A.

Prezentare generala:
Profil :
Mercurul este un agent iritant, inflamator i distructiv a crui aciune este universal asupra organismului. Este unul din cele mai mari i importante remedii homeopatice. Este un remediu cu un mare polimorfism simptomatologic, care permite cu mare greutate s se gseasc o punte de coeren ntre unele din aceste simptome, uneori absolut antagoniste i neateptate. Totodat este unul dintre remediile cele mai schimbtoare, cu cele mai multe agravri la factorii nconjurtori i cu foarte puine ameliorri.

Sursa :
Patogenezia Mercurului a fost fcut pornind de la Mercurius solubilis i Mercurius vivus, dou preparate puin diferite, dar nu n msur s putem face, n practic, o distincie ntre ele, (Kent). Mercurius vivus, sau Mercurul metalic, este un metal alb strlucitor, ca argintul, lichid la temperatura obinuit, extrem de mobil, de unde i numele popular de argint viu. n natur, se gsete rar n form nativ, mai mult n starea de sulfur roie de mercur sau cinabru. Primele trei dinamizri ale remediului homeopatic se prepar prin triturare hahnemannian. Se poate, apoi, trece la dinamizri superioare fie tot prin triturri fie prin procedeul diluiilor obinuite. El poate fi neles mai bine, plecnd de la descrierea aciunilor sale asupra ntregului organism, remarcate n timpul intoxicaiilor accidentale sau tratamentelor mercurice care au dominat terenul n terapeutica sifilisului, in ultimele secole.

Tabloul intoxicaiei cu mercur :

n intoxicaia acut provocat de Mercur, se observ urmtoarele manifestri : - Inflamaie dureroas a tubului digestiv, cu: - stomatit, gingivit, salivaie, fetiditate a halenei,

- faringit, - greuri i vomismente de materii filante i sanghinolente, - diaree sanghinolent de tip dizenteric; - albuminurie, hematurie, anurie, - hemoragii polimorfe, - slbirea contraciilor cardiace, - ncetinirea respiraiei, - sudori reci, vscoase, - colaps. Moartea se produce n 24-30 ore n strile supraacute, n urmtoarele 12-15 zile n cele acute.

Aciunea sa asupra sistemului nervos cerebro-spinal

- agitaie motorie, tremurturi mici ale extremitilor, limbii i buzelor; - chiar paralizii flasce i fr atrofie, cu preferin pentru muchii extensori; - depresie cerebral foarte puternic, ntr-un stadiu mai avansat.

Aciunea sa asupra sistemului nervos vegetativ

n sfera vegetativ Mercurius influeneaz n mod particular tubul digestiv i aparatul urinar ; - n privina tubului digestiv el acioneaz, inflamnd amigdalele, ficatul, intestinul, glandele salivare, pancreasul. - iritaia arborelui urinar, dup o prim faz de excitaie diuretic, determin fenomene inflamatorii cu reducerea sau chiar suprimarea funciilor renale.

Aciuni asupra altor organe i esuturi

n stare acut, Mercurius excit circulaia producnd bufee sanghine ale feei. n intoxicaiile prelungite i profunde, el perturb ntr-att nutriia organismului nct se ajunge la emaciere caectic. El altereaz sngele fluidificndu-l, distrugnd sau deformnd globulele roii, aparnd frecvent hemoragii cauzate de aceste alteraii sanghine i de caracterul ulcerant al inflamatiilor sale. De fapt, toate esuturile sunt atacate de Mercurius: - la nivelul esutului limfatic: adenite acute i cronice. - la nivelul mucoaselor: stri inflamatorii cu catar, mai nti clar apoi muco-purulent;

- la nivelul pielii: erupii variate, acute i cronice, mergnd de la simplul eritem n limfangite, la erupii veziculoase, papulopustuloase, sifiliforme, n timp ce secreia sudoral este extrem de mult crescut. - la nivelul articulaiilor: se manifest de asemenea, n mod particular, iritaia esutului fibros i seros ; - la nivelul esutului subcutanat i al oaselor: se noteaz o stare inflamatorie a esutului celular subcutanat i esutului osos, inflamaia prinznd n special periostul i oasele lungi n toate strile inflamatorii provocate de Mercurius exist tendina producerii de: ==> supuraii; ==> ulceraii ==> necroze. Ca orice metal, determin procese cronice lente i prelungite. Intoxicaia cronic provocat de Mercur red tabloul frapant al diferitelor manifestri ale sifilisului. Acesta pare a fi i aa zisul geniu al remediului, ntruct exist o mare similitudine, pe de o parte, ntre simptomele intoxicaiei cronice i cele ale patogeneziei sale i ntre manifestrile nu numai primare i secundare ci i cele parasifilitice ale centrilor nervoi. Aceast similitudine este subliniat odat mai mult i prin marea modalitate a acestui remediu, agravarea nocturn a simptomelor.

Caracteristici generale clinice

Tabloul clinic al manifestrilor sale inflamatorii acute, de tip scofulos, inclusiv caracterul lor distructiv nc de la nceput, se aseamn cu cele ale terenului ereditar sifilitic. De aceea, influena lui terapeutic antiinflamatorie l indic n acele stri acute n momentul n care inflamaia intr, ca i la Pulsatilla, n stadiul de cociune, dup Aconitum, Belladonna, Bryonia. Trebue menionat i apariia, pe prima scen a simptomelor sale, a hipersecreiei glandelor digestive, n mod special salivaia sa caracteristic, cu gust metalic, un simptom concomitent foarte obinuit al acestui remediu. Ca tipologie, Mercurius corespunde temperamentelor limfatico-nervoase, hidrogenoide, simpaticotonice.

