Professional Documents
Culture Documents
'-Wra'IV.^
Capitolul V
195
C06ilieru
i oristatu tntmla
in
sd
gdseascd
modalitdtile prin care sd-l ajute pe client sd se examineze gi sd se exprime pentru a putea ajunge apoi la o schimbare pozitivS. in cele ce urmeazd, prezentdm un set de strategii de identificare a atitudinilor gi sentimentelor, cu precizarea cd nu existd o strategie anume func[ionald pentru toti clien[ii gi nici chiar pentru toli consilierii. Ca urmare, consilierul trebuie sd opteze pentru cea mai adecvatd strategie situatiei respective.
1.
clientu
Examinarea gi intelegerea propriilor sentimente de cdtre client apare de la sine Tn situafiile Tn care consilierul clarificd 9i reflectd atitudinile 9i sentimentele clientului aga cum sunt ele exprimate in cadrul gedinlei de consiliere. in asemenea situa[ii, consilierul utilizeazd rdspunsuri (afirmatii) de tipul: - 'Chiar credeti asta?" sau 'Vreti se spuneti asta?" - "Pdreli supdrat" sau "Vd simtiti foarte bine".
Clarificarea 9i reflectarea sentimentelor clientului este foarte utild atunci cdnd sentimentele sale puternice il tmpiedicd pe client sd ia mdsuri in vederea atingerii scopului sdu. De
196
CMETA/I$A
asemenea, o astfel de strategie este indicatd 9i in situafiile in care clientul pare blocat, el fiind incapabil de a face
persoand care poate fi limitatd numai la un mod de compoftament, deoarece rdspunsul ei este dictat, in primul r6nd, de sentimentele sale. Spre exemplu, un p6rinte se va comporta punitiv fa[d de copilul sdu care Tncepe sd vin6 tot mai des cu note mici de la gcoald, pdnd c6nd sentimentele lui de resentiment vor fi clarificate gi exprimate. in general, majoritatea indivizilor care se comportd punitiv (Ti invinovdtesc pe altii, sunt sarcastici etc.) sunt incapabili sd rdspundd in alt mod, p6nd c6nd sentimentele lor de jignire sau supdrare sunt clarificate, exprimate gi reduse in
intensitate.
Consilierul poate sd arate cum s-ar simti el dacd ar fi fost in locul clientului sdu spun6nd: "Dacd m-ar fi tratat pe mine Tn felul acesta, m-ag fi supirat foarte tare". Aceastd strategie este utild, mai.ales in cazul clientilor care sunt incapabili, din diferite motive, sd aib6 un rdspuns emotional adecvat.
."%@.*wtu-@
cauzele pentru care un elev foarte bun incepe sd primeascd note slabe la gcoald sunt resentimentele acestuia fatd de presiunea pe care o resimte din partea pdrintilor. Totugi, consilierul nu poate fi sigur de acest lucru, intrucdt clientul sdu pare a fi un copil docil 9i neutru.
sd
stimuleze la client exprimarea sentimentelor prin modelarea propriei sale reacfii spundnd: "Dacd pdrintii mei ar exercita o presiune aga de mare asupra mea, atunci m-aq infuria foarte tare. N-ag mai line a9a de mult la note mari". Prin utilizarea acestei strategii, consilierul provoacd sentimente adecvate la clientul respectiv, demonstrdnd cum ar reacliona o alti persoand in aceeagi situatie.
1.
Aceastd strategie a fost introdusd de A. Lazarus (1969), ca mijloc eficient 9i util de provocare a sentimentelor clientului ( ). Ea este indicatd indeosebi in cazul clienlilor care refuzd sd-gi dezvSluie sentimentele. Pentru a utiliza strategia cercurilor con@ntrice, consilierul Va desena cinci cercuri concentrice sub forma unei sociograme. Notatia lor se face dinspre interior spre exterior cu litere de la A la E, conform schemei de mai jos:
198
CWieTA/IJ'A
Cercul A
- reprezintd teritoriul
interiorul acestui cerc este un material pe care individul nu-l impdftdgegte nlmdnui.
Cercul
C-
contine gdnduri
gi
sentimente impdrtSgite
prietenilor buni.
