, mai frecvent spasmofilia se exprima prin manifestari atipice survenind in pusee declansate de suprasolicitari, emotii, sau sezonier (primavara): - tulburari cardio-vasculare (tahicardie, palpitatii) - tulburari respiratorii (suspin profound, tahipnee)

188

- tulburari de comportament (anxietate, iritabilitate, instabilitate psiho-motorie, hiperemotivitate) - tulburari de somn(dificultate de adormire, treziri inspaimantate, cosmaruri) - oboseala fizica si psihica cu randament scolar redus - spasme ale musculaturii faciale, ticuri - simptome senzoriale: parestezii, furnicaturi, senzatie de arsura - cefalee, insotita uneori de vertij, diplopie Aconitum: - laringita striduloasa cu tuse crupala, dureroasa, agravata spre miezul noptii - angoasa intensa cu senzatia de moarte iminenta - parestezii, furnicaturi Belladonna: - spasme bruste, violente, hiperalgice: rinofaringiene, laringiene cu tuse convulsiva , viscerale - spasmofilie cu miscari spasmodice, tresariri musculare, ticuri, mioclonii, secuse - sughit - convulsii febrile - hiperestezie senzoriala cu agravare la zgomot, contact, trepidatii - debut si sfarsit brusc Spongia: - laringita striduloasa cu senzatie de constrictie si obstructie laringiana si tuse uscata, ragusita, ca fierastraul pe scandura > bauturi calde < culcat Sambucus: - laringita striduloasa cu tuse dispneizanta aparuta noaptea, < culcat, > bauturi calde - obstructie nazala Cuprum met: *spasme ale musculaturii netede: ~ colici abdominale violente ~ spasm glotic, bronhospasm, tuse chintoasa convulsiva *spasme ale musculaturii striate: ~ carcei, ~ ticuri dureroase ale fetei, mioclonii palpebrale ~ spasmul hohotului de plans ~ sughit ~ crize tetanice tipice( cu spasm palmar)// convulsii in care spasmul debuteaza periferic cu flexia policelui in interiorul mainii si extensie progresiva spre radacina membrelor ~ convulsii cu debut periferic > band inghitituri mici de apa rece Magnesia carbonica: - spasmofilie la tinere slabe, astenice, nervoase, friguroase, demineralizate, hipersensibile la zgomot, nevralgice: ~ parestezii si spasme ale membelor( mana de mamos), limbii si gurii ~ spasmofilie digestive: crampe ~ spasmofilie genitala:dismenoree spasmodica Magnesia phosphorica: - tinere anxioase, spasmofile, cu :

189

~ spasme ale musculaturii striate: Sughit spasmodic Crampe ale membrelor: crampa sciitorului, muzicienilor Spasme palpebrale, ticuri dureroase ale fetei ~ spasme ale musculaturii netede: Colici, crampe, bruste, violente > caldura, hiperflexie, frictiune < frig (colica intestinala, hepatica, nefretica, dismenoree crampoida) Colocynthis: Spasme ale musculaturii netede: crampe, colici(intestinala, nefretica, dismenoree) < sau declansate de manie, indignare >presiune puternica, hiperflexie, caldura Cicuta virosa: crize convulsive care debuteaza la fata si progreseaza spre membre, sub forma crizelor epileptice partiale sau generalizate spasme generalizate sau localizate(strabism, trismus maxilar, sughit, torticolis spasmodic, ticuri manifestari tetanice ale istericilor < contact, zgomote, lumina, disparitia unei eruptii, sau a menstrelor Specific crizelor convulsive ce apar la pubertate la tinerele adolescente Ignatia: - manifestari spasmodice diverse si eratice, cu modalitati paradoxale, < suparari, emotii, contrarietati,surmenaj nervos, >distragerea atentiei: - spasme:faringiene(globus hystericus), esofagiene -crampe abdominale, m.a. in fosa iliaca dreapta - mioclonii palpebrale, tresariri musculare - sughit - dispnee sine materia,senzatia de lipsa de aer, de aceea casca sau ofteaza des - tuse spasmodica autointretinuta - tahicardie emotionala - isterie, agitatie anxioasa, comportament paradoxal, umor schimbator cu treceri de la ras la plans isteric si invers, lesin Moschus - fenomene spasmodice similare cu Ignatia, dar mai accentuate, mai multa isterie si tendinta neta la lipotimii: - isterie, teatralism, lesin , reactii emotive exagerate (orice durere e insuportabila si orice suferinta e atroce), ipohondrie, agitatie anxioasa la adolescenti nevrotici, cu hiperexcitatie sexuala evidenta sau ascunsa - spasme localizate: ~ faringian si laringian, globus hystericus, cu sufocare si nevoia de a inspira profound ~ senzatia de constrictie in piept, cu anxietate si palpitatii, senzatia de tremuraturi in regiunea cardiaca , astm nervos, fals angor Nux vomica: - spasme si tetanie la adolescenti ambitiosi, nerabdatori, suprasolicitati, sedentari, iritabili, nervosi, intoleranti la contrazicere, chiar agresivi verbal si fizic - spasticitate digestiva:crampe, colon iritabil , nevoi ineficiente - tetanie: ticuri, spasme dureroase ale fetei, trismus, convulsii

190

- hiperestezie senzoriala cu intoleranta la zgomote, lumina, mirosuri Nux moschata: - somnolenta invincibila - obnubilare, confuzie si pierderi bruste de memorie - lipotimii si alte fenomene isteriforme - aerogastrie, meteorism - mare uscaciune a mucoaselor Staphisagria - tulburari in urma indignarii, vexarii, umilirii, reprosurilor, nedreptatii, maniei refulate , mai ales la nivel: ~ cutanat: prurit psihogen, eratic, sau eruptii, eczema pruriginoase ~ digestiv: greata, voma , vertij, colici ~ psihic: iritabilitate, apatie, indiferenta, tristete ~ urogenital:cistite neinfectioase, polakiurie, algii la debutul vietii sexuale ~ tulburari de somn cu cosmaruri ~ ticuri ~ alte tulburari functionale: tuse nervoasa, senzatie de opresiune toracica, palpitatii, dureri retro-sternale Assa foetida: - spasmofilie : hiperreflexie neuromusculara, parestezii, furnicaturi, mioclonii, convulsii, lipotimii nevrotice - spasme digestive: faringian( cu senzatia de nod in gat), esofagian( senzatia de bula care urca) - aerofagie, diskinezie esofagiana Ambra grisea - fenomene spasmodice (meteorism gastric si abdominal, eructatii, tuse spasmodica), palpitatii, trac, insomnii, chiar metroragii ce apar la adolescente sensibile, timide, emotive, in conditii de stress, chiar minor Platina - adolescente orgolioase, arogante, care se supraapreciaza pe sine si-i dispretuiesc pe ceilalti, cu: - alternanta tulburarilor fizice si psihice - comportament sexual nevrotic si pb genitale datorate excesului de estrogeni - manifestari spasmofilice:spasme (glotic, blefarospasm, intestinale, dismenoree), crampe (crampa mainii, degetelor, gambei), tremuraturi Zincum manifestari spasmofile la nivelul membrelor inferioare (agitatie continua, mai ales noaptea, impiedicand somnul, tresariri, spasme, mioclonii, crampe) la adolescenti surmenati cu sindrom asteno-depresiv Actaea racemosa -adolescente nevrotice, isterice, nelinistite, cu alteranta intre manifestarile fizice (mialgii, spasme) si psiho-comportamentale(agitatie locvace, depresie cu tristete, melancolie, descurajare, anxietate , frica de o nenorocire iminenta, ca va innebuni) Remedii de teren: Calcarea carbonica, Calcarea Phosphorica, Natrium muriatic, Lycopodium, Phosphorus, Silicea, Sulfur, Tuberculinum ACNEEA

191

Acneea vulgara apare la adolescenti datorita : - captarii excesive de dihidrotestosteron la nivelul foliculului pilosebaceu, avand ca rezultat seboreea - tulburarii keratinizarii epidermei, cu afectarea canalului pilosebaceu, acumularea de depozite sebacee si keratinizate, determinand obstructia si atrofia foliculilor, cu formarea de comedoane Daca microchistele si comedoanele se suprainfecteaza( cel mai frecvent cu Staphylococcus aureus si Corynebacterium acnes), se formeaza leziuni papulare si papulopustulare. La adolescente, daca exista un dezechilibru al raportului estrogeni-progesteron, va apare o agravare premenstruala a acneei. Tratamentul conventional si homeopat urmareste scaderea captarii de androgeni si productia de keratina in celulele foliculului pilo-sebaceu. Tipuri de acnee si remediile indicate: *Acnea punctata cu comedoane: Nat mur, Sel, Thuya, Calc-sil *Acnee papulara sau papulo-pustuloasa: Kali-br, Kali-I, Br, Eug-jamb, Arn, Sulf-iod, Calc-picrata *Acnee suprainfectata: Hep sulf, Calcarea-sulf, Eug jamb, Sil *Acnee chistica: Kali-bromat, Nitri acid, Bromium, Thuya, Graphites *Acnee indurate: Tuberculinum Rezidum *Acnee cicatriciala : Ant-t (colorate dar neindurate), Sil, Thuya, Kali-br(colorate si indurate), remediile fluorice (pruriginoase) Acnee comedoniana si microchistica Selenium met: - acnee comedoniana si microchistica, la adolescenti seboreici, care transpira usor, cu alopecie, astenie intelectuala , fizica in urma suprasolicitarii sau lipsei de somn, astenie genitala in urma exceselor sexuale, frigurosi dar intoleranti la caldura. Calcarea-silicata - Acnee, comedoane, cosuri, la un adolescent slabit de cel mai mic efort mental sau fizic, extrem de friguros, care are frecvent cosmaruri (viseaza morti) Acnee papupoasa si papulo-pustuloasa Sulfur iodat: - Acnee papulo-pustuloasa inconjurate de un halou rosu inchis, agravata de caldura, cu tendinta la cronicitate, la un adolescent slab, nerabdator, iritabil, agitat, obosit, cu dispozitie schimbatoare, intolerant la caldura, pb respiratorii recurente(rinofaringite ) si adenopatie cervicala. Iodum: - De preferat daca acneea apare la un adolescent slab in ciuda apetitului crescut, hiperactiv, calduros, cu mucoase respirtorii si digestive inflamate, adenopatii mici, dure, inflamate, nedureroase, formatiuni chistice la diferite niveluri. Kali Bromatum: - Acnee chistica supurata, cu leziuni pustuloase violacei si indurate, care lasa cicatrici reziduale, localizata mai ales pe fata, umeri, partea superioara a spatelui si pieptului, pe o piele cu seboree de intensitate variabila, agravata de soare si caldura, la adolescenti depresivi si anxiosi, surmenati intelectual, cu agitatia mainilor si degetelor. Bromum; - De preferat la adolescentii cu acnee chistica si adenopatie cronica, indurata , nedureroasa, si istoric de laringita sau tuse crupala. Kali-iodatum - Acnea fetei si spatelui, astenic, cu rinita, sinuzita, si pneumopatii Arnica Montana: - Acnee indurate, cu papule si pustule echimotice, dureroase, simetrica la fata. Eugenia jambosa: - Acnee cu papule indurate sau simple, cu o supuratie alba centrala si piele dureroasa in jur. Indicata si la adolescentele cu acnee premenstruala.

192

Calcarea picrata: - Acnee papuloasa la nivelul fruntii Acnee suprainfectata: Hepar sulfur: - Acnee suprainfectata, dureroasa, cu puroi cu sg, < de frig si contact. In general, evolutia pustulelor se face in 1-2 sapt Daca evolutia papulelor si pustulelor se face mai rapid, in cateva zile, e de preferat Calcarea sulfurica, indicata in acneea supurata, dar neinflamata si nedureroasa Antimoniu crudum - Acnee papulo-pustulara asezata pe o baza inflamatorie < excese alim , pe o piele hiperkeratozica, cu dermatoze fisurate sau/ si veruci cornoase, dure la un adolescent bulimic, cu tulburari digestive datorate exceselor, depozit alb gros pe limba. *** Alte remedii : Nux vomica - -acnee < de excese alim, abuz de medicamente, stimulente, alcool Acneea la adolescenti psorici: Sulfur - acnee inflamatorie, congestiva, care supureaza usor, intolerant la caldura, lenes, sedentar, cu senzatie de arsura la nivelul extremitatilor si cu roseata orificiilor Lycopodium - acnee agr de constipatie la un adolescent iritabil, cu tulburari dispeptice, cetonemie, flatulenta subombilicala, pb in sfera ORL Acneea la adolescenti tuberculinici: Natrium muriatic - Acnee polimorfa juvenila, acneea banala a fetei si spatelui, microchistica, comedoniana la nivelul fruntii si tamplelor, fara alte particulariati clinice, la adolescenti cu fata seboreica, grasa, cu aspect murdar, parul gras, cu leziuni inflamatorii descuamative la interlinia dintre par si piele, cu mucoase si buze uscate si crapate, limba geografica, psihastenici, slabi in partea superioara a corpului in ciuda unui bun apetit, negi palmari, hiperhidroza palmoplantara, alergii sau infectii respiratorii recurente, constipatie, eczema, herpes, Pulsatilla - Acnee cu aspect cianotic, agravata de consum de grasimi, la o adolescenta cu tulburari venoase( varice, eritrocianoza, degeraturi), probleme respiratorii recurente cu eliminari galbui neiritante si probleme menstruale. Silicea (sicotico-tuberculinica) - Acnee cu tendinta la supuratie si cronicitate, de tipul comedoanelor si leziunilor papuloase si papulo-pustuloase indurate, care se cicatrizeaza lent si pot lasa cicatrici indurate, la un adolescent slab, iritabil, astenic, friguros, demineralizat, constipat, cu transpiratii abundente si fetide, mai ales la cap si picioare, tendinta la supuratii, fistule si parazitoze. Tuberculinum - Acnee la un adolescent cu frecvente probleme respiratorii. Tuberculinum Rezidum - Leziuni acneice tuberoase si indurate, cu evolutie lenta . Acneea la adolescenti sicotici Sepia: Acnee predominant in jurul gurii, agr. premenstrual, la o adolescenta depresiva, cu probleme hepatice si staza portala, congestie pelvina si senzatie de greutate uterina Thuya - Acnee localizata mediofacial, pe o fata seboreica, cu pori dilatati, buza superioara transpirata, la un adolescent sicotic, cu transpiratie fetida, ca prazul, axilara si genitala, cu unghii striate longitudinal, moi, in straturi, care se rup usor, cu tulburari de keratinizare, supuratii, hiperplazii (negi, naevi, molluscum) DIFICULTATI SCOLARE: ADOLESCENTII CU TRAC: - de obicei sunt silitori si invata bine, dar pot avea rezultate slabe din cauza anxietatii fata de evaluare, mai ale daca este orala; aceasta anxietate se datoreste frecvent unei lipse de increderi in sine.

193

Rubrici: Mind:Anticipation, Anxiety, anticipating, Dullness, emotions from, Ailments, anticipation Remedii: Acon, Anac, Arg nit, Ars alb, Calc, Gels, Ign, Lyc, Med, Mosc, Phos, Puls, Sil Aconitum - util adolescentilor cu atacuri de panica, trac, manifestate prin crize de anxietate intense, senzatia de moarte iminenta, parestezii, dureri precordiale, palpitatii. Argentum nitric - adolescentul agitat, precipitat, grabit, cu senzatia ca timpul trece prea repede, ca nu are suficient timp pentru a-si termina lucrul, sau ca va intarzia, cu numeroase frici (de inaltime, de imbolnavire), fobii (agorafobie, claustrofobie), sau impulsiuni(de ex de a sari in vid), si o mare anxietate de anticipatie insotita de vertije, disfonie, gastralgii, crampe, eructatii zgomotoase, diaree, agitatie si graba datorita fricii de a nu termina, la examene incepe mai multe subiecte fara a le duce la capat, fiindu-i imposibil sa-si ordoneze ideile, pune concluzia inaintea introducerii= agitaie ineficienta Gelsemium - util adolescentilor cu trac la examinari, manifestat prin inhibitie, blocare intelectuala, obnubilare cu pierderea memoriei, slabiciune musculara cu tremuraturi, senzatie de vertij, sau senzatia de oprire iminenta a inimii, poliurie, diaree. Ignatia - utila pentru adolescentii care datorita anxietatii dezvolta fenomene spastice : senzatie de nod in gat, in stomac, simt ca se sufoca si trebuie sa inspire profund, pot avea varsaturi, parestezii, palpitatii;alteori se manifesta isteric, razand sau plangand exagerat Moschus - fenomene spasmodice similare cu Ignatia, dar mai accentuate, mai multa isterie(alternanta de ras-plans exagerate) si tendinta neta la lipotimii: globus hystericus, sufocare si nevoia de a inspira profound, senzatia de constrictie in piept, cu anxietate si palpitatii,senzatia de tremuraturi in regiunea cardiaca , astm nervos, fals angor. ADOLESCENTI FRICOSI - sunt cei care au frici precise, care uneori apar in urma unor evenimente infricosatoare, violente, traumatizante; aceste frici lasa de obicei urmari in comportamentul adolescentului, daca nu sunt tratate. Rubrici: Ailments from:fright or fear Anxiety// forgetful //Hysteria // Insanity // Mania //Starting // suicidal fright from Memory, loss of : fear from Chest: Palpitation: fright from Gen: Faintness// Trembling- ext- fright from Vertigo-fright Remedii: Acon, Gels, Ign, Kali br, Lyc, Nat-m, Op, Ph Ac, Ph, Puls, Sil, Stram Aconitum - inafara atacurilor de panica cu frica de moarte, la adolescente poate apare amenoree secundara fricii Opium - adolescenti cu stari de euforie ce alterneaza cu stari de spaima , sau stari de claritate si patrundere mentala remarcabile alternand cu stari de somnolenta, confuzie, - util adolescentilor cu tulburari produse de o spaima:tremuraturi, convulsii, insomnii, amenoree, cosmaruri cu vise violente - fricosul inert care se pierde in asa masura , incat e blocat Kali bromat - adolescenti furiosi, agitati, mai ales la membrele superioare: isi frang tot timpul mainile, sau framanta un obiect imaginar - in urma unor abuzuri, pot dezvolta anxietate si frici cumplite(de otravire, de lovituri, de singuratate, de intuneric, de nebunie), cu tulburari de somn ( insomnii, sau nu pot dormi singuri) , insotite uneori de terori nocturne . - de obicei au si dificultati de concentrare sau memorizare

194

- acnee Stramonium - o spaima puternica traita de el insusi (accident de masina, abuz sexualetc) sau simplul fapt de a fi martor la o scena violenta poate determina aparitia unor cosmaruri ingrozitoare, sau terori nocturne, urmate de instalarea unor frici cu tema violenta sau legate de moarte (frica de moarte, de apa, de singuratate, de animale, suprafete reflectorizante etc) - adolescentul poate deveni si el violent, cu furii necontrolate, impulsive, fara premeditare - pot apare spasme, ticuri, grimase, tresariri, bruxism, chiar convulsii ADOLESCENTII ANXIOSI - sunt cei care n-au o frica precisa, dar au o anxietate generala fata de scoala cu tot ce reprezinta ea: examene, confruntarea cu profesorii, intalnirea cu colegii; tot aici pot fi inclusi si cei cu anxietate de anticipatie Rubrici: Mind: Confidence, want of self, Fear, happen, something will Anxiety, children in, Anticipating Remedii: Ars-alb, Calc-carb, Calc-ph, Caust, Lyc, Nat-mur, Phos, Puls, Sepia, Sil, Thuya, Tub ADOLESCENTI SURMENATI Sunt cei care nu fac fata programului scolar, fie datorita unei slabiciuni constitutionale, fie suprasolicitarii impuse de ei insisi, sau de profesori, sau de parinti; ca urmare, apare o scadere a atentiei , a memoriei, capacitatii de concentrare, tulburari de somn, eventual tulburari de caracter, iar in final aversiune pentru studiu Rubrici: Gen:weakness, mental exertion agr, Weariness, mental exertion agr, Mind:Mental exertion agr, fatigue, Ailments from: mental exertion, Mental exertion aversion Remedii: Anac, Aur, Calc, Calc ph, Kali ph, Lyc, Nat c, Nat mur, Nux v, Phos, Ph ac, Pic ac, Sil, Thuya, Tub, Zn Surmenajul intelectual: Agaricus - oboseala prin surmenaj intelectual, cu iritabilitate, descurajare, tristete, slabiciunea memoriei, intelegere deficitara - indicat si la copiii cu retard psiho-motor, lenti la invatatura, cu ticuri, stangaci, cu miscari necoordonate Anacardium - oboseala, cu tulburari de memorie (pierderi bruste de memorie pt nume sau lucruri invatate recent), cefalee, in urma surmenajului intellectual, la un adolescent descurajat, lipsit de incredere in sine, indecis, la examen oscileaza mereu intre doua solutii, pierzand timpul , fara ca in final sa aleaga neaparat solutia buna: - frecvent e un adolescent cu impulsuri contradictorii, ca si cum ar avea doua vointe, face usor crize de manie, poate fi plin de cruzime fata de cei apropiati, frecvent bulimic, pt ca toate simptomele se amelioreaza mancand. Cocculus - tulburari ce apar prin privare de somn, cu oboseala mentala, lentoare, dificultate de intelegere, exprimare, vertije - indicat si in tulburarile ce apar in urma schimbarilor rapide de fus orar Kali phosphoric - adolescent epuizat fizic si psihic, in urma surmenajului intelectual, cu cefalee, tulburari de memorie, insomnie, hiperestezie la zgomot si contact (tresarire), descurajare, anxietate