Sindroame dominante
a) Sindromul de astenie cu tremurturi fine;

b) Sindromul sifiloid i scrofuloid : adenite, tulburri osoase, ulceraii; c) Sindromul de hipersecreie general; d) Sindromul anemic; e) Sindromul de inflamaie tisular : abces, flegmon; catar; f) Sindromul oro-faringian : inflamaie; ulceraie, difterie; g) Sindromul dizenteric; h) Sindromul de inflamaie urinar : dizurie, cistit, anurie; i) Sindromul cutanat : erupii veziculo-papuloase, supurante. Aceast enumerare justific afirmaia privind universalitatea atingerilor morbide manifestate de Mercurius, dar i dificultatea stabilirii de repere simptomatologice specifice. Gsim aici persoane: = cu trsturi morale alese, panice i creative, dar i = persoane cu trsturi amorale, josnice, cu impulsii distructive.

Istoria mercurului i geniul remediului :

Materia medical a acestui remediu este extrem de abundent i polimorf, cu simptome ntr-att de variate i opuse pe plan fizic i mental nct apare prea puin coeren ntre ele. Pentru a memoriza i alimenta intuiia noastr privind acest remediu, ar fi binevenite cteva idei de sintez, sau un oarecare fir cluzitor... Paradoxal pentru acest metal care este cu siguran un excelent conductor ! Pentru a atinge acest scop, mai multe ci ni s-au prut posibile i complementare : fiziologia, fizica, chimia, alchimia, astronomia i mitologia, ca mijloace de ptrunde la spiritul remediului, de-a lungul a ceea ce oamenii au descoperit legat de acest subiect al Mercurului, de utilitatea lui, a rolului su n viaa uman i simbolurile pe care el le-a evocat nc din Antichitate. Dup o prim analiz a datelor din diferitele surse, apar eseniale dou cuvinte-cheie pentru nelegerea nucleului Mercur: a.Mercurul transmitor b.Mercurul, corp strin a) Mercurul transmitor-conductor : Termenul de Mercur a fost introdus n secolul VI, de alchimiti, pentru a desemna metalul Hydrargir (Hg) cuvnt grec latinizat semnificnd argintul lichid conferindu-i simbolul celei mai apropiate planete de

Soare. Uimitoarele proprieti ale acestui corp, singurul metal lichid la temperatura obinuit, foarte sensibil la orice variaie fizic a mediului ambiant i de aparen foarte instabil (ca bula de mercur), le-a reamintit rapiditatea i nencetatele salturi sclipitoare pe cer, ale planetei Mercur. Le denumeau, de aceea argint viu. Acest metal greu (z = 80), care este absent n corpul uman, nu exist n stare pur pe planeta noastr, ci sub form de sulfur de mercur sau cinabru (HgS). El posed proprieti foarte originale din punct de vedere fizico-chimic : o foarte slab reactivitate proprie, ceea ce face ca el s absoarb i s transmit foarte uor toi stimulii fizici, cum ar fi variaiile de presiune (de aici folosirea lui la barometre, regulatoare tehnice, joje, etc. ) de temperatur (termometre), sau de diferene de potenial electric (comutatoare, redresoare de curent, etc.) i tot felul de stimuli chimici, conferindu-i puterea de a se amalgama cu toate metalele grele i uoare (termenul de amalgam, la origine, se referea numai la combinarea mercurului cu aurul). Aceast proprietate de transmitor este n analogie cu caracteristicele zeului Mercur al Italicilor, asimilat zeului grec Hermes, dotat cu sandale naripate pentru a se putea ridica i deplasa cu uurin ; el este mesagerul diligent al lui Jupiter, cel care transmitea oamenilor, mesajele zeilor din Olimp, i vice-versa. El este de asemenea zeul cltoriilor (statuile sale jalonau marile drumuri i rscruci romane) i, pe deasupra, zeul negustorilor, al comercianilor. Altfel spus, el reprezint un principiu de legtur, de schimburi i de adaptare. El este unul din simbolurile inteligenei ingenioase i realizatoare care prezideaz comerul. La partea sa opus, el este de asemenea simbolul intelectului pervertit i al respingerii regulilor sociale, i deci zeul protector al celor ce neal i fur. Regsim aceast alternativ n nsemnul caduceei, atribut al lui Mercur, care reprezint confruntarea dintre principiile contrare i complementare, singurul mijloc de a accede la inteligen i la socializare : sus i jos, stnga i dreapta, masculin i femenin, rigiditate i suplee, bine (arborele cunoaterii) i ru (arpele). n acest fel, Mercur, zeu inteligent, este de asemenea i zeul medicinii !...care ajut medicul s neleag, s gseasc un echilibru ntre forele opuse n el, ca n cazul pacientului su, i s se nale reprimnd instinctele sale. b.Mercurul, corp strin : Din punct de vedere chimic, mercurul este total absent n corpul uman. El este foarte toxic; este un caustic distrugtor, n special al parenchimelor. El incearca s se combine, amalgameze, cu toate metalele grele i uoare ale organismului, i n acest fel s perturbe, de fapt s perverteasc practic toate metabolismele (Na, Cl, Cu, S, Pb, Zn, Ca, Mg, Alb, etc.) i aparatele

cele mai nobile (ochi, hematopoiez, muchi, sistem nervos, coagulare, oase, aprare imunitar, etc. ) . n alchimie, ntoarcerea la mercur este intoarcerea la soluie, ceea ce reprezint o regresie total la o stare nedifereniat. Regsim acelai gen de simbolism n medicina chinez, unde mercurul este extras din cinabru, drogul imortalitii, pentru c este constituit din dou corpuri opuse i complementare : sulful i mercurul ; primul este un element de foc, mascul, yang iar cel de al doilea, ap, femela, yin, i deci influenabil i dotat cu o mare plasticitate. In acelai fel, bolnavul Mercurius este influenabil, deschis, hipersensibil la mediul exterior i capabil s se adapteze la situaii dificile, cteodat chiar s aib o contiin elastic, prsind atunci cile moralei.

