Aiud însângerat3
Prefa
ţă
Cu mult înainte de a-l cunoa
ş
te pe Grigore Caraza, auzisem despre el ca despre o persoan
ă
deosebit
ă
: un om de o rezisten
ţă
surprinz
ă
toare la toate suferin
ţ
ele
ş
i ispitirile vie
ţ
iide închisoare, un fel de legend
ă
vie, mai ales dup
ă
ce s-a aflat c
ă
refuzase s
ă
ias
ă
dinînchisoare la termen.A
ş
putea spune, f
ă
r
ă
s
ă
exagerez, c
ă
Grigore devenise mai mult decât o persoan
ă
,devenise un adev
ă
rat concept al dârzeniei în fa
ţ
a sistemului de represiune comunist
ă
exercitat
ă
în închisori. Fire
ş
te, aceast
ă
dârzenie nu se exprima numai împotriva violen
ţ
eifizice
ş
i verbale, ci
ş
i împotriva ispitirilor, a
ş
a cum am spus mai sus, fiindc
ă
închisoareanoastr
ă
nu a fost lipsit
ă
de astfel de ispitiri.Cu viclenie, Securitatea uza de tot felul de mijloace de persuasiune, de promisiuni, desensibilitatea noastr
ă
ş
i de sentimentalismul nostru pe care, cel mai adesea, deten
ţ
iunea îlexacerba pân
ă
dincolo de m
ă
sura normal
ă
. Se promitea libertatea, întâlniri cu familia, sespecula sentimentul patern vorbindu-ne de ging
ăş
ia copiilor no
ş
tri sau de faptul c
ă
familiaeste întristat
ă
pentru c
ă
noi refuz
ă
m reeducarea pentru a merge mai curând la ei, un
ş
ir întreg
ş
i bine organizat în sistem pentru a lucra asupra sufletelor noastre
ş
i a submina refuzul nostrula compromis.În istoria spiritual
ă
a sufletului nostru, sub presiuni variate, unii au cedat. Oameni careau sus
ţ
inut moralul altora în timpul violen
ţ
elor au c
ă
zut sub povara promisiunilor care au lovitîn punctele lor slabe. Aceste ispite au devenit eficiente din momentul în care guvernul lui Dej,sub presiunea organismelor interna
ţ
ionale la care dorea s
ă
adere
ş
i s
ă
fie primit, a ini
ţ
iatcompromiterea tuturor
ş
i, mai cu osebire, a personalit
ăţ
ilor din închisori.Lovitura cea mai grea a fost dat
ă
atunci când Securitatea, ob
ţ
inând declara
ţ
iile dedesolidarizare ale unora, chiar i-a pus în libertate. Se p
ă
rea deci c
ă
, de data aceasta, promisiunea era îndeplinit
ă
, ceea ce era o în
ş
el
ă
ciune, fiindc
ă
, prin compromis sau refuz, înmod egal, toat
ă
lumea trebuia s
ă
ias
ă
din închisoare, în cele din urm
ă
. Dar Securitateadispunea de libertatea de a amâna eliberarea celor înd
ă
r
ă
tnici pân
ă
la termenul final promisEuropei de rezolvare a deten
ţ
iunii politice.Unii, chiar dintre cei tari au c
ă
zut; mul
ţ
i dintre cei mai slabi au rezistat. NumaiDumnezeu cunoa
ş
te limitele rezisten
ţ
ei sufletului uman. Rezisten
ţ
a materialelor la diferitefor
ţ
e de trac
ţ
iune, presiune sau r
ă
sucire este binecunoscut
ă
ş
i precizat
ă
; sufletul omenescscap
ă
oric
ă
rui calcul
ş
i oric
ă
ror predic
ţ
ii.Grigore Caraza a rezistat f
ă
r
ă
compromis violen
ţ
ei, perfidiei, promisiunilor, tenta
ţ
ieisentimentalismului. Nimic nu l-a mi
ş
cat, nimic nu l-a îndoit, nimic nu l-a frânt. Cartea lui pare uneori o simpl
ă
în
ş
iruire de evenimente expuse într-un stil direct, f
ă
r
ă
a c
ă
uta efecteliterare, f
ă
r
ă
subtilit
ăţ
i simbolice, de parc
ă
ş
i-ar povesti lui însu
ş
i o istorie de necrezut
ş
i totu
ş
ireal
ă
. El nu are o legend
ă
. El are numai istorie factual
ă
, crud
ă
, str
ă
b
ă
tut
ă
de momente deînver
ş
unare împotriva nedrept
ăţ
ii
ş
i de sentimente ginga
ş
e.Dar, în cea mai mare m
ă
sur
ă
, Grigore a fost un fel de paznic al neplierii, o sabie ademnit
ăţ
ii adev
ă
rului, care a lovit necru
ţă
tor în neadev
ă
r, în bestialitate
ş
i în la
ş
itate. Uneoricu prea mult
ă
necru
ţ
are.Via
ţ
a nu a fost prea milostiv
ă
cu el nici dup
ă
ie
ş
irea din închisoare, nici dup
ă
emigrareaîn Statele Unite. Dar niciodat
ă
nu a uitat c
ă
datoria lui era s
ă
nu înceteze lupta împotriva celor care au inventat iadul bestialit
ăţ
ii de la Pite
ş
ti, iadul ispitelor de la Aiud sau Gherla, iadulsuspiciunilor de dup
ă
decretul general de gra
ţ
iere, iadul mizeriei de dup
ă
evenimentul din1989
ş
i toate iadurile care ne m
ă
nânc
ă
sufletele, în toate modurile, pân
ă
ajungem la buza
Add a Comment
apologetleft a comment