Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Etica Si Deontologie Profesionala

Etica Si Deontologie Profesionala

Ratings: (0)|Views: 89|Likes:
Published by Roxana Scripcaru

More info:

Published by: Roxana Scripcaru on Oct 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/14/2013

pdf

text

original

 
MORALA SI DEONTOLOGIA
Morala
, etica intima a fiecarui individ poate fi definita ca simtul datoriei bazat peviziunea personala asupra lumii, pe experienta de viata, fiind considerata singurarestrictie admisibila la adresa libertatii unui jurnalist.
Deontologia
, stiinta obligatiilor profesionale, datoreaza conceptul lui Jeremy(1748-1832), reprezentant al curentului utilitarist prin lucrarea sa „Deontologia saustiinta moralei”. Provenind etimologic din 2 cuvinte grecesti:
deon
(ceea ce e just, convenabil) si
logos
(stiinta), deontologia inseamna a cunoaste ceea ce e just,moral. Deontologia tinde spre a fi inteleasa ca un set de reguli pe care un profesionisttrebuie sa le respecte, fie ca acestea isi au originea in morala, fie ca isi au izvorul inreglementari tehnice.
Deontologia prin natura sa este o parte a moralei, in mod particular este moralacare se aplica unei profesii, unei activitati umane, insa prin sfera de aplicare sfarsesteadesea in domeniul dreptului, fiind liantul necesar intre dreptul profesional si morala profesionala, intr-o tendinta tot mai accentuata de a reduce rolul moralei si de a-ltransforma in drept.
PIATA, JUSTITIA SI DENTOLOGIA
„piata” in sine nu este suficienta pentru garantarea unei bune comunicari sociale,in absenta unei reglementari etatice lumea afacerilor nu se preocupa de deotologie.
Reglementarile etatice sunt reprezentate de legile edictate de stat pentru ca mijloacelede comunicare sa asigure un serviciu pentru toate tipurile de public, fiind de asemeneachemate sa impiedice anumite practici. Reglementarile statale ofera si garantiilelibertatii de exprimare, garantii afirmate si aparate si la nivel international (deexemplu: Conventia europeana a drepturilor omului).
Cele 2 domenii , dreptul si deontologia nu trebuie confundate, anumite acte fiindcondamnate atat de drept cat si de deontologie.Mijloacele de comunicare pot cauza prejudicii grave fara a incalca legea, unele acte autorizate de lege pot fi contraredeontologiei si totodata deontologia poate tolera acte ilegale: uzurparea identitatii pentru a dovedi un scandal care aduce o atingere grava interesului general.
Aplicarea legii in materie de presa atrage numeroase „pericole”:
eficacitatea legii depinde de mediul social-politic, putand fi utilizata inmod diferit de cei aflati in acel moment la putere;
toleranta poate alterna cu respectarea literei legii, astfel incat sa reducala tacere opinia publica;
anumite domenii (viata privata) sunt prost definite astfel incat o lege prea vaga sau prea.precisa. nu poate servi scopului pentru care a fost edictata;
1
 
