Evolutia si urmarirea postterapeutica a bolnavului oncologic

URMARIREA POSTTERAPEUTICA (FOLLOW-UP)

Evolutia strategiilor de dg precoce si de tratament -> cresterea numarului supravietuitorilor la multi ani dupa dg cc 62% din adlutii dg de cc: S => 5 ani 75% din copii: S 5 ani
Creste valoarea urmaririi postterapeutice a bolnavilor oncologici: prin cresterea posibilitatii aparitiei - recidivelor locale sau metastazelor la distanta - complicatiilor si secheleleor postterapeutice

Avantajele urmaririi bolnavului

a) stiintific - date asupra istoriei naturale a bolii si a dinamicii ei sub influenta tratamentului b) diagnostic si terapeutic - surprinderea precoce a resutelor -> instituirea prompta a tratamentului c) psihologic - bolnavul se simte protejat,sub controlul medical d) metodologic - analiza periodica a activitatii

Ritmul de urmarire si amploarea investigatiilor depinde

istoria naturala a localizarii respective factorii de risc proprii bolnavului

existenta unor tratamente de salvare eficace in cazul resutei bolii

riscul aparitiei complicatiilor si secheleleor postteraputice

Perioadele de urmarire a bolnavului oncologic 1. Perioada imediat postterapeutica

I zi de tratament -> 2 luni - reactii acute, incidente si complicatii specifice ale tratamentelor - recuperarea organismului dupa efectele secundare inerente diverselor interventii terapeutice - evaluarea eficacitatii tratamentului la sarsitul perioadei - primul control: la 2 luni evaluarea raspunsului terap

2. Perioada de risc : 2 luni 5 ani

- frecventa maxima a resutelor bolii:

- 80-90% din recidivele loco-regionale = primii 3 ani - 80% din metastaze = dupa 2 ani - perioada de recuperare si reintegrare sociala - perioada de maxima frecventa a sechelelor postterapeutice 3. Perioada de securitate relativa: dupa 5 ani pt bolnavii cu raspuns favorabil la tratament

Curbele de supravietuire a bolnavilor oncologici

a) tumori cu raspuns favorabil si imediat la tratament
cc testicular, LH , LNH agresiv

curba: scadere initiala orizontalizare (rata redusa decese)

b) tumori cu raspuns moderat la tratament

cc mamar, renal, prostata

curba: panta descendenta continua, fara aplatizare = istorie lunga dar inexorabila

c) tumori practic fara raspuns la tratament

cc BP, glioblastom multiform

curba: scadere puternica, rapida = ineficacitatea tratamentelor, agresivitatea bolii

Urmarire: a) 3 luni, 6 l, anual b) si c) 3 l, 6 luni

Efectele tardive ale tratamentelor

Sistem specifice: compromiterea functiei sau imbatranirea prematura a organelor, imunosupresia, tulb. endocrine

Cancere secundare

- riscul unui al 2-lea cc - cc induse de CT sau RT

Modificari functionale: limfedem, incontinenta, sindr dureroase, neuropatie, fatigabilitate Modificari estetice: amputatie, alterari cutanate

Comorbiditati asociate: osteoporoza, artrita, sclerodermia, HTA

Evaluarea si raportarea bazata pe criteriile comune de toxicitate informatii valoroase privind monitorizarea sistemica a dezvoltarii si/sau progresiei efectelor secundare

CALITATEA VIETII (CV) IN ONCOLOGIE

Rezultatele tratamentelor trebuie evaluate prin prisma - cantitatii (frecv raspunsuri, suprav) - calitatii CV importanta pt bolnavii - cu sanse reale de vindecare - cu perspective de suprav minime CV - Aristotel: sensuri diferite la timpuri diferite - o evaluare abstracta a vietii bazata pe aprecierea unei persoane privind intelesul vietii 1948 WHO: Sanatatea = starea de bine fizica, mentala si sociala, nu numai absenta bolii

CV = multidimensionala, cu domenii fizice, emotionale si sociale

CV legata de sanatate = probleme legate - de starea de sanatate generala - simptome fizice, functionale - toxicitate - starea emotionala - functia sexuala - statusul social - probleme de existanta/spiritualitate CV concept subiectiv, a carei cea mai potrivita evaluare se bazeaza pe intrebarea directa a pacientului - fiecare individ isi are propriul lui sistem de valori, care in cancer este profund modificat

