r2w i:

lmmanuel
Kant
Dnrprnpeoagogie

i
I

Colectia cdr[ilor de seami

 ,ti

$
.$
'_
Redactor: Simona Pelin
.$
r$
$
q
d
@ Editura Paideia,2OO2
Str. Tudor Arghezi nr. 15, sector 2
70134 I tsucuregti, Romdnia
5
tel.z (OO4o2l) 2l 1.58.O4; 212.O3.47 i
fax: (OO4O2I) 212.O3.48
e-mail:paideiaGfx. ro
www-paideia. ro I

Descrierea CIP a Bibllotecii Nationate a Rominiei

KANT,IMMA"FruEL
Despre pedagogie / Immanuel Kant. - Bucureqti :

I
Paideia, 2OO2
80 p. ; 23,5 cm. '(Coleitia cirfilor de seamd)
tsBN 975-s96-lO4-O

371.3
I
l
\

I
 lmmanuelKant

Desptepeo^gogie
Traducere de
TTaian BRAILEANU

P6IDEIf,
 I)rnrolx
in cuprinsul acestei prefefe incercim sa identificdm problemele
mai deosebite, cu impact actual, ce ar putea fi valorificate qi validate
in perimetrul pedagogiei contemporane, antamate de Immanuel Kant
in lucrarea sa Aber Pddagogik (Despre pedagogie).
Lucrarea Despre pedagogie a fost publicatd in I BO5 qi este o
lucrare-satelit ce graviteazA in jurul celor trei Critici, importanta ei
fiind aceea de a arAta pdnd unde se poate intinde ratiunea practicd
a filosofiei kantiene. cdci, dupa cum preciza Kant, educatia nu este
chematZr sa formeze raliunea speculativi, ci o rafiune care, in
economia qi structura sa, e practica (in intelesul de ,,reflexiune asupra
a ceea ce se intdmpld, dupir cauzele 9i efectele sale" - P. 55).
Aceastir lucrare de mici intindere referitoare la educatie difera,
oarecum, ca metoda, de lucririle axiale-pivot pe care le complineqte,
in sensul ci aici Kant nu mai proced eaza decAt arareori la distingerea
(separarea)factorilor formali, apriorici, a formelor pure ale acfiunilor
morale in confinutul lor de obiecte sensibile 9i elementele empirice,
schimbdtoare qi relative, ci, dimpotrivi, el le contopeqte cu
problemele concrete ale educatiei, cu aspectele aplicdrii ei in
experienla vietii reale de toate zilele.
De la inceput Kant postuleazd cA omul este singura fiinti care
trebuie educati pentru a deveni oM. ,,omul poate deveni om numai
prin educatie. El nu e nimic decit ceea ce face educatia din el"
(p. l7). Educafia este cea care face demarcatia intre om qi celelalte
creaturi (GeschoPt).
trducafia, in centrul cireia se afli disciplina, este aceea care
preface animalitatea in umanitate. ,,Disciplinail opregte pe om si se
abatd prin impulsurile sale animalice de la menirea sa, de la
 ,-
::il
Immanuel Kant :rl
.t 13
*
inceputul, c
umanitate,, (p. l6) - precizeazd. Kant. Aceastd semnificatie pozitivi
rdnduite du
a disciplinei evidentiatir de Kant ne ajuta sa intelegem cum,
ivegte arta r
corectindu-i iegirile determinate de inclinatia sa sPre libertate
ceva e pdgt
neingrzrditd, disciplina il supune pe om legilor umanitdtii. Desigul
educafia, s
spune Kant, aceasta disciplind nu se formeazA de la sine, in mod
nu se interr
spontan, ci intr-un cadru organizat, institutionalizat printr-o activitate
el, ca arta t
speciald - educatia cu scopuri precise gi mijloace adecvate.
putea si dt
omului ii trebuie ingrijire gi culturi este un al doilea postulat
pe care-l enunld Kant - cultura cuprinzind, pe ldngd disciplini, 9i menirea (s<
instrucfia. Acestea din urmi au o importanld extrem de mare in trebuie inli
devenirea individului uman, pentru cd, spune Kant, ,,cel ce nu e sZr-lcreascZ
Kant, prefe
cultivat e brut (necioplit), cel ce nu e disciplinat e silbatic" (p. lB);
ba, mai mult, ,,neglijarea disciplinei este un rau mai mare decat studiu sist
in ace
neglijarea culturii, cdci aceasta se mai poate completa mai tdrziu;
pedagogie
salbdticia insa nu se poate gterge - gi o greqeald in disciplini nu
poate fi indreptati niciodata" (p. l8). prezenta, <
(p.21)',,8
umanismul lui Kant, derivat din iluminismul epociiin care atrdfit,
(p.22), ex<
prezent, de altfel, in intreaga lui operi, transpare qi in aceastFtlucrare
Launt
de mici intindere despre educa[ie, atunci cdnd el afirmzr:,,neincanta
gandul ca natura umana se va dezvolta tot mai bine prin educalie, sale DesP
cZrreia ii putem da o formd potriviti umanitatii. Asta ne deschide cu care [a
vederea spre un viitor mai fericit al genului uman" 1p. lB). el conchid
in lucrare a sa Despre pedagogie Kant aduce in discutie l) dis
ani
necesitatea reformarii educa[iei vremii lui, cdreia el ii reproqa cir nu-l
izo
formeazd gi nu-l dezvolta pe om pentru a atinge in intregime scopul
iml
existenlei sale. ,,Noi putem lucra - scria Kant - la un plan al unei
educalii mai potrivite, lisdnd urmagilor instructiuni pentru ea, ca 2) cul
dol
s-o poata infaptui incetul cu incetul [...). [Caci) ... educatia este o
artd a cdrei practicare trebuie perfeclionati prin multe generatii. 5) pn
Fiecare generafie, inzestratd cu cunogtintele celei precedente, poate sin
infiptui tot mai mult o educalie care dezvolti in mod propor[ionat anl
toate dispoziliunile naturale ale omului, conducind astfel umanitatea Pr
$d
spre menirea ei" (p. l9-2O).
Unul dintre principiile acestei noi educatii este acela al tratarii 4) m<
diferen[iate a indivizilor, educalia fiind, in viziunea lui Kant, arta de felr
t*
a dezvolta dispoziliunile naturale ale fiecdrui om, gtiut fiind faptul
ci natura nu i-a dat omului pentru asta nici un instinct. Atat Pd
rr$
,9

