Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
ACTIVITATEA „SOCIETĂŢII LITERARE GRECO-DACICE”

ACTIVITATEA „SOCIETĂŢII LITERARE GRECO-DACICE”

Ratings: (0)|Views: 27|Likes:
Published by Lucrari de licenta

More info:

Published by: Lucrari de licenta on Oct 23, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/12/2014

pdf

text

original

 
http://lucraridelicenta.blogspot.com
C
APITOLUL
II
A
CTIVITATEA
„S
OCIETĂŢII
 
LITERARE
 
GRECO
-
DACICE
 
ÎN
 
PERIOADA
 
1810-1812Procesul de formare al acţiunilor în Balcani şi în Sud-Estul Europei adecurs lent. Fapt îngreunat de condiţiile specifice în care popoarele din peninsulă au fost nevoite să-şi ducă lupta de eliberare
1
. De aceea, şi curenteleideologice formate în general sub influenţa ideilor apusene au căpătat anumitetrăsături particulare acestor spii dar, în aceli timp, şi caracteristicicircumstanţiale pentru fiecare popor în parte.Cei dintâi care au pornit pe drumul deşteptării naţionale şi al formăriinaţiunii au fost grecii
2
. Demersul elen a suferit modifiri pe parcurs.Demersul elen a suferit modificări pe parcurs. Evenimentele din 1789 dinFranţa au dezrădăcinat realităţi din Răsăritul Europei. Dacă până la aceastădaactivitatea de culturalizare a societăţii greceşti se afla sub atentacoordonare a Patriarhiei constantinopolitane
3
, dughilotinarea regeluiLudovic al XVI-lea lucrurile s-au schimbat radical.Primii paşi au fost făcuţi încă de la jumătatea secolului al XVIII-lea decătre „diaspora” greacă
4
ce a menţinut strânse contacte cu patria. Nucleele
1
Stăpânirea otomană a îngreunat procesul de formare al naţiunilor şi a întârziat momentuldeclanşării luptei pentru formarea statelor naţionale independente.
2
Veselin Troikov,
Curente ideologice şi programe din mişcările de eliberare naţională din Balcani până în anul 1878,
Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986, p. 27.
3
M. J. Pantaropoulos,
 Human liberties în the pre-revolutionary greek community system,
în
 BalkanStudies,
1989, Thessalonik, p. 24. Sub impactul Revoluţiei franceze atitudinea Patriarhiei semodifică, devenind chiar violentă, întrucât îşi vedea periclitată autoritatea. Această epocă îmbracăforme de persecuţie asemănătoare epocii lui Chiril Laukoris. Metodie Antrakites şi E. Voulgoris aufost siliţi să-şi dezavueze convingerile. Însă opera lui Voulgoris a rămas drept un prim simbol alciocnirii dintre cele două epoci (Cornelia Papacostea – Danielopolu,
 Literatura în limba greacă din Principatele Române (1774-1830)
, Bucureşti, Editura Minerva, 1992, p. 40).
4
S-a resimţit mai pregnant după 1770 existenţa unui factor activ în viaţa poporului elen, în plus faţăde cei reprezentaţi de Biserică şi fanarioţi, şi anume burghezia în ascensiune. Locul său demanifestare nu putea fi decât în comunităţile greceşti din afara Imperiului Otoman. Până spre 1821
 
