Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
28Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Educatia CA Fapt Social

Educatia CA Fapt Social

Ratings:

4.5

(2)
|Views: 1,710 |Likes:
Published by api-27236023

More info:

Published by: api-27236023 on Oct 15, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/18/2014

pdf

text

original

E
ED
DU
UC
CA
A\u0162
\u0162I
IA
AC
CA
AF
FA
AP
PT
TS
SO
OC
CI
IA
AL
L
om \u00eencepe tratarea acestu
lucrarea lui E. Durkheim \u201e
scopul de a ne r
i subiect cu o scurt\u0103 incursiune \u00een
Regulile metodei sociologice\u201c, cu
eaminti aspectele esen\u0163iale legate de concep\u0163ia
sa despre faptul social.

Dup\u0103 cum se\u015ftie, cartea a ap\u0103rut la noi \u00een anul 1924 \u00een traducerea lui C. Sude\u0163eanu\u015fi D. Gusti care, \u00een prefa\u0163a lucr\u0103rii apreciau c\u0103 n-a fost p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi o \u00eencercare mai viguroas\u0103\u015fi mai hot\u0103r\u00e2t\u0103 de a constitui sociologia ca

\u015ftiin\u0163\u0103\u2013 \u015fi Durkheim poate fi privit ca al doilea \u00eentemeietor al ei. Din acel
moment, autorii traducerii apreciau c\u0103 sociologia este ast\u0103zi, mai presus de
toate durkheimian\u0103. Sosise timpul ca faptele sociale s\u0103 fie tratate \u00een mod
\u015ftiin\u0163ific, dar pentru aceasta trebuia s\u0103g\u0103se\u015fti ce este obiectiv \u00een ele, adic\u0103
un element obiectiv susceptibil de determinare exact\u0103 sau chiar de m\u0103sur\u0103,
s\u0103 descoperi, dup\u0103 vorba lui Descartes, latura prin care ele sunt\u015ftiin\u0163ifice.
VV

El (Durkheim) \u2013 scriau cei doi traduc\u0103tori \u2013 simte o adev\u0103rat\u0103 groaz\u0103 pentru construc\u0163iile arbitrare. El are nevoie s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 asupra a ceva dat (asupra unei realit\u0103\u0163i observabile, asupra a ceea ce el nume\u015fte un lucru).

\u00cenainta\u015ful lui Durkheim, A. Comte, introdusese pentru prima oar\u0103 \u00een noua\u015ftiin\u0163\u0103 ce se anun\u0163a \u2013 sociologia \u2013 no\u0163iunea de lege natural\u0103, \u00een studiul faptelor sociale, dar Comte nu a studiat faptele sociale \u00eensele, ci numai ideile ce-\u015fi f\u0103cea despre aceste fapte urm\u00e2ndu-l pe Spencer care a cercetat modul cum ipoteza evolu\u0163ionist\u0103 se verific\u0103 \u00een regnul social.

Durkheim \u00eendep\u0103rteaz\u0103 specula\u0163ia filosofic\u0103 din sociologie v\u0103z\u00e2nd \u00een
aceasta ,,cea mai mare amenin\u0163are pentru constituirea sociologiei ca
\u015ftiin\u0163\u0103\u201c; el refuz\u0103 categoric s\u0103 fie ,,filosof \u00een sociologie\u201c [1].
Lucrarea lui Durkheim este \u00eens\u0103 pentru sociologie un fel de ,,Discours
de la methode \u2026\u201c a lui R. Descartes. C\u0103ci pentru a avea\u015ftiin\u0163\u0103, trebuie s\u0103
ai metod\u0103, respectiv ,,organonul\u201c necesar investig\u0103rii obiectului.
Dar ce este un fapt social? Un grup determinat de fenomene care se
deosebesc prin caractere anumite de cele studiate de alte\u015ftiin\u0163e ale naturii.