'.$
.f;

:$
;4
,c
 Despre pedagogie

inceputul, cit gi progresul acestei arte sunt sau meCanice, fdrAplan,

rinduite dupd imprejurdri date, sau judicioase. in mod mecanic se
ivegte arta educaliei numai cu anumite ocazii, cdnd observdm dacZt
ceva e pdgubitor sau folositor pentru om. Acest mod de a concepe
educafia, susline Kant, cuprinde unele gregeli 9i lipsuri, deoarece
nu se intemeiazit pe nici un plan. De aceea, este necesar, precizeaza
el, ca arta educaliei sau pedagogicd si devina judicioasi, pentru a
putea sd dezvolte natura umand in aga fel incdt sZr-giatinga integral
menirea (scopul). De pilda, principiul imitatiei piirintilor de czrtrecopii
trebuie inldturat, intrucit existd riscul ca un ,,prost-crescut" (P' 2l )
sa-l creascErapoi pe altul. Remediul acestei situatii il constituie, sPune
Kant, prefacerea pedagogiei in gtiinfd, transformarea pedagogiei in
studiu sistematic.
in acest context, Kant aduce in discutie un alt principiu al
pedagogiei moderne: ,,copiii trebuie educati nu potrivit cu starea
prezentA, ci cu starea mai bunZr, posibila in viitor, a genului uman"
(p. 2l ). ,,Buna educalie e tocmai izvorul din care iese tot binele in lume"
(p.22), exclamir Kant.
La un moment dat, inspre finalul parlii de Introducere a lucririi
sale Despre pedagogie, Kant simte nevoia unei recapitulari, prilej
cu care face unele precizAri asuPra conceptului ,,educa[ie". Astfel,
el conchide ci prin educatie omul trebuie si fie:
l) disciplinat. A disciplina inseamnd a ciuta de a face ca
animalitatea si nu pagubeascd umanitatea, nici in individul
izolat, nici in omul social. Disciplina este deci numai
imbldnzirea silbaticiei;
2) cultivat. cultura cuprinde invdfdtura 9i instrucfia. Prin ea se
dobdndeqte abilitatea (citirea, scrierea, muzica etc.);
5) prudent, adicd sa se adapteze societafii omeneqti, sd fie
simpatizat qi sd aiba influenfi. Pentru aceasta e nevoie de un
anumit fel de culturd, Pe care o numim civilizare (care
presupune maniere, politete, capacitate de relafionare cu
semenii);
4) moral, adica omul sd fie nu numai indemAnatic pentru tot
felul de scopuri, ci sZr-$icdqtige gi taria sufleteascd de a alege
numai scopuri bune (aprobate cu necesitate de oricine 9i care
pot fi totodati scopuri pentru oricine).
 f
8 Immanuel Kant f
un alt principiu pedagogic modem invocat de Kant este cel al
Educ
d
instruirii active, participative a elevilor. copiii, susline Kant, nu
cultura fi
trebuie si fie dresati in mod mecanic, cisa fie invalafi si gdndeascii.
scolastir
Acest principiu pedagogic, impreuna cu celelalte amintite mai
de-a dou
inainte, se cer a fi experimentate. De aici gi solicitarea lui Kant de a
?e a<
se organiza mai intai qcoli experimentale gi mai apoi sd se infiinfeze
educatie
qcoli normale.
metoda
Educatia se poate realiza, spune Kant, fie particular, fie public.
cum scri
cea dintai, educatia in particular, e ficutd de pdrinli sau ajutoare
pedagog
platite (preceptori) care asigura practicarea preceptelor, in
munca, c
principal a celor morale - deci educafia morala -, iar cea de-a
pentru a
doua - educatia publica - asigurd instruclia (informarea). Desigur,
Edu<
o educatie publica completi este aceea care reunegte am2rndoua
superioi
faturile: instructia qi formarea morala. Este motivul pentru care
inferioar
aceastd ultimi formdr este preferata gi apreciati de Kant ca oferind
hArAzeqt
cea mai bunir imagine a viitorului cetifean. ,,trducafia publica igi
degi sen
a1e avantajele cele mai evidente, cdci prin ea copiii invald sd-9i
de inviti
masoare puterile, invafa limitarea prin dreptul altora. Aici nimeni
ca nociv
nu se bucurd de privilegii, deoarece pretutindeni se simte
in ac
rezistenfi, deoarece nimeni nu poate iegi la suprafali decit ciind
problem,
exceleaza prin meritul propriu" (p.28).
printre
in cea de-a doua parte a scrierii sale, intitulatdrratat(de la care,
particula
probabil, a imprumutat c.V. Bufureanu - primul traducdtor in limba
expresie
romdnd al acestei lucriiri kantiene - tiilul traducerii sale, Tratat de
elevilor, t
pe d ago g ie ( | I | 2)), Kant abord eaza laturile ed ucafi ei : ed ucafia fizicd
numai in
(ingriiirea corpului fizic-biologic) qi educafia practici sau morati
in ac
(cevizeaza tot ceea ce se raporteaza la libertate). Educalia practici,
mai putit
fiind ,,educafia spre personalitate,, (p.Jl), cuprinde, de altfel, toate
,sPre ab
laturile educatiei intelectuale: l) formarea scolastici mecanici
speciali,
(vizind abilitatea), ce confera omului valoare cu privire la sine insuqi
recomar
ca individ, realizatd de institutor;2) pragmaticd (vizand prudenfa),
cunoqtin
formdnd omul ca cetdlean cu o valoare public-, realizata de
cunoqtin
educator; 5) morali (vizand moralitatea), prin ea omul dobandind
inc
o valoare in perspectiva intregului gen uman.
copilulu
in ceea ce privegte educafi a fizica, pe multe pagini Kant
ci trebu
analizeazd gi exemplifici modul in care se pot realiza in cadrul
naturale
acesteia calitatile v.i.R.n Niteza, indemiinare, rezistenfa gi fo{a).
pe cdnd
 Despre pedagogie

