Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
131Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Marea Unire din 1918

Marea Unire din 1918

Ratings:

4.33

(3)
|Views: 23,165|Likes:
Published by clcziprok

More info:

Published by: clcziprok on Dec 04, 2007
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

02/27/2014

pdf

text

original

 
 
Marea Unire din 1918
Acum 89 de ani la Alba-Iulia s-a produs evenimentul mult asteptat timp de se colede catre toata suflarea romaneasca –Marea Unire.Unirea de la 1 decembrie 1918reprezinta evenimentul principal al istoriei Romaniei si totodata realizarea unuideziderat al locuitorilor granitelor vechii Dacii . Ziua de 1 decembrie a devenitdupa evenimentele din dec.1918 ziua nationala a a Romaniei .Alba –Iulia ,faimoasacetate a Balgradului,fusese aleasa de catre Consililul National Roman Central,care avea sediul la Arad ,pentru a adaposti intre zidurile ei reprezentantiipoporului roman din Transilvania ,in cea mai mare zi din istoria acestui popor,pentru doua pricini. La 1noiembrie 1599 Mihai Viteazul ,biruitor la Selinbar,isifacuse intrarea triumfala in Alba Iulia in fruntea unui alai maret.Ea a fostCapitala stralucitului domn in timpul scurt cat el reusise sa savarseasca ceadintai unire Tarii Romanesti . La 1784 ,pe acelasi platou al Cetatii mucenici aineamului ,Horia si Closca ,sufereau supliciul farngerii pe roata ,pt ca avuseseracurajul sa ceara o viata ami buna pentru neamul lor. Amanduoa aceste dateistorice erau adanc sapate in inimile romanilor .Erau 2 etape importante indrumul greu spre mantuire .Aici era locul unde trebuia sa se adune norodul laMarea Unire.
Pregătirea politică a Adunării a întâmpinat dificultăţi. Şedinţele preparatoare dincele două zile, care au precedat Adunarea, au fost foarte însufleţite. Discutându-se textulRezoluţiei Unirii, redactat de Vasile Goldiş, unii susţineau ca Unirea să se facă pe baza proclamăriiautonomiei Ardealului. Tineretul, la care se adăugaseră şi delegaţii sosiţi din Bucovina şiBasarabia, susţineau unirea fără condiţii. Socialiştii, lucrând sub influenţa Budapestei, cereaurepublica şi-şi exprimau temerea de stările politice din vechiul Regat al României. În cele din urmăs-a stabilit o înţelegere, renunţându-se la toate părţile la punctele de vedere prea intransigente şiadoptându-se formula unei autonomii provizorii. Iuliu Maniu a explicat că e necesară o epocă detranziţie, deoarece “nu se poate ca într-o singură zi, sau într-o singură oră, sau într-un momentdat, să punem la o parte o stare de lucruri veche şi să înfăptuim una nouă”. Deci, nu e vorba de apune condiţii la Unire, ci a constata necesitatea unei epoci de tranziţie.
Procesul istoric in urma caruia toate provinciile locuite
de romani s-au unificat in cuprinsul aceluiasistat national, Romania, a fost determinat de trei factori principali: contextul ideologic, politic similitar european, prezenta pe scara larga a sentimentului national in randul populatiei romanesti siactiunea politica decisa a elitelor din Regat si din Austo-Ungaria.Prabusirea militara a Puterilor Centrale si afirmarea principiilor democratice la sfarsitulrazboiului au reprezentat un factor hotarator in evolutia spre ideea unificarii.Prima provincie care s-a alipit Romaniei a fost Basarabia, in martie 1918
 
Imprejurarea a fost favorizata de prabusirea autoritatii Rusiei in zona, ca urmare a revolutieibolsevice.Astfel, in Basarabia, in perioada aprilie – octombire 1917, organizatiile social-politice romanestielaboreaza programe in care cer autonomia Basarabiei. In decembrie 1917 se intruneste Sfatul Tarii,organ reprezentativ al Basarabiei, dominat numeric de romani, care proclama Republica FederativaMoldoveneasca , desemnand structurile de conducere ale acesteia. In ianuarie 1918, Sfatul Tarii estedizolvat, in urma preluarii puterii la Chisinau de catre bolsevici, insa pentru scurta durata, deoarecearmata romana patrunde in oras si restabileste autoritatea Sfatului, care o luna mai tarziu proclamaindependenta Republicii Moldovenesti. Noul stat este amenintat insa de o ocupatie a Rusiei bolsevicesau a nou creatului stat ucrainean. In martie Sfatul Tarii adopta hotararea de unire a Basarabiei cuRomania.
La 1 decembrie 1918 , Adunarea constituanta a romanilor a horât inunanimitate unirea Transilvaniei cu România. Factorul hotărâtor care a dus larealizarea Unirii Transilvaniei cu România a fost lupta activa a muncitorilor,ţăranilor si cărturarilor.Actul unirii Transilvaniei cu România pecetluit la Alba-Iulia, a avut un puternicecou atât in tara cat si in străinătate.
Pregătirea politică a Adunării a întâmpinatdificultăţi. Şedinţele preparatoare din cele două zile, care au precedat Adunarea, au fostfoarte însufleţite. Discutându-se textul Rezoluţiei Unirii, redactat de Vasile Goldiş, uniisusţineau ca Unirea să se facă pe baza proclamării autonomiei Ardealului. Tineretul, lacare se adăugaseră şi delegaţii sosiţi din Bucovina şi Basarabia, susţineau unirea fărăcondiţii. Socialiştii, lucrând sub influenţa Budapestei, cereau republica şi-şi exprimautemerea de stările politice din vechiul Regat al României. În cele din urmă s-a stabilit o înţelegere, renunţându-se la toate părţile la punctele de vedere prea intransigente şiadoptându-se formula unei autonomii provizorii. Iuliu Maniu a explicat că e necesară oepocă de tranziţie, deoarece “nu se poate ca într-o singură zi, sau într-o singură oră, sau într-un moment dat, să punem la o parte o stare de lucruri vechi şi să înfăptuim unanouă”. Deci, nu e vorba de a pune condiţii la Unire, ci a constata necesitatea unei epoci detranziţie.Adunarea de la Alba Iulia s-a ţinut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit 1228 dedelegaţi oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitateromâneşti, apoi episcopii, delegaţii consilierilor, ai societăţilor culturale româneşti, aişcolilor medii şi institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriaşi, ai Partidului Social -Democrat Român, ai organizaţiilor militare şi ai tinerimii universitare. Toate păturilesociale, toate interesele şi toate ramurile de activitate românească erau reprezentate.Dar pe lângă delegaţii oficiali, ceea ce dădea Adunării înfăţişarea unui mare plebiscitpopular, era afluenţa poporului. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zispre a fi de faţă la actul cel mai măreţ al istoriei românilor. Spectacol simbolic şiinstructiv: cortegiile entuziaste ale românilor ce umpleau drumurile spre Alba Iulia se

Activity (131)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Cristiana Stef liked this
Felicia Melnic liked this
Țurcanu Mihail liked this
Octavian Mihaila liked this
Ion Stratan liked this
Vadim Corcescu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->