Jo n tua
rt ill
1
John Stuart Mill
Utilitarismul
Traducere: Valentin Mure
ş
an
2
Capitolul I
Considera
ţ
ii generale
1
(X: 205)
Pu
ţ
ine dintre elementele ce caracterizeaz
ă
starea actual
ă
a cunoa
ş
terii umane suntmai departe de a
ş
tept
ă
rile noastre
ş
i mai semnificative pentru situa
ţ
ia de înapoiere în carelânceze
ş
te specula
ţ
ia asupra celor mai importante subiecte, decât infimul progres înregistrat însolu
ţ
ionarea controversei privitoare la criteriul corectitudinii (
right
)
ş
i incorectitudinii (
wrong
).Din zorii reflec
ţ
iei filosofice, problema lui
summum bonum
sau, ceea ce e acela
ş
i lucru, problema fundamentului moralit
ăţ
ii, a fost socotit
ă
drept cea mai important
ă
chestiune a gândiriispeculative; ea a preocupat min
ţ
ile cele mai dotate
ş
i le-a divizat în secte
ş
i
ş
coli care s-au luptatcu vigoare unele cu altele.
Ş
i iat
ă
c
ă
, dup
ă
mai bine de dou
ă
mii de ani, acelea
ş
i discu
ţ
iicontinu
ă
, filosofii sunt alinia
ţ
i sub acelea
ş
i drapele de lupt
ă
ş
i nici gânditorii, nici oameniiobi
ş
nui
ţ
i, nu par s
ă
fie mai aproape de întrunirea unanimit
ăţ
ii cu privire la acest subiect decât afost tân
ă
rul Socrate pe când îl asculta pe b
ă
trânul Protagora
ş
i sus
ţ
inea (dac
ă
dialogurile luiPlaton se bazeaz
ă
pe o conversa
ţ
ie real
ă
) teoria utilitarismului împotriva moralei populare a a
ş
a-zisului sofist.
2
E adev
ă
rat c
ă
o confuzie
ş
i o incertitudine asem
ă
n
ă
toare, iar în unele cazuri un dezacordsimilar, exist
ă
cu privire la primele principii ale tuturor
ş
tiin
ţ
elor, neexceptând-o pe aceea care esocotit
ă
cea mai cert
ă
dintre ele – matematica, f
ă
r
ă
ca aceasta s
ă
afecteze prea mult, ba chiar, îngeneral, f
ă
r
ă
s
ă
afecteze deloc, credibilitatea concluziilor lor. Anomalia nu e decât aparent
ă
;explica
ţ
ia ei st
ă
în aceea c
ă
, de regul
ă
, corpul doctrinar al unei
ş
tiin
ţ
e, privit în toate detaliile lui,nu e dedus din, nici nu depinde în ce prive
ş
te dovedirea sa empiric
ă
de, ceea ce se cheam
ă
principiile ei prime. Dac
ă
nu ar fi a
ş
a, nu ar exista
ş
tiin
ţă
mai precar
ă
sau ale c
ă
rei concluzii s
ă
fie mai insuficient întemeiate decât algebra, care nu-
ş
i deriv
ă
nici una dintre certitudinile sale dinceea ce se pred
ă
îndeob
ş
te înv
ăţă
ceilor sub numele de elemente ale sale, c
ă
ci acestea, a
ş
a cumsunt formulate de unii dintre cei mai eminen
ţ
i dasc
ă
li, sunt tot atât de pline de fic
ţ
iuni precum edreptul englez
ş
i de mistere precum teologia. Adev
ă
rurile acceptate în ultim
ă
instan
ţă
ca principii prime ale unei
ş
tiin
ţ
e sunt, de fapt, rezultatele finale ale analizei metafizice aplicate asuprano
ţ
iunilor elementare familiare acelei
ş
tiin
ţ
e; iar rela
ţ
ia lor cu
ş
tiin
ţ
a în cauz
ă
nu e aceea dintrefunda
ţ
ie
ş
i edificiu, ci aceea dintre r
ă
d
ă
cini
ş
i copac: r
ă
d
ă
cinile î
ş
i pot îndeplini sarcina la fel de bine chiar dac
ă
nu sunt niciodat
ă
dezgropate
ş
i scoase la lumin
ă
.
(X: 206)
Dar cu toate c
ă
în
ş
tiin
ţă
adev
ă
rurile particulare preced teoria general
ă
, contrariul ar fi de a
ş
teptat în cazul unor arte practice cum sunt morala sau legisla
ţ
ia. Orice ac
ţ
iune e f
ă
cut
ă
în vederea unui scop
ş
i pare firescs
ă
presupunem c
ă
regulile de ac
ţ
iune trebuie s
ă
-
ş
i împrumute întregul lor specific
ş
i culoare dinscopul pe care îl servesc. Când ne angaj
ă
m s
ă
întreprindem ceva, s-ar p
ă
rea c
ă
primul,
ş
i nuultimul lucru de care avem nevoie e o concep
ţ
ie clar
ă
ş
i precis
ă
cu privire la ce anume urm
ă
rim.Putem considera c
ă
un test al corectitudinii
ş
i incorectitudinii trebuie s
ă
reprezinte mijlocul de astabili ceea ce e corect sau incorect
ş
i nu s
ă
fie o consecin
ţă
a stabilirii prealabile a unuiasemenea lucru.
3
Dificultatea nu e evitat
ă
prin apelul la populara teorie a unei facult
ăţ
i naturale, a unui sim
ţ
sau a unui instinct care ne-ar spune ce e corect
ş
i incorect. C
ă
ci - în afar
ă
de faptul c
ă
existen
ţ
aunui asemenea instinct moral este ea îns
ăş
i o chestiune disputat
ă
- cei ce cred în el
ş
i au anumiteambi
ţ
ii filosofice, au fost obliga
ţ
i s
ă
abandoneze ideea c
ă
acest instinct ar discerne ceea ce ecorect sau incorect într-un anume caz particular la fel cum fac celelalte sim
ţ
uri ale noastre când
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Recommended
More From This User
Notes
Load more