http://lucraridelicenta.blogspot.com
diasporei greceşti din Europa, reprezentând un factor activ şi mobil, au avutrolul unor curele de transmisie a ideilor apusene
5
. De aceste beneficiispirituale şi modelatoare de mentalităţi au beneficiat nu numai grecii, ci toate popoarele din Balcani.Sincronismele de această factură au produs şi inerente tensiuni,explicate prin incompatibilitatea constatată în epocă dintre ideile Patriarhiei şicele ale păturii burgheze în formare privind renaşterea naţională a grecilor 
6
.Aşadar, tot organismul eliberării elene a fost plămădit în mare parte înstrăinătate şi ulterior aplicat în Grecia continentală. Deloc neglijabilă a fost şicontribuţia din Principate la mişcarea de rentere naţională a Heladei.Aceasta s-a datorat şi faptului că mişcarea de emancipare a poporului nostrun-a fost nici liniară şi nici limpede, asociindu-se în mod subtil, dar şicontradictoriu cu lupta grecilor pentru restaurarea propriei patrii. Pentru untimp, cele două tendinţe au colaborat, până la un anumit punct, pentru ca apoisă se ciocnească violent
7
.Fenomenul s-ar putea explica şi psihologic, prin faptul oricetendinţă de diferenţiere într-un mediu mixt atrage după sine o opoziţie cu atâtmai virulentă cu cât armonia părea mai deplină în punctul de plecare
8
.Simbioza greco-română s-a menţinut până la 1821 în plan cultural, în parte şi pe plan politic
9
, înnumai pe aceleaşi paliere sociale. tura
tensiunile sociale şi ideologice cresc, fiind provocate de această nouă clasă dar şi de evoluţiilefanarioţilor de la o categorie socială puternic legată de Patriarhie la aceea a unei clase politiceeterogene prin definiţie (Philippe Ilion,
 Luttes sociales et mouvement des lumières a Smyrneen1819
în vol.
Structure sociale et developpement culturel des villes sud-est européens et adriatique au XVII-e – XVIII-a siècle
, Bucarest, 1975, p. 295-315).
5
V. Traikov,
op.cit.
, p. 21, 30.
6
Diversificarea interesului cultural începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când s-aconturat chiar un fel de renaştere, „un simulacru de emancipare a gândirii religioase”, pregătindînlocuirea ideii ecumenice elaborate de clasa conducătoare din Constantinopol cu ideea statuluinaţional grec (C. Papacostea – Danielopolu,
op.cit.
, p. 42).
7
Paul Cornea,
Originile romantismului românesc. Spiritul public, mişcarea ideilor şi literaturaîntre 1780-1840,
Bucureşti, Editura Minerva, 1972, p. 61.
8
 
 Ibidem
, p. 61-62.
9
 
 Ibidem
, p. 64.
 
http://lucraridelicenta.blogspot.com
 potentată a societăţii româneşti a absorbit elementul grecesc şi şi-a asimilatmoravurile şi cultura fanariotă cu prea mare uşurinţă.Renaşterea spirituală a „intelectualităţiiromâneşti, provocată derăspândirea limbii şi culturii elene, a stat la baza afirmării personalităţiinaţionale a românilor 
. Colaborarea a fost facilitată de mişcarea de renaşterea Greciei, care nu se înfăţişează românilor ca un pan-elenism urmărindştergerea particularităţilor „naţionale”
. Dimpotrivă, acţiunile lui Rigas auevidenţiat tendinţele unei conlucrări interbalcanice pentru scuturarea juguluiotoman. Acest crez "internaţional" al lui Velestinlis nu dispăruse nici la 1807,când s-au creat cele câteva corpuri de voluntari balcanici
ca un factor de presiune la adresa Porţii.Desigur, orientările societăţii greceşti în privinţa ajutorului necesar înlupta cu omnipotentul sultan sunt împărţite. O parte a naţiunii elene spera înconcursul armatelor napoleoniene pentru subminarea existenţei statuluiotoman
. Dar este şi epoca fidelităţii faţă de Rusia, asimilate de un altsegment al elementului grec, ce credita Rusia cu misiunea reînvieriiImperiului Bizantin
.Aceste frământări din societatea greacă aveau o dublă miză: întâi, unace ţinea de stabilitate şi de crezul naţiunii greceşti, la care se asocia un câştigde natură politică internă şi, nu în ultimul rând, socială. Acel grup social carereuşea să-şi impună aspiraţiile urma să beneficieze de un prestigiu de naturăsă-i confere preponderenţa în stat şi societate.
10
 
 Ibidem
, p. 63.
11
 
 Ibidem
.
12
E. Vârtosu,
 Despre corpul de voluntari eleni creat la Bucureşti în 1807,
în
 Balcanica,
VI, 1944, p.
13
D. Popovici,
Studii literare,
vol. I, Bucureşti, p. 84.
14
D. A. Lăzărescu,
 Imaginea României prin călători
, vol. I, (1716-1784), Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1985, p. 24.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->