Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
56083608 Curs Master Tehnologii Horticole

56083608 Curs Master Tehnologii Horticole

Ratings: (0)|Views: 83 |Likes:
Published by Ionut Stan

More info:

Published by: Ionut Stan on Oct 23, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/23/2011

pdf

text

original

 
ECOSISTEME HORTICOLE
Horticultura este ştiinţa care se ocupă cu studiul culturii legumelor, pomilor, viţei de vie şi aflorilor. Ca domenii de activitate horticultura cuprinde sectoarele de producţie definite ca: legumicultură, pomicultură, viticultură, floricultură şi arhitectura peisajului.Valorificând eficient condiţiile de climă, sol şi relief au fost delimitate areale foarte bine definite pentru fiecare domeniu de producţie al horticulturii. Astfel, cultura legumelor se practică pe terenurilefertile din lunca râurilor datorită faptului că speciile legumicole în majoritatea lor sunt iubitoare de apă.Pomicultura şi viticultura sunt amplasate de regulă în zona colinară. Mai mult decât atât în zonele cuanotimpuri mai reci foarte multe culturi horticole pot fi cultivate în spaţii protejate.Apărută iniţial ca o îndeletnicire practică, cultura legumelor, pomilor şi a viţei de vie a avut oevoluţie progresivă trecând de la acumulări de cunoştinţe şi experienţă la generalizări, principii şi legi,devenind o ştiinţă aplicată.Horticultura ca ştiinţă se ocupă de studiul particularităţilor biologice ale speciilor horticole, derelaţiile acestora cu condiţiile de mediu în vederea valorificării în măsură cât mai mare a potenţialului lor  biologic cu scopul obţinerii unor producţii competitive. Ca ştiinţă tehnică şi biologică, horticultura faceapel la o serie de discipline cum ar fi: botanica, fiziologia plantelor, pedologia, agrochimia, genetica, protecţia plantelor, mecanizarea, etc.În învăţământ, din horticultură ca disciplină didactică s-au desprins o serie de noi discipline cumar fi: legumicultura, pomicultura, pomologia, viticultura, enologie, ampelografia, floricultura şiarhitectura peisajului.
IMPORTANŢA HORTICULTURII 
Ponderea sporită a culturilor horti - viticole în economia mondială, a producţiei agricole sedatorează importanţei pe care o au legumele, fructele şi struguri în alimentaţia raţională a omului. Deasemenea această pondere este şi urmare a faptului că în venitul naţional al ţărilor cultivatoare un roldeosebit de important îl au aceste culturi.
Importanţa alimentară.
o alimentaţie raţională nu poate fi concepută fără folosirea zilnică a legumelor, fructelor şi aderivatelor acestora. Consumul produselor horticole contribuie la:- hidratarea şi tonusul organismului, altfel tomatele, castraveţii, salata conţin 94 – 95% apă,morcovul 87 – 91%, merele – 84%, strugurii 75 – 80%;- asigură organismului uman vitaminele şi sărurile minerale necesara: legumele şi fructele asigură90-95% din necesarul de vitamina C, vitamina A – 60 – 80%, 20 – 30 % din grupul de vitamina B şi pânăla 100% din vitamina P. De asemenea legumele şi fructele au un conţinut foarte ridicat în săruri de calciu,fier, fosfor, magneziu, potasiu care intră în constituţia scheletului, a diferitelor ţesuturi şi echilibreazăreacţia sucului gastric. De asemenea, aceste săruri minerale susţin procesul de calcifiere normală aorganismului.- contribuie la bilanţul energetic al omului. Dintre factorii de nutriţie energetici, fructele şistrugurii conţin: glucide – până la 16 % la fructe şi până la 35% la struguri. Glucidele se găsesc în principal sub formă de zaharuri şi zaharoză care sunt uşor asimilabile.- ca sursă de grăsimi şi proteine – la unele fructe conţinutul în lipide depăşeşte 50%: alune, nuci,migdale şi al proteinelor de cca. 18 – 20%.- legumele şi fructele asigură organismului fibrele celulozice absolut necesare pentru bunafuncţionare a aparatului digestiv.
Importanţa terapeutică
Alături de valoarea alimentară, foarte multe legume şi fructe au proprietăţi terapeutice. Încă dinantichitate era cunoscută însuşirea terapeutică a merelor. Astfel merele coapte se foloseau pentru tratarearănilor pielii, sucul de mere era folosit contra tusei iar florile de măr pentru combaterea inflamaţieiochilor.1
 