anumite atitudini sociale (fata de sexualitate) evolueaza astfel incat legearisca sa inghete o norma devenita desueta.
CODURI: TIPURI, INTERPRETARE SI APLICARE3.1.-Obiective si istoric
Indiferent ca se numeste cod etic, al onoarei, de conduita sau charta a jurnalistilor, reguli de conduita sau declaratie de principii, adoptarea acestuia nuinlatura insuficienta si nici pericolele nerespectarii sale, intrucat codul etic isi vadovedi utilitatea in momentul in care jurnalistul , subiectului caruia i se adeseaza poseda un simt moral.
Claude Jean Bertrand sublinia importanta si obiectivele codului deontologic:codul informeaza publicul asupra profesiei, semnaleaza faptul ca acesta are reguli deconduita , ii sporeste credibilitatea, protejeaza clientul, creaza si solidaritatea ininteriorul grupului, mentine prestigiul profesiei.Prin emiterea valorilor si principiilor unanim recunoscute Codul ofera un sentiment de securitate, evitand totodatainterventia statului.
Din punct de vedere istoric, codurile s-au multiplicat la inceputul sec.XX subefectul miscarilor progresiste care denuntau abuzurile capitalismului salbatic in presa.
In 1896 jurnalistii polonezi din Galitia si-au redactat o lista de obligatii si auconstituit un tribunal al onoarei.
In 1910, o asociatie a presei din Kansas, S.U.A. a adoptat un cod privitor laeditori si directori, urmand ca in 1924, 6 cotidiene sa aiba propria carta.
Primul cod national a fost cel francez
: Charta indatoririlor apartinandsindicatului national al jurnalistilorfrancezi adoptata in 1918, primul cod internationalfiind cel din 1926, cel al Asociatiei interamericane a presei. Codul onoarei a fostadoptat in 1939 de Federatia internationala a jurnalistilor.
Sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, a determinat o aparitie peste tot inlume a codurilor deontologice. O.N.U. a incercat adoptarea unui cod, refuzat insa deorganizatiile profesionale.
Urmatorul val de interes pentru normele deontologice s-a remarcat in cadrulUnesco la inceputul anilor 70 si ulterior dupa razboiul din Golf (1991).
3.2.-Tipuri de clauze
Desi codurile deontologice prin principiile enuntate vor varia in functie de culturaunei natiuni, regimul politic, ele neputand fi identice in tarile liberale si in tarilecomuniste, musulmane sau budiste, cu toate acestea in continutul acestora se vor regasi cateva reguli fundamentale.Continutul unui cod sintetic ar putea fi rezumat la:-Valori fundamentale : *sa respecti viata; *sa promovezi solidaritatea intre oameni;-Reguli morale generale: *sa nu minti;*sa nu-ti insusesti bunurile altuia;*sa nu provoci simtul suferinta;-Principii jurnalistice: *sa fii competent; *sa nu faci nimic care sa diminueze
2
 
increderea publicului fata de mijloacele de comunicare;*sa i o viziune larga si profunda asupra informarii;*sa oferi o imagine exacta, completa si inteligibiladespre actualitate; *sa deservesti toate grupurile;*sa stimulezi comunicarea, intelegerea intre oameni;*sa acoperi si sa promovezi drepturile omului sidemocratia; *sa contribui la armonia societatii.Clasificarea clauzelor normelor deontologice cunoaste mai multe criterii:
I.-Dupa natura regulilor:
1.-
reguli ideale
: scopul spre care profesionistii trebuie sa tinda (sa nu accepte misiunicontrare deontologiei, sa prezinte intotdeauna mai multe puncte de vedere, sa lupte pentruapararea drepturilor omului etc.).2.-
reguli generale
: reguli valabile pentru toti cetatenii (sa nu falsifice in mod voluntar oinformatie, sa nu accepte avantaje financiare privind publicarea sau nepublicarea unuiarticol etc.).3.-
reguli privitoare la exceptii
: reguli pe care un mijloc de comunicare le poate neglijacand serveste interesului public, cand dezvaluie comportamente antisociale etc.).4.-
reguli controversate
: mijloacele de comunicare trebuie sa puna in discutie tot ceea cevine de la nivel guvernamental sau jurnalistul nu trebuie sa arunce responsabilitateatextelor asupra superiorului.
II.-Dupa functiile mijloacelor de comunicare
1.-
sa observe ceea ce se petrece in jur
: jurnalistul nu trebuie sa cedeze nici unei presiunicare urmareste sa influenteze selectia sau prezentarea stirilor.2.-
sa ofere o imagine asupra lumii
: jurnalistul trebuie sa ofere o imagine exacta aacesteia, sa nu provoace xenofobie, rasism etc.3.-
sa serveasca drept forum
: prin intermediul media sa realizeze comunicare sociala,astfel incat diversele grupuri trebuind sa poata sa se exprime sau sa raspunda atunci candsunt implicate.4.-
sa transmita cultura/sa distreze
.5.-
sa vanda
: este interzisa eliminarea, destorsiunea, inventarea stirilor pentru a face pe placul ofertantilor de publicitate.
III.-In functie de aria de actiune a regulilor
1.-
reguli proprii anumitor mijloace de comunicare
: desi cele mai multe reguli vizeaza jurnalismul scris, acestea sunt recomandabile tuturor categoriilor de mijloace decomunicare in masa: radio-televiziune publica, radio-televiziune comerciale, presa de tipmagazin, edituri etc.2.-
reguli privind un sector de actualitate
: anumitor categorii ce se impun un ansamblude reguli specifice: jurnalistii financiari, reporteri sportivi, reporteri care realizeaza
3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->