Universitatea Petrol si Gaze Ploiesti Facultatea Stiinte Economice Specializarea: E.C.T.C.

Proiect la Servicii Internationale

Tema: Conferinta Ministeriala de la Doha

Studenti: Alexe Cornelia Danila Andreea Musat Ancuta Raducanu Liviu

2009 2010
1

Conferinta Ministeriala de la Doha

In perioada 9-14 noiembrie 2001 s-a desfasurat la Doha (Qatar) a IV-a Conferinta Ministeriala a Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC). Conferinta a fost, prin participare si obiective, unul din principalele evenimente economice ale anului. Ea a reunit aproximativ 3000 de participanti, reprezentand Guverne din cele 142 de state membre OMC, precum si din alte state care sunt in proces de negociere a aderarii la organizatie. Au participat, de asemenea reprezentanti ai institutiilor financiare si altor organizatii internationale. Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale au urmarit indeaproape desfasurarea negocierilor si au luat parte la reuniunile publice ale Conferintei. Conferinta s-a prelungit cu o zi peste durata preconizata initial, putandu-se astfel ajunge la rezultate pozitive in ceea ce priveste evolutia sistemului multilateral de comert si lansarea unor semnale adecvate de cooperare intre state intr-un moment in care economia mondiala manifesta semne de incetinire a ritmului de crestere si se impune relansarea ei. Documentele adoptate constituie ceea ce reprezentanti ai tarilor dezvoltate si ai celor in curs de dezvoltare au denumit "Agenda de dezvoltare de la Doha". Aceasta agenda este inainte de toate reflectata in "Declaratia Ministeriala", care lanseaza un program complex de negocieri comerciale multilaterale si stabileste programul de lucru al OMC pentru viitorii ani. Sunt vizate negocieri pentru liberalizare intr-o arie larga de domenii, de la cele traditionale (agricultura si produsele industriale) la cele de servicii, introduse din 1995 in sistemul multilateral de comert. Mai mult, pentru prima data vor fi abordate progresiv alte domenii noi, dar deosebit de importante pentru dezvoltare, cum ar fi relatia dintre comert si investitii, cea dintre comert si concurenta si cea dintre comert si mediu inconjurator. Totodata, se vizeaza negocierea de reguli multilaterale in domeniul achizitiilor publice si cel al facilitarii comertului. Aria larga de domenii incluse in aceasta runda va putea oferi fiecarui stat participant posibilitatea de a gasi un echilibru in obtinerea de avantaje si asumarea de angajamente. O astfel de runda va dura mai multi ani, obiectivul actual fiind finalizarea negocierilor in 2005. Conferinta a adoptat, de asemenea, o Declaratie Ministeriala privind drepturile de proprietate intelectuala si sanatatea publica. Declaratia creeaza conditii mai flexibile de acces pentru tarile in curs de dezvoltare la tehnologiile si produsele farmaceutice brevetate, astfel incat sa se poata lupta impotriva crizelor in domeniul sanatatii publice si a unor boli grave cum este SIDA. Decizia referitoare la problemele si preocuparile de punere in aplicare a Acordului OMC constituie cel de-al treilea document important convenit de Conferinta. Decizia urmareste clarificarea si, in unele cazuri, extinderea tratamentului special si diferentiat pentru tarile in curs de dezvoltare in domeniile reglementate de Acordul OMC (intre care subventii si masuri compensatorii, antidumping, acorduri regionale, textile). Decizia vizeaza totodata intarirea capacitatii institutionale, prin asistenta tehnica, pentru punerea in aplicare a prevederilor OMC si fructificarea avantajelor sistemului multilateral de comert. Alte doua elemente se adauga la evaluarea pozitiva de ansamblu a Conferintei. Primul consta in finalizarea, dupa 15 ani, a procesului de aderare la OMC a R.P.Chineze, precum si a teritoriului vamal independent al Taiwanului, respectandu-se principiul - specific in acest caz - "o tara, doua sisteme". Al doilea element il constituie acceptarea unei derogari de la principiul natiunii celei mai favorizate, astfel incat Uniunea Europeana sa poata pune in
2