Cercul
D-
contine 96nduri
gi sentimente dezvSluite
diverselor persoane cunoscute, cu care se int6lnegte in via[a gi activitatea sa cotidiand. Cercul E - contine acele fapte gi evenimente despre client pe care le poate descoperi oricine.
Dup6 aceea, consilierul ii explicd clientului cd materialul din cercul A contine, de reguld, probleme din urmdtoarele
domenii: sex, supdrare, necinste, probleme financiare gi probleme legate de competenla profesionalS. Continutul acestui cerc este mai mult sau mai pulin acelagi pentru orice persoand. Din asemenea motive, clientul se poate sim[i mai pufin reticent in dezvdluirea sentirnentelor despre aceste probleme, gtiind cE ele sunt TmpirtaEite 9i de alte
persoane.
L99
Cnsilieru
i uistz"tu tn tmld
atitudinilor sale, prin procedeele de confruntare 9i int6lnire. Prin urmare, atunci c6nd consilierul sesizeazd
anumite aspecte compoftamentale sau sentimente la client, de care acesta pare a nu fi congtient, el trebuie sd prezinte observaliile clientului sdu. in asemenea cazuri, consilierul trebuie sd identifice sentimentele clientului gi in acelagi timp, s6 incuraleze exprimarea lor sistematici pe mdsurd
gi
ce ele cresc in
consiliere.
intensitate
pe parcursul gedin[ei
de
ln
200
CMETQII|'A
ei
astfel de cazuri este indicatd strategia propusd de A. Ellis (1966), care constd in examinarea g6ndurilor neexprimate
sau ascunse ale clientului (2). in procesul unei astfel de examindri, consilierul constatd cd clientul sdu are anumite temeri in legdturd cu rezultatele la care se poate ajunge. De regulS, aceste temeri sunt exprimate prin rdspunsuri de tipul: "A9 putea fi respins..."; Ag putea face o gregeald...";
"Cineva s-ar putea sd nu aprobe ce-am f6cut..." etc.
in cele mai multe cazuri, aceste temeri sunt iralionale, ele fiind stimulate de o 96ndire ilogic6. odatd ce clientul identificd lucrul de care se teme, consilierul poate sd-i provoace procesul sdu de g6ndire prin intrebdri de tipul urmdtor: "Care ar fi cel mai rdu lucru care s-ar putea
int6mpla ca rezultat a1...?". Dupd ce clientul identificd acest lucru considerat a fi cel mai rdu, consilierul va continua cu alt gen de Tntrebdri, cum ar fi" 'prin ce anume ar fi acest
lucru at6t de ingrozitor?" ln acest fel se ajunge la exprimarea 9i clarificarea acestor g6nduri, la clarificarea sentimentelor gi TnlSturarea temerilor nefondate ale
clientului.
in
unete cazuri, clientul poate sd nu fie capabir sd se comporte intr-o alt6 manierd din @uza modului in care el
201
Cngilict@
oriatnu, tn rwla
gdndegte despre sine. Dacd are convingerea cd este ceva in neregulS cu el, atunci poate sd se compofte Tntr-un mod care sd corespundd cu ceea ce g6ndegte. Tn asemenea situa[ii, este indicatd strategia confruntdrii clientului cu imaginea de sine. Consilierul il determina pe client sd se
confrunte cu imaginea de sine distorsionatd pentru inlocui apoi cu una mai realistd.
atraclie, totugi fetele ies destul de des cu dumneavoastrS. Spune[i-mi de ce ies ele cu dumneavoastrd la plimbare?".
Prin confruntarea cu imaginea de sine, consilierul i1 ajutd pe client sd-gi dea seama de discrepan[a sau de contradictia dintre sentimentele lui despre sine gi compoftamentul pe
care-l manifestd.
__wruy.
Consilierul ?i cere clientutui
s6
interpreteze conflictul
respectiv printr-un dialog imaginar. La inceput, clientul este incurajat sd discute cu ambele pd4i are propriei sale persoane. Mai int6i va rdspunde acelei pa4i din fiinla sa care vrea sd plece, iar apoi pSrtii care vrea sd rdm6nd.
