Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Analiza Cibernetica a Deficitului Guvernam Cap4

Analiza Cibernetica a Deficitului Guvernam Cap4

Ratings: (0)|Views: 3|Likes:
Published by Lucrari de licenta

More info:

Published by: Lucrari de licenta on Oct 23, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/11/2013

pdf

text

original

 
CAP .4 Analiza cibernetică a deficitului bugetar guvernamental4.1 Contextul economic internaţional
Economia mondială şi-a păstrat evoluţia favorabilă începută în 1994.Produsul intern brut aînregistrat o creştere pe plan mondial rapidă de la un an la altul, creşterea economică fiind caracterizată prin durabilitate , în condiţiile unor câştiguri dezinflaţioniste progresive. Pentru cele mai mult economiinaţionale, sursa creşterii au fost în principal inovaţia şi tehnologiile noi implementate în sectoarele devârf cu efecte de propagare importante la nivel mondial (telecomunicaţii, tehnologia informaţiei,automatizări etc.). De asemenea, din punct de vedere instituţional sfârşitul de secol reprezintămomentul globalizării economiei de piaţă , a cărei viabilitate este confirmată prin caracterul sănătos alcreşterii economice realizată în condiţii de echilibru .S-au menţinut sau au apărut noi probleme şi tensiuni, care îşi vor pune amprenta asupraevoluţiei economiei mondiale în ultimii ani ai actualului mileniu legate de persistenţa unei rate înalte deneocupare a forţei de muncă în numeroase ţari, de necesitatea soluţionării unor decalaje şi problemesociale, de menţinere a unui grad înalt de îndatorare externă a unor ţari, de fragilitatea pieţelor financiare în unele ţari în curs de dezvoltare sau în tranziţie spre economia de piaţă.Ritmul de creştere economică s-a situat pe plan mondial la circa 4,1 la sută în1997 fiind mairidicat decât nivelul mediu anual de 3 la sută estimat pentru ultimul deceniu al acestui secol. Peansamblul ţărilor industrializate s-a realizat o rată medie a creşterii economice de aproximativ 3 la sută.Cel mai rapid ritm de creştere economică, de 6,2 la suta, s-a realizat în ţările recent industrializate dinAsia . În ţările în curs de dezvoltare creşterea economică a fost de două ori mai rapidă decât peansamblul ţărilor industrializate , respectiv de circa 5,8 la sută, diferenţiată însă pe grupe de ţări : 6,8 lasuta în Asia (4 la sută în Asia de Sud-Est), 5,2 la sută în America Latină, 4 la sută în Africa.Politicile bugetare au urmărit în 1997 cu prioritate însănătoşirea situaţiei finanţelor publice. Peansamblul ţărilor membre ale OCDE soldul deficitar al bugetelor naţionale a reprezentat 1,1 la sută dinPIB. În SUA , ca urmare a aplicării legii “
Omnibus Budget Reconciliation Act 
” din 1993, deficitele bugetare s-au redus în ultimii ani, ajungând la1.1 la sută din PIB în 1996, iar în 1997 bugetul a fostechilibrat. Japonia a practicat în 1997 o politică fiscală restrictivă, majorând nivelul impozitelor indirecte începând cu 1 aprilie; pe ansamblul anului a înregistrat un sold deficitar reprezentând 3,4 dinPIB la sută, faţa de 4,3 la sută în 1996.
 