Copilul Mercurius :
Dup coloratura sa miasmatic, copilul Mercurius va putea evolua n direcii opuse, mercurul avnd totdeauna un dublu sens, datorit faptului c el se poate adapta la orice; = fie n sensul bun, i va fi un realizator pozitiv, la sensul bun pragmatic, cel care nelege totul, n maniera lui Hermes, zeul hermetismului, adic al misterului i artei de a descifra; = fie n sensul ru, i va putea deveni anticonformist, asociabil, mincinos, ho, pervers, anormal, purttor de anomalii luetice, distrugtor moral pentru alii i fizic pentru el (ulcere, carii, patologie osoas, distrugeri parenchimatoase, etc.), abrutizat i stupid. Citm aici comentariile Dr Didier Grandgeorge : Precis datorit mesajului divin, de la proximitatea lui cu soarele, Mercurul are misiunea de a transmite acest mesaj restului umanitii. El are, pentru aceasta, mijloacele, cu curajul su, ndrsneala sa, autoritatea sa, elocina sa. Totui, perversiunea l pndete i, prin egocentrism, el este tentat s deturneze mesajul pentru propria sa folosin. Chiar tipul de delict al Mercurului este delictul iniiatului...foarte precoce n ale zeilor secrete. Mercurius remediu sifilitic, oedipian, va putea s-i ucid tatl (impulsie brusc de a ucide pe cei pe care i iubeste mai mult), odat ce le cunoate mesajul, pentru a-l folosi pentru el-nsui i a manipula pe ceilali cu vrful nasului.

B. Prezentarea simptomelor:
Mercurius solubilis :
Merc. Stri mentale introvertit, nchis n sine, intens emoionabil i suspicios; impulsuri luntrice, violente deseori, idei distructive (s njunghie pe cineva, etc.); impulsul de a ipa; grab, iritabilitate; precocitate; team de: boal, moarte, demen, ntuneric, cimitire, locuri nalte, fantome, oameni; agorafobie, team de srcie (zgrcenie accentuat); rspunde lent, se blbie; anxietate i panic, atacuri de panic cu team puternic de demen; dereglri compulsive (porniri nestpnite, irezistibile, ritualuri, constrngeri auto-impuse); retras, deprimat; impulsuri sinucigae; Generalitati: remediu luezinic; agravare general noaptea; agravare i la frig i la cldur (Nat-c., Ip.); agravare cnd se nclzete n pat; agravare la vreme umed; agravare n aer liber; scurgeri cu miros respingtor; scurgeri suprimate cu agravri consecutive; mare debilitate i slbiciune; agravare general de la transpiraie; sudori nocturne; ptialism nfiare: figur palid, serioas, pielea feei are pete i e translucid ca marmura; Cap: acnee cronic din care se elimin serozitate i puroi, lsnd cicatrici; rinit cronic, rinoree verzuie i arsuri n nas; afte n gur i pe limb; ulceraii bucale i faringiene; otit acut sau cronic; limb amprentat de dini; gust metalic n gur; respiraie cu miros greu, respingtor; salivaie excesiv, mai ales noaptea n pat; gingivit; dureri de dini;

Gt:

faringit acut sau cronic, limb ncrcat i salivaie; adenopatie cervical; pielea gtului i pieptului, n partea superioar, se nroete dup o emoie puternic (Nat-m.);

Gastro-intestinal: dorete pine cu unt, dulciuri, sare; aversiune: dulciuri, sare, anghinare; gastro-enterit acut cu diaree i senzaia de ne-evacuare complet; scaun cu miros greu; colit ulcerat; Uro-genital: -nevoi frecvente de a urina -hemoragie uretral -ulcere ale prepuului i glandului -dureri neptoare, deirante, ovariene -lactaie n timpul menstrelor (nu in sarcin) -Lactaie n locul menstrelor -prurit vaginal cu arsuri nclinaii sexuale intense, uneori pervertite; -ejaculare prematur; -paleativ n cancerul uterin i de sn (Kent) Extremiti: -tremur general, n special al minilor, mai accentuat cnd scrie sau mnnc -secuse musculare, micri convulsive, dezordonate (copii) -folosit n paralizia agitant Tremurturile, slbiciunea, sudorile, fetiditatea, supuraiile i ulceraiile, ca i agravarea nocturn i agravarea la cldur i la frig, constitue ceea ce impresioneaz la acest remediu (Kent) Piele:

eczem; prurit, agravat la cldura patului sau cnd transpir; ulceraii ale pielii, de obicei superficiale i cu tendina de a se extinde; erupii cu miros respingtor, ce las cicatrici; psoriasis; furunculi; erizipel;

Mercurius corrosivus
(Biclorura de mercur) Merc-c. Dei multe dintre caracteristicile remediului Mercurius solubilis se regsesc i la Mercurius corrosivus, acesta din urm se deosebete prin violena manifestrilor, arsurile intense ale excoriaiilor i extensia rapid a leziunilor distructive

Tropism mare pentru: ochi tub digestiv (dizenterie) organe urinare Generaliti: scurgeri care produc arsuri i excoriere; agravare general noaptea; -tenesme; -tendin la ulceraii i hemoragii Cap:

irit cu arsuri intense, lacrimaie i fotofobie; ulceraii ale conjunctivei; faringit sau ulceraii cu arsuri intense i dureri, i dorina constant de a nghii, dei pacientul simte dureri foarte mari cnd nghite; dureri n gt i apsare n gt, agravate de atingeri exterioare; spasme n gt sau n esofag cnd nghite; salivaie; pioree;

Gastro-intestinal:

colit sau dizenterie cu tenesme constante, ncordare care nu relaxeaz nici dup evacuare; diaree cu snge, cu mucus; arsuri la defecaie; diaree cu senzaia c materiile evacuate sunt fierbini;

Uro-genital: cistit cu nevoia puternic de a urina; deseori senzaia nu se amelioreaz dup urinare; tenesme; nevoie constant de urinare; dizurie, arsuri dinspre uretr; uretrit cu scurgeri purulente, arsuri intense i excoriere; fimoz; balanit; Indicaii clinice: Balanit; Boala Crohn; Cistit; Colit; Faringit; Fimoz; Irit; Uretrit. Comparaii: - Canth.: Nevoia de a evacua din intestin i vezica urinar, tenesme, diaree hemoragic, urin hemoragic, arsuri i excoriere; - Merc., Nux-v., Ars.