Dialogul dintre cele doud parti, care are loc la timpul prezent, continud p6nd in momentul Tn care uuna din pa(i c6gtiga in raport cu cealaltS' (3, p. 108). Aceeagi strategie poate fi utilizatd gi atunci c6nd este vorba de o altd persoanS. Clientului i se cere sd ?nceapi dialogul exprim6nd ceea ce doregte 9i ceea ce-i displace la persoana respectivd. Apoi, el devine cealaltS persoana gi rdspunde tocmai la ceea de a spus el mai inainte. Acest
mod de dialogare seruegte nu numai pentru ca clientul sd-gi exprime sentimentele gi opiniile sale, ci el oferd totodatd gi
sentimentelor
Practica propriu-zisd din domenrut consilierii, precum 9i diversele investigalii experimentate au demonstrat ca simpla exprimare a sentimentelor 9i atitudinilor in cadrul gedintelor de consiliere nu duce Tn mod automat la schimbarea acestora. consilierul trebuie sd aleagi 9i sd implementeze o serie de strategii prin care s6-9i ajute clientul pentru" ca acesta s6-9i schimbe atitudinile gi
203
Corcilieru
i uistz?@ inswla
sentimentele indezirabile. Cateva dintre ele le vom prezenta succint in cele ce urmeazd.
poate sd intocmeasc|, impreund cu clientul, o listd a situaliilor care ar produce rezultate satisfdcdtoare pentru client. Pe mdsurd ce clientul va Tndeplini activitdtile
respective, sentimentele sale Se vor apropia din ce
in
ce
mai mutt de starea de fericire. in func[ie de tema specificatS, consilierul Ti poate cere clientului sd repete
sarcina respectiv6 in cadrul gedintelor de consiliere. Acest lucru fi va permite consilierului ca sd-i ofere clientului sdu un feedback 9i, totodatS, sd-i fac6 sugestii care-l vor ajuta s5-9i asigure succesul in afara gedintelor de consiliere.
"Gdndili-vd la o situatie recenti in care ati fost fericit. Recreali-o in plan mintal. Ce condi[ii au produs-o? Ce
204
condilii au mentinuto? cine era cu dumneavoastrd? ce se int6mpla atunci? Petrecefi-vd teva minute zilnic in
aceastd sdpt6mdnd, imagindndu-vd aceastd situa[ie".
la o
gdndire irationalS, dupd care i se cere sd verbalizeze gdndurile care ii apar, Tn timp ce el igi imagineazd scena.
lmediat ce apare gdndul ira[ional, adicd cel bazat pe temeri gi presupuneri nerealiste, intervine consilierut cu cuv6ntul "Stop!", prin care se intrerupe brusc g6ndut respectiv. Dupd ce ?ndeplinegte aceastd comandd, clientului i se cere sd-gi schimbe ordinea 96ndurilor sale. Acest proces este continuat gi repetat cu vizualizarea diverselor situalii p6n6 in momentul in care clientul Tgi poate schimba, cu ugurinld, la comand6 direclia 96ndurilor sale.
Dupd ce tehnica de stopare a g6ndirii a fost demonstrat6 gi practicatd in cadrul gedin[elor de consiliere, se cere clientului s-o continue, cu referire la aceeagi situa[ie, zilnic in afara procesului de consiliere. Spre exemplu, dacd clientul se g6ndegte frecvent la nigte gregeli din trecut, el va instruit de eitre consilier ca s6 se opreascd, sd-gi schimbe diredia gdndurilor sale gi sd se concentreze pe
fi
205
C06iliau
urintatu tn tmld
situalii orientate spre prezent. Cdnd consilierul constatd cd s-a ajuns la stdp6nirea unei astfel de situatii, atunci, impreund cu clientul, va utiliza aceeagi procedurd pentru a stopa 9i alte g6nduri iralionale. Spre exemplu, clientul poate gdndi cd el gregegte tot timpul, consilierul Ti va stopa acest gdnd gi-l va determina pe client s5-gi spund cd el are dreptate tot timpul. Aceastd strategie elimind gdndirea negativd gi o inlocuiegte cu idei constructive, orientate spre
realitate.