aplicare Acordul de parteneriat cu statele din Africa, Caraibe si Pacific (ACP). Derogarea este necesara intrucat Acordul prevede un acces preferential al produselor din statele ACP pe piata comunitara, proces care este suplimentat de programe de asistenta economica pentru dezvoltare, acordate acestor tari. Rezultatele pozitive ale Conferintei prezinta, totodata, urmatoarele semnificatii : a fost restabilita increderea in sistemul multilateral de comert si in OMC, dupa esecul inregistrat la sesiunea precedenta, fiind astfel depasit "sindromul Seattle"; s-a demonstrat ca inclusiv atunci cand sunt interese si abordari nationale diferite, prin spiritul de flexibilitate si reinnoirea dorintei de conlucrare se pot gasi solutii acceptabile tuturor statelor, armonizand interesele specifice ale acestora cu interesul colectiv pentru un sistem multilateral de reguli care sa ofere garantii pentru desfasurarea normala a comertului international. Conferinta a marcat o noua etapa in conlucrarea si dialogul cu Uniunea Europeana pentru o actiune coerenta in OMC in contextul intereselor comune derivand din procesul de largire a UE. n finalul Conferinei, minitrii prezeni au adoptat o declaraie oficial, Doha Development Agenda, care reprezenta totodat i programul de lucru pentru perioada urmtoare. Ea vizeaz n esen urmtoarele aspecte: n domeniul agriculturii - sunt propuse negocieri de extindere a accesului pe pia, reducerea - n vederea eliminrii a tuturor formelor de subvenionare a exportului, reducerea substanial a sprijinului intern ce afecteaz negativ comerul, cu luarea n considerare a preocuprilor necomerciale; n domeniul serviciilor - continuarea negocierilor de liberalizare a accesului pe piee; n domeniul comerului cu produse industriale - iniierea de negocieri n vederea reducerii i eliminrii (dup caz) a taxelor vamale, a vrfurilor tarifare i a escaladrii tarifare; n ceea ce privete regulile n domeniul investiiilor si concurenei - iniierea unui program de pregtire a viitoarelor negocieri n acesteb domenii; facilitarea comerului - iniierea de negocieri pentru facilitarea procedurilor vamale i a sporirii transparenei; n domeniul regulilor privind antidumpingul i subveniile iniierea de negocieri pentru clarificarea regulilor existente; comer electronic - continuarea lucrrilor iniiate deja, dar cu meninerea actualului moratoriu de neimpunere de taxe vamale pentru transmisiile electronice; n domeniul reglementrii diferendelor - iniierea de negocieri pentru mbuntirea i clarificarea unor prevederi ale memorandumului de Acord existent; comer i mediu continuarea lucrrilor de analiz; standarde de munc recunoaterea Organizaiei Internaionale a Muncii ca forumul cel mai adecvat pentru desfurarea unui dialog n domeniu, cu luarea la cunotin a lucrrilor desfurate de aceast organizaie privind dimensiunea social a globalizrii; dimensiunea de dezvoltare - asigurarea unui acces pe pia mbuntit rilor cel mai puin avansate, precum i asigurarea unor prevederi mai ntrite n ceea ce privete tratamentul special i difereniat n favoarea acestei categorii de ri. nceputul rundei de discuii din Qatar, n noiembrie 2001, a fost marcat de dumnia dintre bogai i sraci. Scopurile sunt meritorii, s sperm c i rezultatele vor fi pe msur. Doha i propune s reduc distorsiunile din comerul cu produse agricole, s micoreze taxele vamale i s elimine subveniile la exporturile agricole; s elimine taxele aplicate produselor industriale, n special din domeniile n care au interes rile srace (cum ar fi industria textil);
3