Fac parte din acest tip de fapte \u2013 deosebite de cele naturale \u2013 urm\u0103toarele: datoria mea de frate, sor\u0103, so\u0163, cet\u0103\u0163ean; obliga\u0163iile mele contractuale; credin\u0163ele\u015fi practicile religioase; sistemul de semne al limbii; sistemul de monede; practicile profesionale etc. Spre deosebire de faptele organice\u015fi de cele psihice, faptele sociale sunt exterioare individului\u015fi exercit\u0103 o anumit\u0103 putere de constr\u00e2ngere asupra lui. Privite \u00een acest fel, faptele sociale nu sunt altceva dec\u00e2t lucruri, nu \u00een sensul curent al cuv\u00e2ntului, ci lucruri sociale;\u015fi aceasta este\u015fi prima regul\u0103

sociologic\u0103: faptele sociale trebuie considerate ca lucruri. \u00cen unele cazuri constr\u00e2ngerea este mai violent\u0103 (crima), \u00een altele mai pu\u0163in, dar ea niciodat\u0103 nu \u00eenceteaz\u0103 a exista; nu sunt obligat s\u0103 vorbesc fran\u0163uze\u015fte cu confra\u0163ii mei sau s\u0103 folosesc moneda na\u0163ional\u0103, dar e imposibil s\u0103 fac altfel. Faptele sociale au ca substrat pe individ, dar \u00eel dep\u0103\u015fesc pe acesta, sunt transindividuale\u015fi de aceea ele sunt ale socialului; acesta nu se poate sustrage lor\u015fi din acest motiv societatea apare ca superioar\u0103 individului. Hobbes\u015fi Rousseau au propus, pentru a ie\u015fi din paradoxul c\u0103 societatea este o violentare a individului, (care este singura realitate social\u0103 admis\u0103 = individualism sociologic) teoria\u015fi practica contractului social. Pentru Durkheim \u00eens\u0103, individul nu este opus societ\u0103\u0163ii ,,c\u0103ci el tr\u0103ie\u015fte \u00een ea ca

\u00een mediul s\u0103u natural\u015fi este \u00eembibat de ea\u201c [2].

Deci societatea este o for\u0163\u0103 natural\u0103 dominant\u0103\u015fi ea nu deriv\u0103 dintr-o alc\u0103tuire conven\u0163ional\u0103, ad\u0103ugat\u0103 de voin\u0163a omeneasc\u0103 la realitate, deci individul\u015fi societatea sunt da\u0163i de la \u00eenceput \u00eentr-o conexiune natural\u0103; dominan\u0163a societ\u0103\u0163ii asupra individului deriv\u0103 din \u00eens\u0103\u015fi natura societ\u0103\u0163ii care de fapt este o for\u0163\u0103 moral\u0103 sau un sistem de for\u0163e morale; la baza societ\u0103\u0163ii stau dou\u0103 tipuri de solidaritate: mecanic\u0103 \u015fi organic\u0103; izvorul celei organice, care este superioar\u0103 celei mecanice este diviziunea muncii care devine totodat\u0103 baza ordinii morale; a\u015fadar sensul constr\u00e2ngerii nu este unul coercitiv, ci unul educativ; nu punitiv, ci formativ!

Rezult\u0103 de aici c\u0103 de fapt sociologia propus\u0103 de Durkheim este un program social educativ, o pedagogie sociologic\u0103 care se \u00eentemeiaz\u0103 pe ideea c\u0103 educa\u0163ia este un lucru cu deosebire social; \u00een fiecare om sunt dou\u0103 fiin\u0163e: una individual\u0103\u015fi una social\u0103, iar \u201escopul educa\u0163iei nu este altul dec\u00e2t

a constitui \u00een fiecare din noi aceast\u0103 fiin\u0163\u0103 social\u0103\u201c [3]. Educa\u0163iei \u00eei revine

nobila misiune de a-l transforma pe om dintr-o fiin\u0163\u0103 egoist\u0103\u015fi asocial\u0103 \u00eentr-o fiin\u0163\u0103nou\u0103 \u015fi social\u0103. A\u015fadar educa\u0163ia este societatea ad\u0103ugat\u0103 omului. \u00centr-unul din cursurile sale Durkheim spunea c\u0103 tot ce omul are mai caracteristic rezult\u0103 din istorie\u015fi din via\u0163a comun\u0103. Omul este produs al istoriei\u015fi deci al unei deveniri. Deci nu e nimic \u00een el dat. Judec\u0103\u0163ile de valoare, de exemplu, sunt opera societ\u0103\u0163ii; drapelul este simbolul pentru care soldatul moare deoarece societatea a stabilit a\u015fa. ,,Dac\u0103 societatea

este un izvor permanent de valori, dac\u0103 este creatoarea idealului prin care ea tr\u0103ie\u015fte ridic\u00e2nd pe indivizi p\u00e2n\u0103 la ele \u2013 nu este ea cel mai \u00eenalt ideal?\u201c [4]

Cu ocazia transform\u0103rii \u00een 1887, la Sorbona, a catedrei sale \u00een catedr\u0103 de\u015ftiin\u0163a educa\u0163iei, Durkheim a spus c\u0103 educa\u0163ia este ceva eminamente social, prin originile sale ca\u015fi prin func\u0163iile sale\u015fi c\u0103, prin urmare, pedagogia depinde de sociologie mai mult dec\u00e2t orice alt\u0103\u015ftiin\u0163\u0103.