fie pentru el insugi, fie pentru ceilalti. De multe ori, un asemenea client nu congtientizeazd consecintele
destructive ale comportamentului sdu. Tn asemenea cazuri, consilierul trebuie sd apeleze la strategia de identificare a rolului, care constd in punerea clientului sd se identifice cu linta propriului sdu comportament. Spre exemplu, in cazul unui copil care stricd anumite lucruri apa(in6nd celor dragi, consilierul ii va cere sE se vizualizeze pe sine in postura colegului cdruia i-a stricat obiectul respectiv. se cere clientului s6-gi imagineze tot ce ar simli el dacd cineva i-ar fi
in
strategii, consilierul pune intrebdri de genul: "Cum ar fi dacd altcineva !i-ar face lie aga ceva?"; "Ce ai face tu in aceeagi situalie sau Tntr-o situalie similarS?" etc. H. Hackney 9i Sh. Nye (1973) ne oferd un exemplu sugestiv, apdrut intr-o gedinld de consiliere in grup: O studentd a prezentat in cadrul gruprJui de intdlnire problema ei legatd de ideea de a termina sau nu rela[ia cu prietenul ei. Ea a primit imediat
__wruM*
sfaturi de la ceilalli membri ai grupului, dar a fost incapabild
sE
conducdtorul grupului, folosind strategia de identificare a rolului, a intrebat-o: "Dacd altcineva ar fi in aceeagi situalie ca tine, ce i-ai spune acelei persoane?" (apud.3, p. 111).
?n raporturi de complementaritate: atitudinea este un compoftament viftual, iar comportamentul, la rdndul s6u, este o atitudine explicitd" (7, p. 21). De regul6,
comportamentul exprimi atitudini multiple, el fiind rezultatul configuraliei totale atitudinilor. De asemenea, in compoftament mai sunt implicate motivele, cu rol de suport energetic, scopurile, modele mentale care prefigureazd gi orienteazd anticipat compoftamentul.
gi
C06iliau
wistatu ?n tula
ca el se gtie ce anume s6 facA in vederea remedierii situaliei in care se afl6. De multe ori, clientul nu vede legdtura dintre comportamentul lui gi atitudinile sau
sentimentele sale, dintre comportamentul lui gi consecinlele acestui compoftament. Spre exemplu, copilul poate spune: "Nimeni nu md place la gcoald". Totugi, el nu este capabil sd vadd faptul cd modul lui de a rdspunde celorlalti copii produce aceastd situatie. Pentru a rezolva o astfel de problemS, consilierul trebuie sd recurgd la anumite strategii, prin care sd-l ajute pe client ca sd-gi identifice compoftamentul care trebuie schimbat. in continuare, ne vom ocupa de analiza acestor strategii.
3.7
Vizua liza
rea
ro lu lu
Deseori, clientul poate descrie cum i-ar plScea sd fie, dar el nu poate identifica lucrurile pe care i-ar place sd le fac6. Dupd opiniile practicienilor din domeniul consilierii,
congtientizarea clientului Tn asemenea cazuri poate fi grEbitd prin folosirea strategiei de vizualizare a rolului. in cazul utilizdrii acestei strategii, consilierul ii cere clientului si se gdndeascd la o persoand pe care o cunoagte, o admird 9i o respectd, adic6 la o persoand care reprezintd descrierea modului in care i-ar place lui sd fie. Apoi, i se cere sd facd o listd cu lucrurile pe care persoana respectivd este capabilS sd le facd gi cu tipurile de actiuni pe care aceastd persoand le-a fdcut in situa[ii diferite. Dupd aceea, i se spune clientului sd se vizuahzeze pe sine ca fiind persoana respectivd. Este instruit s5 descrie modul in care se simte gi sd specifice compoftamentele pe care le are Tn
208
CM)eTAI$A
timpul procesului de vizualzare. clientul este incurajat si incerce aceste compoftamente at6t in timpul gedinlelor de consiliere, c6t 9i in afara lor.