195

Nux vomica - adolescentul ambitios, care, din dorinta de a fi primul, se suprasolicita, abuzand de cafea, ajungand in final intr-un colaps fizic si psihic, cu insomnii la mijlocul noptii, la orele 3-4 dimineata, care il fac sa fie confuz, mahmur dimineata, devine nervos, ursuz, nu mai suporta zgomotele, lumina, nu suporta nici cea mai mica observatie sau contradictie, sau nici macar sa i te adresezi, se cearta cu parintii, tipa, insulta si se razbuna pe lucrurile care-i stau in cale, e insuportabil in preajma examenelor. Phosphoric acid - adolescent cu epuizare intelectuala, tulburari de memorie, tendinta depresiva cu indiferenta, apatie, dificultate in coordonarea ideilor, in exprimare, in intelegere, cu cefalee (occipitala si vertex), hiperestezie senzoriala la zgomote, lumina - in urma surmenajului intelectual, exceselor sexuale sau unei deceptii amoroase. Picric acid - mare oboseala mentala determinata de o suprasolicitare intelectuala, cu stare de confuzie, greutate, cefalee, nu mai poate sa citesca sau sa se concentreze Zincum metallicum: - surmenaj intlectual cu tulburari de memorie, incapacitate de concentrare, focalizare, intelegere, stare confuzionala, greseli de vorbire si scriere - astenie si slabiciune fizica asociate cu *agitatia continua a membrelor inferioare *o stare de nemultumire , lamentare permanenta, iritabilitate si furie, care ii fac greu de suportat Exemple de adolescenti fatigabili si / sau anxiosi, fricosi: Arsenicum album - adolescenti slabiti, fatigabili, frigurosi, care se simt in nesiguranta, vulnerabili, temandu-se pt siguranta si binele lor, dependenti de cei care le asigura protectia dorita - cand sentimental de nesiguranta se accentueaza, ei devine anxiosi, cu mare teama pt sanatate, frica de moarte, si dezvolta atacuri de panica, cu mare agitatie datorita spaimei, nevoia de companie si incurajare, mai ales intre 1-3 noaptea - in ciuda epuizarii, sunt extrem de agitati, mai ales in conditii de stress, cum ar fi de ex un examen, isi schimba locul, pozitia, se plimba de colo-colo Calcarea carbonica - adolescenti spasmofilici, fatigabili fizic si psihic, lenti dar muncitori, metodici, responsabili, organizati, genul incet, dar sigur, dar care in conditii de suprasolicitare, se pot prabusi fizic sau psihic, cu cefalee, tulburari de memorie si numeroase frici, legate de siguranta lor, anxietate ca-si vor pierde puterea de munca, capacitatea de a invata, frica de nebunie, intuneric, inaltime, boala, moarte, accidente, stafii, soareci, sunt foarte afectati de povestile infioratoare pe care le aud sau vad la T.V. Calcarea phosporica - adolescenti longilini, emotivi, sensibili, anxiosi, astenici, care obosesc repede dupa efort fizic si au tendinta la cefalee dupa efort intelectual Causticum - adolescenti cu dezvoltare psiho-motorie lenta, cu retard al achizitiilor sau care dezvolta un sindrom de regresie globala, atat la nivel fizic, cat si psihic , de fapt un sindrom de abandon ce apare in urma pierderii unei fiinte dragi, schimbarii scolii unde au invatat sau orasului natal, cu astenie fizica si psihica, slabirea memoriei si capacitatii de invatare, tulburari sfincteriene, enurezis, balbaiala, mai ales daca e speriat sau excitat , frica, groaza ca s-ar putea intampla ceva rau, mare anxietate, mai ales in intuneric, somatizata sub forma de spasme, crampe, tremuraturi. In fazele avansate ale depresiei devine disperat, plange fara motiv, vrea sa moara, ii piere orice urma de curaj, il apasa un sentiment de vinovatie care il poate duce la suicid.

196

- adolescentul Causticum poate ajunge, datorita romantismului sau sa dezvolte si un sindrom de nostalgie, cu stari depressive, bufeuri delirante, chiar stari psihotice cu tentative de suicid. - intoleranti la nedreptate, devin acei razvratitii idealisti care se lupta pentru altii Lycopodium - adolescent slabit, lipsit de rezistenta si taria normala la aceasta varsta, datorita slabiciunii hepatice, slabiciunea e mai mare dupa-amiaza intre orele 4-8 p.m.; - cand se decompenseaza, prezinta tulburari de memorie, uitand cuvinte sau lucruri pe care le invata, e dislexic, inverseaza literele si cuvintele cand citeste sau scrie, se balbaie din cauza timiditatii, dar poate face bine aceeasi lectie daca e singur acasa - anxios datorita lipsei de incredere in sine si sentimentului de inferioritate, devine fie ingamfat, autoritar, despotic, incercand sa-si afirme personalitatea, fie timid, introvertit, singuratic, anxios, fricos( agorafobie, frica de a vorbi in public, sa ramana singuri noaptea, anxietate pt propria sanatate, frica de moarte, de a-si asuma responsabilitati, frica de esec) - acest tip va avea oroare sa dea examene oral, sa raspunda in fata clasei, si va evita jocurile sau sporturile de echipa; inainte de examen va face o criza de ficat mai degraba decat diaree; pe fondul anxios pot apare ticuri, enurezis, tulburari de somn Natrium carbonic - epuizat fizic si mental, nu se poate concentra, nu retine ce citeste, orice efort mental ii provoaca cefalee si oboseala, si soarele vara sau schimbarea vreme Natrium muriatic - adolescenti care se decompenseaza in caz de suprasolicitare prin cefalee , eretism cardio-vascular, sau slabire in ciuda unui apetit conservat, mai ales pentru alimente sarate - Sunt mai mult ipohondri decat anxiosi,claustrofobi, si se tem de hoti - Sunt seriosi, perfectionisti, responsabili, isi fac temele cu constiinciozitate si-si asuma responsabilitatile , dar sunt timizi, extrem de sensibili, si se simt la scoala intr-un mediu ostil, ca si cum ar fi abandonati de familie, sau se simt tradati de prietenul cel mai bun de care nu se poate lipsi, sau neiubiti de profesorul pe care il pretuiesc exagerat . - De aceea vor suferi enorm, se vor izola, inchizandu-se in sine si refuzand ajutorul, consolarea, sfatul, chiar cele mai mici semne de atentie si afectiune din partea celor pe care-i iubesc, controlandu-si emotiile, putand parea duri sau insensibili, si plangandu-se mereu de dureri de cap. Phosporus - alternanta excitatie senzoriala si intelectuala si stari depresive, cu angoasa. Fiind sensibil, deschis, empatic, dependent de relatia cu anturajul sau, si de aceea vulnerabil, atata timp cat primeste afectiune si simpatie, va cauta compania si va fi la randul sau amabil, bucuros, incercand sa-i multumeasca pe ceilalti. Daca ambianta ii pare ostila, sau e suprasolicitat, devine iritabil, trist, taciturn, descurajat, anxios, mai ales cand este singur si seara, ameliorat de companie, cu numeroase frici: frica de boala, ca ceva rau s-ar putea intampla, de intuneric, de singurate, de furtuna. Frecvent oboseste anormal de usor, uneori numai dupa15-30 min, nu mai poate invata, isi pierde memoria, nu se mai poate concentra, devine lent, confuz, distrat. Pe masura ce isi pierde vitalitatea, devine indiferent, apatic, mediul scolar i se pare prea zgomotos, agitat, violent, simte nevoia sa doarma mult pentru a se reface, dispare dorinta de companie, prefera sa fie singur pt a nu mai interfera cu ceilalti, sau acasa, reconfortat de mangaierea mamei. Pulsatilla - adolescente timide, sensibile, impresionabile, nesigure de ele, cu mare nevoie de afectiune, sprijin, incurajare, si de fi bagate in seama, care plang si rosesc extrem de

197

usor, ameliorate de consolare, cu tulburari menstruale, pletora, congestie venoasa, agravate de caldura. Si-ar dori ca invatatoarea sa le tina in brate , sa le mangaie, sa vorbeasca cu ele ; daca nu se simt acceptate , fac ce stiu ele mai bine: sa planga. Vor avea intotdeauna nevoie de mai mult timp sa invete intrucat la fiecare poticneala se pun pe plans, si pt a relua lucrul, vor trebui incurajate, linistite. Datorita caracterului deschis, vor lega prietenii, cu conditia ca acestia sa le ofere afectiunea de care au nevoie, vor povesti acasa mamei toate problemele lor, in final vor depasi sentimentul de nesiguranta, se vor adapta, fara sa regreseze (invers Causticum) Sepia - cand e compensata, e o adolescenta capabila, serioasa , constiincioasa, discreta, muncitoare, destul de comunicativa, fiind totui mai destinsa cu strainii decat cu cei apropiati, dar independenta, egocentrica, exigenta cu ea insasi si cu cei din jur - daca se decompenseaza, prin suprasolicitare, devine mereu obosita, depresiva, trista, indiferenta fata de scoala, familie, prieteni, apatica, taciturna, cu mari dificultati intelectuale si migrene frecvente, pesimista, anxioasa si singuratica, izbucneste in plans la cel mai mic semn de atentie sau consolare, sau se irita pt contradictii minore. Silicea - adolescenti slabi, timizi , anxiosi, instabili, incapatanati, sensibili, inteligenti dar lipsiti de incredere in ei, cu mare frica de esec si fobie fata de examene, trac si teama mai ales daca trebuie sa raspunda oral, dar cu rezultate mai bune in scris - mare fatigabilitate mentala cu tulburari de atentie si memorie, imposibilitatea de a si duce la cap proiectele, cefalee occipitala - slabiciune fizica cu rezistenta scazuta la infectii si tendinta la supuratii ADOLESCENTI LENTI Cei cu lentoare mentala, care nu-si pot fixa atentia asupra cee ce au de facut, mintea le e greoaie, au nevoie de mai mult timp pentru a termina lucrul, de aceea iau note mici, dei nu sunt proti. Rubrici: concentration : difficult slowness answer, slowly dullness ideas, deficiency Remedii: Anac, Bar-c, Calc, Carbo-v, Hell, Lyc, Phosph, Sep. Baryta carb - adolescentii cu imaturitate fizica si mentala, care invata extrem de greu, sau cu functie intelectuala normala, dar cu serioase probleme emotionale, sunt tematori, nesiguri, anxiosi, cu un puternic sentiment de inferioritate, lipsiti de incredere in ei insisi, se cred total incompetenti , nu pot lua nicio decizie , oricat ar fi de marunta, au mare frica de a face un lucru nou, pe care nu l-au mai facut, frica de a nu rade cineva de ei, de multime si, in general, o adevarata fobie fata de scoala, simtindu-se in siguranta doar acasa. De aceea sunt dependenti de cei apropiati, si de incurajarile lor permanente. In plan fizic, fac frecvent faringo-amigdalite cu amigdale tumefiate, imense. ADOLESCENTI TIMIZI - cei care nu au curajul sa ridice mana, sa vorbeasca, chiar daca stiu lectia, in schimb acasa pot fi foarte buni Rubrici:Timidity Confidence-Want off

198

Aversion:approached, of being Remedii: Ambra, Anac, Bar c, Calc, Gels, Lyc, Nat-c, Nat-m, Phos, Puls, Sep, Sil ADOLESCENTI OBSEDATI, MANIACI Cei care exagereza cu munca scolara, renuntand chiar la joaca, la mancare, la somn. Sunt printre primii in clasa, pana cand vor claca, epuizati. La baza acesui comportament este dorinta de a fi primul, orgoliul. Rubrici: Mind: Haughtty, Censorious, Contemptuos, Delusions: better then others // great person , is // superiority, of // distinguished, he is // diminished, everithing in room is, while she is tall and elevated // humility and lowness of others Work: desire for mental, Activity: desire, Busy, Industrious, Occupation: amel Confidence: wont of self Remedii: Lach, Lyc, Nux-v, Platina Lachezis - Orgolios si gelos ca alti colegi sunt mai apreciati ca el, de aceea se impulsioneaza sa invete foarte bine, reusind aceasta sustinut de o energie extraordinara, munceste din rasputeri, luindu-se la intrecere cu ceilalti si gasind intotdeauna argumente care sa-I sustina parerile , lansandu-se in discutii interminabile ; este adolescentul cel mai vorbaret, care nu se poate abtine, vorbese gesticuland, se precipita sarind de la o idee la alta Obosit, prost dispus, confuz dimineata, plin de energie si locvace seara si adorme greu. Lycopodium - Lipsit de incredere in sine, munceste pt a-si dovedi lui insusi ca e cel mai bun, e mai mult un perfectionist decat luptator, datorita slabiciunii fizice se refugiaza in activitati intelectuale, petrecand mult timp in biblioteca, citind, sau in fata calculatorului Nux vomica - Competitiv si ambitios, maniac, cu dorinta de a fi primul in clasa, se implica in numeroase activitati, suprasolicitandu-se; este excesiv de tipicar, ordonat; invidios pe colegii mai buni la invatatura, nu suporta sa piarda, sa greseasca , se infurie daca e contrazis, daca cineva o ia inaintea lui; datorita stresului si abuzului de cofeina devine si insomniac, se trezeste la 3-4 dimineata ingrijorat ca nu stie perfect lectia , somnul revine spre dimineata chiar cand trebuie sa plece la scoala; in final devine un individ ursuz, suparacios, coleric, agresiv verbal, chiar si fizic Platina - adolescenta cea mai ingamfata, dispretuitoare, aroganta, narcisista, foarte afectata de batjocora, dispretul celorlalti, dar orgoliul nu vine din realizarile sale(ca Aurum), sau din performantele intelectuale(ca Sulfur), ci din faptul ca se crede superioara celorlalti, crede ca are o origine si educatie deosebita, ca e mai evoluata spiritual. De multe ori, aceasta atitudine aroganta ascunde o mare angoasa sau frustrare, insatisfactie care ii imprima si impulsuri violente uneori sau o face sa se izoleze De aceea, Platina va fi fie adolescenta vesela si de o cochetarie exagerata, extravaganta, fie una deprimata, melancolica, indiferenta, care cauta izolarea atat din anxietate cat si din dispret pentru lumea inconjuratoare ADOLESCENTI AGITATI, INSTABILI, HIPERACTIVI *agitatie fizica: cei care nu pot sta locului Rubrici: Restlessness,nervousness:children, in Impatience Remedii: Acon, Arg nit, Cham, kali-br, Rhus-t, Tarent, Tub, Zincum *agitatie psihica: cei care nu-si pot fixa gandurile, atentia Rubrici: Concentration: difficult: studying, reading, while, Chaotic, Confusion, Dullness Thoughts: vanishing, reading, speaking

199

Remedii: Lach, Ars-a, Merc, Na-c *agitati, surescitati, colerici, tipa, urla, vorbesc tare, alearga, Rubrici:Irritability, children in, Shrieking, screaming, shouting children in, Striking children in Remedii: Chamomilla, Cina, Lycopodium, Pulsatilla, Sepia, tub, Zincum, Aconit - agitatul anxios, mereu in verva , in miscare, genul copilului care paraseste locul ca sa-I intrebe pe ceilalti ce n-a inteles Rhus toxicodendron - ameliorat de miscare, asfel incat isi misca continuu partile corpului, fara ca neaparat sa se ridice de pe scaun Tarentula hispanica - combina agitatia fizica a lui Rhus-t cu furia si agresivitatea Chamomillei(mania in general apare mai ales in cazul in care exercitiile fizice si miscarea sunt insuficiente pt a estompa starea launtrica de suprastimulare) - hiperchinetic, nu poate sta linistit, doreste sa topaie, sa sara, sa alerge, sa danseze, agita constant picioarele, sau capul, mainile i degetele, poate avea spasme, tresariri, secuse, sau miscari involuntare coreiforme. - va fi calmat doar de muzica, dar o muzica dezlantuita, ritmata, sau de un dans energic - psihism variabil, cu treceri de la rs la plns, de la tristee la veselie, de la calm la furie, toate acestea insoite de nelinite, anxietate, sau frici subite, terori nocturne Chamomilla - agitatul guraliv, violent, coleric, capricios, ii place cearta, agreseaza, provoaca, urla si tipa , se poate infuria numai daca te apropii de el, il priveti sau i vorbeti, uneori accesul de furie finalizeaza intr-un lesin sau in convulsii. - nu tolereaza durerea, reactionand exagerat, comaruri si terori nocturne in somn- copilul care atunci cand era mic se calma cand era luat in brate si leganat, sau plimbat cu masina, devine adolescentul care se va calma tot in masina, dar de data aceasta e soferul care conduce cu exces de viteza Cina - morocanosi, nemultumiti, susceptibili, incapatanati - iritabilitate chiar mai mare decat a Chamomillei, de parca isi ies din minti, se iau la harta sau la bataie, lovesc, ciupesc, fac crize de furie in care se trantesc pe jos si dau din maini si picioare, au spasme pana la convulsii - nu suporta sa fie atinsi, priviti, nu tolereaza autoritatea, mustrarea, pedepsele - au somn agitat, precedat de ritmii(leganarea capului pe perna), cu cosmaruri, tresariri violente, bruxism - prurit anal, nazal cu tendinta imperioasa de a se scarpina si scobi in nas, dureri abdominale-frecvent in context de verminoza Kali bromat - adolescenti furiosi, agitati, mai ales la membrele superioare: isi frang tot timpul mainile, sau framanta un obiect imaginar - in urma unor abuzuri, pot dezvolta anxietate si frici cumplite(de otravire, de lovituri, de singuratate, de intuneric, de nebunie), cu tulburari de somn ( insomnii, sau nu pot dormi singuri), insotite uneori de terori nocturne . - dificultati de concentrare sau memorizare sau sunt dislexici, - acnee Lycopodium - agitat prin incercarea de a-si masca timiditatea si complexele printr-o atitudine tiranica, rautacioasa Pulsatilla - surescitata pentru a atrage atentia, fara a fi violenta sau rautacioasa, mai mult agasanta, de obicei plange sau face mici prostii Sepia - in urma unor necazuri, devine depresiva, vrea sa se izoleze,devenind agitata si nervoasa daca cineva incearca sa comunice cu ea

200

Medorrhinum - *Adolescent agitat, nerabdator, nelinistit, anxios, grabit, ca si cum n-ar avea suficient timp, vorbeste grabit, isi agita mainile si piciorele, isi termina temele si lucrarile foarte repede, in graba, si de aceea incomplet realizate, sau cu greseli *Memoria slabita, are goluri de memorie, mai ales inainte de examene, datorita anxietatii: uita tocmai ce se pregatea sa spuna, sau isi pierde firul gandurilor in mijlocul frazei *Este extremist in toate aspectele vietii: fizic, psihic, emotional: obtine fie note maxime, fie proaste, poate fi sclipitor, dar si stupid, fie iubeste cu patima , fie uraste . *Este pasional si hipersexual, si de aceea cauta mereu noi experiente pasionale, putand ajunge la forme extreme de comprtament sexual, abuz de droguri, alcool *Poate fi extrem de violent, agresiv, isi poate lovi parintii, sau se bate cu colegii, sau poate ajunge la acte de cruzime fata de copii sau animale, de care poate fi si atasat Tuberculinum - adolescentul hiperactiv, nu poate sta mult timp in acelasi loc, zgomotos, pretentios, revendicativ, capricios, rautacios, coleric, poate avea accese de manie in care ii loveste pe cei din jur si ramane indiferent la pedeapsa sau cearta. - se plictisesc repede si au mare nevoie de schimbare, vor intotdeauna haine noi, lucruri noi, se plictisesc repede acasa si vor sa plece sa se plimbe , in vizita, la distractii, schimba des prietenii si relatiile sentimentale, in cazuri severe fug de acasa sau se aventureaza in tot ce e excitant : sporturi periculoase, droguri, baruri de noapte . - de asemenea unul din principalele remedii pentru retard mental si autism Zincum - *surmenaj intlectual (cu tulburari de memorie, incapacitate de concentrare, focalizare, intelegere, stare confuzionala, fac greseli de vorbire si scriere), *astenie si slabiciune fizica *agitatia continua a membrelor inferioare, asociata sau nu cu tremuraturi , mioclonii, tresariri, spasme, crampe *nemultumire , lamentare permanenta, insotite de iritabilitate si furie, greu de suportat Acesti adolescenti sunt agravati daca consuma bauturi alcoolice, sau de supresia unei eruptii cutanate, iar fetele sunt ameliorate de declansarea fluxului menstrual Lachezis - agitat din cauza nevoii de a flecari, de a comenta, vrea sa intervina in orice discutie si sa demonstreze ca stie mai mult ca altii, sare de la un subiect la altul Arsenicum album - agitat din cauza nelinistii si anxietatii profunde(ca si Aconit), cu frica de moarte, dar e mai fragil si sensibil la frig, anxietatea si agitatia se agraveaza intre1-3 noaptea Mercurius - tipul stenic e adolescentul agitat, ca argintul viu, cu instabilitate caracteriala si accese colerice brutale, seful de banda intotdeauna nemultumit, certaret, flecar, neascultator, nu admite sa fie contrazis, face invers de ce i se cere, fabuleaza, disimuleaza, vie activitate cerebrala care da iluzia unei inteligente precoce, dar rezultatele scolare sunt proaste din cauza superficialitatii, neatentiei, incapacitatii de abstractiza matematic, tulburarii de memorie ADOLESCENTI OPOZANTI, INDARATNICI Sunt adolescentii cu o personalitate si un egoputernic: refuza sa faca ce li se cere, nu accepta contradictia, se ofenseaza usor, in final inceteaza sa mai invete, fiind cuprinsi de disperare, deznadejde. De multe ori se ajunge in acest punct datorita unei reactii fata de profesorul care l-a certat, nedreptatit, sau ironizat. Rubrici: Mind: contrary, contradict, disposition to, disobedience, irritability, obstinate ofendead easily

