Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
12Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Socializarea in Mediul Militar

Socializarea in Mediul Militar

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 2,729|Likes:
Published by api-27236023

More info:

Published by: api-27236023 on Oct 15, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

03/18/2014

pdf

text

original

 
4. Socializarea în mediul militar
Printre func
ţ
iile oric
ă
rei organiza
ţ
ii sociale se afl
ă
 
ş
i aceea carevizeaz
ă
generarea, men
ţ
inerea
ş
i transmiterea pe termen lung a valorilor cedefinesc specificul s
ă
u, matricea sa structural
ă
. În armat
ă
, noile genera
ţ
iiintr 
ă
în colectivitate fie prin op
ţ
iune, fie printr-un sistem de recrutare, dar  pentru a putea îndeplini rolurile încredin
ţ
ate trec printr-o perioad
ă
de,,ini
ţ
iere“. Indivizii vor prelua, pe aceast
ă
cale, normele
ş
i valorile care fac posibil
ă
activitatea grupului respectiv, vor fi înv
ăţ
a
ţ
i s
ă
se comporte, s
ă
 ac
ţ
ioneze într-un mod consecvent cu acesta. Întotdeauna, un anumit num
ă
de membri ,,confirma
ţ
i“ ai institu
ţ
iei în cauz
ă
se ocup
ă
de ini
ţ
ierea noilor veni
ţ
i, de preg
ă
tirea lor pentru rolurile ce le-au fost desemnate.Pentru a scoate în eviden
ţă
faptul c
ă
institu
ţ
ia militar 
ă
reprezint
ă
unfactor socializant, vom face câteva referiri la
mediul militar 
, ca mediusocializant, apoi vom încerca s
ă
particulariz
ă
m acest mediu socializant.Institu
ţ
ia militar 
ă
poate fi considerat
ă
, dintr-un anumit punct devedere, exemplul cel mai caracteristic în leg
ă
tur 
ă
cu mecanismele desocializare, de sudare a structurii individuale la cea social
ă
. Raportat
ă
la problematica general
ă
a socializ
ă
rii, socializarea militar 
ă
poate fi asimilat
ă
 exemplelor atât de numeroase de socializare secundar 
ă
. Noii membri se preg
ă
tesc pentru a deveni militari de profesie sau al
ţ
ii vor deprinde, într-o perioad
ă
determinat
ă
de timp, mânuirea armelor. În ambele situa
ţ
ii esteimplicat momentul prelu
ă
rii modelelor comportamentale
ş
i al respect
ă
riinormelor ce fac posibil
ă
men
ţ
inerea
ş
i dezvoltarea activit
ăţ
ii grupului.Ceea ce se cere subliniat îns
ă
în leg
ă
tur 
ă
cu socializarea specific
ă
 mediului militar se refer 
ă
la faptul c
ă
universul în care p
ă
trunde individuleste mult prea specific ca ,,ini
ţ
ierea“ s
ă
nu însemne un moment dediscontinuitate, de
ş
oc. Din momentul trecerii pragului caz
ă
rmii, în minteanoului venit se produce, pe multiple planuri, un conflict între ,,mentalitateacivil
ă
ş
i noile reguli de via
ţă
. O problem
ă
esen
ţ
ial
ă
pentru în
ţ
elegereamecanismelor de socializare militar 
ă
prive
ş
te momentul declan
şă
rii lor. Seapreciaz
ă
c
ă
perceperea
ş
i apropierea institu
ţ
iei militare nu începe o dat
ă
 cu contactul nemijlocit
ş
i imperativ cu realitatea militar 
ă
, ci mult înainte;aceasta ar fi etapa premerg
ă
toare a socializ
ă
rii militare în care se pun bazele unei ,,proto-imagini“ a armatei. Fazei neorganizate
ş
i spontane îiurmeaz
ă
o alta, corespunz
ă
toare îndeosebi etapei
ş
colare gimnaziale, cândse transmit o serie de informa
ţ
ii despre ap
ă
rarea patriei
ş
i institu
ţ
iamilitar 
ă
. Este vorba, în acest caz, de o imagine creat
ă
în afara armatei, unrezultat al percep
ţ
iei sociale, a tr 
ă
s
ă
turilor acestei institu
ţ
ii, a rolului s
ă
u însocietate.
 