variantd a acestui exerci[iu o constituie recrearea scenei, in care consilierul ii cere clientului sd recreeze g - 4 situafii memorabile legate de problema cu care se confruntd. in esen[d, consilierul Ti propune clientutui sd se vizualizeze pe sine in situatiile respective gi sd descrie apoi acele situalii la timpul prezent. spre exemplu, in cazut unui ctient care se pldnge de faptul cd are o stare de disconfort psihic atunci
cdnd este Tn centrul aten[iei, i se cere sd recreeze 9i s6 descrie mai multe scene in care s-a sim[it bine atunci nd a fost in centrul atenliei grupului (grup de prieteni, clasd de elevi, alte situatii). Apoi, consilierul ii va cere clientutui sd continue acest mod de vizualizare zilnic, in afara procesului
de
recrearea scenelor semnificative reprezintS gi un mod de a identifica tipurile de condilii care menlin starea clientului.
deopotrivd, clientului
9i consilierurui posibilitatea de
209
C&E;lier@
ariata,?u tn tula
congtientiza lucrurile pe care clientul le face 9i care au ca rezultat situatia nedoritd in care el se afld temporar.
Un alt mod de a obline acelagi gen de informa[ii constd in ai cere clientului sd facd inventarul unei zile obignuite din
viala sa. Clientul trebuie sd treacd in revistd una sau mai multe zile 9i sd descrie, pe scuft, lucrurile concrete pe care fe face gi activitalite in care se angajeazd. Acest exercitiu il va ajuta pe client sd vadd mai clar modul in care actiunile
sale contribuie la rezultatele nedorite.
Practica muncii de consiliere ne aratd c6 exista clienti care Tgi pot identifica compoftamentele, dar care au dificultdti Tn
il
au
ac[iunile lor asupra altor persoane. Cu acest tip de client, strategia cea mai adecvatd constd in a-l pune sd numere de cdte ori se angajeazd intr-un anumit comportament Tn timpul unei secvente de timp (o or5, o zi etc).
ultimul timp, are diverse cefturi cu prietenul ei gi se Tntreabd ce sd faci pentru a evita aceste disculii. Consilierul poate juca rolul prietenului 9i ii poate cere clientei'sale sd interpreteze cea mai recent6 ceaftd. Proced6nd in acest mod, consilierul poate examina
in
210
_._w_rye*
interacliunile verbale care apar
compoftamentele legate de aceste dispute. O modalitate eficientd in cadrul acestei strategii o constituie inregistrarea video gi revederea materiatului, cu rolurile inversate. Ea permite clientului sd identifice, intr-o manierd mai obiectivS, at6t compoftamentele sale adecvate, c6t gi pe cele neadecvate. spre exemplu, dac6 un client spune c6 are dificultati Tn a realiza int6lniri cu fetele, consilierul il poate ?nregistra video in timp ce et interpret eazd o convorbire telefonicd cu o fatd pentru a obline o Tntdlnire potenliald. in timp ce privegte inregistrarea, clientul igi poate evalua comportamentul prin care cere o int6lnire. Acest lucru ii d6, de asemenea, consirierului posibilitatea de a discuta gi modela alte comportamente mai adecvate, pe care clientul le-ar putea pune in practicd, iar apoi sd le evalueze.
9i
poate
identifica
de
schimbare
qi ellminare a
unor
izolat, fala de alte strategii 9i tehnici sau separat de relalia de consiliere, s6 fle eficientd. Consilierea devine mai eficientd, in mdsura Tn care sunt folosite mai multe strategii impreund gi relalia consilier-client este bazatd pe respect 9i
pe mdsura
Bibliografie
Blackham,
Armando Editore,1974
Hackney, H.; Nye, Sh., Counseling Strategies and Objectives, New Jersey: Pretince-Hall, Inc.,
Englewood Cliffs, 1973
Lazarus A., The lnner Circle Stategy: ldentifying Crucial Problems, in Krumboltz, J., Thoresen, C.(eds), Behavioral Counseling: Cases and Techniques, New York: Holt, Rinehaft and Winston, Inc. 1969 Skinner, B. F., Science and Human Behavior, New York:
The Macmillan ComPanY, 1953 Skinner, B. F., Beyond Freedom and Dignity, New York: Alfred A. KnoPf , 1971
Tomga, Gh., Strategii de schimbare a comportamentelor indezirabile la elevi (l), in invS!6m6ntul primar, nr. 1,
1
998
Tomga, Gh.," Consilierea gcolard Tn inv6tSmdntul primar, in lnva(am6ntul primar, nr. 1 9i 2, 1997.
224