201

ailm. from :- admonition- indignation- mortification - reproaches Remedii: Anacardium, Arn, Aur, Caust, Hep sulf, Ign, Lach, Lyc, Merc, Nux v, Staph Anacardium - la cea mai mica ofensa se infurie, vorbeste urat, injura Arnica - In urma unui soc afectiv devin neincrezatori, suspiciosi, fricosi, inchisi, refuza sa raspunda, au noptile agitate, cu cosmaruri, iar ziua sunt obositi Aurum - nu pot suporta nici cea mai mica contradictie, sau mustrare, reactionand printro manie violenta pe care ulterior o regreta sau in urma unui soc afectiv deveni disperati, deznadajduiti, nu mai au bucuria si placerea de a trai, uneori ajung intr-o mare depresie , cu tendinte suicidare Causticum - Intolerant la nedreptatile facute altora sau asupra lui insusi, se revolta, se razvrateste, sunt acei razvratitii idealisti care mai tarziu ajung lideri sindicali, revolutionari, anrhisti. Hepar sulfur - Anxiosul violent , extrem de iritabil, sensibil la durere, se ofenseaza usor, e certaret, nemultumit, la scoala se impune prin opozitie, dar acasa face crize de furie Ignatia - Adolescenta romantica dezamagita in dragoste, sau nedreptatita, sau sufera un necaz, o pierdere, devenind imprevizibila, rade cand e pedepsita, plange la consolare, ofteaza si suspina intr-una, se plange mereu ca n-are suficient aer; alteori se masculinizeaza si devine dura, critica, jignitoare Lachezis - Este flecarul care vorbeste intr-una pt ca nu se poate stapani, deranjand orele, in pauze nu exista discutii in care sa nu intervina cu aerul ca le stie pe toate . Ingamfat, arogant, sarcastic, nu suporta autoritatea , nici restrictiile, de aceea vor fi mereu probleme daca parintii sau profesorii sunt autoritari. Probleme vor apare si din cauza geloziei, acasa e gelos pe fratii mai mici, la scoala pe colegi daca acestia sunt mai laudati si mai apreciati decat el; uneori ajunge la ura, pe care o declara , incercand si sa se razbune. Fiind si f. posesiv, la fel reactioneaza si daca prietenii lui indraznesc sa acorde atentie sau pretuire altuia. Alteori, din cauza invidiei si geloziei, devine depresiv, se inchide in el, refuza sa mai raspunda si sa mai vorbeasca , si iese din mutismul sau doar pt a critica. Mercurius - hiperchinetic, nu sta locului, n-are stare nici cand invata - tipul stenic:agitat, rautacios, autoritar, vesnic nemultumit, sensibili la critica, pot ajunge la ura fata de cel care-l jigneste, cu gesturi violente, necugetate(tipulsefului de banda) - tipul astenic : morocanos, timid, anxios, dezgustat de viata, indiferent Nux vomica - adolescent ambitios, competitiv, extrem de iritabil, coleric, sau chiar furios si violent, dezvolta resentimente fata de parinti sau profesori, se enerveaza usor chiar si pe colegi, putand intretine lungi perioade de timp sentimente de manie fata de ei, isi varsa mania pe lucrurile si obiectele ce-i stau in cale, sau pe persoanele care-l irita. - genul adolescentului activ, care munceste mult, dar, neavand masura, clacheaza si nu mai poate face nici un efort Staphisagria - adolescentul care refuza sa mai invete intrucat a fost pedepsit sau certat pe nedrept, si nu a fost apreciat la adevarata valoare, practic traieste o indignare si manie pe care nu le exteriorizeaza, dar le va somatiza prin tulburari cutanate, urinare, intestinale ADOLESCENTI DISTRATI - sunt acei adolescenti cu capul in nori si care se pierd in visari in loc sa fie atenti la ore, nu fac nimic daca nu sta cineva cu ei; la joaca sint insa primii - pot fi confundati cu cei lenti, la distrati gandul e cel care fuge, pe cand la lenti, atentia

202

Rubrici: Absent minded, Absent minded, dreamy, Absent minded, children in Concentration, difficult, Fancies, absorbed in, Plans-making, Dream, as if in a Remedii: Cannabis-indica, Hyosc, Lach, Nux m, Phosph Cannabis indica - adolescentul distrat, aerian, dus parca pe alta lume sau este agasant si sacaitor; nu se poate aduna sa faca nimic singur, este dezorientat, rupt de realitate, lipsit de tel in viata, incapabil sa fie consecvent - uneori are atacuri de panica, cu anxietate fata de sanatate sau cu frica de nebunie, alteori e confuz, cu mintea tulbure, facand de exemplu conexiuni intre lucruri disparate - de obicei, acestia sunt copiii cu parinti toxicomani sau cei intoxicati de T.V., desene animate, jocuri pe calculator si care in loc sa lucreze, revad scenele vizionate Nux Moscata - stari de plutire , dilatare, chiar iesire din corp care se finalizeaza intr-un somn coplesitor - incetosare mentala, confuzie, uita ce si-a propus sa faca cu 1 min inainte, obnubilare - poate fi si extrem de vesel, razand si palavragind despre fleacuri Hyosciamus - distratul pierdut in gandurile sale, care e atat de detasat, incat vorbeste singur, nu-si poate controla impulsurile- vorbeste, glumeste,face giumbuslucuri, e zanatic, ca apoi sa faca o criza de temperament de nu te mai intelegi cu el - extrem de gelos pe fratii sai, se cearta tot timpul, si poate trece la acte de violenta, facute cu rautate si detasare - precocitate sexuala, masturbatie, jocuri sexuale in ascuns, exhibitionism Lachezis - dimineata somnoros, distrat si nu-si poate aduna gandurile, isi revine seara - flecarul care nu poate fi corectat nici cu pedepse, gelos si suspicios ADOLESCENTI DEZAMAGITI IN DRAGOSTE Rubrici:Grief- silent:love, from disappointed Remedii: Ign, Nat-m, Ph-ac, Phosph Ignatia: - persoane romantice si sensibile, cu emotii extrem de puternice, se implica mai mult afectiv decat sexual, de aceea va fi usor dezamagita intr-o lume a sexului, placerii, nestatorniciei, grosoloniei. Poate trai in mai multe moduri dezamagirea: - se inchide in ea, oftand si cascand mereu, simtind ca nu poate respira, si nu poate plange, desi isi doreste aceasta, pentru a se putea usura - devine critica, dura, reproseaza,ca apoi sa regrete cee ce a spus, sau se masculinizeza si ca aspect, si ca actiuni(implicandu-se in miscari feministe) - poate avea reactii paradoxale( doarme ore intregi, devoreaza tot frigiderul), sau isterice(rade sau plange necontrolat), sau se plimba in ploaie - poate dezvolta reactii spastice, cu constrictie la nivelul gatului(nod in gat, torticolis), sau spatelui( care devine extrem de dureros), ticuri, iar daca patologia se adanceste, chiar coree, scleroza multipla, paralizie - n general, pe toata perioada depresiei, are o aversiune mare pentru fructe Natrium muriatic: - Sensibili, seriosi si introvertiti vor suferi mult dupa o dezamagire in dragoste, dar vor tine suferinta in interior, se vor inchide in ei, isi controleaza lacrimile, si emotiile datorita unei mari frici de nu fi considerati ridicoli sau de a nu fi umiliti - Intrucat aceasta suferinta lasa in ei urme adanci, vor construi un adevarat turn de fildes,din care nu mai vor sa iasa, pentru a evita o noua suferinta, putand parea astfel duri sau insensibili.

203

- Uneori, cand emotiile si suferinta devin greu de suportat, se vor descarca printr-un plans isteric, niciodata de fata cu altii, ci se vor incuia in camera, cu perna pe cap, si acolo vor plange uneori zile intregi, nestiuti de nimeni. - Frecvent apar si manifestari fizice ca urmare a suferintei: cefalee, insomnii, herpes. - Ulterior se vor indragosti platonic de persoane greu accesibile, actori, preoti, profesori, vor trai mental dragostea lor, evitand implicarea intr-o relatie care i-ar aduce suferinta. Phosphoric acid - durerea il epuizeaza in asa masura , incat devine lent, apatic, indiferent, nepasator, datorita oboselii, doreste doar sa zaca, si din cand in cand sa consume sucuri de fructe, care ii mai dau putina energie Aurum muriatic - adolescenta erotica, leaga usor relatii de care se indragosteste nebuneste , se implica mult in relatie, dar e extrem de posesiva, presandu-si partenerul sai ofere mai multa dragoste si sex; ca urmare , acesta se va retrage, iar adolescenta Aur mur , dezamagita, va incerca sa se sinucida, dar nu o face definitiv, ca Aur met care sare dela inaltime, ci isi va taia venele, sau va lua pastile. Poate repeta gestul dupa fiecare relatie rupta Aurum metalicum - adolescentul constiincios, responsabil, cu un mare simt al datoriei si teluri extrem de inalte, care vrea sa fie cel mai bun, va ajunge mai frecvent depresiv daca pierde pozitia, totusi exista si posibilitatea ca el sa dezvolte o depresie profunda in urma unei dezamagiri in dragoste. TRAUMATISME Dr Doina Pavlovschi Trauma poate fi psihica sau fizica. TRAUMA PSIHICA este un soc dupa un eveniment stresant, o experienta personala la pierdere. Doliul este un proces particular, care urmeaza piederii ( mortii ) unei persoane indragite, dupa pierdere este necesar un timp de doliu pentru vindecare si restabilirea sanatatii. Fazele doliului sunt 4 : - o perioada de amorteala, nauceala, imediat dupa pierdere, care poate permite desconsiderarea pierderii pentru un timp - o perioada de dor - nemultumirea, furia ocupa tot mai mult loc. Dece mie ? Furie pe medici, furie contra sa Am facut destul ? As fi putut face mai mult ? - o perioada de dezorganizare si disperare : neaga casa, refuza hrana, nu se ingrijeste de persoana sa - o perioada de adaptare la pierdere si reorganizare a comportamentului. Sarcinile doliului sunt 4 : - aceptarea realitatii pierderii si imposibilitatii revederii - depasirea supararii, nenorocirii - adaptarea la o preajma fara cel disparut - localizarea afectiva a disparutului si continuarea vietii. Manifestari ale supararii normale pe care durata si intensitatea le pot face patologice - tristete - amorteala, nauceala, lipsa de sentimente

204

furie datorata : - unei senzatii de frustrare din cauza neputintei - comportament amintit de copil parasit - vinovatie si autoacuzare irationala - anxietate : teama de a fi singur in casa, etc, dela senzatia de insecuritate pana la criza de panica, cu cat mai mare, cu atat mai patologica - neajutorare, mai ales daca a fost o convietuire lunga - insingurare, oboseala, apatie, detasare. Tratament homeopatic Suferinta dureroasa acuta : Arnica, Aconitum, Ignatia Arnica durere in inima, lipsa de speranta, indiferenta la preajma Aconitum napelus anxietate mare, plans impresionabil, frica Ignatia comportament demonstrativ : cefalee, tremuraturi, plans, insomnie, nu se poate controla, supararea a facut-o praf. Este remedial de electie pentru doliu, 30-200-M CH Suferinta cronica : Opium atat de amortit, incat refuza sa vorbeasca, sau sa se miste. Natrum muriaticum cronicul Ignatiei predispozitie la plans si iritare, depresie, anxietate localizata la inima,agravare la consolare, insingurare, fleacurile ii provoaca furie, poate fi indifferent, distrat, nu rezista la efort mintal. Este un amestec de tristete, suparare, resentiment si furie, cefalee ca un ciocan Aurum metallicum depresie, posibil suicid caz psihiatric. Pulsatilla timida, interiorizata, dispozitie plangareata, plans la amintiri. Nux vomica furie si iritabilitate, critic cu ceilalti, nelinistit, anxios Arsenicum album anxietate cronica cu acutizari, foarte ordonat, friguros, obsesiv. Phosphoric acid depresiv apatic, oboist fizic, tot ar sta intins. Causticum multiple acuze fizice la baza carora sta supararea. In ciuda suferintelor sale este intens afectat de necazurile altora. Sepia foarte asemanatoare cu Natrum muriaticum Plange singura. Agravata de consolare, etc TRAUMA FIZICA Arnica indicate in toate traumatismele Lovituri, contuzii : Arn., Con., Ham., Hyper., Rhus tox., Ruta, Symph., Acetic ac., Bellis perenis, Echinacea, Euphrasia, Ledum, Sulph.ac.,Verbascum. Lovituri ale oaselor : Ruta, Symphytum, Arnica, Calcarea phos., Calc. fl. Lovituri ale sanilor : Conium, Bellis perenis Lovituri ale ochilor : Arnica, Ledum, Symph., Acon., Ham. Lovituri ale partilor bogate in nervi senzitivi : Hypericum, Bellis perenis Lovituri cu echimoze persistente : Arn., Bellis p., Calend., Lach., Led., Ham., Sulph.ac Arsuri : Ars., Cantharis, Hepar s., Urtica, Arn., Calend., Camph., Petrol., Rhus tox. Arsuri care nu se vindeca sau urmari ale arsurilor : Causticum Traumatisme cranio-cerebrale si vertebro-medulare : Natr.sulph., Arn., Hyper., Ruta Traumartisme glandulare : Conium, Bellis perenis Plagi taiate, incizate : Staphysagria, Arnica, Calendula, Ham., Hyper., Ledum Luxatii, entorse : Arn., Bellis p., Calc.c.,Hyper., Natr.c., Rhus tox., Ruta, Symph. Profilaxia tetanosului : Hypericum, Physostigma Rani cu hemoragii mari : Phos., Crot., Lach., Phos.ac., Arn., Ham., Kreos., Millef.

205

Rani albastrui, vinete : Lachesis, Lyssin Rani de glont : Arnica, Calendula Rani contuzionate : Arnica, Hamamelis, Symphytum, Sulphuric acid Rani de muschi, tendoane, articulatii : Calendula, Ruta, Arnica Rani dilacerate : Calendula, Hyper., Carbolic acid, Ham., Ledum, Staph., Sulph.ac Rani punctiforme, intepate : Ledum, Apis, Hypericum Rani disecante : Anthracin, Apis, Ars., Echin., Lach., Pyrogenium, Crotalus Rani cu tendinta gangrenoasa : Vezi disecante + Calendula, Sulphuric acid Aschie de sticla : Silicea BIBLIOGRAFIE Binet Claude L`Homeopathie pratique Ed. Dangles 1979 Boericke William Homoeopathic Materia Medica Homoeopathic Book Service 1993 Kent J.T. Repertory of the Homoeopathic Materia Medica Jain Publishing 1980 Strutte Lesley Bereavement and trauma British Homoeopathic Journal Vol 85 1996 Voisin H. Therapeutique et repertoire homeopatiques du ppraticien Ed. Maloine 1979 CAZ TCC inchis cu pierdere d cunostinta, fracturi craniene si faciale multiple cu dilacerari tisulare. Prognostic: moarte in 72 ore. Arnica 1 M in solutie imbibata intr-o minge de bumbac si frecata de incheieturile mainilor raspuns imediat, a strans mana mamei sale. HOMEOPATIA IN SARCINA, NASTERE SI LAUZIE Dr Adrian Dumitrescu Obiective: 1 - Favorizarea dezvoltrii normale, optime, a produsului de concepie i naterea unui copil armonios att din punct de vedere psiho-emotional ct i fizic. 2 Tratamentul cazurilor de nefecunditate. 3 Atitudinea homeopatic n afeciuni cu impact n meninerea sarcinii sau care o pericliteaz: fibroame, chisturi, avort repetat, traumatisme-viol. 4 - Asigurarea unei evoluii normale a gestaiei (evitnd tulburrile deranjante, avortul sau naterea prematur): terenul, echilibrarea SN, etiologic, demineralizarea, greavarsturi, ameninare avort. 5 - Asigurarea unei nateri spontane, fr complicaii; 6 - Prevenirea i tratarea eventualelor tulburri aprute dup natere. Precizare: - homeopatia nu pretinde c poate rezolva singur situaii distocice reale ; - homeopatia nu ia locul sau amn aplicarea unor tehnici medicale indispensabile; - este util n prevenirea prenatal i n protecia sntii nou-nscutului i sugarului; 1. Stres. Puini dintre noi tim c s-a demonstrat tiintific i experimental c inteligena cognitiv, emoional i capacitatea de relaionare ale viitorului copil pot fi afectate (diminuate) cu pn la 50% de o mam care n timpul sarcinii este foarte stresat. Stresul produce n corp hormonii de stres (adrenalina i cortizonul). Aceti hormoni au rolul de a menine organismul ntr-o stare de alert i de a-l pregti pentru ....lupt sau fug. Prin urmare, mare parte din sngele organelor interne, care asigur creterea i dezvoltarea este direcionat ctre muchii braelor i ai membrelor inferioare. La nivelul creierului

206

sngele este luat din zona frontal (care rspunde de inteligen i logic) i ndreptat ctre zona posterioar (care rspunde de instincte i reflexe). De asemenea, aceti hormoni fac sistemul imunitar s-i scad activitatea foarte mult (ei se administreaz i la pacienii cu transplant de organe astfel nct sistemul imunitar s fie dezactivat i s nu resping grefa). Copiii nscui din sarcini n care stresul a fost mare vor fi mai pregtii pentru solicitri fizice (au muchii mai dezvoltati) dar mai puin inteligeni i mai expui bolilor de orice fel (sistem imunitar deficitar). De asemenea, cercetrile medicale arat c de la natere i pn la vrsta de 6 ani, creierul copilului se afl intr-o stare de maxim receptivitate deoarece emite frecvene pe care adultul le manifest numai n timpul somnului profund. Aceasta demonstreaz c un copil triete mai degrab ntr-o stare de trans hipnotic; el este ca un burete care absoarbe tot ce vede i aude n mediul nconjurtor fr s fie contient. Toate aceste programe pe care le preia n mod automat din mediu, de la TV i in special din ceea ce percepe n familie vor fi ulterior reproduse n viaa de adult n mod incontient reflex. Prin urmare prinii au o mare responsabilitate nc din timpul sarcinii: aceea de a asigura un mediu ct mai armonios, frumos, plin de creativitate viitorului adult. Mmicile nsrcinate trebuie s uite de griji, s fac plimbri n natur, s-i expun corpul la soarele de diminea (primele ore ale zilei ncepnd cu rasritul sunt cele mai benefice n perioada aprilie - septembrie) i s admire natura care se trezete la via. S-a dovedit c ascultarea de muzic preclasic si clasic (Mozart, Vivaldi i Bach) dezvolt capacitile cognitive, inteligena si creativitatea ftului. Fiind foarte receptiv la mediu, gravida trebuie s fac lecturi i s vizioneze doar acele filme care i produc stri emoionale pozitive, armonioase. Ea poate s cnte i s danseze (lent), s-i vorbeasc cu iubire ftului (care aude ncepnd cu luna a 3 a) s picteze sau s nvee sculptura. Mmicile credincioase pot s invoce ajutorul lui Dumnezeu pentru a le da un copil sntos, inteligent, iubitor i cu anumite virtui. Dac apar stri de iritabilitate sau depresie, acestea s fie de scurt durat. Homeopatia i fitoterapia ajut cu succes gravida s depeasc strile de anxietate, sau tulburri precum: migrene, greaa, inapetena, vrsturile, constipaia sau hemoroizii, gastritele, varicele. Anumite infecii sau boli cronice pot fi vindecate sau ameliorate tot cu ajutorul medicinii alternative (medicaia alopat poate afecta dezvoltarea ftului). 2. Tratamentul cazurilor de nefecunditate: Agnus Castus: Dezvoltarea sexual i genital este ntrziat iar libidoul mult diminuat. Are un renume i n tratarea unor forme de impoten masculin inclusiv n cazul cnd aceasta este incriminat n infecunditatea cuplului. Leucoree ca albuul de ou. Sabina: Unul din remediile cele mai bine reprezentate n simptome uterine legate de infecunditate fiind indicat i n avorturile repetate (n special cel din S12). Sepia: Util ca remediu n cazurile cu libido sczut din cauza blocajelor de comunicare i a resentimentelor. La femei este foarte util pentru cicluri neregulate, act sexual dureros (dispareunie), cu stare de apsare n abdomenul inferior, pierderea interesului sexual n general sau n acceptarea partenerului. Silicea: Acioneaz asupra trompelor sau uterului, fiind i extrem de eficace n infeciile trenante sau n sechele postinflamatorii, formaiuni chistice.