s faciliteze comerul cu servicii i s negocieze reguli globale n noi domenii precum; concurena, investiiile i facilitarea comerului. Detinerea, de catre Romania, a presedintiei CEFTA a implicat de asemenea, contacte de lucru stranse cu delegatiile celorlalte state membre CEFTA in problemele care au facut obiectul Conferintei. Romania a participat in cadrul Conferintei Ministeriale in dubla sa calitate de tara in curs de dezvoltare si economie in tranzitie si a sustinut, in cadrul mandatului aprobat, o serie de elemente de interes deosebit pentru economia nationala. Rezultatele Conferintei Ministeriale permit sprijinirea si promovarea intereselor economice ale Romaniei, printre care: in domeniul agriculturii, Romania va putea beneficia de continuarea programelor sale nationale de sprijinire a producatorilor interni si de promovare a exporturilor, bucurandu-se, in acelasi timp, de prevederile referitoare la reducerea de catre principalele state utilizatoare a subventiilor la export si a masurilor de sprijin intern cu caracter distorsionant; in domeniul serviciilor, sector de o deosebita importanta pentru dezvoltarea viitoare a economiei nationale, Romania va putea negocia angajamente de liberalizare a pietei sale nationale in schimbul obtinerii unor deschideri de piete pentru serviciile si producatorii romani de servicii care dispun de avantaje comparative; in domeniul comertului si mediului inconjurator, continutul Declaratiei Ministeriale permite tarii noastre sa continue politicile nationale de promovare si sustinere a protectiei mediului inconjurator, de facilitare a accesului pe piata a produselor care sunt cel mai putin daunatoare mediului. In acelasi timp, sunt prevazute elemente clare prin care masurile si politicile de mediu introduse de alte state nu trebuie sa se transforme in posibile obstacole tehnice in calea comertului; clarificarea regulilor multilaterale de comert (pentru acordurile regionale, masuri antidumping, subventii si masuri compensatorii) mentionate in Declaratia Ministeriala -Doha, poate contribui, in mod direct, pe de-o parte la facilitarea promovarii relatiilor regionale ca un complement la relatiile multilaterale, iar pe de alta parte, poate facilita accesul mai bun al produselor romanesti pe pietele statelor partenere. Poziia Romniei fa de agenda de lucru a Conferinei n calitatea sa de membru originar al OMC, Romnia particip la activitatea complex a acestei organizaii, dorind s contribuie la ntrirea sistemului multilateral de comer. Pentru o ar n tranziie ctre economia de pia, participarea la elaborarea regulilor multilaterale de comer este deosebit de important iar aplicarea acestora n ar i n plan multilateral ofer dou avantaje importante: instaurarea regulilor economiei de pia n economia noastr n tranziie i, n acelai timp, instaurarea unui cadru legal uniform, previzibil i stabil n care exportatorii romni s poat aciona n condiii de concuren loial. Totodat, prin negocierile comerciale care au loc sub egida OMC, se realizeaz reducerea sau nlturarea barierelor tarifare i netarifare din calea comerului, producndu-se astfel liberalizarea comerului cu bunuri i servicii n condiiile globalizrii. Pentru Romnia, procesul de globalizare i ntrirea sistemului multilateral de comer se realizeaz concomitent cu cel al integrrii regionale, cele dou procese susinndu-se reciproc. Acordurile de asociere sau de comer liber sunt ncheiate cu respectarea ntocmai a regulilor de comer stabilite n plan multilateral, liberalizarea comerului n plan regional putnd fi o premiz pentru participarea mai activ la procesul de liberalizare din cadrul OMC.
4

