1

CUTELE

4.3. Cutele
4.3.1. Cutele : defini(ie, elementele lor
Se spune n mod obisnuit c un strat este cutat atunci cnd o supraIata de reIerint a acestuia,
plan nainte de cutare, devine ulterior ondulat. Cutele sunt Iorme structurale speciIice pentru
Iormatiunile stratiIicate cum sunt rocile sedimentare si corespondentele lor metamorIice. Cutarea este
cu att mai clair si mai net cu ct variatiile nclinrii unor strate sunt mai numeroase si mai
accentuate. Pentru a putea vorbi de cutare este necesar, asa cum am vzut, de supraIete de reIerint.
SupraIetele de stratiIicatie ale rocilor sedimentare sunt, din acest punct de vedere, repere ideale.
n momentul n care stratele suIer un Ienomen de cutare, un plan de stratiIicatie initial
orizontal se transIorm ntr-o supraIat ondulat cu cderi variabile. La o asemenea supraIat cutat se
pot distinge urmtoarele elemente (Iig. 1):

Creasta c reprezint linia care uneste punctele cele mai ridicate ale unei supraIete de strat
cutate;
Talpa t reprezint partea cea mai de jos a unui strat cutat; la cutele verticale talpa corespunde cu
sarniera;
Sarniera reprezint punctul de curbur maxim a unei cute si la cele verticale ea corespunde
cu linia de creast;

Fig. 1. Elementele geometrice ale unei cute:
. - linia de creast; 8 - sainiera; - unghiul de deschidere a cutei: t - talpa; a - axul cutei; - albie sinclinal;
- bolt anticlinal.

2
Punctul de inflexiune i se aIl de o parte si de alta a liniei de curbur maxim si corespunde cu
locul n care sensul curburii se inverseaz, trecndu-se de la bolta cutei la albia ei;
Unghiul de deschidere a cutei o este determinat de tangentele duse la punctele de inIlexiune
dispuse de o parte si de alta a sarnierei; la cutele zise izoclinale, la care tangentele duse prin punctele de
inIlexiune sunt paralele cu axul cutei, unghiul de deschidere se anuleaz;
Flancurile cutei reprezint supraIetele care unesc bolta cu albiile;
Bolta B este zona de racordare a Ilancurilor anticlinalului, n care nclinrile
stratelor scad treptat si si schimb sensul;
AIbia A este zona de racordare a Ilancurilor sinclinalului, n care, de asemenea, nclinrile
stratelor scad treptat si si schimb sensul;
Axul cutei a rezult din unirea punctelor de curbur maxim.
Stratele cutate pot lua Iorme diverse. Printre acestea se disting: Iorme cilindrice, conice si
curbiplanare, corespunztoare unor cute cu aceeasi nomenclatur. La cutele cilindrice se poate
considera c supraIata cutat este generat de o dreapt (axul) care n deplasarea ei rmne paralel cu
ea nssi; n cazul cutelor conice axele acestora rmn continuu ntr-un con; la cele curbiplanare
se observ o supraIat cu o curbur mai mult sau mai putin accentuat; la rndul lor ele pot Ii simetrice
si asimetrice (Iig. 2, 3).


Fig. 2. Tipuri de cute deIinite dup o singur supraIat de
reIerint (dup Arthaud):
1 - cut cilindric; 2 - cut conic; 3 - cuta curbiplanar.
Fig. 3. Alte tipuri de cute cilindrice si conice:
1 - cute cilindrice simetrice; 2 - cut cilindric
asimetric; 3 - cute conice asimetrice.

3
n situatia n care se iau n consideratie mai multe supraIete de reIerint, asa cum se ntmpla n
cazul cutrii unui pachet de strate, dispuse n ordine stratigraIic, avem de a Iace cu o structur
constituit dintr-o parte convex sau anticlinal si o parte concav sau sinclinal.
Anticlinalul este o cut care are convexitatea ndreptat n sus. Semantic termenul deIineste
nclinri contrare si rmne valabil numai pentru cutele normale. O deIinitie mai adecvat poate Ii
aceea dup care anticlinalul este cuta care are n ax stratele cele mai vechi.
Sinclinalul este o cut care are convexitatea ndreptat n jos. Ca si n cazul precedent se poate
da sinclinalului o deIinitie mai adecvat; el reprezint o cut care are n ax stratele cele mai noi (Iig. 4).
De mentionat c deIinitiile respective sunt valabile pentru structurile normale generate n conditiile
unor tensiuni tectonice moderate, pentru c, n cazul unor structuri rsturnate putem avea anticlinale si
sinclinale Ialse crora le corespunde numai deIinitia geometric; n asemenea
situatii ele nu sunt dect niste structuri antiIorme si sinIorme.

