Romanitatea romnilor n viziunea istoricilor Elaborai, n aproximativ dou pagini, un eseu despre romanitatea romnilor n viziunea istoricilor, avnd

n vedere: - numirea a doi istorici care au abordat tema romanitii romnilor; - menionarea a dou argumente utilizate de istorici pentru a susine romanitatea romnilor; - prezentarea unui motiv al preocuprii istoricilor pentru studierea romanitii romnilor; - menionarea unei consecine a abordrii temei romanitii romnilor de ctre istorici; - formularea unui punct de vedere referitor la semnificaia studierii romanitii romnilor pentru istorici si susinerea acestuia printr-un argument istoric.

Introducere Romanitatea romnilor este elementul esential al identitatii poporului romn La fel ca celelalte popoare romanice din Europa romnii vorbesc o limba bazata pe latina vorbita n Imperiul Roman. Procesul prin care geto-dacii au preluat limba si cultura latina poarta numele de romanizare. Cea mai intensa etapa a romanizarii a fost cea din perioada stapanirii romane 106-271. Romanizarea a fost puternica si ireversibila. Factorii romanizarii- armata, administratia, urbanizarea dar si colonizarea Daciei cu populatie vorbitoare de limba latina au avut ca efect aparitia populatiei dacoromane. Colonizarea cu populatie vorbitoare de limba latina a fost facuta din motive economice si a avut ca rezultat aparitia populatiei daco-romane. Dupa 271, an in care armata si administratia s-au retras din Dacia, au continuat legaturile cu romanitatea de la sud de Dunare ceea ce a avut un rol important n formarea poporului romn. Etnogeneza romneasca a avut doua etape esentiale: romanizarea getodacilor ce a stat la baza formarii poporului romn si asimilarea elementului migrator de catre populatia romanizata adica a slavilor slav. Asimilarea slavilor a desavarsit etnogeneza procesul de formare a poporului romn. Slavii nu au modificat caracterul romanic al limbii romne dar au imbogatit vocabularul cu toponime si hidronime. Caracterul romanic s-a pastrat- fapt dovedit si de fondul principal de cuvinte 60 % latin. Dupa anul 602 slavii s-au asezat masiv la sud de Dunare, n Imperiul roman de rasarit.La nord de Dunare au ramas intr-un numar mic ceea ce a facut sa fie asimilati de catre populatia romanizata. Etnogeneza romneasc s-a incheiat in secolul VIII. Latina populara s-a transformat in limba romn. numirea a doi istorici care au abordat tema romanitii romnilor; menionarea a dou argumente utilizate de istorici pentru a susine romanitatea romnilor; In primele izvoare medievale- deci epoca Medievala- romnii sunt mentionati cu numele de vlahi, blachi etc.- n secolul X imparatul Vasile al II-lea Macedoneanul intr-o scrisoare i numeste pe romni vlahi. Ideea romanittii romnilor a fost abordata n Evului Mediu si de crturarii umanisti. Principalul motiv era pentru a stavilii expanisiunea otomana ce punea n pericol intrega Europa. Astfel Poggio Bracciolinii si Enea Silvio Piccolomini au afirmat originea romana a poporului romn.