n ce privete agenda conferinei de la Doha, Romnia, ca ar cu economie n tranziie, susine ideea unei RUNDE COMERCIALE MULTILATERALE, ca modalitate optim pentru realizarea echilibrului concesiilor convenite-acordate. Pentru principalele domenii de negociere mandatul general al delegaiei romne prevede: Pentru comerul cu servicii: continuarea procesului de liberalizare a comerului cu servicii, cu luarea n considerare a realitilor interne ale fiecrui membru, astfel nct aceast liberalizare s produc, pe de o parte, ridicarea calitii serviciilor prestate i oferite pe piaa intern, iar pe de alt parte, s permit utilizarea deschiderilor de pia convenite, n sensul creterii exporturilor rilor cu mai puin tradiie n acest domeniu. Pentru comerul cu produse agricole:propunerile rii noastre au n vedere abordarea pragmatic a realitii, i anume recunoaterea existenei unei diversiti extrem de mari a politicilor agricole ale rilor membre, precum i a unei diversiti la fel de mari n ceea ce privete stadiile de aplicare ale acestor politici agricole. Negocierile trebuie s porneasc de la aceast realitate, precum i de la dreptul fiecrui membru OMC de a dezvolta o politica agricol proprie, apt s rspund cerinelor de securitate alimentar, dezvoltare rural, protecia mediului nconjurtor i sntatea populaiei ; Pentru domeniul msurilor de sprijin intern este necesar o mai bun definire a acestora, astfel ict s fie permis continuarea acelora care au efect ct mai redus asupra comerului cu produse agricole. n acest sens, nlocuirea unor culturi, reamenajarea solului, mbuntirea soiurilor, sisteme de mbuntiri funciare i de protecie a mediului, sunt msuri de categoria celor care s poat fi continuate; Spre deosebire de comerul cu produse industriale, subveniile la export sunt permise n domeniul comerului cu produse agricole. Datorit puterii financiare diferite a membrilor OMC, unele state au acordat subvenii la export iar altele nu, sau sub limita maxim din angajamentele asumate. n acest fel, pe plan internaional nu concureaz produsele agricole ca atare ci subveniile la export acordate. Propunerea rii noastre are n vedere reducerea substanial a tuturor formelor de subvenionare a exporturilor, n vederea eliminrii acestora, n funcie de gradul de implementare a politicilor agricole din fiecare ar. n general, participarea Romniei la viitoarele negocieri comerciale multilaterale din cadrul OMC se va face cu urmrirea obiectivului important ca rezultatul acestora s nu influeneze negativ procesul de negociere al aderrii la Uniunea European. Acest obiectiv se va realiza att printr-un anumit grad de coordonare n negocieri ct i prin grija ca eventualele concesii acordate unor state tere s nu determine reducerea gradului de protecie sub cel al U.E. Beneficii pentru Romnia decurgnd din lansarea unei noi runde de negocieri Pentru Romnia, ca ar n curs de dezvoltare i economie n tranziie, demararea unor noi negocieri multilaterale, cuprinztoare, ar putea s permit obinerea de avantaje privind accesul mai facil pe tere piee pentru exporturile romneti de bunuri i servicii. n mod concret, convenirea unor negocieri aprofundate n domeniul comerului internaional cu produse agricole i industriale, precum i n acela al comerului cu servicii, va putea s genereze urmtoarele tipuri de avantaje pentru productorii romni: n domeniul agriculturii:

reducerea n continuare a nivelurilor taxelor vamale de import pe principalele piee de interes pentru produsele agroalimentare naionale; reducerea n continuare, de ctre principalele state exportatoare de produse agricole a nivelurilor de subvenionare la exporturile lor de produse agricole i a volumelor de sprijin acordate productorilor lor naionali, poate oferi o reechilibrare a gradului de competitivitate a produselor romneti pe piaa naional i pe tere piee; Romnia i poate negocia i rezerva drepturi de sprijinire a produselor i productorilor agricoli naionali, care s permit o ntrire a puterii de competiie a acestora pe piaa naional; n domeniul produselor industriale: reducerea n continuare a nivelurilor de protecie la frontiera, de ctre statele membre OMC, poate pune n eviden gsirea unor noi debusee pentru produsele romneti relativ competitive, dar care n prezent se lovesc de aceste obstacole tarifare; pentru economia romneasc, prin readaptarea, n negocieri a nivelurilor de protecie la frontier se poate sprijini procesul de restructurare economic n sensul meninerii unei protecii tarifare adecvate acelor ramuri de producie competitive i cu potenial la export i asigurarea unor importuri mai ieftine pentru produsele la care Romnia nu dispune de avantaje competitive; n domeniul comerului cu servicii: participarea rii noastre la negocierile de continuare a liberalizrii comerului internaional cu servicii poate contribui, n mod direct, la deschiderea unor noi piee poteniale pentru exportatorii romni de servicii i, indirect, la creterea gradului de competitivitate a sectoarelor naionale, prin deschiderea treptat a acestora fa de concurena strin, n cel de al doilea caz, consumatorii naionali de servicii fiind aceia care vor beneficia pe deplin de aceast (de ex. deschiderea pieei telefoniei mobile, care va genera, ca peste tot n lume o reducere semnificativ a preurilor la acest tip de serviciu); Negocierea unor noi reguli multilaterale n domenii cum sunt concurena legat de comer, investiiile strine, transparena achiziiilor publice, va putea conduce la realizarea unui cadru legal multilateral mult mai previzibil i transparent, bazat pe reguli clare i precise, care va fi n favoarea economiei naionale romneti, prin facilitarea atragerii de noi investiii, respectarea principiilor de concuren, cu avantaje n special pentru consumatori i o utilizare mult mai eficient a fondurilor publice.