Procesul propriu-zis de socializare militar 
ă
începe o dat
ă
cu includereaformal
ă
în rândul membrilor sau, mai bine zis, al aspiran
ţ
ilor la calitatea demembru al grupului militar (în cele dou
ă
variante: definitiv
ă
sautemporar 
ă
). Momentul este marcat de un ansamblu de ritualuri cu un rolevident în declan
ş
area mecanismelor de percepere
ş
i formare, de aceast
ă
 dat
ă
, a propriei imagini despre armat
ă
. ,,Admiterea“ îns
ă
se va face numaidup
ă
parcurgerea complet
ă
a unei etape de ini
ţ
iere, dup
ă
ob
ţ
inerea unuiminimum de cuno
ş
tin
ţ
e profesionale. În cursul acestei etape, ca
ş
i al celeide participare deplin
ă
, putem vorbi de mecanismele autentice desocializare militar 
ă
.Socializarea militar 
ă
produce disciplina
ş
i conformismul necesareîncadr 
ă
rii în sistemul militar de rela
ţ
ii, d
ă
na
ş
tere unui sistem de aspira
ţ
ii
ş
in
ă
zuin
ţ
e func
ţ
ionale pentru îndeplinirea rolului militar, determin
ă
 sistemele de valori la care se va raporta sau trebuie s
ă
se raportezemilitarul.Procesul socializ
ă
rii militare presupune un continuu obiectiv-subiectivcu dou
ă
niveluri. Exist
ă
, în primul rând, o transmitere organizat
ă
 
ş
icon
ş
tient
ă
a informa
ţ
iei, a semnifica
ţ
iilor caracteristice grupului militar,care poate avea un con
ţ
inut militar manifest, o func
ţ
ionalitate clar 
ă
, fiindcoerente cu logica domeniului
ş
i definitorii, în spa
ţ
iu
ş
i timp pentruaceasta. În al doilea rând, înseamn
ă
o transmitere necontrolat
ă
, spontan
ă
aunei cantit
ăţ
i de informa
ţ
ie, în leg
ă
tur 
ă
cu valorile militare, a unor ,,subproduse“ ale culturii militare, care exist
ă
dincolo de valorile oficiale,dar sunt susceptibile de a ac
ţ
iona asupra atitudinilor ulterioare. A
ş
adar  procesul de socializare militar 
ă
nu este omogen. Formalizarea sa extrem
ă
 nu exclude existen
ţ
a unor modalit
ăţ
i diverse de realizare a interioriz
ă
riisemnifica
ţ
iilor universului militar. Al
ă
turi de preluarea valorilor-cheie în procesul de ini
ţ
iere (instruc
ţ
ie, educa
ţ
ie), ceea ce ar contura un ,,model deacumulare“, trebuie s
ă
ne referim la configurarea unor sentimente,atitudini, comportamente, ca urmare a contactului inevitabil al subiectuluicu o serie de persoane ce de
ţ
in un rol sau altul în formarea sa, deci unmodel rela
ţ
ional de transfer sau de identificare,
ş
i în sfâr 
ş
it, la apari
ţ
ia unor atitudini specifice ce
ţ
in pur 
ş
i simplu de personalitatea celui în cauz
ă
,elementele sistemului de norme
ş
i valori militare fiind interiorizate pe unfond individual.Privit dintr-o perspectiv
ă
etapizant
ă
, în procesul socializ
ă
rii militare putem identifica cinci etape care, f 
ă
ă
a se diferen
ţ
ia rigid, se determin
ă
catrepte ale înv
ăţă
rii:a)
 