207

Tuberculinum: Are rezultate atunci cnd, n infecunditate este incriminat tuberculoza cu localizare n organele abdominale, chiar dac suferina a existat cu muli ani n urm. Phosphoric acid: In caz de epuizare general ca urmare a unor boli debilitante sau cu convalescen prelungit dar i pentru aspecte emoionale La brbat att producia ct i funcionarea testiculelor sunt slabe, cu erecii incerte i fluctuaii descurajante ale potenei. Aurum Muriaticum Natronatum: Col uterin indurat, cu ulceraii. Uter mrit de volum, fibromatos, care umple tot pelvisul. Leucoree cu contracturi spastice ale vaginului. Ovare indurate, chistice. Uter subdezvoltat, calcificat. Fraxinus Americanus: Ca organoterapic (uterul). n fibromiomatoz uterin nsoit de menoragie sau scurgeri apoase i asociat cu prolas uterin i senzaie de apsare n jos la nivelul pelvisului. Caz: Femeie mritat, n vrst de 28 de ani, se prezint la consultaie pentru sterilitate. n urm cu 2 ani ftul a murit n uter. De la 13 ani sufer de leucoree abundent. Uterul este mult mrit n volum i ntreaga regiune hipogastric este foarte sensibil la palpare. n ultimii 3 ani a dormit pe spate datorit acestei sensibiliti. Primete Aur-m-n 3D dimineaa i seara timp de 45 de zile. Sarcina dup 2 luni 3 Atitudinea homeopatic n afeciuni care pericliteaz meninerea sarcinii A. Fibroame uterine: n afar de ultimele 2 remedii (Aur-m-n i Fraxinus Am) reinei: Calcarea Fluorica: n cazul unor fibroame foarte voluminoase i ndurate. Silicea: excelent n fibroame mici i recurente. Tarentula Hispanica: fibroame mari, cu dureri, hemoragie important i nelinite. Sepia i Lachesis: remedii feminine complexe cu mare congestie uterin. B. Boli ovariene inflamatorii i chistice: Apis: Dorin sexual crescut la femeie pasional cu emoii puternice greu de exprimat. Nendemnatic, geloas, mimeaz starea de bine atunci cnd se simte deplorabil. Are chisturi ovariene i induraii cu lateralitate dreapt. Hipertrofie uterin. Tendin de avort n primele luni de sarcin. Lycopodium: Dureri ovariene dup amiaza trziu, nervozitate, flatulen, indigestie Colocynthis: Colici spasmodice intense (lateralitate stng), care pliaz pacienta, iritabilitate, suprare, indignare. Sabina: Dureri violente, persistente, nespasmodice, n ovare i spate, regiunea sacrat, agravate de micare i cldur. Baryta Carbonica: Inflamaii chistice mari i unice, la femeie subdezvoltat, timid. Calcarea Carbonica: Femeie corpolent cu sensibilitate la frig, slbiciune, ncetineal Silicea: n chisturi cronice. C. Avort repetat: Pulsatilla: Cnd exist dureri neregulate, migratmoare cu senzaie de lein i opresiune toracic la femei cu temperament pasiv, care plng uor, fr sete.

208

Renumit a aciona asupra pereilor uterini crora le stimuleaz dezvoltarea armonioas (prevenind astfel dezvoltarea neregulat, contraciile uterine nainte de termen i favoriznd prezentaia cranian). Sabina: Previne i trateaz avortul lunii a 3-a (S12), cu dureri n regiunea renal i hipogastru, pn la coapse, cu mare sensibilitate la cldur, micare, zdruncinturi. Femeia este plinu, cu cicluri prelungite i abundente. Caulophyllum: Hemoragie urmat de avort din cauza debilitii (atoniei) uterine sau a epuizrii. Avortul lunii a 4-a. Sepia: Alturi de Pulsatilla i Sabina face parte din grupul remediilor majore: dureri de dini i migrene frecvente naintea ciclului, ce pot apare i n timpul sarcinii. Secale cornutum: Hemoragie pasiv, continu de snge nchis la culoare. Avort al primului trimestru de sarcin n special la femeile care au avut muli copii Ferrum Metallicum: Femeie anemic ce se mbujoreaz uor la fa; sngerare de culoare deschis, redus cantitativ, senzaie caracteristic de epuizare, respiraii scurte. D. Traumatisme i viol: Aconitum: Cel mai eficient pentru teama acut cu fric de moarte, oc, anxietate, insomnie n timpul sarcinii, ameninare de avort produsa de furie-suprare. Staphysagria: Suprare cu resentimente, se simte nedreptit, dezvolt uor simptome urinare (n special cistite) avnd ca etiologie cele de mai sus. Natrium Muriaticum: Probleme emoionale prelungite, amintiri neplcute i vechi. Arnica: Contuzii fizice i traume psihice, dureri, sensibilitate. Argentum Nitricum: Cnd temerile i fobiile sunt accentuate. 4 - Asigurarea unei evoluii normale a gestaiei prin: A. Tratamentul preventiv, de teren: Are n vedere echilibrarea funciilor organismului gravidei i protecia viitorului copil de tarele miasmatice ale prinilor. Astfel pentru: Psora: folosim Sulphur mai ales dac descoperim n antecedente manifestri alergice, eczeme, urticarie, astm, febra fnului, reumatism cronic, obezitate, etc. Sicoza: Medorrhinum sau Thuya (atunci cnd i celelalte simptome le indic sau dac au existat antecedente de gonoree). Lueza: Luesinum (pe baza simptomelor sau a antecedentelor de sifilis). Tuberculinism: Tuberculinum cnd exist depresie fizic, dureri variabile, migratoare, halen fetid, tulburri digestive, diaree matinal, slbire ponderal chiar dac mnnc bine, sensibilitate mare la frig, corize repetate, transpiraii nocturne. B. Echilibrarea sistemului nervos: Este vorba de tratarea efectelor dezechilibrului vago-simpatic din timpul sarcinii, care de fapt reprezint exacerbri ale caracterului femeii. Ignatia: Hipersensibil, hiperemotiv, cu nevroze, foarte iritabil i labil, cu caracter contradictoriu i paradoxal. Se plnge c nu poate mnca din cauza unui nod n gt sau a stomacului pe care-l simte strns, nnodat, motiv pentru care vomit violent. La petreceri mnnc totui copios, fr probleme. Sepia: Remediul partyrientelor deprimate, interiorizate, care vd n sarcin ceva catastrofic pentru viaa lor. Sunt triste, indispuse de anturaj, indiferente fa de orice

209

plceri sau proiecte de viitor. Extrem de expuse unor stri depresive grave. Remediul este mult mai eficient dac este administrat nainte de sarcin. Pulsatilla: Este opus Sepiei; are caracter blnd, reinut, resemnat i sensibil, e iritabil, impresionabil, cere dragoste, simpatie i consolare, plngnd foarte uor. Nu are sete, halen neplcut, eructaii i un dezgust constant fr greuri propriu zise. Simptomele vezicii urinare care acompaniaz sarcina beneficiaz de Pulsatilla. Este folositoare i dup natere cnd snii sunt dureroi i umflai dar cu eliminarea unei cantiti prea mici de lapte. Contribuie la redobndirea formei armonioase a snilor dup nrcare (mpreun cu Bryonia). Helonias Dioica: Numit i tonicul uterin, este un remediu indicat la nceputul sarcinii pentru tulburri depresive instalate dup ce femeia rmne gravid. Atunci devine repede obosit, trist, tnguitoare i totul pare c se nvrte n jurul uterului su (i simte uterul greu, atrnnd de la primele sptmni de sarcin). Are dureri de spate la care se pot asocia probleme urinare: miciuni frecvente eventual cu mucus. Actea Racemosa (Cimicifuga): Foarte important pentru unele tulburri psihice ale graviditii i pentru depresia sau mania post partum. Stri alternante de rs si plns, nelinite i depresie, obsedate de frica unor complicaii, malformaii. naintea sarcinii prezentau agravari n timpul menstruaiei (migrene). Administrat imediat ce apar durerile de debut ale sarcinii accelereaz travaliul i permite o natere rapid. C. Etiologic: - cauze emoionale: Aconitum: hemoragie cu snge rou cu debut violent n urma unui oc, spaime. Gelsemium: dureri acute, ca de natere, uterine, cu iradieri n spate i olduri, la femeie slab, tremurnd, fr sete, cu nevoi urgente de urinare i scaun. Cimicifuga: dureri violente de spate, iradiate spre coapse, uneori convulsii. - Suprare, necaz trite n tcere: Ignatia, Natrium Muriaticum. - Traumatisme, surmenaj: Arnica; Rhus Tox: senzaie de contuzie lombar cu redoare, amel. de micare lent, crampe n gambe, pierdere de snge rou aprins. - Exces de efort: Erigeron, Helonias, Millefolium, Nitric-ac, Rhus-tox. - Dac predomin durerea: Cham, Caul, Vib, Nux-v, Podo. Apis: dureri neptoare, arztoare n spate, ovarul drept, < de cldur, > de frig, abdomen dureros n reg. uterin, absena setei, snge abundent. Kali-c: senzaie de slbiciune n spate, ca i cnd s-ar rupe, nct trebuie s se lungeasc sau s se sprijine de ceva; dureri mpungtoare. - Dac predomin hemoragia: - sange rosu aprins: Erigeron, Ipeca, Phosphorus, Sabina Sabina: hemoragie profuz, rou aprins, cu cheaguri, < de micare dar cnd merge pierderile sunt mai mici. - sange rosu inchis: China, Sec, Croc, Nux-m, Cham, Plat, Ustilago. Secale: scurgere pasiv, redus cantitativ; arsuri, corp rece, se dezvelete, epuizare Ustilago: snge negru, filamentos, cu mici cheaguri, pierderi produse de mici fleacuri (ex. tueu vaginal). D. n caz de demineralizare a viitoarei mame se indic administrarea Calcareei de constituie n diluia 30 CH: Calc, Calc-p, Calc-f.

210

E. Diminuarea reaciilor neuro-vegetative ce apar n sarcin: greuri, vrsturi, arsuri gastrice, dorin de lucruri indigeste sau bizare, constipaie, anxietate. In caz de vrsturi incoercibile cu sensibilitate la miros +, - arsuri gastrice ca prim alegere vor fi: Nux Vomica i Ipeca cu diluii ntre Ch 9 i Ch 30. Ignatia: Prezint greturi dimineaa la trezire i se amelioreaz mncnd. Nod n gt mai ales cnd nghite n sec. Vomismentele se calmeaza cnd mnnc i reapar mai trziu. Cele mai mici emoii, contrarieti, vederea alimentelor, mirosurile declaneaz greuri i vrsturi. Dac e distrat totul dispare. Cocculus: dup emoii, mncare, cltorie cu maina, trenul sau vaporul. Privirea a ceva n micare produce greaa. Tabloul mai cuprinde vertij, migrene, distensie gastro-colic n special noaptea. Sepia: Greuri dimineaa la trezire, < n timpul splatului pe dini, dispar dup mic dejun. Constipaie redutabil legat de tulburri hepatice i congestie pelvin. Este remediul de prim alegere n constipaia din sarcin. Gur uscat cu gust sarat; dorin de alimente acide. Masca sarcinii este foarte accentuat. Nux Moschata: Mare nevoie de somn, fr sete, dei gura este uscat. Abdomen mult destins de volum dup fiecare mas. Dureri de cap i de stomac dac mnnc mai mult. Mercurius Solubilis: Salivaie, gust metalic, limb ngroat cu amprente dentare. F. Ameninare de avort: Elementele clinice comune sunt: dureri, pierderi de snge, stri acute. n funcie de luna de sarcin ntlnim urmtoarele simptome n repertoar: - primele luni Apis, caul, vib, sep. - luna 2-a: - Kali c., Cimic, apis, plb, vib. - luna 2-3: - Kali c., Cimic, Sabina, Sec, apis, thuj. - luna 3-a: Kali-c, Apis, Croc., Eup., Merc, Nux-v, Sab,Tril.pend, Ust, cim, bell. - luna 4-a: Apis, Eup-pur. - luna 5-7: plumbum, arsenicum, Apis, Eup-pur., Sep, kali-c, plb. - luna 7-a: Ruta, Sepia - luna 8-a: Puls, cann. Iminenta de avort cu metroragie: Kreos., Croc, Puls, Sabin, Ust, Trill-p, Lyc, Ham, etc Avort cu metroragie: Croc., Kali c., Plat., Sab., Vib.,Apis, Ip, Sec etc. 5 - Asigurarea unei nateri spontane, fr complicaii; A. La apropierea naterii se intervine ct mai puin pentru a lsa organismul s lucreze natural (dac prezentaia este pelvin se va apela la Pulsatilla ch 30 1-2 doze zilnice timp de cteva zile). n cazul unui exces de zel sau la presiunile anturajului se va apela la un drenaj preventiv cu 10-15 zile naintea datei probabile a naterii: Solidago: drenor hepatic i renal; Berberis: pred. renal. Hydrastis i Saccharum album: drenaj intestinal. Viola tricolor, Fumaria, Saponaria: drenaj cutanat. Toate legate de indicaii precise i obligatoriu n diluii joase (D3 CH3) zilnic sau la 2 zile, circa 7-10 zile/lun. Tonifiante ale venelor se pot prescrie unul sau dou din remediile: Aesculus hippocastanum, Hamamelis virginica, Pulsatilla, Hydrastis canadensis. Cu rol n influenarea supleei musculaturii: Puls, Cimic, Arn.

211

Studiile fcute cu Cimic au artat c administrarea acestui remediu n ultima lun de sarcin (diluie joas) micoreaz considerabil durata i durerile din travaliu. B. n momentul naterii: Caulophyllum (ch5): n caz de neregulariti ale contraciilor uterine, travaliu lent, dilataie ntrziat, pacient epuizat i iritabil. Rspunsul este foarte rapid. Cimicifuga (ch5): se recomand n caz de contracii foarte dureroase i ineficace pentru regularizarea travaliului i scderea intensitii durerilor. Chamomilla: durerile par intolerabile i sunt nsoite de agitaie, gemete, tunete i fulgere la adresa anturajului, aruncri ale corpului dintr-o parte n alta, sete mare pentru ap rece. Belladona: dureri violente cu senzaie de presiune n jos, abdomen foarte sensibil la atingere i micri ale patului. C. Dup natere: Arnica ch 30 repetat la 3-4 ore pentru durerile restante, inflamaia si edemul post partum. China ch 9 dac parturienta a pierdut mult snge (tot repetat). Aceast terapeutic se poate folosi i n caz de accidente hemoragice nainte de natere (placenta praevia + Erigeron, Ipeca, Sabin). Staphysagria n caz de cezarian sau epiziotomie cu durere mare la nivelul inciziei. 6 - Prevenirea i tratarea eventualelor tulburri aprute dup natere. Problemele datorate anesteziei se rezolva cu cteva doze de Nux Vomica ch 30 sau Opium. A. Psihism: Manie puerperal: Camph, Stram, Kalium-br, sec, cimic, hyos, verat. - suprimarea lohiilor: cimic, plat, verat. Stramonium: manii cu violen distructiv, pacienta neputndu-se odihni din cauza excitaiei, prezint insomnie i agitaie turbulent - exacerbat de stri febrile. Secale cornutum: remediu al maniei puerperale, cu manifestri necontrolate, i expune corpul impudic, scrpinndu-i organele genitale pn d sngele, lovindu-se n cap cu minile. Episodic aceste semne pot apare n caz de avort. Hyosciamus: prezint un tablou bizar n care se combin agitaia dezordonat, nelinitit, cu gelozia i deprimarea. Cimicifuga: rs isteric alternant cu plns; vorbete incoerent despre lucruri care o preocup mai tot timpul; se ine cu minile de corp ca i cum ar avea dureri mari; spune vorbe de dispre anturajului; noaptea are insomnii i nelinite; vorbete cu copilul care a murit ca i cum ar fi viu i prezent n camer. B. Stare general: Febr puerperal datorat lohiilor supresate: Sulph., Lyc, puls, mill. Convulsii puerperale: - cu orbire: aur-m, cocc, cupr., - cu hemoragie: Chin, Plat, Sec, hyos. C. Loco-regional: Prolaps uterin: Sepia, Helon, Nux-v, Podo, Rhus, puls, sec, bell. Diaree n febra puerperal: Pyrog, ars, sulph, carbolic-ac, etc. Prolaps rectal: Podo, Ruta, gels. Paralizie vezical: Causticum, Ars., Hyos, canth, nux-v, phos. Retentie de urina: Acon., Con., Ars., Caust., Nux-v, Puls, Staph, etc.

212

D. La nivel de coloan vertebrala: Durere lombara: kali-c. (r.u.). Durere sacrata iradiata in m. inferioare: phyt (r.u.). E. Probleme ale alptrii: a. Sni dureroi n timpul alptrii: (Se prefer diluii joase: ch 5). Aconitum: indicat pentru dureri cu debut brusc, imediat dup apariie. Bryonia: cel mai bun acolo unde exist o jen dureroas. Snul poate fi fierbinte dei pielea este de culoare normal. Indicat n formele timpurii de inflamaie. Belladonna: sni tari, cu dureri sfietoare, cu pielea extrem de roie i fierbinte; durerile se < la atingere i micare iar femeia este nelinitit. Phytolacca: n cazul induraiei puternice a snilor, n special cel stng, devenind sensibil i dureros. Persoana poate prezenta dureri de cap, frisoane i ascensiuni febrile. Mercurius: pentru stri cu tendin la infecie i supuraie (abcese). Snul este tare, sensibil i dureros, nsoit de cldur local i febr. Continu aciunea nceput de Bell. Hepar sulphur: remediul consacrat al supuraiilor cu indicaie i n infeciile glandelor mamare, aprnd o iritabilitate specific precum i un tablou mai grav ca profunzime i vitez de aciune. Poate completa bine aciunea nceput sub Merc. b. Mameloane dureroase: Calendula: se foloseste ca tratament extern, combinat cu cel intern, tot n diluii joase. Se pot folosi comprese cu soluie de calendula (5ml tinctur la 120 ml ap), sau unguent cicatrizant 15% de la Plantextrakt. Graphites: cel mai eficient n cazul femeilor cu mameloane fisurate sau cu tieturi mamelonare datorate suptului i care provoac mari dureri n timpul alptrii. (Nitric-ac). Castor equi: atunci cnd graphites nu a rezolvat complet. Silicea: remediul clasic al strilor de inflamaie trenant, stimulnd procesul de vindecare, la persoane slabe, friguroase i cu evident reducere a rezistenei generale. Sulphur: unul din cele mai bune remedii pentru inflamaii (zona afectat este roie, congestiv i extrem de sensibil, ca o arsur. c. Producie insuficient de lapte: - diluii joase (ch 5), cu excepia remediilor adresate psihismului Agnus Castus: flux de lapte ntrerupt imediat dup declanare sau se reduce p rogresiv i repede. Femeie palid, slab i anemic, fr vlag. Pulsatilla: pare a fi dup Agnus Castus cea mai indicat n cazul unui flux slab, variabil i schimbtor cum e i personalitatea sensibil a remediului. Urtica urens: situaii dificile, cnd laptele lipsete cu desvrire, suptul fiind nsoit de nepturi, dureri i mncrime iritant nu numai n zona snilor ci i n alte pri. Ricinus: cnd tulburarea laptelui este nsoit de tulburri digestive, voma i diaree. Causticum: flux de lapte slab, la persoan slab, anxioas, ramasa n urm cu somnul. Dulcamara: are efect decongestionant i permite astfel, snilor turgesceni s reactiveze secreia lactat. Absena total de lapte: Calcarea, Zincum, etc. Calcarea: prezint paradoxul: fie abunden fie absena laptelui. Zincum: persoan cu dispoziie variabil, senzaie dezagreabil la nivelul picioarelor pe care le mic nencetat, anxietate. d. Surplus de lapte n timpul lactaiei: Calc., Puls., Bell., Bry.

213

e. Refuzul laptelui de ctre sugar: Calc p., Sil., Borx, Calc, Merc, Mag-c, rheum, etc. Calc-p: secreie lactat cu miros neplcut sau prea apoas; Borax: lapte prea gros, vscos pentru sugar; Rheum: secreie galben i amar.