Mercurius cianatus :
(Cianura de mercur) A fost folosit mai mult n formele maligne de difterie, cu membrane cenuii, rapid propagate n nas i pe o mare suprafa i cu exudaie mai intens i putenic dect la celelalte remedii mercurice. Indicat n ulceraii fagedenice (larg extinse).

Mercurius iodatus flavus :

(Proto-iodura de mercur) Remediu mai mic: Prefer lateralitatea dreapt, mai ales n faringite, dar i n otite, amigdalite, etc. , chiar i pentru dureri nevralgice pe partea dreapt.(de ex. n nevrita braului drept, ntlnit la scriitori: durerea este penibila n repaos sau n camera cald dar se amelioreaz mergnd n aer liber, modalitate proprie numai acestui compus mercuric)

Mercurius iodatus ruber :

(Bi-iodura de mercur) Are preferin pentru partea stng. Remediu esenial pentru amigdalit n stnga sau faringit n stnga, chiar mai folositor n astfel de cazuri dect Lachesis. Ca i precedentul, n cazul ulceraiilor, are o rapid tendin la induraie i extindere (fiind preferat odinioar n terapia cu preparate mercurice a vechilor sifilitice).

Mercurul metalic ( Hg )
Mercurul metalic ( Hg ) se foloseste la termometre, amalgame dentare si unele baterii. Ionul mercuros (Hg+) si cel mercuric (Hg2+) se pot combina cu alte substante chimice, cum ar fi carbonul, clorul sau oxigenul, pentru a forma compusi pe baza de mercur, anorganici sau organici. Toate cele trei forme de mercur sunt toxice in diferite grade. Compusii organici continand mercur se desfac cu timpul si formeaza compusi anorganici; reciproc, mercurul anorganic poate fi convertit de catre microorganismele din sol si apa in compusul organic, mercur metil. Pestii, in special tonul si pestele sabie, pot concentra mercur metil in cantitati mari; aceasta contaminare a pestilor datorata deversarii industriale si ingerarii ulterioare a fost responsabila de epidemia de intoxicatie cu mercur din golful Minamata, Japonia, 1955. Expunerea profesionala la compusii anorganici ai mercurului continua in unele industrii: chimica, prelucratoare de metal, de echipament electric, de automobile si in constructii, ca si in serciile medicale si stomatologice. Expunerea datorata mediului are loc probabil cel mai adesea prin

ingerarea de peste contaminat si prin inhalarea vaporilor generati de amalgamul dentar obisnuit, care contine in mod tipic aproape 50% mercur metalic. Exista, de asemenea, o preocupare prind expunerea datorata apei poile contaminate in zonele cu deseuri toxice incluse pe Lista de Prioritati Nationale, dintre care aproape jumatate contin mercur, si inhalarea de fum provenind de la incineratoarele care ard deseuri contaminate cu mercur. Exista controverse prind riscul semnificativ de toxicitate datorat acestor ultime tipuri de expunere. METABOLISMUL : Mercurul liber nu se absoarbe bine prin tractul gastrointestinal si este excretat aproape complet in fecale dupa ce a fost ingerat; totusi, cand persista, mercurul se volatilizeaza la temperatura camerei in vapori care sunt bine absorbiti de catre plamani. Odata absorbit, mercurul sub aceasta forma este liposolubil, traverseaza bariera hemato-encefalica si placenta, si poate fi oxidat de catre catalaza si peroxidul de hidrogen in clorura de mercur, care este retinuta in rinichi si creier ani de zile. Mercurul liber din sange are o perioada de injumatatire de aproximativ 60 de zile si este excretat in special in urina si fecale. Absorbtia gastrointestinala si cutanata a mercurului anorganic este semnificativa. Supradozele mari distrug barierele gastrointestinale, favorizand in continuare absorbtia. Odata absorbit, mercurul anorganic se desface in mercur metalic si mercuric. Relativ putin din acest mercur traverseaza bariera hematoencefalica; majoritatea este excretat in urina sau fecale, cu un timp de injumatatire de 40 de zile, sau este retinut in rinichi ca ion mercuric. Mercurul organic, in particular metilmercurul, se poate evapora si se supune absorbtiei pulmonare. Formele ingerate (de exemplu, in pestele contaminat) sunt bine absorbite. Doar cantitati mici sunt absorbite prin piele. Mercurul organic absorbit este liposolubil, traverseaza usor bariera hemato-encefalica si placenta, apare in laptele matern si se concentreaza in rinichi si sistemul nervos central. Metilmercurul este acetilat in ficat, excretat in bila, reabsorbit si apoi excretat in urina. Metil mercurul poate fi de asemenea conjugat cu cisteina sau glutation. Numai 1% din mercurul organic este excretat nemodificat in urina. Timpul de injumatatire al compusilor mercurului organic se situeaza in jur de 70 de zile. Expunerea la mercur sub orice forma stimuleaza rinichii sa produca metalotioneina, o proteina care leaga metalele ce ofera o protectie partiala impotriva toxicitatii mercurului.
TOXICOLOGIE CLINICA :