n secolul XVII cronicarii romni precum Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce au sustinut ideea romanitii romnilor aducand dovezi despre originea lor latin si vechimea lor de locuire pe aceste meleaguri. Argumentele utilizate Miron Costin aducea ca argument nsui numele de romni, latinitatea limbiidemonstrata printr-o lista de cuvinte dar si de urmale lasate de romani n fosta Dacie. La sfarsitul secolului XVIII, n conditiile luptei romnilor din Transilvania membrii Scolii Ardelene Petru Maior, Gheorghe Sincai au afirmat originea romana- chiar pura a romnilor- o exagerare voita din dorinta de a obtine drepturi pentru romnii din Transilvania. Asadar romanitatea romnilor era o arma pentru obtinerea de drepturi. Ei mai sustineau si continuitatea elementului romanic la nord de Dunare. n secolul XIX , n Epoca Moderna dezbaterile pe tema romanitatii au continuat. Astfel austriacul Robert Roesler a elaborat teoria imigraionist combatuta de istorici straini si istorici romni. Teoria imigraionist a fost conceputa pentru a raspunde intereselor austro-ungare din secolul XIX. Argumentele lui Roesler erau urmatoarele : romanizarea nu a fost posibila n cei 165 de ani de stapanire roman ; toti locuitorii ar fi parasit Dacia n 271 cand armata si administratia romana s-au retras din provincie ; poporul romn s-a format la sudul Dunarii unde ar fi primit influenta slava si ar fi venit dupa maghiari n Transilvania- adica n secolul al XIII-lea. Teoria imigrationist a aparuse inca din secolul XVIII dar Roesler este cel care o sistematizeaza de aceea se mai numeste si teorie Roesleriana. Teoria lui Roesler a fost combatuta de istoricul romn A. D. Xenopol cu urmatoarele argumente: dovezi arheologice, toponime, hidronime, termeniii crestini de origine latina aduc dovezi incontestabile ale continuitatii dacilor si mai apoi a daco-romanilor. Asadar poporul romn este o mbinare a elementului tracic(geto-dac), roman si slav din care cel roman este predominant si fundamental. n secolul XX, Vasile Parvan aduce noi argumente arheologice prin care demonstreaza ca romnii sunt n cel mai nalt grad si daci si romani. Tot n acest secol au exista si momente n care a fost exagerata influenta slava fara a nega romanitatea romnilor. Acest lucru s-a intamplat n etapa prosovietica.. Dupa 1989-an n care a fost inlaturat comunismul- scrierile istorice au adus un echilibru n problema romanitatii romanilor. Nemaifiind nevoie sa fie demonstrata romanitatea este astazi un fapt istoric ce ofera identitate si autenticitate poporului roman. - prezentarea unui motiv al preocuprii istoricilor pentru studierea romanitii romnilor; Asadar n Evul Mediu umanistii au fost preocupati pentru studierea romanitii romnilor din dorinta de a stavilii expanisiunea otomana ce punea n pericol intrega Europa. Trezirea constiintei contemporanilor n vederea opririi expansiunii otomane n Europa s-a facut prin intermediul acestor scrieri. n acest context interesul pentru statele romnesti a crescut deoarece acestea jucau un rol important n cruciadele antiotomane, afirmatie sustinuta de lupta voievozilor romni mpotriva Imperiului Otoman. Nu ntamplator Stefan cel Mare atribuia Moldovei rolul de poarta a crestinatatii. n secolele XVIII- dorinta de emancipare a romnilor din Transilvania ( recunoasterea natiuniii romne si obtinerea de drepturi) a facut ca prin operele lor membrii Scoliii Ardelene sa afirme romanitatea romanilor, unitatea lor de neam dar si continuitatea de locuire n acest spatiu. n secolul XIXintelectuali romani dar si straini au sustinut teza continuitatii autohtonista , pentru a combate teza imigrationista si implicit a sustine drepturi pentru romani n baza continuitatii de locuire si a latinitatii acestora.

Dupa 1989 motivul preocuparii pentru studierea romanitatii nu mai este decat unul strict stiintific . menionarea unei consecine a abordrii temei romanitii romnilor de ctre istorici;

Una dintre cele mai imporatante consecinte ale abordrii temei romanitii romnilor de ctre istorici este formarea constiintei nationale si realizarea statului romn modern pe baza unitatii de neam si de limba n anul 1859.

- formularea unui punct de vedere referitor la semnificaia studierii romanitii romnilor pentru istorici si susinerea acestuia printr-un argument istoric. Necesitatea studierii romanitatii romnilor vine din aceea ca un popor nu poate exista n istorie fara sa-si cunoasca originea caci altfel nu poate avea identitate si autenticitate. Pe de alta parte romanitatea romnilor a fost utilizata n lupta pentru drepturi a romnilor ardeleni n Transilvania- asa cum au fost n secolul XVIII- scrierile Scolii Ardelene. Astazi- romanitatea ofera identitate poporului romn n contextul diversitatii europene.