BAPTISIA TINCTORIA Dr. Mariana Galesanu Planta din familia Leguminoase = Indigoul salbatic , originara din America de Nord . Tinctura mama si triturarile se fac din radacina uscata . Prooving descris de Halle . Actiune: Dozele mari produc : < o inflamatie puternica a mucoasei digestive cu tendinta ulcerativa si fermentatie putrida. < scaune sanguinolente, tenesme, adinamie < febra intensa < congestie cerebrala, stupoare, delir activ Dozele moderate prod.<febra cu senz. de caldura intensa <corp dureros, curbatura <vomismente si diaree <urini foarte colorate, alcaline , arzatoare < angina ulcerata sau cu false membrane < putriditatea tuturor secretiilor si excretiilor Cauzalitate Stari septice , septicemii, intoxicatii grave, uremie, forme toxice de gripa Stari grave cu simptomatologie tifoidica.

214

Tropism: - SNC - Mucoasa digestiva (in sp. bucofaringiana si intestinala) Modalitati Agravare: caldura umeda, ceata , la presiune in timpul somnului, la trezire in camera inchisa la deglutitia solidelor Ameliorare: cand bea lichide, la miscare (desi are dureri) Complementar: Ars , Bry . Simptome psihice confuzie marcata, prostratie rapida, ca intoxicat ca beat, minte greoaie somnolenta, stupoare, coma, adoarme in mijlocul frazei delir activ: pacientul delireaza dar simultan face tot felul de gesturi parand f. preocupat de ceea ce face . iluzia de personalitate dedublata (ca si cand ar fi un al doilea Self langa el) iluzia de imprastiere a corpului si se misca in pat pt. a-si aduna bucatile Simptome generale stari septice cu debut rapid, evolutie septicemica , senzatia de corp zdrobit, ca batut, curbatura musculara fetiditatea tuturor secretiilor si excretiilor intoleranta la presiune, obligat sa schimbe pozitia, patul pare prea dur , senzatia de amorteala si marire de volum a unor parti din corp mucoasele capata o culoare inchisa Simptome locale Cap expresie stupida a fetei , mandibula cazuta , ca beat facies congestionat , rosu inchis dorinta de aer (apa ) rece pe figura halena respingatoare limba uscata, arsa, limba de papagal sau limba cu ulceratii si cu depozit central uscat, maroniu, ca o dunga, limba jupuita , limba se impleticeste si vorbirea este indistincta gingii tumefiate acoperite cu detritus murdar. Gat >inflamatie rosu inchis (amigdale, val palatin) cu ulceratii, false membrane in mod paradoxal nedureroasa deglutitie dificila (nu poate inghiti decat lichide); alimentele solide determina spasme dureroase (constrictia esofagului la niv. cardiei) mucozitati faringiene sanguinolente , fetide si f. vascoase , ce nu pot fi nici expulzate nici inghitite . Respirator dispnee , vrea geamurile larg deschise , frica de sufocare la adormire Gastrointestinal

215

 sete intensa de apa rece abdomen destins si flatulent, timpanism marcat cu borborigme sensibilitate dureroasa la atingere , in sp. in fosa iliaca dreapta diaree fetida ,putin abundenta , epuizanta , inchisa la culoare , uneori sanguinolenta , uneori incontinenta Urinar >urini hipercrome , alcaline si fetide Spate si extremitati tot corpul dureros , mai ales partile pe care se sprijina dureri ca de zdrobire , in special in sacru senzatia de crestere in volum a mainilor (si a capului ) rigiditate articulara , amorteli , dureri in membre Piele transpiratie profuza, fetida , pete livide pe tot corpul, ulceratii putride senzatie de caldura arzatoare a pielii Somn agitat , frica sa adoarma datorita cosmarurilor si senz. de sufocare adoarme in timp ce raspunde la o intrebare somnolenta cu caderea mandibulei, face un mare effort sa ramana treaz Indicatii clinice Forme grave de amigdalita , faringita , diaree , gripa. Septicemii , uremie , febra puerperala . 1. Angina grava cu afectarea marcata a starii generale. Febra inalta , rapid instalata . Faringe inflamat, rosu inchis, eventual ulceratii sau false membrane. Deglutitie dificila pentru solide, putriditate maxima. In contrast cu acest aspect grav, paradoxal gatul este nedureros. Bapt. A fost folosita cu succes in difterie . 2. Afectiuni intestinale cu caracter tifoidic : febra mare +/- delir , tendinta ulcerativa , fermentatie putrida. Abdomen sensibil la atingere, destins, timpanism , tenesme cu eliminare de scaune lichide, putride, inchise la culoare (negre), uneori sanguinolente , epuizante. A fost folosit in tratamentul febrei tifoide . 2. Stari gripale grave cand este prezent tabloul justitiabil . Comparatii Pyrogenium.:Febra si infectii, dureri in tot corpul, patul este prea tare, halena, transpiratie si diaree fetide, iluzia ca mai este cineva in patul sau, dar are disociatia puls/ temperatura si este preocupat de cum bate inima sa (Bapt. =preocupat sa nu se sufoce ) . Cel mai indicat in febra puerperala . Echinacea = cel mai apropiat analog. Se prescrie TM si dilutii joase. Inflamatii acute ale mucoasei digestive si respiratorii, tendinta la supuratie, slabiciune adinamica, fetiditatea secretiilor si excretiilor, curbatura generalizata, somnolenta, lentoarea vorbirii dar agravat la aer rece si mai multa etiologie cutanata a starii septice (furuncule, intepaturi de insecte si plante otravitoare) Denumita in medicina eclectica corector al discraziei sanguine Gelsemium: stare de rau, nervozitate, fata rosie, somnolenta, dureri musculare, dar puls lent, absenta setei, extremitati reci, ptoze, lipsa fetiditatii .

216

Arnica: curbatura generalizata. , frica de a fi atins, patul pare prea tare , tendinta hemoragica, capul cald si fata rosie, dar nasul si corpul rece . In delir spune ca este bine si ca nu are nevoie de medic . Ailanthus glandulosa: lividitate mai pronuntata, midriaza . Remediu pentru angine grave: gatul foarte inflamat, rosu inchis, limba uscata si bruna, deglutitie dureroasa (dar posibila ); durerea se extinde la urech. De dat in asteptarea rezultatului exudatului faringian (streptococ) Caracteristici 1. Conditii septice 2. Dureri musculare insuportabile 3. Fetiditatea tuturor secretiilor si excretiilor 4. Expresie stupida a fetei 5. Culoare inchisa (mucoase , secretii , excretii ) Bibliografie 1. Frans Vermeulen : Concordant Materia Medica 2. E . B . Nash ;Grouping and Classification of The Leaders in Homoeopathic Therapeutics ( Prof. Muhammad Faiq ) 3. Roger Morrison : Ghid practic de Remedii Homeopatice 4. Gilbert Charette : La Matiere Medicale Pratique 5. H . Voisin :Matiere Medicale du Praticien Homeopathe

CANTHARIS Dr. Mariana Galesanu Musca spaniola, coleoptera ce paraziteaza frasinul, caprifoiul, liliacul , etc . Se gaseste in Spania, Italia si sudul Frantei . TM se prepara cu cantarida intreaga pulverizata; triturarile se fac cu pulberea de cantarida proaspat pulverizata . Patogenezia se gaseste in Materia Medica Pura a lui Hahnemann. Efectele dozelor experimentale, repetate la omul sanatos : iritatie inflamatorie acuta si arzatoare a mucoaselor (genito-urinare, digestiva si laringiana) cu secretie catarala vascoasa si tendinta la hemoragii si necroza . inflamatie acuta a seroaselor cu acumulare lichidiana (pleura, peritoneu, pericard, meninge ) inflamatia pielii cu senzatie de arsura, vezicule sau pustule cu tendinta necrozanta excitatia SNC si periferic Toxicologic, dozele mari produc anurie, excitatie mentala deliranta, evolutie comatoasa. Fiziopatologie si tropism Cantharis are o actiune violenta si agresiva asupra tesuturilor. Simptomele se instaleaza rapid si progreseaza repede, depasind stadiul inflamator cu aparitia unor fenomene distructive severe .

217

 urinar; inflamatii violente ale mucoaselor renale, vezicale, uretrale, cu dureri atroce, disurie severa, oligurie, urini hipercrome, sanguinolente, frecvent albuminurie . Aspectul macro- si microscopic al rinichilor este de nefrita parenchimatoasa . genital: furie erotica cu miscari obscene, erectii violente, priapism, etc tubul gastrointestinal in totalitate, in sp. rectul SN: simptome mentale violente , delir, convulsii tetaniforme si epileptiforme. Piele vezicule, ampule, pline cu o serozitate citrina Seroase : acumulari lichidiene Modalitati Agravare: la urinat (inainte, in timp si dupa) cand bea apa rece la atingere (in sp. laringele) la vederea obiectelor stralucitoare la vederea si sunetul apei la cafea Ameliorare: la frecare, caldura, repaos, in decubit dorsal Complementar : Apis, Arg-n, Merc-c, Sep, Ter Simptome psihice iritabilitate marcata, atacuri violente cand este atins sau deranjat neliniste excesiva ce il obliga sa se miste tot timpul, hiperideatie manie acuta in gen.de tip sexual (cantece desfranate, obscenitati, palavrageste intruna despre genitale, urina, materii fecale ) frica de obiecte stralucitoare nebunie insotita de cresterea fortei fizice. , cartitor, delir particular (paroxisme de furie in care isi sfasie hainele , musca sau loveste pe cei ce se apropie de el, latra) cu sudoare rece la palme si talpi. Simptome generale dureri ca o arsura la nivelul zonei afectate tenesme dezgust fata de orice (mancare, bautura, tutun) ameliorare marcata la rece si aplicatii reci exudat fibrinos al mucoaselor, mucus gros, tenace cazuri centrate pe alte organe, dar la care sunt prezente simptomele urinare tipice ale remediului . Cap senzatie de arsura resimtita in creer expresie chinuita a fetei (incruntare posaca) inflamatia creerului (meningita ,encefalita) + simpt.urinare/mentale tipice matreata enorma, parul cade la pieptanat privire fixa, infricosatoare,stralucitoare, mioza, xantopsie iritatie /durere in ochi dupa arsura termica sau chimica eruptii arzatoare (erizipelatoase) pe fata, in pielea capului + simpt.urinare senz. de arsura in gura, vezicule (agr. de baut apa ) limba cu vezicule . sete arzatoare, dar aversiune pt. lichide (in sp. reci ) ce nu pot fi inghitite.

218

Gat senzatie de arsura (gat in flacari) agravare la atingere si la deglutitia lichidelor reci = spasme (disfagie, sufocare) afte ulcerate dureroase, mucus tenace. Gastrointestinal enterocolita acuta, tenesme diaree dizenteriforma cu scaune arzatoare, palide, putin abundente, nefetide, uneori sanguinolente sau cu mucozitati membranoase (raclaj de muc. Intest) frison in timpul si dupa scaun uneori tenesme simultane rectale si urinare (nevoie de scaun la urinare) Urinar cistita, uretrita, pielonefrita cu tenesme si disurie importanta, cu dureri atroce vezico-uretrale sau lombare arzatoare sau taietoare (ca de lama) inainte, dupa, dar mai ales in timpul mictiunii. Fiecare picatura care trece pare sa fie apa clocotita cistita acuta cu nevoi frecvente si presante, tenesme; urina curge picatura cu picatura; dureri arzatoare si taioase . Nevoia de urinat si durerea continua si dupa mictiune. Amel. de aplicatii calde. Sete intensa. in cistita cronica, piuria este indicatie de Canth. Pielonefrita in toate varietatile (catarala , parenchimatoasa , calculoasa). Simptomele care indica remediul sunt: dureri de rinichi (sensibilitate la atingerea zonei lombare), urina sanguinolenta, albuminoasa, incarcata cu tubi fibrinosi si elemente epiteliale . Mictiuni rare sau anurie . Fenom. urinare sunt insotite de agitatie, anxietate si excitatie sexuala Arsura uretrala agrav. La miscare, stat in picioare, mers; Amel. in decubit dorsal, la aplicatii calde Arsura si cand urineaza si cand nu Urgenta intolerabila si tenesme, dorinta constanta de urinare . Cea mai mica cantitate de urina acumulata in vezica declansaza nevoia de urinat . Scapa picaturi de urina dupa mictiune (agrav. La menstra) Cistita justitiabila de Canth. are cel mai pregnant caracter inflamator (este insotita de febra, frison, totdeauna cu o durere intolerabila in colul vezical Genital > inflamatia acuta a mucoasei genitale cu dureri arzatoare si excitatie sexual transpiratie cu miros de urina in zona genitala M erectii frecvente, dureroase si lung , priapism dorinta sexuala f. puternica, neameliorata de raport sexual sau masturbare polutii nocturne, sperma sanguinolenta secretie uretrala vascoasa si aderenta, galbuie sau sanguinolenta F arsura in ovare (f. sensibile la atingere), agrav. in timpul menstrei dismenoree membranoasa cu disurie nimfomanie spasme uterine (retentie de placenta + disurie) leucoree vascoasa si coroziva prurit arzator vulvovaginal agrav. la mictiune

219

 menstre in avans, abundente, sange inchis la culoare, excitatie sexuala cu edematierea vulvei Torace Mucus gros, tenace, eliminat cu dificultate. Arsura in piept + simptome urinare sau mentale tipice remediului. Piele arsura sau prurit arzator vezicule, erizipel veziculos, herpes zoster , exema , arsura (prin foc, oparire, arsura solara sau chimica) durere arzatoare la atingerea eruptiilor Indicatii clinice 1. Cistita acuta, cronica, pielonefrita, uretrita, balanita, prostatita, 2. Tulburari sexuale: erectii frecvente, dureroase stricturi uretrale, priapism, nimfomanie, spasme uterine, endometrita, dismenoree 3. Arsuri, opareli, eruptii veziculoase: pemfigus, ectima, exema , 4. Pleurezie serofibrinoasa, pericardita acuta, peritonita 5. Spasme fara inflamatie (faringe, laringe, vezicale, uterine)sau convulsii la vederea /auzul apei, la vederea obiectelor stralucitoare, la atingere 6. Excitatie sexuala fizica si psihica la un subiect agitat, obscenitate 7. Delir furios, Encefalita , Meningita 8. Enterocolita acuta, Tenesme 9. Patologia altor organe la care se asociaza simptome urinare tipice . Comparatii Cann-s: stricturi uretrale, senz.de defecare in timpul urinarii, cistita cu senz.de arsura in timpul si la sfarsitul mictiunii, localizata specific la niv. Meatului urinar, inchidere spastica a sfincterului urinar la intreruperea jetului urinar. Sars: cel mai folosit remediu pt. cistita simpla. Cistita cu durere la sfarsitul mictiunii, ca o arsura, senz. frecventa de urinare, urina cu sediment rosu , ce se depune la fundul vasului (hematurie), pielonefrita, calculi renali / vezicali Merc-c: cistita cu nevoie imperioasa de a urina, adesea neameliorata de mictiune, tenesme, disurie, senz. de arsura uretrala, uretrita purulenta cu senz. de excoriatie, colita dizenteriforma cu tenesme permanente , scaun sanguinolent cu mucus abundent , senz. de scaun fierbinte +semne Merc. Cann-i: Dorinta sexuala excesiva, senz. dearsura in timpul mictiunii, uretrita cronica, prostatita. Diagnosticul se pune pe aspectul mental: anxietate , atacuri de panica , hiperideatie, gandire confuza, frica de nebunie , teoretizeaza , stare de beatitudine . Apis: meningita cu strigat ascutit datorita durerii intepatoare ,erizipel cu senz. de arsura cutanata si iritatie urinara concomitenta . ( Apis are mai mult edem , Canth. are mai multe vezicule si arsura mai mare ) Rhus-t: vezicule cu areola rosie , arsura , dar mai mult prurit si agravare evidenta la aer rece . Ars: vezicule negricioase, arsura, agrav. La aplicatii calde. Anxietate cu frica de moarte, cere sa fie cineva langa el . Lyss: tendinta la spasme mai accentuata, hidrofobie, hipersensibilitatea tuturor simturilor. Stram :mai violent, mare locvacitate, frica de intuneric si singuratate

220

Caracteristici 1. Dureri arzatoare excesive(ochi, gura, gat, stomac, intestin, urogenital, piele ) 2. Eliminari mucoase vascoase, tenace ale membranelor mucoase 3. Vezicule , arsuri la nivelul pielii 4. Excitatie sexuala si erotica (fizica si psihica ) 5. Delir furios

STANNUM Dr Secil Omer Stannum are o valoare inestimabila n cazurile de slabiciune si epuizare asociate n special cu tulburari respiratorii. Atunci cnd slabiciunea este resimtita n primul rnd chiar la nivelul pieptului, Stannum este probabil cel mai indicat. n mod obisnuit, aceasta patologie este ntlnita n timpul sau n faza finala a unor infectii respiratorii grave, cum sunt pneumonia sau bronsita. Stannum este de asemenea un remediu important pentru tuberculoza (care din pacate, n unele tari vestice, din considerente legale, nu este aproape niciodata tratata homeopatic) si pentru pacientii cu oboseala persistenta care apare dupa tratamentul standard al tuberculozei. Teren tuberculinic. Simptome psihice - Este trista si plnge, n special nainte de menstruatie. - Simplul fapt de a vorbi, cea mai banala conversatie l obosesc peste masura. *Nefericit si descuraja, fara speranta, deznadajduit, plange tot timpul, < de plans. *Anxios, nervos, trist, agr inainte de menstre. *Iritabil datorita oboselii extreme. Simptome generale *- Slabiciune agrav. de cel mai mic efort, agrav. daca vorbeste, amel. daca se culca la orizontala. Epuizat. Prea slabit pentru a vorbi; de abia daca poate traversa camera.

221

- Agrav. n timpul zilei sau odata cu aparitia soarelui pe cer. - Agrav. de la 4 la 6 p.m. - Durerile cresc si descresc gradat. - Slabiciune foarte mare si moleseala; tremura din cauza slabiciunii. - Transpiratii nocturne. Simptome locale Cap - Cefalee sau nevralgie care debuteaza si cedeaza n mod gradat. - Nevralgia alterneaza cu leucoreea. - Vorbire dificila din cauza slabiciunii gtului sau pieptului. Uro-genital - Prolaps uterin, agrav. de scaun. Piept - Durere, iritatie si mucus la nivelul cailor respiratorii superioare si al traheei. *Respiratie dificila sau slaba; dispnee la cel mai mic efort, chiar si la traversarea camerei sau daca vorbeste putin. *- Senzatia de gol sau gaura n piept. *- Nu poate vorbi sau face efort din cauza senzatiei de gol sau de slabiciune din piept. - Slabiciune a pieptului care apare dupa tuse si expectoratie. - Tuse aspra, dureroasa si profunda, productiva, cu mucus gros, verde. - Trebuie sa se tina de torace cnd tuseste. *- Expectoratie abundenta, cu gust dulce sau sarat, sau urt mirositoare. Extremitati - Tremuraturi ale minilor. - Crampe la scris. - Durere si slabiciune a muschilor deltoizi. Pielea - galbuie, aramie. Clinic: Astm. Bronsita. Cefalee. Febra recurenta. Infectii respiratorii. Nevralgie. Oboseala cronica, sindrom de. Pneumonie. Pneumonie cu Pneumocystis. Prolaps uterin. Tuberculoza. Vaginita. Comparatii - Gels - slabiciune, oboseala, tremor, nevralgie si cefalee. Laur - probleme toracice si oboseala, recuperare incompleta dupa infectii respiratorii, epuizare generala. Mur-ac - slabiciune cu febra, prolaps. . A: Stann, bry (loc II).

SRP: Pozitie in somn glezna piciorului dr vine peste genunchiul stg,

PHOSPHORIC ACID Dr. Secil Omer Caracteristici epuizare indiferenta totala uscaciune pierderea parului diaree neepuizanta Phosphoricum acidum apartine miasmei sicotice. Simptome psihice *Slabiciune pe plan emotional - ce progreseaza pe planurile mental si fizic. *Ingrozitor de uituc *Apatic, indiferent la toate. Boli datorita necazurilor. Necaz cu prostratie si stupefactie (sufera n tacere). *Nemiscare a emotiilor. - Pacient deprimat, apatic - aproape mort launtric. - Raspunde cu o mare lentoare. Uituc. Slabiciune mentala declansata de suferinta. - Nepasator, indiferent fata de orice eveniment exterior - vrea doar sa zaca pur si simplu si sa se uite la televizor.