Unele substanţe numite fitoncide (ceapă, usturoi, praz, ridichi, hrean) au efecte bactericid. Înultima vreme o foarte căutare o are varza albă, care conţine substanţe antibiotice ce asigură o igienă aalimentaţiei. Varza albă, crudă sau sub formă de suc se recomandă în tratamentul ulcerului, având proprietăţi cicatrizante deoarece conţine săruri de potasiu şi vitamina K.Merele, perele şi gutuile fiind bogate în pectină contribuie la reducerea colesterolului prevenindateroscleroza şi infarctului miocardic.Însuşirile terapeutice şi farmacologice ale vinului au fost recunoscute încă din antichitate. Datorităcompoziţiei sale complexe din care se detaşează componenţii fenolici, vinul consumat în cantitatemoderată are efecte benefice asupra organismului uman. Numeroase anchete realizate în ultimi ani auconfirmat faptul că populaţia consumatoare de vin roşu prezintă procente reduse ale mortalităţii provocatede maladiile cardiovasculare şi de asemenea un număr mai mare de longevivi.Produsele horticole reprezintă o sursă importantă de valută pentru echilibrarea balanţei externe.România are un loc foarte important în categoria ţărilor exportatoare de legume, fructe, struguri şi florideoarece dispune de condiţii naturale dintre cele mai favorabile pentru obţinerea unor produse de cea mai bună calitate.Pomii şi viţa de vie valorifică cel mai bine terenurile în pantă precum şi terenurile nisipoase,improprii altor culturi agricole. În aceste condiţii, cultura plantelor horticole reprezintă sursa de existenţăa multor sute de mii de oameni din România. De asemenea, producţia horticolă este absolut necesară pentru industria conservelor deoarece horticultura este cea care asigură materia primă.Horticultura folosind o gamă foarte diversificată de maşini, utilaje, substanţe chimice decombatere a bolilor şi dăunătorilor, îngrăşăminte chimice, a devenit un factor determinant pentru creareaşi dezvoltarea unor industrii specializate pentru aceste maşini şi utilaje.Cultura legumelor şi fructelor în spaţii protejate permite o folosire raţională a forţei de muncă petot timpul anului.Culturile horticole aduc venituri foarte importante în economia ţărilor mari cultivatoare. Astfel, înOlanda în produsul intern brut ponderea cea mai mere o au culturile horticole. Speciile dendro - floricoleservesc la amenajarea parcurilor şi grădinilor ca spaţii de agrement şi mediu curat pentru locuitoriioraşelor. De asemenea plantaţiile pomicole, parcurile, grădinile de lângă casă exercită asupra climatului oinfluenţă favorabilă, reduc poluarea mediului şi creează un ambiant plăcut.
Situaţia actuală şi tendinţele dezvoltării horticulturii în România
Perioada cea mai importantă în dezvoltarea horticulturii din ţara noastră a fost cuprinsă între 1960 – 1990. principalele realizări care definesc perioada respectivă sunt:-înfiinţarea de plantaţii de pomi şi viţă de vie în zone de maximă favorabilitate, pe terenuriamenajate antierozional;-în acelaşi timp cu înfiinţarea acestor plantaţii mai eficiente are loc şi o îmbunătăţire a structuriispeciilor horticole şi în cadrul acestora a soiurilor calitativ superioare celor existente;-cresc suprafeţele cultivate cu măr, echilibrându-se structura între măr şi prun, deoarece până în1990 ponderea speciilor pomicole cu peste 60% o deţinea prunul;-tot în aceiaşi perioadă au fost introduse în cultură pe suprafeţe mai mari, în ferme specializatecultura căpşunului, cultura arbuştilor fructiferi, cultura piersicului şi a caisului;-creşterea suprafeţelor ocupate de legume în câmp şi în spaţii protejate;-construirea unor depozite de păstrare a fructelor şi a unor întreprinderi de prelucrare şiindustrializare a legumelor şi fructelor.La vremea respectivă s-au realizat peste 1600000 t capacităţi pentru vinificare, capacităţi defabricare pe timpul iernii. Toate aceste realizări în horticultură nu ar fi fost posibil de realizat dacă nu s-ar fi realizat un corp de specialişti, sursa umană de specialişti pentru horticultură.2
 
 
Cerinţele plantelor horticole la factorii climatici şi edafici
Cerinţele faţă de lumină
Lumina
este un factor foarte important pentru plantele horticole, stând la baza procesului defotosinteză şi a altor procese ca: respiraţia, transpiraţia etc.Lumina în cantităţi suficiente asigură o bună nutriţie, concretizată prin creşteri intense, lăstariviguroşi, o bună diferenţiere a organelor de rod ceea ce duce implicit la o rodire regulată şi o bunăacumulare a glucidelor în fructe. Atât excesul cât şi insuficienţa luminii au efecte negative asupra creşteriişi fructificării plantelor horticole.Funcţie de lumină, gradul de favorabilitate a unei zone de cultură a plantelor horticole seapreciază după durata de strălucire a soarelui în ore. În condiţiile ţării noastre , anual se însumează între1874 şi 2327 ore, din care în perioada de vegetaţie 1400 – 1700 ore.Cunoaşterea cerinţelor faţă de lumină a speciilor horticole este necesară pentru: amplasarea lor  pe teren, stabilirea distanţelor de plantare, alegerea formelor de coroană în cazul pomilor fructiferi şi deorientare a rândurilor faţă de punctele cardinale.Plantele legumicole au pretenţii diferite faţă de lumină, în funcţie de locul de origine şi sistemulde cultură. Din acest punct de vedere, legumele se împart în trei grupe:1.
Plante de zi lungă
(15 – 18 ore zilnic de lumină): salata, spanacul, ridichea, varza,morcovul, etc. ele provin din zone mai nordice.2.
Plante de zi scurtă
(circa 12 ore zilnic de lumină): tomatele, fasolea, castraveţii. Provindin zone sudice.
CULTURASUPRAFATA TOTALA2007 (ha)LEGUME
Legume proaspete42897,52Pepeni verzi si galbeni14376,55
FRUCTE
Meri37842,74Peri1594,91Pruni 46748,84Caisi si zarzari2305,66Piersici1646,28Ciresi si visini4994,45Gutui193,47Castani18,97
Nuci si aluni
2984,72Alti pomi fructiferi3571,62Pepiniere pomicole
515,56
Teren in pregatire pentru livezi
1744,14Vii pe rod cu struguri pentrumasa5496,09ARBUSTI FRUCTIFERI
Zmeur 
57,63
Coacaz
53,05
Capsuni
1693,59
Alti arbusti fructiferi
363,26
3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->