Conferinta Ministeriala de la Doha poate fi considerata un succes atit pentru tarile membre cit si pentru OMC. S-a depus o munca enorma atit de Secretariatul OMC, cit si de tara gazda. In acest sens trebuie sa retinem trei evenimente importante care s-au derulat la Doha: - au fost obtinute rezultate excelente in cea ce tine de Acordul TRIPS (s-au dus negocieri in vederea crearii unui sistem multilateral de notificari si inregistrare a indicatiilor geografice a pentru vin si bauturi spirtoase, in conf. Cu art. 23.4 al TRIPS etc); - s-au obtinut rezultate semnificative in domeniul agriculturii (principalul subiect in acest domeniu a fost sprijinul producatorilor interni si promovarea exportului, tot aici au fost propuse negocieri de extindere a accesului pe piata, reducerea tuturor formelor de subventionare a exportului, reducerea sprijinului intern ce afecteaza negativ comertul, etc); - aderarea Chinei si a Taiwanului la OMC (China a devenit cea de-a 143 tara membra a OMC dupa 15 ani de negocieri. Pe 12 noiembrie ,2001, cu o zi dupa semnarea
6

Protocolului de Aderare a Chinei la OMC, Taiwan-ul, tara rivala Chinei, a devenit formal cea de-a 144-a membra a OMC). La Conferinta Ministeriala de la Doha s-au dus dezbateri si negocieri si-n alte domenii ca: securitatea alimentara si protectia sanatatii; comertul cu servicii; comertul electronic; domeniul investitiilor; problemele cu care se confrunta tarile in curs de dezvoltare in implementarea acordurilor curente ale OMC, etc. Declaratia Ministeriala de la Doha prevede infiintarea de catre membrii OMC a Comitetului de Negocieri Comerciale (CNC) pina la data de 31 ianuarie 2002. CNC este condus ex officio de Directorul General al OMC, fiind sub autoritatea si supravegherea Consiliului General. Se reuneste o data in fiecare 2-3 luni. Prima intrunire a Comitetului a avut loc in perioada 28 ianuarie 1 februarie la care s-au luat decizii de ordin organizational. CNC a fost creat cu scopul de a monitoriza toate intilnirile de negociere a conditiilor de aderare la OMC a statelor candidate, precum si de a decide care Grupuri de Lucru din cadrul OMC se vor ocupa cu implementarea prevederilor paragrafului 12 al Declaratiei de la Doha. Comitetul de Negocieri Comerciale si Grupurile de Lucru nu sunt structuri paralele. Consiliul General ramine a fi responsabil pentru intregul program negociat in cadrul Conferintei Ministeriale de la Doha, precum si pentru pregatirile pentru Conferintele Minesteriale care vor avea loc in viitor. A cincea Conferinta Ministeriala se va desfasura in 2003 in Mexic.

Bibliografie
1. www.mae.ro 2. www.scribd.com 3. www.biblioteca-digitala.ase.ro