222

- Tulburari declansate de durerea pierderii unei persoane dragi sau de o dezamagire n iubire. - Aversiune la afacer, plin de griji, vorbire monosilabica Simptome generale *Slabiciune si debilitate; cu tendinta la transpiratie sau senzatie de caldura. Modalitati: Agr: dupa actul sexual, efort mental, noaptea, rece. Amel: somn, caldura, miscare. Dorinta de produse racoroase, suc, fructe si lapte rece. - Stari de colaps declansate de mhnire, boala sau abuz de droguri ori de alcool. - Stare de colaps, de epuizare dupa o diaree trenanta sau orice alta pierdere de lichide biologice (Chin). Simptome locale Boli la tinerii care cresc prea repede cu o multime de boli acute. Cap - Durere de cap cu senzatia de greutate, precum o povara care apasa pe cap. Caderea sau albirea parului declansate de o suferinta. - Caderea parului, chiar din regiunea sprncenelor, pieptului sau alte zone (Sel). *Uscaciunea nasului, ochilor si gurii cu gust amar. Palid, ten bolnavicios. Gastro-intestinal - i plac fructele, sucurile de fructe sau alimentele racoritoare. Diaree, scaunul este eliminat fara dureri si nu are miros. Diaree declansata de suferinta, mhnire. - Diaree cu scaun involuntar. Diaree declansata de un abuz alimentar minor. Diaree abundenta, neurmata nsa de starea de epuizare la care ne-am fi asteptat. Diaaree nedureroasa, neepuizanta, dar de durata, agr vara. Diabet. Uro-genital - Urina cu aspect laptos cu eliminarea unor fragmente albicioase la sfrsitul mictiunii. - Impotenta. Ejaculare fara erectie. Emisii seminale n timpul somnului si n timpul defecatiei. Clinic Alopecie. Cefalee. Colita. Depresie. Diaree. Impotenta. Mononucleoza. Oboseala cronica, sindrom de. Septicemie. Stare septica. Comparatii Mur-ac. Pic-ac. Phos. Sep. Carb-v. Ign. Aur. Keynotes Head pain - occiput - grief, after (3 / 1) Stool copious - exhaust; does not (3 / 1) Urine milky - curdled, like (3 / 2) Prostate gland - emission of prostatic fluid - erections - during (3 / 3) <Rubrics> Brooding, condition, over one's. Brooding, disappointment, over. Brooding, disease, over his. Business, averse to. Cares, worries, full of. Indifference, everything, to. Quiet disposition. Speech, monosyllabic. <Kent>

223

Desires juicy things. <Phatak> Unequal struggling. Growth in limbs, too fast. Homesick. Irritable when questioned. Short sleep ameliorates.

BARYTA-CARBONICA Dr Ileana Rindasu Bariul este un metal moale, asemanator cu Calciul, dar mult mai reactiv, de aceea se gaseste in natura numai sub forma de compusi, cum sunt sulfatul sau carbonatul de bariu. Carbonatul de bariu este o substanta necesara organismului, in lipsa bariului , procesul de dezvoltare normala si mai ales cresterea fiind mult incetinite. Ca remediu homeopatic, Bar-c se prescrie cel mai frecvent la copii, dar si la persoane adulte care nu se comporta conform varstei lor. Se prescrie adesea si la batrani, mai ales cand acestia dau in mintea copiilor. Vithoulkas nanismul fizic, dar si mental-emotional(in sensul de imaturitate) Aceeasi idee apare la Kent, prin descrierea remediului ca pipernicit. Nucleul Vermeulen: timiditate, cu rusine, dezvoltare retardata, nehotarare amigdale hipertrofice, se inflameaza la fiecare raceala mare sensibilitate la frig, mai ales la picioare iluzia ca e privit, ca se rade de el dezvoltare defectuoasa a organelor, mai ales genitale transpiratia picioarelor ofensiva, escorianta ateroscleroza. Simptome caracteristice(Anja Heij):

224

Copiii invata tarziu sa mearga si sa vorbeasca. La scoala, au dificultati la invatatura datorita faptului ca nu inteleg ce li se preda si nici nu retin . Trebuie sa le repeti un lucru de o suta de ori pana sa inteleaga. Sunt timizi si docili. Rusinosi, se ascund de straini.Au mare nevoie de protectie, mai ales de cea parinteasca. Prefera sa stea casa cu familia decat sa isi faca prieteni. Incapacitatea lor de a face fata complexitatii lumii si de a o intelege ii face tematori, fiindu-le teama de straini, care ar putea sa ii critice ori sa rada de ei; isi fac griji pentru sanatatea celor apropiati, dat fiind ca le este teama ca ar putea ramane fara ei si, deci, neprotejati. Adultii Baryta isi vor alege cu greu si tarziu un partener, apoi vor opta pentru un partener care sa ii protejeze, eventual mai in varsta. Vor avea tarziu copii sau deloc, dat fiind ca se simt ei insisi copii si nici nu isi pot asuma usor responsabilitati. Sa nu ne mire daca o Baryta de 35 de ani va veni la consultatie cu mama sau daca aflam ca locuieste cu mama si ca aceasta ii guverneaza viata. Barbatii Baryta chelesc devreme, dat fiind ca par sa treaca brusc de la copilarie la varsta a treia; pot avea de timpuriu probleme cu prostata. La batranete, pacientii Baryta revin la comportamentul copilaresc, datorita procesului de ateroscleroza sau al dementei. Simptome psihice: - dezvoltare mentala intarziata - comportament pueril - doreste mereu sa fie incurajat - sentimente de inferioritae, incompetenta - timiditate exagerata - copilul se ascunde in spatele mamei - anxietate mare pentru sanatate - frica/fobie de oameni - agorafobie - uneori, fobia de scoala - se simte in siguranta numai acasa - isi roade unghiile. Simptome generale - imaturitate sau atrofia anumitor parti ale corpului - raceli frecvente - accidente vasculare cu hemipareza sechelara. Modalitati: - agravari: in companie, la vreme rece si umeda, la soare, culcat pe partea dureroasa - ameliorari: singur; daca este imbracat calduros. Obiceiuri alimentare: doreste oua si dulciuri Aversiune fata de fructe, mai ales prune si banane. Simptome locale: Cap: - chelie prematura, la barbati tineri - facies adenoidian, cu expresie natanga - dureri de cap cand merg la scoala - salivatie excesiva in timpul somnului.

225

Gat: - hipertrofie amigdaliana care poate obstrua complet faringele - adenopatii dure cervicale - inghite cu dificultate chiar si lichidele sau saliva. Gastro-intestinal - persoane slabe, dar cu abdomenul destins (Calc,Sil) - constipatie cu scaun dur Uro-genital: - organe genitale externe hipotrofiate sau atrofiate - dorinta sexuala scazuta, impotenta - adenom de prostata - enurezis, mai ales in perioade de anxietate si nesiguranta. Extremitati: - transpiratie ofensiva a picioarelor - negi, veruci. Somn - cosmaruri, se trezesc cu panica inexplicabila Clinic: AVC, adenopatii, amigdalite, enurezis, tulburari nevrotice tip fobie, Hodgkin, retard mental, intarziere in dezvoltare. Dg. diferential: Calcarea, Lycopodium, Pulsatilla. SECALE CORNUTUM Dr Ileana Rindasu (Ergot de secara, Secara cornuta, Clontii babei, Corn de secara. Mama sacarii) Este o ciuperca fitoparazita, apartine familiei Clavicepitacee; denumirea latina este Claviceps purpurea. Paraziteaza secara. Prin holdele de secara se vad uneori spice cu niste graunte mari, negre-vinetii. Aceste graunte poarta denumirea de secara cornuta. Claviceps p. ataca bobul tanar de secara si il schimba in corn de secara care nu mai incolteste. Pornind de la acesta, se vor forma spori care infesteaza alte spice. Sporii se inmultesc cu timpul, formand un mucegai care imbraca intregul bob de secara. Ergotul de secara contine o serie de alcaloizi cum sunt: ergotamina,ergometrina, complexul ergotoxinei, care mancate odata cu faina de secara produc ergotismul, o boala grava. In doze mici, s-a utilizat in medicina veche pentru a provoca contractii uterine si pentru efectul hemostatic. In medicina actuala, este utilizata mai ales in tratamentul migrenei. Actiune fiziologica si proving: Este un remediu la care nu s-a efectuat un proving complet datorita marii sale toxicitati.

226

Simptomele s-au observat la ingestia accidentala de ergot, inclusiv la oamenii care au consumat paine contaminata, suferind astfel de adevarate epidemii de ergotism(focul Sf.Antoniu). In 1374, s-a descris o epidemie de focul Sf .Antoniu, numit si mania dansului, la Aixla- Chapelle, un mare numar de oameni fiind vazuti dansand pe strazi si tipand; au dansat astfel pana cand au cazut epuizati, in stare de inconstienta. Fenomenul s-a raspandit rapid in toata Franta si Tarile de Jos, existand ipoteza ca era vorba de ergotism. Ca urmare a unor astfel de observatii, ergotismul s-a clasificat in trei grupe: ergotism gangrenos, convulsiv si halucinogenic. Cel din urma se datoreaza acidului lisergic, existand si un derivat, d-lisergic acid diethymanida, sau LSD-ul, un drog psihotomimetic foarte cunoscut. Nucleul Vermeulen: agitatie, neastampar dorinta de a se dezveli caldura interna cu raceala extremitatilor tulburari circulatorii cu sangerari pasive dorinta de dulciuri si acizi puroi verzui agr la caldura: aer cald, pat, camera, soba, impachetari calde. Simptome psihice: agitatie, neastampar( Ars) dorinta de a se dezveli, de a se expune(deriva mai mult din senzatia fizica de caldura arzatoare) nebunie, inclinat sa muste vrea sa se innece manie puerperala, isi expune corpul, se trage de organele genitale, isi baga degetele in vagin, pana la sangerare (femeia) rade, este tulburata(beside herself), dupa un avort descurajare, incetineala mentala, confuzie. Simptome generale: - remediu calduros, cu senzatia de caldura arzatoare, cel mai fierbinte remediu din MM - nu tolereaza sa fie invelit - pielea este rece la atingere - actiune importanta pe sistemul circulator, cu tendinta hemoragica. Hemoragii pasive, cu sange inchis, dar fara cheaguri. - vasoconstrictie arteriala, cu dilatatie venoasa - paralizie/convulsii. Obiceiuri alimentare: - aversiune la grasimi; - doreste dulciuri, acru, bauturi reci. Modalitati: agravat de caldura(local si general) ameliorat de rece, la dezvelire, in aer liber. Aspect: pacienti slabi sau emaciati, cu fata imbatranita, aspect epuizat. Simptome locale: Cap:

227

Facies hipocratic; riduri Nas: Epistaxis cu sange inchis, ofensiv Gastrointestinal: - Gastrita cu hemoragie si senzatie de arsura - Diaree cu scaune involuntare (remediu principal in holera) Urogenital: - hemoragie uterina pasiva, cu sange subtire, inchis - amenintare de avort in luna a treia - atonie uterina in timpul parturitiei, travaliu ineficient, intrerupt - retentie placentara Extremitati - crampe la nivelul picioarelor - gangrena a zonelor distale, cu amorteala; gangrena uscata, care se dezvolta lent - dureri cu senzatie de arsura si constrictie la nivelul picioarelor, ameliorate la rece - sd. Raynaud - convulsii la nivelul mainilor, cu inclestarea degetelor sau, invers, cu degete rasfirate - picioare fierbinti, trebuie dezvelite - varice cu dureri arzatoare Tegumente: - echimoze - ulceratii de culoare neagra Indicatii clinice: Avort, claudicatie intermitenta,convulsii, diaree,echimoze, epistaxis, gangrena, hemoragie uterina, ulceratii cutanate, varice. Dg diferential: Sulfur, Arsenicum. ZINCUM METALLICUM Dr Ileana Rindasu Este un metal ce apartine grupului Magnezium. De cateva sute de ani, este folosit in tratamentul( supresiv) al eruptiilor cutanate. Clarke descrie simptome de intoxicatie la vacile care au pascut iarba contaminata cu Zinc: emaciere, retractia G.O. in orbite,disparitia laptelui, slabiciune si in final, exit. Este un remediu la care s-au efectuat provinguri complete; simptomul dominant care se evidentiaza este slabiciunea. Nucleul Vermeulen: epuizare cerebrala;, cu agitatie, slabiciunea, sensibilitate la zgomote, agr de suprimarea secretiilor, amel de aparitia lor, agr de vin, agr de foame, amel de alimente, picioare nelinistite Caracteristic: Stare de excitatie a sistemului nervos, cu agitatie, miscari involuntare, tresariri si convulsii. Starea de suprastimulare este urmata de colaps, cu lentoare si depresie severa. Simptome psihice - pacienti hipersensibili, cu stare de suprastimulare - nemultumiti, se lamenteaza permanent(Calc-phos)

228

- tipa, striga - nimic din ce le ofera viata nu ii satisface, de aceea se pot gandi la suicid - in stadii avansate, deteriorare mentala, cu bradilalie, incapacitate de a se concentra, stari de confuzie - confuzia este mult agr de ingestia de vin - manifestari delirante cu izbucniri de manie si dorinta de a fugi - se gandesc cu calm la moarte. Mary Aspinwall descrie ca senzatie caracteristica pe aceea de a fi atacat, iar functia corespunzatoare sau reactia: fuga. Rubricile care ii confirma afirmatiile sunt, conform Complete Repertory: Mind, delusions: - accused, thinks she is, - pursued, he was, police by, - arrested, is about to be, - crime, comitted, as if he had, - called before court, on account of wicked actions, during climaxis, - murdered, he would be, - persecuted, that he is, - pursued, he was, enemies by. Cele mai multe rubrici se refera la urmarirea de catre autoritati. Senzatia de a fi atacat se extinde si la stimulii obisnuiti care sunt perceputi ca o invazie. Remediul este foarte sensibil la zgomot si la atingere. O alta tema /idee caracteristica este supresia ca forta inamica vietii. Zincum sunt pacienti la care simptomele ( mai ales eruptiile si secretiile) sunt suprimate cu usurinta. Simptome generale Aspectul este ofilit, bolnavicios, cu fata ridata, de om imbatranit. In general, este un remediu calduros, dar poate fi si friguros. Modalitati - agravat dupa suprimarea eruptiilor cutanate, - agr dupa suprimarea menstruatiei, - agr de alcool, mai ales de vin, - agr dupa vaccinare, - agr dupa baie rece, - agr de frig - ameliorat dupa declansarea fluxului menstrual, - amel seara. Obiceiuri alimentare: Doreste: bere; bauturi reci, hrana rece. Aversiuni fata de peste, carne, vin, hrana calda, bauturi calde. Agravare la vin. Ameliorare la bauturile reci. Simptome locale: Neurologice: - agitatie, neastampar - coree, manifestata mai ales la membrele inferioare - tresariri, fasciculatii - convulsii - Parkinson cu tremor sever - meningita/encefalita la un bolnav care delireaza sau are convulsii Simptome locale Cap: - cefalee occipitala agr de vin - istoric de TCC - paradontoza. Fata:

229

- ticuri, grimase faciale Ochi: - fotofobie, strabism Abdomen: - constipatie/diaree dupa ce bea vin - diaree asociata cu cefalee Urogenital: - nu poate urina daca sta in picioare - urineaza mai bine asezat sau daca se lasa pe spate (Kreosotum). - incontinenta urinara la efort - enurezis - adenom de prostata. Torace:- astm bronsic declansat de suprimarea menstruatiei. Extremitati: - spt cheie: agitatia picioarelor,sindromul picioarelor nelinistite - isi agita picioarele mai ales noaptea in pat, somnul devenind imposibil. Tegumente: - eczema - eruptii usor de suprimat, urmate de simptome neurologice(paralizie, convulsii). Somn: - insomnie datorita agitatiei si a tresaririlor puternice. Indicatii clinice: In acut: meningita/encefalita, cu convulsii, rostogolirea capului. In cazuri cronice: tulburari cronice dupa suprimarea unor eruptii cutanate; este unul din remediile indicate in ADHD. Dg. diferential : Nux-v, Cuprum, Stram, Rhus-tox. ALUMINA Dr. Silvia Nedelcu Aciune: SN C /P ==> ntrzierea transmiterii impulsului nervos; piele, mucoase ==> uscciune. Simptome psihice Incetinirea transmiterii impulsului nervos i gsete corespondent la acest nivel n lentoarea mental ; pacienii se concentreaz dificil, pare c neleg cu greutate i rspund la ntrebri cu o mare ntrziere. Nu suport s fie grbii i pot avea o percepie alterat a timpului (iluzia c timpul trece prea ncet). O alt tulburare important este confuzia mental, inclusiv confuzia de identitate -cine sunt eu?". Cnd vorbesc, au impresia c vorbete altcineva, sau au iluzia ca nu pot auzi dect prin intermediul urechilor altei persoane. Lumea nconjurtoare o percep dificil, neclar, totul pare ireal. Pot trage, n mod firesc, concluzia c au nnebunit i sunt disperai c nu se vor mai face bine. Aceast confuzie de identitate poate aprea treptat, din cauza progresiei patologiei, sau - cum arat Sankaran (The Soul of Remedies)- poate fi urmarea unei reprimri a identitii persoanei respective, ca n cazul unui control parental excesiv.

230

Frici - de:

moarte; boal iminent / incurabil; ceva malefic; accidente gndaci; cuit i teama c se va sinucide la vederea unui cuit; snge i orice de culoare roie; responsabilitate; a nu urina involuntar; ap; s nu-i fac ru dac este lsat singur.

Simptome generale frecvent indicat :- vrstnicilor (sau persoanelor mbtrnite prematur) - i bebeluilor - care sufer din cauza alimentaiei artificiale. Modalitati - cldur; agravat de: - vreme uscat; - dimineaa la trezire; - h 16-20 ameliorat de: - aer rece; - vorbind; moderat; - efort fizic - dup menstruaie. - seara. periodicitate la 2 zile; lateralitate dreapt; alimentar: agravat de : (grd.2) buturi reci; lapte; cartofi; sare; legume; vin; (grd.1) mere; alimente reci/calde; finoase; ceap, piper, oet. aversiune pentru : carne; ceap; piper; cartofi; sare; alimente picante. dorin pentru: lucruri necomestibile ( crbune, pmnt, var, creioane, cret, haine etc.); ceai i cafea (inclusiv n form uscat frunze sau boabe); cuioare; finoase; alimente uscate (orez boabe); murturi etc. Simptome locale Cap vertij ag.: cnd nchide ochii; dimineaa; n ortostatism; cefalei periodice; cdera prului; cderea genelor; senzaie de pnz de pianjen sau de albu uscat pe fa. Faringe senzaie de uscciune, nepturi sau constricie, nu poate nghii solide; dureri dup ingestia de ceap; disfagie ag. de solide, amel. nghiind n sec sau de buturi calde. Digestiv nghite cu dificultate, simte bolul alimentar pe toat lungimea esofagului; alimentar (vezi mai sus); constipaie - sever- fr senzaie de scaun; - cu eliminarea scaunului dificil, nct trebuie sa-i evacueze fecalele cu degetele; 231 - cu scaun moale; - n timpul sarcinii; - la nou-nscui sau bebelui alimentai artificial.

Urogenital miciune lent sau dificil poate urina doar n timpul scaunului; epuizare fizic i mental dup menstruaie. Respirator tuse cronic, uscat ag. dimineaa sau dup ce vorbete. Extremiti transmitere lent a impulsului nervos-ex: reacie lent la neptura unui ac (Cocc., Plb.); greutate care evolueaz spre paralizie; paralizie progresiv de jos n sus; unghii casante. Piele uscat; fisuri prurit fr erupii (Ars., Dol., Mez., Sulph.), se scarpin pn sngereaz Somn neodihnitor; insomnie din cauza fricii; viseaz hoi (Nat-m.) Complementar: Bry., Ferr. Dg. diferential: Bry Cocc Ferr Graph Hell Nux m Op Plb CARBO VEGETABILIS Dr Silvia Nedelcu Aciune: mucoase; tract digestiv; sistem circulator: inima; circulaia venoas; snge Simptome psihice iritabilitate marcat, n special fa de cei apropiai, cu care poate fi abuziv; aversiune pentru companie; indiferen i apatie; depresie; frici: de moarte, de fantome, de nlime, de strini etc. Simptome generale Acioneaz asupra circulaiei venoase (n special capilare), cu staz i cianoz, rceal, echimoze, lipotimie, colaps n contextul unei insolaii, indigestii, cnd se ridic, la efort fizic, dup pierdere de fluide vitale, n timpul eructaiei sau flatusului; cu tegumente reci, cianotice; slbiciune pe fondul unor boli cronice severe (remediul are reputaia de a resuscita de pe patul de moarte) sau survenit brusc;

232

friguros i cu tegumente reci, dar nu vrea s fie nvelit (Camph., Sec); are nevoie de aer rece ( care amel.) i dorete s fie ventilat; ag. n decubit, trebuie s se ridice; hemoragii difuze, cu snge nchis la culoare; alimentar apetit sczut sau sunt gurmanzi, le plac delicatesele, dulciuri i srat i fac uor excese alimentare care i ag. ag. i avers. pentru. grsimi. obezitate; Simptome locale Cap cefalee dup excese alimentare, grsimi; ag. de presiunea plriei sau n decubit; cderea prului dup boli severe sau dup natere; epistaxis; dilataii venoase pe nas; faa edemaiat, cianotic sau palid i rece, cu transpiraii reci. Gastro-intestinal distensie abdominal n special n partea superioar, cu indigestie; amel de eructaii i flatus; eructaii frecvente care amel. att digestiv, ct i general- motiv pentru care i le poate provoaca; pirozis; diaree dup grsimi, mncruri grele; hemoroizi. Urogenital afectarea testiculelor n parotidita epidemic; ejaculare precoce; aversiune sau indiferen sexual. Respirator disfonie cronic; ag. seara sau la cel mai mic efort; dispnee din cauza distensiei abdominale, ag. n decubit; amel. de eructaii, de ventilare; Wheezing, raluri; respiraie Cheyne-Stokes; senzaie de opresiune toracic; (astm, emfizem, boli pulmonare distructive). palpitaii cu anxietate, ag. postprandial; senzaie de arsur n jurul inimii; pulsaii n tot corpul; (insuficien cardiac congestiv). Extremiti slbiciune; picioare reci; eczem i fisuri la nivelul minilor; crampe n tlpi; transpiraie a picioarelor urt mirositoare, ag. de mers. Piele rece, cianotic

233

echimoze; ulcere, gangren Somn neodihnitor; se trezete frecvent din cauz c i inghea membrele inferioare n special genunchii; amel. cnd casc i se ntinde; comaruri, vise nspimnttoare. Febr, frison cldur intern arztoare cu piele rece ca gheaa i transpiraii reci; capul fierbinte i extremitile reci; senzaie de rece delimitat la nivelul limbii, genunchilor, picioarelor noaptea; transpiraii abundente, reci, acide. Complementare: Ars., Chin., Dros., Kali-c., Lach., Phos. Dg diferential:Ant-t.,Arg-n.,Ars.,Cadm-s.,Camph.,Carb-an.,Chin., Kali-c., Laur., Lyc., Op., Phos., Ph-ac., Sep., Verat.