Un element important al oricrei cute anticinale sau sinclinale este planul axial. Este un plan
care trece prin toate sarnierele stratelor ce intr n compunerea cutei, adic contine toate axele acestor
supraIete de cut componente (Iig. 5).


Fig. 4. DeIinitia cutelor anticlinale si sinclinale n raport cu vrsta stratelor:
1 - pozitie primar; 2 - cut anticlinal; 3 - cut sinclinal; 4 - structur antiIorm (anticlinal Ials); 5 -
structur sinIorm (sinclinal Ials); sgetile indic polaritatea stratigraIc.
Fig. 5. Planul axial al
cutelor:
A - anticlinal;
B - sinclinal;
A1, A2, A3 -axe.
4
Din intersectia planului axial cu supraIata topograIic rezulta urma axial.
Axul cutei deIinit n raport de planul axial reprezint intersectia acestuia cu un anumit strat.
Cderea axului unei cute deIineste plonful axial. Valoarea plonjului este dat de mrimea unghiului pe
care-l Iace axul cutei cu proiectia orizontal a acestuia (Iig. 6). Plonjul axial are drept consecint unirea
Ilancurilor cutelor, Iormnd asa - zisele nchideri perianticlinale (periclinale). La o coborre axial sub
planul orizontal, cele dou Ilancuri ale anticlinalului se unesc Iormnd o nchidere perianticlinal; spre
nchidere directia stratelor se schimb continuu pn se racordeaz. La sinclinale, ridicarea axial
prezint aceleasi consecinte determinnd o nchidere perisinclinal (centriclinal).

ncheind discutiile asupra elementelor structurale cutate trebuie s amintim si parametrii care
deIinesc dimensiunile cutei. Acesti parametri sunt: nltimea cutei, ltimea si lungimea cutei (Iig. 7).

Inltimea cutei h sau amplitudinea cutei este distanta msurat pe vertical ntr-o sectiune
transversal ntre punctul cel mai ridicat si cel mai cobort al unei limite geologice; ea este, n Iapt,
distanta msurat n plan vertical ntre creast si talp.

Fig. 6. nchiderea, plonjul unei cute anticlinale si
ridicarea unei cute sinclinale:
, - proiectia orizontal a axului cutelor; - unghiul de plonj.


Fig. 7. Dimensiunile unei cute:
l8 - ltimea sinclinalului: la - ltimea
anticlinalului: . - creasta; 8 - sarniera;
t - talpa; ld - ltimea desIsurat a
cutei.
5
Ltimea Is unui sinclinal este distanta msurat pe orizontal, ntr-o sectiune transversal ntre
punctele cele mai ridicate ale unei limite geologice, adic ntre creste, iar a unui anticlinal la ntre cele
mai coborte puncte, respectiv ntre dou tlpi; Is si la constituie ltimea bazei unei cute reprezentnd
proiectia orizontal a stratului cutat. Ltimea cutei msurat pe sectiune reprezinte ltimea desfurat
Id. Ltimea desIsurat a cutei este ntotdeauna mai mare dect ltimea bazei si este util n realizarea
hrtilor palinspastice (gr. palinspastik - ntins n urm). Cu ct diIerenta dintre ltimea bazei si ltimea
desIsurat este mai mare cu att gradul de cutare este mai ridicat.
Lungimea culei L este distanta msurat pe orizontal, paralel cu axul, ntre punctele n care un
anumit orizont stratigraIic se uneste pe nchiderea perisinclinal sau perianticlinal (Iig. 8); ea nu poate
Ii evaluat dect In cazul n care cuta este Iigurat n plan, adic cartograIic.



Fig. 8. Lungimea unei cute anticlinale;
L - lungime; Pg2 - Eocen; Pg3 - Oligocen; N1 - Miocen.