Ţările Uniunii Europene au adoptat în ultimii ani măsuri ferme în vederea îndeplinirii criteriilor deaderare la Uniunea Economica si Monetară Europeană, inclusiv în planul reducerii deficitului bugetar,care a reprezentat în 1997 2,8 la suta din PIB, comparativ cu 4,3 la sută in anul precedent. Guvernul britanic a propus recent un cod de stabilitate bugetară, vizând limitarea deficitelor viitoare numai pentru cheltuieli de investiţii şi creşterea responsabilităţii în privinţa cheltuielilor publice. Datoria publică a ţărilor UE a reprezentat în 1997 circa 74 la sută din PIB, nivel apropiat de cel din anul precedent.Excedente bugetare au înregistrat un număr restrâns de ţări, între care Coreea de Sud, Canada, Noua Zeelandă, Norvegia , Danemarca.
Ţările central şi est europene aflate în tranziţie.
Funcţiile macroeconomiei în ultimii patru ani arată că, în majoritatea ţărilor care fac parte dinacest grup, s-au făcut progrese pe calea reformelor necesare tranziţiei spre economia de piaţă. Totuşi politicile macroeconomice au avut o tendinţă pronunţată de eterogenitate, reflectând în bună partediversitatea de situaţii, ceea ce a făcut ca performanţele economice să varieze mult de la o ţară la alta.În ’97 Produsul intern brut în ţările din Europa Centrală şi de Est a crescut cu aproximativ 2,7 lasută. Creşteri mai importante s-au înregistrat în Polonia (6,9 la sută), Ungaria (4,4 la sută) şi Slovenia(3,8 la sută). În Republica Cehă, ritmul a fost mai scăzut (1 la sută). În majoritatea acestor ţări creştereaeconomică a fost susţinută în principal de cererea internă de consum, în unele dintre ele şi deinvestiţiile de capital fix, iar în altele (Polonia şi Ungaria) şi de cererea externă. Reduceri ale PIB auînregistrat Bulgaria (-6,9 la sută) şi România (-6,6 la sută) (a se vedea figura nr. 1.).GRAFICU’Majoritatea ţărilor în tranziţie s-au confruntat cu probleme legate de balanţa de plăţi externe.Totuşi schimbările comerciale externe ale ţărilor care fac parte din acest grup au continuat să creascăastfel, în 1997 exporturile au crescut în medie cu 3,5 la sută, mai lent decât în anul anterior (4,9 lasută), iar importurile cu 5,4 la sută (faţă de 7,6 la sută în 1996). Exporturile s-au majorat comparativ cuanul anterior cu 38,4 la sută în Ungaria, 11,5 în Polonia, cu 4,3 la sută în România şi cu 4 la sută înRepublica Cehă. Importurile au crescut puternic în Ungaria (27 la sută), Polonia (18,2 la sută), scăzândîn mică măsură în Republica Cehă (-1,9 la sută), România (-1,4 la sută) şi Slovenia (-0,8 la sută).FIGURA 2 comerţ exterior Ca urmare a evoluţiei mai lente a exporturilor comparativ cu importurile, balanţele comercialeale acestor ţări au continuat să fie deficitare. Cu excepţia Bulgariei care a înregistrat excedente ale
 
 balanţei comerciale contului curent şi a Sloveniei care au înregistrat un excedent al contului curent,celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est au prezentat solduri negative ale balanţei contului curent.Deficitele s-au redus în majoritatea ţărilor analizate, cu excepţia Poloniei unde deficitele s-au accentuat.FIGURA 3 sold cont curent si balanţa comercialăFinanţarea deficitelor contului curent s-a realizat de regulă prin apelarea la creditele externe petermen mediu şi lung, crescând în consecinţă datoria externă a ţărilor în cauză. Ungaria şi Polonia au prezentat excepţii de la această situaţie, reducându-i datoria externă de la 27,6 mld USD la sfârşitulanului 1996 la 23,7 mld USD la sfârşitul anului 1997 şi respectiv de la 40,7 mld USD la 38,1 ml USD.Ponderea datoriei externe în PIB se ridica în 1997 la 53,3 la sută în Ungaria, 41,1 la sută în RepublicaCehă, 38,5 în Polonia şi 24,1 în România.Deficitele bugetare au fost menţinute de regulă în limite strânse, pentru a evita presiunileinflaţioniste şi creşterea datoriei publice: Republica Cehă 1 la sută din PIB, Slovenia 1,1 la sută,Polonia 1,3 la sută, România 3,6 la sută. O situaţie mai deosebită a înregistrat-o Ungaria unde pondereadeficitului bugetar în PIB (4,1 la sută) a fost în ’97 mai ridicată decât anul precedent.FIGURA 4
4.2. Situaţia bugetară şi fiscală în România
Amânarea măsurilor decisive de reformă şi imposibilitatea susţinerii unui trend crescător aleconomiei naţionale au făcut ca România să se confrunte în 1997 cu o scădere a PIB-ului în termenireali de 6,6 la sută faţă de 1996, tendinţa ce –a menţinut şi în 1998. Nivelul din anul 1997 a reprezentat82,3 la sută din cel realizat în 1989, an pregătitor declanşării reformei.FIGURA 5 PIB REAL SI PIB PE LOCUITOR În condiţiile declinului economic şi ale reducerii populaţiei ţării (cu circa 62 mii de persoane pe parcursul anului 1997), PIB pe locuitor s-a cifrat la 11077 mii lei, înregistrând o reducere reală de 6,3la sută comparativ cu anul precedent. Exprimat în dolari, produsul intern brut pe locuitor calculat pe baza metodei parităţii puterii de cumpărare a scăzut de la 4244 dolari în 1996, la 3975 în 1997; calculat pe baza cursului de schimb mediu anual produsului intern brut pe locuitor a rămas practic nemodificat(de la 1555 dolari pe locuitor în 1996, la 1545 dolari pe locuitor, în perioada analizată).Este de remarcat faptul că sectorul privat a contribuit în proporţie de 58,2 la sută în formareaPIB, cu 5,7 puncte procentuale mai mult faţă de anul anterior. Această evoluţie a fost în principal

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->