Inhalarea vaporilor de mercur metalic este forma de expunere la mercur care a fost cel mai bine studiata in termeni de toxicitate. Este mai probabil sa apara nivele crescute ale expunerii la locurile de munca unde vaporii de mercur sunt generati prin volatilizarea mercurului metalic indusa la caldura. Tusea, dispneea si

durerea toracica avand caracter de apasare sau arsura sunt simptome comune ce pot fi acompaniate de infiltrate difuze sau de un aspect de pneumonita la radiografia toracica. In cazurile relativ severe pot sa surna sindrom de detresa respiratorie, edem pulmonar, pneumonie lobara, fibroza si descuamarea epiteliului bronhiolar, care uneori pot duce la deces. Inhalarea acuta de vapori de mercur poate cauza de asemenea toxicitate neurologica, manifestata prin tremuraturi (care incep la nivelul mainilor), labilitate emotionala, cefalee si polineuropatie. Expunerea cronica la mercur metalic produce un tremor intentional caracteristic si eretism mercurial, o gama de manifestari incluzand exciilitate, pierderea memoriei, insomnie, timiditate si uneori delirul ce a fost descris la muncitorii cu expunere profesionala in industria palariilor de fetru de unde si expresia nebun ca un palarier\". Dentistii cu expunere profesionala la mercur au rezultate sub cele normale la testele neurocom-portamentale ale tezei motrice, acuitatii zuale, memoriei auditive si zuale si coordonarii oculomotorii. Expunerea la nivele scazute datorate amalgamelor dentare poate fi de asemenea asociata cu reactii imunologice adverse la indizii cu anumite genotipuri ale antigenelor umane leucocitare majore; in acest domeniu este necesara continuarea cercetarilor. Ingerarea acuta de doze mari de mercur anorganic provoaca coroziune gastrointestinala severa cu greata, voma, hematemeza si durere abdominala; pot aparea ulterior insuficienta renala acuta, soc si colaps cardiovascular. Doza letala de mercur anorganic este estimata a fi in intervalul 10-42 mg/kg. Nivele mai reduse de expunere cauzeaza forme mai blande, cu inflamatie gastrointestinala, gingita si pierderea dintilor, hipertensiune arteriala, tahicardie si sindrom nefrotic. Se pot dezvolta simptome similare cu eretismul. Expunerea cutanata indelungata la saruri mercurice poate cauza dermatita exfoliativa. Ingestia de compusi ce contin mercur organic este urmata de diaree, tenesme si formare de cule la nivelul tractului gastrointestinal superior. Doza fatala de mercur organic este estimata la 10-60 mg/kg. Persoanele care au ingerat faina contaminata cu W-(etilmercur)-p-toluensulfonanilida dezvolta bradicardie, alungirea intervalului QT, subdenivelarea segmentului ST si inversarea undelor T. Neurotoxicitatea consecutiva expunerii la mercur organic se caracterizeaza prin: parestezii; tulburari ale vederii periferice, auzului, gustului si mirosului; vorbire ingreunata, insilitate a mersului si membrelor; astenie musculara; iriilitate; pierderea memoriei; depresie. in general, asemenea simptome debuteaza la doze peste 1,7 mg/kg. Aspectele descoperite la autopsie sugereaza ca leziunile la nivelul ganglionilor bazali si al materiei cenusii a cortexului cerebral si cerebelului sunt, in mod special, responsabile pentru aceste simptome. Expunerea la mercur organic, in principal prin ingestia de cereale tratate cu fungicide mercurice sau de peste contaminat, se asociaza, de asemenea, cu un risc crescut de toxicitate fetala. Dupa intoxicatia accidentala cu mercur din 1955, Minamata, Japonia, mamele expuse au dat nastere la copii cu retardare mentala; pastrarea reflexelor primitive; simptome cerebeloase; dizartrie; hiperchinezie; hipersalivatie; atrofierea cortexului cerebral, corpului

calos si cerebelului; citoarhitectura neuronala anormala. Aceasta ultima modificare poate reflecta tulburari in migrarea neuronala in decursul dezvoltarii fetale. Expunerea copiilor la mercur, in oricare dintre formele sale, poate cauza un sindrom particular cunoscut sub numele de acrodinie sau boala roz. Aceasta situatie se caracterizeaza prin eritem, prurit, inflamatie, tahicardie, hipertensiune arteriala, salivatie si transpiratie in exces, iriilitate, astenie, rash morbiliform si descuamarea palmelor si telor. INVESTIGATII DE LABORATOR : Nivelurile de mercur in sange si urina nu trebuie sa depaseasca 180 ninol/l (3,6 /dl) si respectiv 0,7 [imol/1 (15 [ig/dl). Simptomele se pot dezvolta cand nivelurile de mercur in sange si urina depasesc 1 [imol/1 (20 Hg/dl) si, respectiv, 3 [imol/1 (60 /dl). Daca nivelul bazai al mercurului urinar in 24 de ore este scazut, poate fi utila repetarea masuratorii dupa o doza orala unica de 2 g de Succimer, pentru a dovedi incarcatura renala crescuta la pensionarii care au fost expusi intoxicatiei cu mercur la fostul loc de munca; o crestere de peste 20 (ag in urina colectata in 24 de ore sugereaza expunere anterioara. Nivelurile in par pot fi utilizate pentru dozarea expunerii cronice la mercur organic. Disfunctiile neurocomportamentale la copii pot sa apara daca in parul mamei concentratia mercurului depaseste 30 nmol/g (6 (ig/g). TRATAMENT : Ingestia acuta de saruri mercurice poate fi tratata prin provocarea vomei sau prin lavaj gastric. Se pot administra oral rasini cu politiol, pentru a lega mercurul din tractul gastrointestinal. Agentii chelatori cei mai eficienti sunt Dimercaprolul, Succimerul si Penicilamina, care prezinta grupe active mono- si ditiol. Intoxicatia acuta cu mercur anorganic poate fi tratata cu Dimercaprol in doze care nu depasesc 24 mg/kg zilnic, administrate intramuscular in mai multe doze. Tratamentul se imparte in cure de cate 5 zile, separate de cateva zile de pauza. Forma W-acetil a penicilaminei este, de asemenea, utila la doze de 30 mg/ kg zilnic, in doze dizate. Dializa peritoneala, hemodializa si hemodializa extracorporala regionala cu complexare cu succimer au fost utilizate cu un oarecare succes in tratamentul pacientilor cu insuficienta renala. Intoxicatia cronica cu mercur organic este cel mai bine tratata cu W-Acetil

