Coperta de Vasile-Socoliuc ISBN - 973-48-1014-6 EXPRESIL.. EXPRESII Dictiouarul roman-francez de expresii se adreseazA tururat locutarilor de limba francezi si in special celor care doresc si se perfectioneze in cunoagterea si folosirea acesteia, gi care pornind de la un nivel mai Tidicat, tree de la competengi la performang’, una din componentele acestui salt lind stipinirea @ ceea ce este profumd specific in fiecare limbs, fondul et idiomatic, patrimoniul ei de expres Expresiile verbale sint sinlagme exprimind o idee, compuse dintr-un ‘grup nominal de elemente lexicale sudate futre ele, dintre care wanl principal gi un verh care le vehiculeaz4. fn dictionarul de fatd expresiile sint ordonate alfabetic dupa verb (unde nu s-au luat in considerare gi formele diferentiate prin distez& pronominala, folosirea proaumelui sau forma uegativa); pentru acelagi verb expresiile stat ordouate alfabetic upa clementut lexical principal al grupulti nominal, tndicele de la finele dictionarului cuprinde, ordonate alfabetic, elementele principale ale grupurilor nominale intrind in alcituirea expresiilor yi indicé verbul care le vehiculeazi. Exptesiile pot fi studiate intraligual, din punct de vedere al mecanis- malui de formare, al evoluties, al loculti lor in tmbogitirea, nuantarea dar aceastit inventariere, ordonare gi explicare este specificl unei culegert si uu unui dictionar. Expresiile sint denotate, cind sensul lor exprimA direct ideea; ele sint conotate, figurate, idiomatice, cind elementele lor lexicale isi piert 5semnificatia propri¢ in favonrea tnei semnificatii globale, care nu mai sste insh suma semnificatilor partiale. Apare astfet o posibili mulipli- care a cimputilor semantice: expresic DENOTATA: oat da: pra peste ‘cap Moificarea formei verbului, sau interventia unor elemente lexicale suplimentare care se pot insera in expresie, pentru cl sudura clementelor ci se arathIabild in acest caz, multplicd in alt mod cimpurile semantice: [BER rark tsceat ‘Apaliza interfinguali a expresiilor priveste transferarea dito limbi ‘fn alta a aceleiagi idei prin expresii specifice ficcdrei limbi. tn unele cazuri transferarea este ditecth, literal: .,a Ina taurul de coame = .sprendre le taureaus par kes cores". fn alte cazuri transferarea este tot dipectK dar formularea este specifick ficcirei limbi: ,,a face (0) baie, (un) dug" = ,,prendre un bain, une douche", ,,a disenta de in égat In egal = ,tralter de puissance & puissance", ,,a se dx din dramul cuiva = lalsser la voie libre, .n cere souze = fore des excuses". nsk im cazul expresiilor idiomatice transferarea directh si mai ales titeralé a unci expresii dintr-o limb&, duce Ia formuliti absarde, inexis- tente in limba cealalt: transferarea cocrentl trebuie si fie deci 0 echi- vvalare de sens. Ca in schema