Eu nu strivesc corola de minuni a lumii -arta poetica modernaEu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga face parte

din seria artelor poetice moderne ale literaturii romne din perioada interbelic, alturi de Testament de Tudor Arghezi i Joc secund de Ion Barbu. Poezia este aezat n fruntea primului su volum, Poemele luminii (1919) i are rol de program (manifest) literar. Poezia este o arta poetica deoarece autorul i exprim n mod direct concepia despre poezie (principiile de creaie: elemente de laborator poetic, surse de inspiraie, teme, modaliti de creaie i de expresie; rolul social al poeziei) i despre rolul poetului (relaia poet - creaie/ inspiraie; raportul poetului cu lumea sau cu divinitatea; rolul su social). Tema poeziei o reprezinta cunoasterea, raportul dintre eul liric si cunoastere. Lucian Blaga a fost filozof, ideile sistemului sau filozofic regasindu-se si in aceasta poezie. Potrivit acestui sistem lumea poate fi cunoscuta decat pana la un punct si Blaga afirma ca exista doua tipuri de a cunoaste lumea: o cale prin ratiune, logica, autorul numind-o cunoastere paradisiaca (+ cunoastere), iar pentru partea ascunsa a lumii Blaga propune alta cale si anume cunoasterea pe calea intuitiei, a aproximarii numita si cunoastere luciferica (- cunoastere). Titlul poeziei este o metafora simbol, reluata in incipit si final, ce esentializeaza ideile textului. Corola simbolizeaza armonia cosmica, frumusetea si perfectiuena lumii, iar minunile sunt tainele pe care vrea sa le descopere poetul. Frumusetea lumii consta tocmai in existenta acestor secrete, iar Blaga nu propune descifracerea lor, ci adancirea lor. Prin creatie, prin poezie se ajunge la amplificarea misterului, iar misterul este substanta poeziei. Poezia este formata din trei secvente care se bazeaza pe o relatie antitetica. In secventa I (versurile 1-10) regasim atitudinea lui Blaga in fata tainelor lumii. El se raporteaza intr-un anume fel la lumea inconjuratoare si nu este de acord cu acea cale de cunoastere rationala, pentru el conteaza cunoasterea intuitiva, deoarece pe calea rationala cunoasterea lumii implica disparitia tainelor, a misterelor lumii, in timp ce prin cunoasterea luciferica misterul nu e micsorat, ci adancit. Aceste doua modalitati de cunoastere a lumii sunt sugerate la nivelul textului poetic prin prezenta unei antiteze eualtii sau lumina mea-lumina altora, astfel este prezent motivul luminii care simbolizeaza cunoasterea. Antiteza este intarita la randul ei de prezenta a doua campuri semantice: pe de-o parte nu ucid, nu strivesc si pe alta ucid, strivesc. Secventa a II-a (versurile 11-18) este o ampla comparatie intre lumina lunii si lumina sa. Comparatia sustine ideile exprimate in prima secventa, iar poetul imbogateste universul cu alte taine, cu alte mistere. El pastreaza sacralitatea lumii, fiind si el la randul lui un creator asemenea lui Dumnezeu. Aceasta secventa este o demonstratie a imaginismului poetic blagian. Secventa a III-a (ultimele doua versuri) constituie o concluzie si anume ca a cunoaste lumea este sinonima cu a iubi lumea. Sub impulsul iubirii tainele se releva, iar substantivele ultimului vers si flori si ochi si buze si morminte nu sunt altceva decat

infatisarile concrete ale misterului, florile sugerand frumusetea, ochii cunoasterea, buzele viata, iar mormintele moartea. In poezie intalnim elemente ale modernismului ca de exemplu imaginismul poetic (secventa a doua), metafore inedite (corola de minuni, intunecata zare, sfant mister), elemente expresioniste (exacerbarea eului, prezenta elementului cosmic, frenezia trairii), substratul filozofic (explicarea celor doua cai de cunoastere propuse de Blaga, cunoasterea pardisiaca si cunoasterea luciferica), prozodia (prezenta versului liber, organizarea fara strofe, versuri inegale, fara rima, fara ritm, doar cu un ritm interior), forma poeziei (este o confesiune eu apare de sase ori in text). Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga este o art poetic moderna deoarece autorul i exprim crezul liric (propriile convingeri despre arta literar i despre aspectele eseniale ale acesteia) i viziunea asupra lumii, iar interesul autorului este deplasat de la tehnica poetic la relaia poet-lume i poet-creaie. Prin mijloacele artistice, sunt redate propriile idei despre poezie (teme, modaliti de creaie i de expresie) i despre rolul poetului (raportul acestuia cu lumea i creaia, problematica cunoaterii).