Penicilamina . Descriere :

Mercurul este un metal fluid alb-argintiu intalnit atat in rocile vulcanice si sedimentare, cat si sub forma minereului cinabar (sulfid de mercur). Este neesential pentru procesele biologice si toxic pentru toate organismele. Mercurul si compusii sai au numeroase aplicatii industriale: contoare electrice, termometre, aditivi, conservanti antimicrobieni in vopsele, cosmetice si produse farmaceutice. In mod obisnuit mercurul in forma organica nu este intalnit in mediul industrial. Intoxicatia acuta sau cronica cu mercur afecteaza rinichii, SNC si tractul gastrointestinal. Triada simptomatica in intoxicatia cu mercur este urmatoarea: disfunctii articulare, perturbarea activitatii musculare si ingustarea campului vizual. Expunerea cronica la formele metalice si anorganice ale mercurului determina nervozitate, tremor si iritatia mucoaselor. Intoxicatia cu mercur anorganic este asociata in principal cu efecte periferice: gastroenterita si nefrita tubulara, pe cand expunerea la compusii organici afecteaza in principal SNC, fiind posibile leziuni severe si ireversibile. Intoxicatia cronica cu mercur anorganic este o boala profesionala ce afecteaza in special minerii si muncitorii din topitorii. Cea mai obisnuita sursa neindustriala de intoxicatie cu mercur este consumul de peste contaminat cu metil-mercur. In cazul expunerii profesionale, limita biologica tolerabila (LBT)=10 g/L sau 35

g/g creatinina.
Recomandari : Recomandari pentru determinarea mercurului:

- mercurul in sange: cel mai bun test pentru diagnosticul intoxicatiei cu mercur organic (aceasta forma de mercur este localizata in principal in eritrocite); - mercurul in urina: monitorizarea expunerii la mercur (in special forma anorganica). Pregatire pacient : Pentru evaluarea expunerii profesionale, momentul optim al recoltarii probelor de sange este la incheierea schimbului, la sfarsitul saptamanii de lucru; probele de urina vor fi recoltate inainte de intrarea in schimb. Metoda : Se foloseste metoda spectrometrica cu absorbtie atomica. Pentru cadre medicale : Specimen Cauze recoltat de 1) sange a venos; 2) o proba de urina spontana. coagulat.

respingere

probei

specimen

Recipient de recoltare - 1) vacutainer pentru metale ce contine EDTA sau heparinat de

litiu Cantitatea Prelucrare

ca

anticoagulant; recoltata necesara 1) dupa cat

2)

eprubeta permite vacuumul; nu

pentru 2) este 10

urina. mL.

recoltare

necesara.

Stabilitate proba - probele de sange si urina se pastreaza la temperatura camerei pana in momentul lucrului. Intoxicatie cu mercur : Semnele sunt, in principal, neurologice (tulburari psihice, afectare a cerebelului, cu tremuraturi, deteriorare intelectuala) si renale (insuficienta renala). Se incepe prin cautarea cauzei contaminarii, apoi, la spital, medicul administreaza un antidot ( Dimercaprol, D-penicilamina ), medicament care capteaza si elimina mercurul. Sinonim: hidrargirism.

Mercurul si intoxicatia cu mercur :

Mercurul era cunoscut de chinezii si indienii antici, fiind gasit si in mormintele egiptene (1500 i.Hr.). In China, India si Tibet, mercurul era utilizat pentru a prelungi durata de viata, pentru a vindeca fracturi si a mentine starea de sanatate, in mod paradoxal fata de ceea ce se cunoaste astazi despre proprietatile acestui element. Se spune ca primul imparat al Chinei, Qin Shi Huang Di, este ingropat intr-un mormant ce contine rauri curgatoare de mercur, ce reprezinta miniaturi ale raurilor Chinei. Primul imparat a suferit de dementa si afectiuni ale ficatului, astazi explicate prin otravirea cu pilule ce contineau mercur. Acestea aveau drept scop conferirea vietii vesnice. Grecii utilizau mercurul in unguente, iar egiptenii si romanii il foloseau in cosmetice. Incepand cu anii 500 i.Hr., mercurul era utilizat la confectionarea unor amalgame cu alte metale. A fost intrebuintat pe scara larga in diferite formule de catre alchimisti. In dialectul hindi, cuvantul alchimie are corespondentul rasavatam, care inseamna calea mercurului. Alchimistii il considerau materia primara din care se formau toate metalele. Se credea ca diferitele metale se puteau produce prin varierea cantitatii sau tipului de sulf care se putea adauga mercurului. Se incercau transformari ale diferitelor metale considerate impure in singurul metal pur, aurul, cu ajutorul mercurului. Hg este simbolul chimic al mercurului si vine de la forma latinizata hydrargyrum a cuvantului grecesc hydrargyros, cuvant compus din doi termeni care inseamna apa si argint (argint lichid). Elementul a fost denumit mercur, dupa zeul roman Mercur, printre ale carui calitati se numarau mobilitatea si viteza. Toxicitatea mercurului : Calea de intrare a toxicilor cu mercur poate fi cutanata, digestiva sau inhalatorie, cea din urma fiind forma frecventa de expunere in mediul industrial. Ca mecanism molecular al toxicitatii mercurului, se descrie in principal cel de legare a grupelor sulfhidril din resturi