Principalele domenii ale CV

Domeniul fizic CV este influentata de - prezenta simptomelor bolii si diverse perturbari functionale - scaderea generala a activitatii individului datorita bolii si efectelor induse de tratament Principalele simptome care afecteaza CV in cancer: durerea, greturile, varsaturile Perturbari functionale: capacitatea de a se ingriji singur, nivelul de constiinta, sexualitatea, fertilitatea

Domeniul psihologic - stari mentale de sanatate pozitive (speranta, relaxare, sentimentul de a fi iubit, fericit) - anxietatea si frica de dg si tratament, lipsa de comunicare, dependenta de familie Domeniul spiritual - necesitatea de a gasi un scop si un inteles vietii, de a oferi si a primi afectiune, de a descoperi speranta - resurse spirituale pt a face fata cu curaj si demnitate suferintelor bolii, si chiar mortii Domeniul social calitatea relatiilor interumane si suportul din partea persoanelor apropiate bolnavului - nesiguranta materiala si aspectele economice ale bolii
-

Evaluarea calitatii vietii

- cu ajutorul unor teste psihometrice care se adreseaza fiecarui domeniu Obligatorie in numeroase trialuri clince: - diferente mici in rezultatele traditionale (S ), dar discrepante in toxicitate si/sau simptome legate de tumora - factor de prognostic puternic ex. cc pulmonar: CV > IP, CP - supravietuitorii pe termen lung probleme cu impact dramatic asupra CV ex. cc ORL RT hipofractionata > RT conventionala -> noi directii de studiu: amifostina

-evaluare cost-beneficiu - influenteaza decizii de politica sanitare ex. cc pancreas gemcitabina 1985: FDA (Food and Drug Administration) aproba includerea evaluarii efectului favorabil al subst anticanceroase asupra S si/sau CV 1990: NCI Conferinta de Consens pt eval CV in trialuri clinice

Includerea CV in trialuri clinice: 1. studii care compara doua regimuri paliative 2. cand se asteapta ca tratam sa fie echivalente din pdv al eficacitatii (S) - avantajele legate de CV 3. avantajul tratamentului dintr-un brat este real dar asociat cu toxicitate crescuta si afectarea CV 4. tratam diferite in raspunsul terapeutic imediat, dar cu rata crescuta a esecului

Criterii de selectionare a instrumentelor folosite pt evaluarea CV: 1. obiectivul principal al studiului 2. populatia de pacienti 3. profilul tratamentului si a toxicitatii 4. resursele care pot fi folosite - adaptata in functie de nivelul de educatie si de cultura a populatiei tinta

Instrumente de masurare a CV in oncologie: Forma scurta 36 (SF-36) general EORTC QLQ-C 30 specific oncologic Evaluarea functionala a trat.oncol. specific oncologic General (FACT G) Scala analoga vizuala Cancer (VAS-C) specific oncologic Scala de eval. a depresiei si anxietatii general (HADS)

EORTC: QLQ-C 30 (v.3.0) chestionar destinat bolnavilor cu cc. participanti la trialuri clinice = autoevaluare multidimensionala a CV raportat specific la cancer 30 intrebari 5 scale functionale - 3 scale de evaluare a simptomelor - o scala de eval. Globala a starii de sanatate - evaluarea functionala: cinci dimensiuni: - functionalitatea fizica - indeplinirea rolurilor sociale - functionalitatea cognitiva - starea emotionala - functionalitatea sociala - evaluarea simptomelor: oboseala, durerea, greata, voma - intrebari aditionale individuale: dispnee, anorexie, insomnie, constipatie, diaree - intrebari adresate eventualelor dificultati financiare determinate de boala Notare: 1(deloc) 4(f.mult), 1(f.rau) 7 (excelent), scor:0 - 100

Definitii al CV din literatura: - starea subiectiva de a se simti bine a unei persoane - starea de bine compusa din doua elemente: capacitatea de a efectua ectivitatea zilnica reflectata in starea de bine fizica, psihologica si sociala si satisfactia pacientului in ce priveste nivelul functional si de control al boli- evaluarea subiectiva a caracterului bun si satisfacator al vietii in general - reprezinta efectul bolii si a consecintelor tratamentului asupra pacientilor privit din perspectiva pacientului - perceperea pacientului asupra pozitiei sale in viata in contextul sistemului cultural si valoric in care el traieste si in relatie cu scopurile, asteptarile, standardul si interesele sale => necesitatea evaluarii CV pe baza unor criterii cat mai obiective