O etap
ă
de
disponibilizare
fa
ţă
de universul social militar. Originilesale se g
ă
sesc în perioada anterioar 
ă
contactului direct cu armata;
 
 b)
 
 Personalizarea
. În aceast
ă
etap
ă
contactul cu sistemul se realizeaz
ă
  prin figurile-cheie, nu atât prin ceea ce ,,ofer 
ă
“ acestea formal, ci prinmodul în care î
ş
i realizeaz
ă
rolul; procesele de ordin efectiv ocup
ă
un rolimportant;c)
 
 Aprecierea subiectiv
ă 
. Este vorba de o conturare a atitudinii fa
ţă
defigurile-cheie, c
ă
reia i se confer 
ă
, de fapt, o valoare mai general
ă
în raportcu întregul sistem;d)
 
 Institu
 ţ 
ionalizarea
. Se ajunge la o în
ţ
elegere integral
ă
a armatei, alocului s
ă
u în societate. Se realizeaz
ă
capacitatea de a satisface a
ş
tept
ă
rilegrupului printr-un comportament adecvat;e)
 
Valorizarea
. Strâns legat
ă
de institu
ţ
ionalizare, ea permiteconfigurarea unui set de atitudini fa
ţă
de armat
ă
, de normele stabilite, aunui sistem de valori coerent cu etosul militar, a unor aspira
ţ
ii func
ţ
ionale pentru îndeplinirea rolului încredin
ţ
at.Trebuie s
ă
eviden
ţ
iem
intensitatea procesului de socializare
îndomeniul militar. Aceast
ă
caracteristic
ă
este un rezultat obiectiv almodului în care este conceput procesul instructiv-educativ. În perioada deini
ţ
iere, toate secven
ţ
ele programului zilnic au o ac
ţ
iune socializant
ă
 evident
ă
 
ş
i, de asemenea, de izolare a tân
ă
rului de via
ţ
a civil
ă
. Faptulfaciliteaz
ă
, accelereaz
ă
procesul de achizi
ţ
ie a valorilor militare, de,,desprindere“ din vechiul sistem socializant, realizarea într-un grad ridicata conformismului, pentru ca apoi, în etapele urm
ă
toare, obiectivul principal s
ă
-l de
ţ
in
ă
conformitatea.
REZUMAT 
 
Se pot contura cel pu
ţ
in dou
ă
accep
ţ
ii ale conceptului de grup: unamai general
ă
, deci nespecific
ă
, ce desemneaz
ă
orice reuniune, grupare deindivizi, indiferent de natura sau organizarea rela
ţ
iilor dintre membri
ş
iuna specific
ă
unui anumit tip de reuniune a persoanelor, în func
ţ
ie de oserie de parametri.
 
Grupul militar se caracterizeaz
ă
printr-o sever 
ă
separare(organiza
ţ
ional
ă
, axiologic
ă
, psihologic
ă
) de alte structuri. Exist
ă
unansamblu de însemne, de ritualuri, care accentueaz
ă
specificul organiz
ă
riimilitare, care acompaniaz
ă
comportamentul specific al acestui tip desocioorganiza
ţ
ie. Apartenen
ţ
a la grup se define
ş
te în termeni preci
ş
i (ori-ori).
 
O not
ă
specific
ă
a microgrupurilor militare este faptul c
ă
 îndeplinesc simultan dou
ă
func
ţ
ii. Ele sunt, în acela
ş
i timp, grupurieduca
ţ
ionale, în care se realizeaz
ă
procesul insructiv-educativ de preg
ă
tire pentru lupt
ă
, dar 
ş
i grupuri ac
ţ
ionale, preg
ă
tite în vederea execut
ă
rii unor 

Activity (12)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
michellemmFp liked this
Natalia Albu liked this
Lucian Liche liked this
Dana Mohor liked this
Panaiti Olica liked this
morometu liked this
alexutzaburu liked this
voica_alina liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->