de cisteina a proteinelor structurale sau functionale din organism, sau fosforilice din fosfoproteine si acizi nucleici. Legandu-se de aceste grupe functionale, nu mai permite formarea puntilor SS disulfidice intre cate 2 resturi de Cys. Astfel nu mai este permisa adoptarea unei conformatii specifice a proteinei pentru rolul biologic pe care il indeplineste. Proteina are o alta structura tertiara, tridimensionala cu mercurul legat decat cea pe care ar avea-o in mod fiziologic. Cu noua conformatie, ea nu isi mai poate desfasura activitatea normal. Asadar, produce inhibitii enzimatice asupra sistemelor fosforilarii oxidative si a citocrom C oxidazei. Blocheaza, de asemenea, transportul intracelular al ionilor de potasiu si transportul monozaharidelor prin membrana. In celula poate interactiona cu alti compusi, inactivandu-se sau biotransformandu-se in compusi mai toxici (de exemplu, se metileaza in organism, formand metilmercurul, compus extrem de toxic). De asemenea, Hg afecteaza si functionalitatea proteinelor de membrana bazala glomerulara, regasite la nivelul nefronului, in tubulii filtranti. Afectarea lor va duce la afectarea nefronilor si a functiei de filtrare glomerulare ce se traduce prin proteinurie severa. Dintre proteinele structurale mai sunt afectate si microtubulinele, care se gasesc sub forma de centuri in membrana celulara, conferindu-i forma, sau a celor care se gasesc la nivelul cililor si flagelilor sau a celor care sunt implicate in separarea cromozomilor in timpul diviziunii celulare. Ionii de mercur afecteaza procesul mitotic din celulele somatice si induc aberatii cromozomiale numerice (aneuploidie), defecte ale cromatidelor. S-a dovedit ca metilmercurul produce rupturi monocatenare in molecula de ADN. In corp, mercurul metalic inhalat sub forma de vapori se poate oxida la nivelul hematiilor, in tesuturile creierului si in tesuturile fetale la Hg2+. De asemenea, ionul Hg2+ se poate reduce la Hg metalic. Hg metalic nu se absoarbe bine din tractul gastrointestinal. Timpul de injumatatire (T) plasmatic este de aproximativ 60 de zile. Cum am mentionat mai sus, traverseaza bariera hemato-encefalica si placenta. Se poate oxida cu catalaza si apa oxigenata la clorura mercurica si va fi stocat la nivelul creierului si rinichilor timp de cativa ani. Compusii anorganici ai mercurului se absorb si din tubul digestiv, dar si prin piele. Doze mari distrug mucoasa gastrica, iar astfel li se imbunatateste absorbtia. O parte din cantitatea absorbita se poate reduce la mercur metalic. Ca ioni mercurici, nu traverseaza bariera SNC, dar se stocheaza la nivelul rinichiului. T plasmatic este de circa 40 de zile. Doza letala este cuprinsa intre 0,5 si 4,0 grame sare. Compusii organici se fixeaza preponderent in hematii, ficat, rinichi si creier. Metilmercurul se elimina si prin par, in concentratii de 100-350 de ori mai mari decat in oricare alt tesut. Produc necroze la nivelul zonelor de substanta cenusie. Compusii organici se elimina prin fecale sau urina, proportia depinzand de tipul radicalului organic. Organismul raspunde intr-o anumita masura pentru a combate sau limita efectele toxice ale metalului intoxicant. Expunerea la Hg in orice stare de oxidare stimuleaza sinteza de tioneine in rinichi. Tioneinele sunt o familie de proteine cu greutate moleculara mica, 3 500-14 000 Da, bogate in resturi de cisteina (cca 30% din resturi) capabile sa lege cel putin 18 metale diferite care se gasesc in organism in mod fiziologic sau xenobiotice. Ele au rol de protectie impotriva stresului oxidativ in celula, de protectie impotriva intoxicatiei cu metale grele si de reglare a metalelor fiziologice. Exista 4 izoforme principale la om.

Sinteza lor este foarte abundenta in nefroni si hepatocite, dar si in enterocite si celule pancreatice. Biosinteza lor este strict dependenta de disponibilul de metale si de unele nemetale provenite din alimentatie si de concentratiile celulare de histidina si cisteina. Mercurul este embriotoxic, producand malformatii grave la nou-nascutii cu mame expuse la acest metal. Studii arata ca sub forma metilmercurului si a clorurii mercuroase, este cancerigen. Tratamentul intoxicatiei cu mercur : Intoxicatia acuta cu vapori se trateaza simptomatic, cu Hidrocortizon administrat intravenos, pentru complicatiile pulmonare. Intoxicatiile prin ingestie se trateaza cu inducerea emezei, efectuarea de lavaj gastric, administrare de substante cu multe grupe tiolice in molecula pentru a complexa mercurul inca neabsorbit din tubul digestiv. Agenti chelanti, cum sunt Dimercaprolul, Penicilamina, Acidul lipoic, Acidul Dimercaptopropan-sulfonic se utilizeaza doar pentru saruri anorganice, fiindca ei indeparteaza Hg doar din plasma, iar Hg din compusii organici se acumuleaza cu preponderenta la nivelul SNC. Tratamentul nu este complet eficient. Chelatoterapia poate dura si cativa ani. Cazuri de intoxicatie cu mercur intalnite in literatura de specialitate Intre 1923 si 1926 s-a initiat un studiu stiintific al intoxicatiei cu mercur, de catre chimistul anorganician Alfred Stock. Cercetatorul s-a intoxicat el insusi cu mercur, impreuna cu colegii din echipa sa, dupa ce au inspirat vapori de mercur emisi de echipamentul de laborator (pompe de difuzie, valve de flotare, manometre) ce continea mercur si care era foarte des utilizat de catre cercetatori. Prin 1971-1972, intr-o zona rurala din regiunea Basra, Iraq, in urma tratarii de catre localnici a culturilor de grau cu un fungicid pe baza de metilmercur, s-au soldat 6530 de cazuri de intoxicatie, dintre care 459 de morti. Pe data de 14 august 1996, Karen Wetterhahn, profesor de chimie la Colegiul Dartmouth, SUA, a varsat din greseala 1 sau 2 picaturi de dimetilmercur pe manusa de cauciuc pe care o purta in timp ce manevra substanta. Cinci luni mai tarziu femeia acuza simptome neurologice specifice intoxicatiei cu mercur. Dupa trei saptamani, in ciuda chelatoterapiei agresive, a intrat in coma si a murit. In 19 martie 2008, Tony Winnet, 55 de ani, cetatean american, a inhalat vapori de mercur dupa ce a incercat sa extraga aur prin procesul de amalgamare din circuitele laptopului sau. 10 zile mai tarziu, barbatul a murit intr-un spital din Oklahoma.