Potrivit opiniilor unor exege\u0163i ai lui Durkheim, acesta ar opune realit\u0103\u0163ii obiective a faptelor sociale realitatea subiectiv\u0103 a individului\u015fi ar afirma primatul societ\u0103\u0163ii asupra indivizilor; \u201enumai c\u0103 nu este vorba de

un primat ontologic, ci de unul epistemologic\u015fi mai ales, unul
metodologic\u201c [5].

Faptele sociale \u2013\u015fi deci\u015fi educa\u0163ia \u2013 au un caracter obiectiv; ele sunt simultan\u015fi realitate dat\u0103, observabil\u0103 \u015fi independent\u0103 de orice voin\u0163\u0103 individual\u0103, altfel ele nu s-ar putea distinge de cele psihice\u015fi deci sociologia s-ar ,,topi\u201c \u00een psihologie (ca la G. Tarde sau la G. le Bon).

De asemenea ele au o dubl\u0103 natur\u0103: ele sunt at\u00e2t fapte materiale (morfologic vorbind), c\u00e2t\u015fi fapte de con\u015ftiin\u0163\u0103; sunt fapte individuale \u00een manifest\u0103rile lor concrete\u015fi fapte colective \u00een esen\u0163a\u015fi prin originea lor; ele au o origine colectiv\u0103 \u015fi se petrec \u00eentre con\u015ftiin\u0163ele sociale\u015fi prin aceasta ele au un caracter general. Durkheim este adeptul nu numai al unei ordini sociale date, ci\u015fi al constructivismului sociologic; ordinea social\u0103, \u00een\u0163eleas\u0103 ca ansamblu organizat, coerent, stabil, de comportamente umane, este produsul istoriei comune a membrilor unei colectivit\u0103\u0163i; ea este ,,o construc\u0163ie\u201c \u00een dublul sens al termenului ,,lucru\u201c, o \u00eembinare procesual\u0103a unui ,,datum\u201c\u015fi ,,factum\u201c. Prin aceasta, sociologiei i se asigur\u0103 un caracter prospectiv, de program\u015fi terapie social\u0103 care urm\u0103re\u015fte o ,,nou\u0103 ordine social\u0103 pozitiv\u0103\u201c, bazat\u0103 pe\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi cunoa\u015ftere.

Am demonstrat prin toate acestea c\u0103 educa\u0163ia este tema central\u0103 a
sociologiei.

Educa\u0163ia este cea care creeaz\u0103 \u00een individ o serie de structuri subiective, altele dec\u00e2t cele genetice, dar pe acest teren. Aceste structuri reprezint\u0103 forma interiorizat\u0103 a constr\u00e2ngerilor exterioare exercitate asupra individului \u00een cursul experien\u0163ei sale sociale; de exemplu, o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 o au constr\u00e2ngerile \u00een procesul educ\u0103rii\u015fi form\u0103rii copilului ca adult.

Educa\u0163ia creeaz\u0103 un OM NOU, un om cu comportamente normale pentru membrii unei colectivit\u0103\u0163i \u00een consens cu a celorlal\u0163i, repetabile, relativ stabile\u015fi previzibile. Nucleul acestui comportament (care este\u015fi el un fapt social) este unul moral, are un con\u0163inut moral; a\u015fadar FIIN\u0162A SOCIAL\u0102 ESTE O FIIN\u0162\u0102 MORAL\u0102 (iat\u0103 aici putem constata marea actualitate a lui Durkheim!); centrul acestei moralit\u0103\u0163i este DATORIA MORAL\u0102 (fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i, fa\u0163\u0103 de divinitate, respectul fa\u0163\u0103 de norme etc.); \u00een fine, datoria se identific\u0103 cu BINELE MORAL. Comportamentele moralei moderne ar fi \u00een viziunea lui Durkheim: spiritul de disciplin\u0103, ata\u015famentul fa\u0163\u0103 de grup, autonomia voin\u0163ei (dar nu \u00een sensul apriorismului kantian, ci \u00een cadrul evolu\u0163iei sociale).

Activity (28)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Da Na liked this
Zina Magurean liked this
Mariana Lupu liked this
Adela Albu liked this
Odette Irimiea liked this
ioana_1891746 liked this
Anna Tanase liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->