PLUMBUM METALLICUM Dr Silvia Nedelcu Aciune: sistem nervos; sistem circulator- vase de snge (artere); snge, muchi; abdomen; Simptome psihice lentoare, ideaie dificil; melancolie, depresie; persoane timide, tcute, anxioase; epuizare mental n urma efortului fizic; egoiti, pun propriul interes mai presus de orice, i satisfac toate poftele; impulsuri autodistructive; caut stimularea n activiti riscante, scandaloase, interzise; se prefac bolnavi. Simptome generale lateralitate dreapt sau stng. debut lent, insidios, boala evolueaz silenios pn n stadii avansate, cnd simptomele devin violente, cu caracter schimbtor; emaciere - a membrelor sau a prii afectate;

234

anestezie sau hiperestezie; crampe, contracturi violente; dureri fulgertoare, lancinante, insuportabile (ip), care iradiaz n toate direciile; retracie (obiectiv sau doar senzaia de--) la nivelul ochilor, stomacului, abdomenului, ombilicului, testiculelor; friguros; convulsii; epilepsie; arterioscleroz; hipertensiune arterial; agravat de: aer rece, efort fizic, companie, atingere, seara i noaptea, dac nu mnnc. ameliorat de: presiune puternic, masaj. alimentar: agravat de: ou, pete ameliorat de: alimente fierbini; dorin pentru : alcool; pine;ap rece; delicatese& srat; oaie; prjeli; srat;acru & srat; dulciuri. Simptome locale Cap durere ca i cum o bil urc din gt n cap; pr uscat; i cade din barb; faa uleioas; parez facial; tresriri, spasme la nivelul feei; lizereu gingival (~intoxicaia Pb.) Abdomen vrsturi periodice sau cronice; senzaie de traciune, n special la nivel ombilical; abdomen retractat, excavat; dureri colicative foarte intense, amel. n extensie dorsal sau cnd se ntinde; iradiaz n toate direciile; ocluzie intestinal; constipaie sever cu scaun uscat, scibale. Urogenital retenie din cauza paraliziei sfincterului; dorinsexual excesiv la brbat, fr erecie; retracie testicular; la femei: - vaginism cu emaciere i constipaie; - uter infantil cu tendina la avort; - menoragie, cu senzaia de tragere a abdomenului nspre spate; - dureri ovariene amel. de ntinderea membrelor inferioare; - hipersensibilitate vulvo-vaginal. Torace palpitaii ag. n decubit stng; bradicardie cu puls slab, (care poate cobori chiar la 40) dureri cardiace, cardiopatie; Extremiti

235

contracturi tendinoase; la nivelul palmelor tendoane contractate, ngroate (Dupuytren); emaciere, atrofie muscular -a membrelor paralizate; paralizie progresiv, n special a membrelor superioare; paralizia extensorilor; dureri n membrele atrofiate alternnd cu colici abdominale; dureri ameliorate de masaj puternic; claudicaie intermitent; dureri n halucele drept; tremor intenional al minilor; senzaia c membrele inferioare sunt de lemn. Piele albstruie, cu pete roii, sau galben-pmntie; uscat; anestezie sau hiperestezie; rni nesemnificative se infecteaz i supureaz; escare de decubit, ulceraii trenante. Somn adoarme n timp ce vorbete; poziii ciudate n timpul somnului. Complementare: Rhus-t, Thal. Dg.dif. : Agar, Alum, Caust, Cocc, Cur, Hell, Lath, Lyc, Merc, Op, Plat, Thal, Zinc. Bibliografie: Radar 8 Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica; Boger C.M., A synoptic Key to Materia Medica; Morrison R., Desktop Guide of Materia Medica; Phatak S.R., Materia Medica of Homeopathic Medicines; Vermeulen F.R., Synoptic Materia Medica; Vithoulkas G., Essence of Materia Medica; Materia Medica Viva; CIMICIFUGA RACEMOSA (Actea Racemosa) Dr. Adrian Dumitrescu Istoric: Planta din familia Ranunculacee care se gaseste n Canada si statele din vestul SUA. Pentru prepararea remediului se foloseste radacina. Totul se agr. n timpul menstruatiei. Simptom vizibil la 100% din cazuri= Keynote Esenta remediului: Ideea centrala la Cimicifuga este: Norul. Pacientul Cimicifuga este unul care induce n eroare (produce confuzie) la toate nivelurile Ei induc n eroare homeopatul deoarece: - sunt foarte schimbatori; - pentru ca se asemana cu alte remedii; Uneori sunt blnzi si plng usor si le veti da Pulsatilla. Alteori sunt hipersensibili si ofteaza mult si le veti da Ignatia. Pot fi foarte iritabili si nu se mai opresc din plns si le veti da Sepia. Pot deveni foarte critici si au probleme serioase n timpul menstrei si le veti da Lachesis. Pot suferi de dureri reumatice care mpreuna cu oftatul frecvent vor conduce la Calc.phos Este un remediu foarte schimbator si are o alternanta a simpt. mentale cu cele fizice: Abrot., Ign., Plat., Arn, Cimic, Croc, Lil-t, Murx, Nux-m, Sulph-ac, Verat. Astfel durerile reumatice dispar si apar melancolia si depresia - Exista si o alternanta n plan emotional ntre veselie si tristete:

236

Astfel nct la cabinet n timpul consultatiei sunt voiosi si acasa pot plnge n hohote. - Exista o alternanata a simptomelor si n plan fizic astfel nct ntr-o zi pot avea dureri de cap si cnd aceasta trece apar simptome reumatice. Va veti gndi la Cimic. - atunci cnd apare o alternanta ntre probleme reumatice si comportament isteric: la o tnara care este tratata cu cortizon pentru probleme reumatice si cnd acestea dispar devine depresiva, plnge mult si se poarta isteric - atunci cnd vedeti o combinatie ntre melancolie, mult plns si iritabilitate. - cnd vedeti dureri de cap la cineva depresiv si care plnge mult. - la cineva cu artrita, tremuraturi (coree), melancolie si plns. - la cineva cu probleme reumatice asociate cu coree. Simptome psihice 1- Are senzatia ca este nconjurata de nori: Mind delusions - clouds - black cloud enveloped her; a heavy: Cim, Lac-c, puls, arg-n. Ea poate sa spuna: Am o senzatie de nori n spatele ochilor Am senzatia ca sunt prinsa ntr-un nor ntunecos Nu vad clar parca ma uit prin ceata sau printr-un nor Sunt ametita ca si cum m-as uita printr-un nor 2- Poate sa gndeasca ca va nnebuni; pot fi foarte confuze n timpul menstrei: Mind confusion of mind - menses before (during). Mind delusions - insane - become insane; he/she will 56 rem. (Cimic, Cann.i., Manc., Calc, Acon, Chel, Ign, Syph) Mind - fear insanity: (Calc., Manc., Cann.i., Puls., Cimic.). Pot deveni att de anxioase n ceea ce priveste aceasta senzatie nct vor dori sa ia ceva care sa le opreasca menstra. Altele vor astepta cu frica sa nceapa menstra. 3- Cimicifuga are senzatii stranii: Pot sa spuna: ceva mi mpinge creierul n sus Head - pain - pressing - vertex upward (Cimic., Ferr, glon, helon, sulph). sau: Am senzatia de cap plin cu aer, sau Am senzatia ca mi s-a deschis capul Head pain - open, as if Cimic, Carbo-an., Head pain - open, as if Vertex Cimic. Am senzatia ca-mi sufla vnt prin cap, Am senzatia ca-mi creste un copac pe cap. Le este frica de nebunie datorita acestor senzatii. Ganditi-va la Cimicifuga n toate cazurile de senzatii stranii care se refera la cap, creier sau minte mai ales daca sunt asociate cu menstra 4- Poate sa ofteze ca Ignatia Mind sighing (10 rem. gr 3 printre care Ign, Cimic). 5- Poate sa fie depresiva: Mind sadness (gr 3), si manifesta depresia plngnd mult. 6- Poate sa se poarte isteric sau sa fie iritabila (mai ales n timpul menstrei) Mind hysteria - menses during (before): Nux m., Cimic. 7- Labilitate afectiva: acum sunt vesele si rd si imediat devin depresive si plng mult: Mind cheerfull alternating with sadness (Cimic, Aur, Caust, Nat-m, Chin, Phos, Plat) 8- Poate sa fie locvace sau tacuta. Se vede si aici starea schimbatoare Mind - loquacity - changing quickly from one subject to another: Lach., Cimic. Mind - loquacity - alternating with - answer; aversion to: cimic (r.u.) Simptome generale 1- Toate simptomele se < la frig exceptie capul care se > n aer proaspat ca Puls. 2- Toate simptomele se agraveaza la menstra. Simptome fizice: 1- cefalee > la aer proaspat: Head pain - air - open - amel. : Puls, Sep, Lyc, Phos, Cimic

237

2- Au dureri reumatice diverse care se agr. n timpul menstrei : Extremities pain - menses during: Cimic, Graph, Kalm, Bell. 3- Ceafa devine ntepenita de la orice curent de aer : Back stiffness - Cervical region - air, draft of (4 rem.): Calc p, Rhus t, Caust, Cimic. Problemele cu ceafa pot fi cauza unei ameteli. 4- Keynote: totul se agr. n timpul menstrei. Este un simptom vizibil la 100% din cazuri. La Cimic. problemele se pot agrava naintea menstrei dar se manifesta cel mai intens n timpul menstruatiei: durerea de cap, durerile articulare si ameteala. 5- Au menstre dureroase (gr 3) si neregulate (gr 2). Probleme legate de ovare sau uter. 6- Corpul poate prezenta neliniste motorie asociata cu o minte confuza 7- Pot prezenta tremuraturi si coree. Este un remediu pentru femei, aproape totul este legat de menstra, sarcina, nastere. n timpul sarcinii: - au senzatie de cap n ceata sau de nori n jurul capului ; - ofteaza frecvent ; - anxietate marcata : Mind - fear - pregnancy, during - Acon, Cimic, Caul, Ant-t, Nux-m - sunt depresive: Mind sadness pregnancy, during n timpul nasterii: - Poate face minuni prin producerea dilatatiei: Female genitalia pain - labor pains ceasing (Cimic, Puls, Sec, Op, Kali c). - Hipersensibile la zgomot: Mind sensitive - noise, to - labor, during Dupa nastere: - n caz de tulburari psihice dupa nastere trebuie admin. Cimic si nu Ignatia: Mind insanity, madness puerperal. - Daca laptele scade cantitativ datorita stresului emotional va gnditi mai nti la Cimic - Daca placenta nu iese se poate repeta Cimic. - Daca lohiile nu se mai elimina dupa stresul emotional: Female genitalia - lochia - suppressed - emotions, by (Cimic, Ign) 2 rem. - Daca exista si o infectie a uterului se poate admin. Puls sau Bry dupa. Comentarii: 1. Pacientii Cimic au simptome isterice si nevrotice si nu psihotice. n cazul unei psihoze n care pacientul vede nori negri trebuie sa aveti n vedere Stram. Cimic pare sa fie prea slab ca sa vindece cazurile dificile. 2. Pacientii Cimic. nu vor recunoaste prea repede ca se simt mai bine. Remedii complementare: China Remedii similare: Calc-p., Calc., Caul., Ign., Lac-c., Lach., Lil-t., Puls., Ran-b., Rhustox., Sep. Cazuri: 1. Femeie de 28 de ani cu amenoree dupa stat n frig. Dupa instalarea amenoreei timp de mai multe luni senzatie de ameteala. Fata alternant palida si mbujorata. Stare de delir n timpul noptii cu senzatie frecventa de frisoane. Durere surda de cap asociata cu neliniste. Nu poate sa-si tina minile ntr-un loc. Face cu ele miscari variate ca cele din coree. Minile si picioarele sunt reci. Cimic. 200 Ch 4 zile a vindecat cazul. 2. Femeie de 25 de ani mica de statura si cu tendinta la obezitate. Cu putin timp n urma i-a murit un copil n vrsta de cteva luni. Vorbeste incoerent despre lucruri care o preocupa mai tot timpul.

238

Vorbeste cu copilul ei ca si cum ar fi viu si prezent n camera. Tipa si se tine de sn sau de alta parte a corpului ca si cum ar avea dureri mari. Ulterior rde isteric si si mpinge sotul cu gesturi sau vorbe de dispret. Noaptea are insomnii si se foieste n pat cu mare neliniste. Cimic. 10 M repetata la fiecare ora de 3 ori a facut pacienta sa cada n somn profund. Remediul a fost admin. la intervale mai lungi, starea a revenit la normal n cteva zile. (A fost un caz de manie puerperala). Bibliografie: - Seminar reports of the lectures of Vassilis Ghegas. - RADAR key notes. - Murphy Robin. ( Homeopathic Remedy Guide).

LAC CANINUM Dr. Adrian Dumitrescu (Lapte de catea) Istoric: n prooving-uri un mare numar de simptome s-au manifestat la nivelul gtului. Remediul si-a cstigat faima prin rezultatele deosebite care s-au obtinut att n profilaxia difteriei ct si n vindecarea ei. Experienta clinica a aratat ca o alta mare caracteristica a remediului este alternanta rapida si frecventa a lateralitatii att la nivelul gtului ct si n alte afectiuni. Acest simptom l-a ajutat pe Clarke sa vindece o eczema a pleoapei superioare la un copil. Eczema se muta n ntregime la cealalta pleoapa si revenea n locul de unde ncepuse. Simptome psihice Devalorizare. Lipsa de ncredere n sine. Nesiguranta. Iluzia ca este dispretuit, ca ceilalti se uita de sus la el, ca este insultat. Se gandesc ca sunt urti. Iluzia ca este murdar. Poate avea nevroza compulsiva (Arg-n, Iod) ; si spala minile nencetat. Nu vrea sa fie atins sau aversiune de a se atinge pe sine. Imaginatia bogata mpreuna cu nesiguranta n ceea ce priveste corpul duc la frica de boli. ncearca sa-si depaseasca emotiile actionnd agresiv, extrovertit. Poate sa devina crud.

239

Stari alternante. Tendinta spre isterie. Boala maniaco-depresiva. Uita cumparaturile. Face greeli de scriere si citit. Frica de serpi (Lach), de insecte si paraziti. Halucinatii si vise cu cele de mai sus. Frica de nebunie, de a lesina (Arg-n), de furtuna, de boala. Confuzie asupra propriei identitati. Simptome generale: Simptomele alterneaza de pe o parte pe alta. Frisoane ameliorate la frig. Sensibil la atingere, la presiune. Preferinte alimentare: sare, condimente (piper), alcool, bauturi calde. Agr. de lapte., agr. de mers (Calc-ar), de stat ntins. Vertij : ca si cum ar pluti in aer Simptome fizice locale Cap: Dureri de ceafa sau occipitale care se extind n sus si revin la ceafa. Dureri care se muta dintr-o parte n alta (alterneaza lateralitatea), (Iris, Nux-v). Ochi: Imaginile sunt reinute prea mult timp (Nat-m). Nas: Coriza si obstructie nazala care alterneaza narile. Eliminare abundenta verzuie, agr. noaptea. Hipersensibil la mirosurile florilor (Nux-v). Lichidele i vin pe nas atunci cnd nghite. Nas rece (Camph, Carb-v, Verat). Fata: Cracmente n timp ce mannca. Gt : Inflamatie. Amigdalita. Durere si edem care alterneaza lateralitatea. Depozit difteric, ulceratii cu aspect stralucitor, sticlos. < la nghitit. Durerea iradiaza la ureche. < n timpul menstrei. > de bauturi reci. Abdomen: Sensibil la presiune, chiar la cea a hainelor. Rectum: Constipatie nainte si dupa menstra. Genital masculin: Dorinta sexuala crescuta. Genital feminin: Dorinta sexuala crescuta, agr. de atingerea snilor sau usoara frecare a zonei genitale (Murx) Dureri ovariene care alterneaza partea, amel. de extensia pe spate (Dios). Leucoree doar n timpul zilei care se opreste noaptea. Flatus vaginal (Lyc.). Dureri la nivel vulvar. Trebuie sa departeze picioarele, amel. la ntins pe spate. Respiratie: Dispnee imediat dupa ce adoarme (Grin, Lach, Op). Spate: Sciatica si lumbago care alterneaza dintr-o parte n alta. Piept: Sni umflati si durerosi naintea menstrelor, agr. de trepidatii. Trebuie sa-i tina ferm atunci cnd urca sau coboara scarile. Sfrcuri dureroase Mastita alternanta, agr. de trepidatii. Galactoree. Scade secretia lactata. Extremitati: Dureri reumatice: migratoare, care alterneaza dintr-o parte n alta. Glezne dureroase si umflate cu senzatie de amorteala. Veruci ale degetelor. Foarte sensibil la nivelul degetelor (trebuie sa le departeze unele de celelalte (Lach.). Sensibilitate a palmelor si talpilor. si dezveleste picioarele. Somn: Pozitie: pe spate cu un picior ndoit si talpa pe genunchiul celalalt. Pe o parte cu fata care aproape ca atinge genunchiul. Vise: serpi, insecte, paraziti .