Intoxicatria cu Mercur : ( suferinta unui om intoxicat cu Hg )

Daca nu v-ati rezolvat deja problema, parerea mea este ca suferiti de intoxicatie cronica cu mercur sau alte metale grele. Inainte de orice, incercati sa stopati patrunderea unor cantitati de mercur in organism. Mercurul se gaseste in plombe dentare din amalgam (trebuie inlocuite treptat), peste si fructe de mare, alcool, otet, antiseptice, medicamente chinezesti si/ sau ayurvedice, medicamente alopate care contin thimerosal (sodium ethylmercurithiosalicylate), diuretice, antidepresive, mercurocrom, pesticide, insecticide, oua si pui din comert, acetona, clor, deodorant, vopseluri, baterii, solutiile lentilelor de

contact, gratar la carbune, benzina. Aerisiti foarte bine incaperile de locuit. Verificati daca casa este zugravita cu materiale care contin Pb si Hg. Ajuta: miscarea de tip aerobic; seleniul 50 mg/zi (este general acceptat ca antidot al mercurului); homeopatia, biorezonanta (si pentru diagnosticare si pentru tratament), complexul de vitamine C si E naturale, de provenienta organica; consum suficient de apa; transpiratii (bai fierbinti de picioare) urmate de dusuri si frecatul pielii cu manusa; argila; ulei din seminte de in (prelucrate la rece); macris. Atentie !!!!! Nu e de gluma cu aceasta suferinta! Adresati-va unui specialist in domeniu. Unui foarte bun specialist, ca sa nu va faca mai mult rau decat bine. Daca vreti sa aflati mai multe informatii cautati pe internet: intoxicatii cu mercur, intoxicatii cu metale grele, chelatori, chelation (engleza) etc. Sanatate !!!! Ansamblu de semne si simptome determinate de toxine particulare : Toxidroame Simpatomimetic Anticolinergic Colinergic Opioide Sedative-hipnotice Sevrajul Toxidroame Simpatomimetic Anticolinergic Colinergic Opioide Sedative-hipnotice Sevrajul Simpatomimetice Lupta sau fugi Activarea ? si ? receptorilor Unde se afla acesti receptori? Sistemul Nervos Autonom Simpatomimetice Midriaza Diaforeza (transpiratii abundente) Tahicardie Hipertensiune Murmur intestinal normal sau accentuat Agitatie

Hipertermie Simpatomimetice Cocaina Amfetaminele Efedrina Albuterolul Tratament Racire Benzodiazepine Cum tratam HTA? Toxidroame Simpatomimetic Anticolinergic Colinergic Opioide Sedative-hipnotice Sevrajul Sistemul Parasimpatic Anticolinergic Tahicardie si hipertensiune Hipertermie Midriaza Murmur intestinal diminuat Retentie urinara Halucinatii Anticolinergice Tratament Benzodiazepine pentru sedare Fizostigmina pentru revenirea starii de constienta Protectie anticonvulsivanta Cateter Foley (sonda urinara) Toxidroame Simpatomimetic Anticolinergic Colinergic Opioide Sedative-hipnotice Sevrajul Sistemul Parasimpatic Colinergic SLUDGE Salivatie Lacrimatie

Emisie de urina Diaree Crampe intestinale Varsaturi Colinergic Tratament Suport vital, monitorizarea secretiilor Atropina Pralidoxima Compusi organofosforici Agenti neurotoxici Toxidroame Simpatomimetic Anticolinergic Colinergic Opioide Sedative-hipnotice Sevrajul Opioid Mioza Depresie respiratorie Bradicardie Hipotensiune Letargie Opioide Tratament Suport vital Naloxon Antagonist competitiv pe receptorii opioidelor Se administreaza doze mici pentru a preveni sevrajul Scopul este acela de a imbunatati respiratia Toxidroame Simpatomimetic Anticolinergic Colinergic Opioide Sedative-hipnotice Sevrajul Sedative-hipnotice Coma cu semne vitale normale Sedative-hipnotice Tratament Suport vital Toxidroame Simpatomimetic Anticolinergic

Colinergic Opioide Sedative-hipnotice Sevrajul Sevrajul Sevrajul la opioide Greturi, varsaturi, diaree Diaforeza, piloerectie Sevrajul la sedative-hipnotice Greturi, varsaturi, diaree Instabilitate autonoma, convulsii Halucinatii, delir, tremor Cocaina Impiedica recaptarea NE Complicatii ale consumului de cocaina: IMA Ischemie mezenterica AVC Hemoragie subarahnoidiana 0265/210110 informatii despre toxice