240

Piele: Senzatie de insecte care se catara. Comentarii: - Afectiunile reumatice care au particularitatea de a se muta dintr-o parte n alta - De la difterie cu secretiile ei fetide s-a ajuns la vindecarea unor cazuri de ozena. Cazuri: 1. Fetita de 10 ani , cu parinti sanatosi cade cu un an si nainte de consultatie si se loveste la piept n timp ce se juca. La momentul consultatiei prezinta o paliditate marcata, emaciere, un mental capricios si cu apetit pentru joaca inexistent. Somnul este tulburat de vise nfricosatoare, ziua o roaga pe mama s-o tina n brate pentru ca i este foarte frica. Simte ca si cum ar avea serpi pe spate. I s-a administrat Lac-c 50M si n 24 de ore a devenit mai vesela si curand toate senzaiile anormale au disparut. 2. Baiat n vrsta de 15 ani se prezinta la consultatie pentru durere de gt mai intensa n partea dreapta si la nghitit. Durere de cap surda, febra usoara. La inspectie amigdalele si faringele foarte inflamate si rosii. Pe amigdala dreapta o membrana de marimea unei jumatati de boaba de fasole. Se admin. Lyc ch 30. A doua zi diminata totul s-a mutat pe partea stnga si n plus apare o rigiditate a gtului si a limbii; saliva abundenta; febra 39,5C. Membrana s-a marit. Se admin. Merc. iodatus ruber ch 30. Seara durerile s-au mutat iar n dreapta, membrana acopera ambele amigdale, febra 40C. Membrele si spatele sunt dureroase si pacientul agitat. Se admin Lac-c ch 30. In 3 zile pacientul este sanatos Bibliografie: - Murphy Robin. ( Homeopathic Remedy Guide). - RADAR key notes. CYCLAMEN EUROPAEUM Dr. Adrian Dumitrescu (sow bread purcica) Tinctura se prepara din radcina plantei culeasa primavara. Istoric : Este n multe situatii similar cu Pulsatilla de care se diferentiaza prin faptul ca nu se amel. la aer proaspat (are aversiune) si nu are absenta setei Actioneaza asupra tractului digestiv si a organelor sexuale feminine producnd anemie. Dozele mari provoaca voma violenta si diaree, digestie perturbata si saliva cu gust sarat. Cauzalitate: Tulburari dupa suparare sau anxietate Constitutii: persoane leuco-flegmatice care sufera de cloroza sau anemie; obosesc usor Activitate scazuta sau oprita a anumitor organe sau simturi. Simptome psihice - Mustrari de constiinta, iluzia ca si-a neglijat munca; ca a facut ceva gresit, ca a facut ceva rau; ca a comis o crima. Se simte vinovat si si face reprosuri. - Aversiune la companie. - Se ofenseza usor. - Senzatie ca este abandonat cu aversiune de a iesi afara. - Stari schimbatoare: ncetineala mentala care alterneaza cu dorinta de a lucra. Simptome generale:

241

- Agr. de frig , de aer proaspat., de supresia menstrei; cand sta jos sau n picioare; - Amel. de menstre abundente (Lach), de miscare, frecare usoara, atingere. Senzatie de slabiciune. Preferinte alimentare: limonada. Aversiuni: grasimi , carne de porc, unt, carne. Agravat de: grasimi, carne de porc. Vertij : - de la menstra supresata - obiectele par sa se nvrta n cerc. Simptome fizice locale Cap: Durere de cap dimineata la sculare, nsotita de negru n fata ochilor. Presiune ca si cum ar fi ntr-o armura. Ochi: tulburari de vedere inainte sau dupa cefalee. Dimineata la trezire. Cu ameteala. Vede puncte-pete, agr. dimineata la trezire. - Strabism convergent. Ochiul stng catre unghiul intern. Diplopie. - Umflare a pleopelor superioare. Gura: Saliva si mncarea au gust sarat. Stomac: - Sete agr. seara. - Sughit n timpul sarcinii, n timpul menstruaiei. - Indigestie dupa grasimi, carne de porc (Puls). - Greata resimtita n gt; rau de mare. - Se satura dupa cteva nghitituri (Lyc). Abdomen: Senzatie de miscare, ca si cum ar avea ceva viu n abdomen. (Croc, Thuj). Genital masculin: - Durere agr. de senzatia de mictiune imperioasa. - Polutii noaptea n timpul somnului. Genital feminin: menstre neregulate. - Prea frecvente, prea devreme, abundente, nchise la culoare si cu cheaguri. (prea tardive, palide si n cantitate mic = Puls). - Menstrele sunt usor de supresat, agr. de umezeala, efort, cnd se ncalzeste prea tare. - Fluxul menstrual se opreste n timpul durerii provocate de mers. - Dismenoree cu dureri ca de travaliu, iradiate n spate; vise nfricosatoare. Durerile se amel. cu eliminarea sngelui (lach) (se agr. Cimic, Puls) Spate: Dureri amel. prin extensia capului si a umerilor catre n spate. Piept: Umflare a snilor cu secretie de lapte la femei care nu sunt nsarcinate. Extremitati: - Crampe n degete si police, atunci cnd scrie. - Artrita: n special la picioare, calcie; Agr. de stat n picioare, amel. de mers. - Greutate a picioarelor, amel. la menstra. Remedii similare: Chin, Ign, Iris, Nat-m, Puls, Sep, Sulph. Ferr si Chin n anemie. Cazuri: 1. Femeie de 20 de ani. Menarha la vrsta de 10 ani. Anemie de la 17 ani. Din acel moment menstra la intervale regulate, dureaza doar una sau 2 zile, flux moderat. Are dureri de cap ca o presiune la nivelul tmplelor si al fruntii nsotite de ameteli ; amel de bai de picioare. Apetitul este diminuat, doarme prea mult si este iritabila. Toate miscarile si vorbirea sunt lipsite de vlaga. Palpitatii. Pulsatilla fara efect. Cycl 3x repetat a rezolvat rapid durerile de cap, ameteala si starea generala. Dupa 3 zile a prezentat o ncetosare a vederii cu vederea unor luminite ca niste plpiri.

242

2. Femeie de 37 de ani cu menstra la intervale neregulate si ndepartate (2-3 luni )sufera de 4 ani de dureri violente de cap care afecteaza partea dreapta si fata. Durerile apar la fiecare 8-14 zile si dureaza ntre 12-36 de ore. n timpul menstrei atacurile sunt severe. Pacienta este emaciata, cu pielea, gingiile si buzele palide. Ochiul drept este nchis din cauza unor crampe n pleoapa. Cnd l deschide curg lacrimi fierbinti desi ochiul pare sanatos. Se admin Cycl ch 3 repetat. Simptomele dispar treptat si dupa ce dispare cefaleea prezinta vederea unor luminite ca niste plpiri. Pe masura ce s-a administrat Cycl. menstra s-a normalizat, si nu a mai avut cefalee. 3. Cycl. 15 x a vindecat un strabism la un copil care cazuse cu 6 luni n urma de pe o masa. Dupa cazatura a facut convulsii si ulterior a aparut strabismul. S-a administrat Arnica si convulsiile nu au mai revenit dar a ramas strabismul. Dupa Cycl 15 x strabismul a disparut n cteva saptamni.

AMMONIUM CARBONICUM Dr. Adrian Dumitrescu Carbonat de amoniu (sruri volatile englezeti smelling salts) Constituie: Este indicat la pacienii cu o constituie flasc, obez, asemntoare aspectului Cushingoid indus de tratamentul cortizonic. Faa este palid, buhit i pufoas, cu o moliciune impresionant a esuturilor ntregului corp. Aparatul cardiorespirator este foarte slbit. Cauzalitate: Intoxicaie cu fum de mangal, cu gaze de eapament ce polueaz atmosfera. Simptome psihice Caracter acid n contact cu ceilali. ncpnat i refractar. Indiferen. Iritabil, neprietenos, abuziv. Mohort i taciturn (refuz s rspund la ntrebri). Sensibil la critic, nu mprtete emoiile. Persoane timide care rmn n umbr. Senzaia c o nenorocire li se poate ntmpla oricnd (dimineaa). Fric i anxietate seara. Depresivi, descurajai. Reine gndurile cu dificultate. Greeli de scriere, vorbire, calculat; concentrare dificil, memorie slab. Majoritatea brbailor Amm-c nu se cstoresc:(se explic prin dezinteresul fa de igiena personal, nchiderea si blocajul emoional).

243

< de plimbare: i aduce aminte de evenimente dezagreabile, se descurajeaz. Sensibil la critici, chiar ndreptate mpotriva celorlali; < cnd i aude pe ceilalti vorbind. Femei isterice cu tendin la lein. Simptome generale: Este foarte agravat ntr-o camer cald i nu respir bine dect n aer curat. Nu pot tolera nici vremea rece i umed. Obezitate cu esuturi moi. l deranjeaz tot ce este ud (aversiune la splat), mizerie fizic. Agravare: - n timpul menstrei (prostraie, diaree si vrsturi constante), frig, nori, umezeala, vant, baie, plimbare in aer rece, polutii Ora de maxim agg. este ntre 3-4 a.m. (Kali-c). Ameliorare: - ntins pe burt, la cldura patului. Epuizare maxima (Stannum, Mur. Ac) < la menstra Eliminari acre, cu miros intepator, iritante:ureche, nas, ochi, scaun, menstre, leucoree. Aciditate att la nivel mental ct i la nivel fizic. Dificultate n oxigenarea sngelui. Circulaie ncetinit. Tendin la hemoragii cu snge nchis la culoare, lips de coagulare. Simptome fizice locale Cap: Durere congestiv. Durere la nivelul frunii, la baza nasului, ca si cum ar exploda, ca i cum creierul s-ar scurge prin frunte i ochi, < de vreme umed i de plimbare n aer liber, < de pit. Ochi: - Senzaie de ap fierbinte n ochiul drept. Pleoape uscate, umflate i crpate de la secreii iritante. Ureche: Secreii iritante. Sensibilitate dureroas la nivelul urechii surde. Nas: coriz repetat cu secreii iritante arztoare, cu extindere la gt i bronii. Slbiciune la nivel pulmonar cu dispnee i emfizem. Obstrucie nazal n timpul nopii; l trezete din somn, < de menstruaie. Febra fnului. Epistaxis cnd i spal faa, minile sau cnd mnnc. Fa: Palid, umflat, pufoas (Cuingoid). Se nfierbnt n timp ce mnnc. Fisuri crpturi n colurile gurii i la buze de la saliva iritant. Cianoz a feei. Furuncule i pustule n timpul menstrei. Cracmente n articulaii atunci cnd mestec. Gur: Saliv acid, iritant. Mncarea are gust metalic. Gingiile sngereaz, se retrag i devin spongioase. Dinii se mic i cad. Dini : Dureri de dini n timpul menstruaiei < cnd muc. Gt : Amigdale inflamate de culoare albastru-purpuriu (Lach). Rect: Diaree iritant, d senzaia de arsur (Merc-c). Hemoroizi sngernzi n timpul menstrei Genital masculin: Masturbare. Sensibil la impresii de tip sexual. Genital feminin: Dorin sexual diminuat. Aversiune pentru sex. Reacii isterice la stimularea sexual (clitoris hipersensibil). Simptome ca de holer (diaree i vomitat) la nceputul menstruaiei. Menstre abundente, nchise la culoare i cu cheaguri. Leucoree acid, d senzaia de arsur. Respiraie: astm cardiac, astm bronsic, emfizem cu ianoza, asfizie la fum de carbune - Bronit cu tuse uscat, provocat de senzaia de gdiltur, <3 a.m. (Kali-c). - Respiraie cu raluri ; acumulare de mucus dificil de expectorat (Ant-t).

244

- Dispnee < urcat, camera calda, aer poluat, 3 a.m., > aer proaspt. - Dispnee cu cianoz, puls rapid, anxietate. - Edem pulmonar acut. Piept: slabiciunea inimii cu dilatatie. Angina pectorala. Palpitatii violente < de mers; cu prostraie i senzaie de sufocare care-l obliga sa stea jos. Extremiti: panaritiu. Inflamaie intensa a degetului. - Dureri de oase, < de vreme umed i rece. - Luxaii cronice. Somn: Vorbete n timpul somnului. Destinuie secrete. Tresare n somn. Piele: Eruptii de un rosu nchis, ca n scarlatina. Panariiu. - Erizipel cu simptome cerebrale. Scarlatin malign. - Mucturi de arpe cu sepsis, sngerare subire i nchis la culoare (Elaps). Indicaii clinice: Angin pectoral, hipertrofie cardiac, insuficien cardiac cu semne de cianoz, edem pulmonar, palpitaii violente. Dispnee, tuse, astm cardiac, astm bronic i emfizem. La pacienii cu probleme de oxigenare a sngelui. Este primul remediu indicat n asfixia cu fum de mangal. Unul din cele mai bune remedii pentr emfizemul cu cianoz. Util n boli febrile severe (scarlatina malign, erizipel, difterie, febr tifoid). n meningita cerebro-spinal cu stare semi-comatoas. Corp rece, cianotic, puls slab. Remedii similare: Ammoniums, Ant-t., Ars., Calc., Carb-v, Kali-c, Lach., Stann. De obicei alte remedii sunt prescrise n locul su: mai ales Kali-c, Ant-t sau Carbo-v. Bibliografie: - George Vithoulkas (Materia Medica Viva). - Murphy Robin. ( Homeopathic Remedy Guide). - RADAR key notes.

AMMONIUM MURIATICUM Dr. Adrian Dumitrescu Clorura de amoniu. Se asemn foarte mult cu Am-c. Amndou remediile au o prostraie mare, amndou se agg. la aer rece. Efectele asupra mucoaselor sunt aproape identice, cu eliminri abundente i acide. Sindromul menstrual este similar cu stare de prostraie, diaree i vrsturi, snge ntunecat, cheaguri, dar la acest remediu exist crampe n zona inghinal care oblig femeia s mearg aplecat. Efectele pulmonare sunt similare dar mai puin severe la Am-m. Inima este mai puin afectat dect la Am-c, n schimb aciunea asupra sistemului vascular este important, producnd uor hipertensiune. Am-m se amel. la baie cald; Am-c are o sensibilitate mai mare la vremea rece i umed dect Am-m ; Amndou au erupii pruriginoase de toate felurile, somnolen i indolen n timpul zilei, frisoane seara.

245

Mental sunt aproape similare : Am-m are o melancolie mai intens i o predispoziie mai mare de a plnge i aversiune la anumite persoane . Am-m are fric de ntuneric ca i Stram, ceea ce nu se regsete la Am-c. Cauzalitate: urmri ale suprrilor. Esena remediului: Pacient corpolent, obez cu abdomen proeminent, evident mai ales cnd st aezat . Aceasta contrasteaz cu membrele inferioare care sunt foarte subiri. De obicei faa este palid, dar agitaia, de exemplu ntr-o discuie ca intelectual, i face plcere s discute despre subiecte serioase i provoac mbujorare, congestionarea feei i posibil creterea tensiunii arteriale. Circulaia sngelui este att de instabil nct pot aprea pulsaii i palpitaii ale pleoapelor sau ganglionilor; Un alt efect este senzaia de rece ca gheaa ntre omoplai (opusul lui LYC i PHOS). n ceea ce privete reacia de suprare profund o putem compara cu Natrum Muriaticum: se izoleaz (cu alcoolul ca singur tovar de companie), nu pot s plng, devin foarte tcui i dezvolt simptome fizice. Simpome psihice: - Timid i rezervat. - Gnditor, serios. - Tipul intelectualului. i place s citeasc, s studieze. - Le place s vorbeasc doar despre subiectele lor de interes. - Se nfierbnt i au faa roie n timpul discuiilor. - ncpnat ; tie c are dreptate . - Le place ca ceilali s le admire i s le respecte cunoaterea n domeniul tiinific i profesional. - Nu-i exprima sentimentele. Lips de cldur emoional. - Le place s fie admirai, nu iubii. - Aversiune la anumite persoane. - Tulburri n urma unor necazuri. (Nat-M). - Iritabilitate < de durerea de cap, > dup ce mnnc. - Poate s fie nepoliticos i abuziv ; chiar maliios. - Anxietate n ceea ce privete lucrul, realizrile. - Team de mulime, ntuneric, de a nu ucide pe cineva, de a fi ucis. - Se sperie uor, tresare. Se trezete speriat dimineaa; tresare n momentul n care adoarme. - Nemulumit dup dezamgiri n carier. - Nu se simte suficient de apreciat. - Depresie cu indiferen. - Devine inflexibil i indolent; < dimineaa. - Confuzie mental; memorie slabit; face greeli de scriere i n vorbire. - > de plimbare n aer liber dimineaa. Simptome generale Agravare < n timpul menstrei, cand sta asezat. Ameliorare > cnd se plimb (diferit de Am-c). > de bi calde > cnd st ntins - Eliminare de secreii acide (nas), gleroase (expectoraia i leucoreea). - Se simte tot timpul obosit i btut. - Pulsatii locale (pleoape, glande, amigdale, carotide). - Circulaie neregulat i HTA. - Corpolent, abdomen destins, membre subtiri. - Dureri fantom n membrul amputat (All-c, Hyper). - Dorin de limonad. Simptome fizice locale Cap: - Durere cu iritabilitate. - Durere congestiv cu fa roie. Nas: - Coriz cu secreii acide, corodeaz buzele. - Coriz cu buze uscate i dureroase. Fa: Erupii cu senzaie de arsur > de ap rece. Ulceraii la colurile gurii. Fa palid, se nroete de la emoii. Gat: pulsatii la nivelul amigdalelor si carotidelor. Inflamaie, mucus vscos.

246

Stomac: Fr sete n timpul febrei intermitente (Puls). Eructaii amare, incomplete. Vomit n timpul menstruaiei. Abdomen: depozite de grasime. Tensiune dureroas n fosele iliace n timpul menstruaiei. Trebuie s mearg n poziie aplecat. Rect: Durere cu caracter de arsur n timpul i dup scaun, ore n ir. Diaree n timpul menstruaiei. Genital masculin: - Pulsaii ale cordoanelor spermatice. Genital feminin: - Leucoree ca albuul de ou (Nat-m). - Menstruaia este nsoit de: prostraie, diaree, vomitat, snge nchis i cu cheaguri. - Dureri ca de cramp n fosele iliace ce o foreaz s mearg aplecat. Respiraie: - Aceleai simptome respiratorii ca la Am-c, dar nu att de severe. - Tusea este < de fum. - Tuse cu hipersalivaie. - Expectoraie dificil de mucus gleros. Spate: sciatica, lumbago > intins, < in sezut, lateralitate stanga (Agar.). - Senzaie ca i cum muchii ar fi prea strni. - Senzaie ca de ghea interscapulo-vertebral. - Durere la nivelul coccisului: cnd st, n timpul somnului. Extremiti: muschii si tendoanele sunt tensionate ca si cand ar fi scurte, contractate (Caust, Ruta). - Luxaii cronice (Arn, Bell-p, Bry, Rhus-t, Sul-ac). - Dureri fantom Somn: Tresare n timpul somnului Remedii similare: Ammoniums, Caust., Mag-m., Mur-ac., Nat-m., Rhus-t., Ruta, Sep. Bibliografie: - George Vithoulkas (Materia Medica Viva). - Murphy Robin. ( Homeopathic Remedy Guide). - RADAR key notes.

IPECACUANHA Dr. Adrian Dumitrescu (Cephaelis Ipecacuanha). Se prepar din rdcina uscat. Efecte ale consumului de doze materiale: Vinul produs din plant are un puternic efect emetizant. Amestecat cu ulei, pudra de Ipeca produce veziculaii ale pielii; tinctura diluat este folosit n mucturile de insecte, i nepturi de albin sau viespe. Ipeca produce o iritaie violent a pielii i n repausul dintre episoadele de vomitat o dorin intens de scrpinat. Dup vomitat n loc de uurare apare imediat senzaia de a vomita din nou. Se asociaz o limb curat. Salivaia abundent nsoete greaa. Keynote suferinte asociate cu greata si varsatura Simptome psihice

247

Plin de dorine dar nu tie exact pentru ce. Nerbdare, nelinite. Morocnos cu dispre fat de toate. Gelozie. Predispus la mnie. Suferin n urma umilirii, cu indignare; furie supresat. Suprare tcut. Fric de moarte cu suspine. Iritabiliatate de la zgomot. Indiferent fa de plceri, fr bucurie. Copiii plng i ip. Sunt greu de mulumit. Simptome generale Sensibilitate la cald i la frig. Periodicitate ; Hemoragii cu snge rou deschis. Obezitate. Suferine n urma suprimrii: eruptiilor, furiei, jignirilor. Convulsii de la indigestie Preferine i aversiuni alimentare : Dorin pentru delicatese ; Aversiuni pentru mncare n general. < de carne de viel, mncare bogat, struguri. < de vomitat ; Simptome fizice locale Cap: - Dureri de cap insoite de grea intens i vomitat (Iris, Meli, Puls, Sang). Cu iradiere la toate oasele capului, dini i baza limbii. Nas: Epistaxis, rou deschis, cu cheaguri, < de tuse (Dros). Fa: Cianoz asociat cu disfuncii respiratorii. Cearcne n jurul ochilor (culoare albstruie). mbujorare. Congestie unilateral (Acon, Cham, Ign, Puls). Rigiditate a muchilor n timpul tusei. Gur: Limb curat sau doar cu un strat subire alb. Copilul i ine degetele n gur. Stomac: Senzaie de discomfort gastric. Senzaie de ru ngrozitoare. Greata si voma. Vomitatul nu uureaz.Grea cu incapacitate de a vomita. < de mirosul de mncare sau gndul la mncare, < de mncarea bogat, ngheat, dulciuri, < cnd se uit la obiecte n micare (Cocc), < de tuse i simte stomacul destins i relaxat ca i cum ar atrna ca o saco. Abdomen: Dureri neptoare n regiunea ombilical. Rect: Diaree cu grea i vom, cu crampe ombilicale. Hemoroizi care sngereaz abundent. Vezic urinar: Urin roiatic (cu sediment de culoarea crmidei) cu dureri n regiunea ombilical i grea. Genital feminin: - Menstruaia vine prea devreme i este abundent. - metroragii cu sange rosu deschis, in jet, cu greata si lesin . < n timpul i dup travaliu ; < de micare. Dureri de la ombilic la uter n timpul menstrei sau al travaliului. Laringe i trahee: Crup. Respiraie: Probleme respiratorii nsoite de grea. Senzatie de sufocare dela acumulare de mucus (Ant-t); la copii; < la 7 p.m. - Respiraie astmatic, cu raluri, < de vreme cald i umed.

248

Spate: nepeneal i contractur a muchilor gtului cu tuse. Opistotonus. Tuse: tuse care sufoca i care provoac vom (sau declaneaz reflexul). Tuse umed fr expectoraie. Tuse uscat, spasmodic, astmatic. Tuse convulsiv cu epistaxis i vom (Dros). Hemoptizie < la efort fizic (Erig, Mill). Piept: Bronit la copii ; bronit astmatiform. Extremiti: O mn este cald i cealalt rece (Chin, Lyc, Puls). Piele: Mncrime nsoit de grea > dup vomitat. Remedii similare: Ant-t, Cocc, Dros, Kali-s, Mill, Puls, Sang, Tab. Bibliografie: Murphy Robin. ( Homeopathic Remedy Guide). RADAR key notes.

249