zl al Educatia fizica este insotiti de educatia sufletului, in sensul de

,nu cultura fizicA a spiritului. Aceasta este impdrlitir de Kant in liberi 9i
sci. scolastici. Prima este jocul in orele libere la dispozitia elevului, cea
mai de,a doua este insd munca serioasd desfigurati sub constrdngere.
Cea Pe aceastd baza Kant arata ca pot fi schitate diferite planuri de
leze educafie, ce se pot intemeia fie pe metoda invzrfarii prin joc, fie pe
metoda invdlarii prin sarcini precise (,,treabd serioasa" (p'47),
>lic. cum scrie el). in acest context, Kant devoaleazd un alt principiu al
)are pedagogiei moderne: educa[ia trebuie ficutir prin munci 9i pentru
,in munca, deoarece omul este unicul animal care trebuie sa munceasca
le-a pentru a-qi asigura subzistenta.
gur, Dducalia trebuie si se axeze in principal pe facultatile sufletegti
oui superioare (inteligenfa, puterea de judecare, raliunea); celor
:are inferioare izolate (atenlia, memoria), neavdnd nici o valoare, Kant le
rind hdrazegte un rol marginal. De pilda, in ceea ce privegte memoria,
i igi degi semn aleaza necesitatea inventirii de procedee mnemotehnice
;i-gi de invilare a limbilor strdine, a geografiei, Kant respinge categoric,
reni ca nociva, lectura beletristicd (cititul romanelor).
mte in aceasla parte a lucrdrii, in care Kant face o tratare sistematicd a
and problemelor de pedagogie, el identificd gi alte principii ale educatiei;
printre acestea il amintim pe acela al ludrii in consideralie a
are, particularitdlilor de vdrstd 9i individuale, a cirrui realizare presupune, in
nba expresie kantiana, ,,a combina pe nesimtite gtiinfa cu putinta" (p'51)
tde elevilor, ca gi pe acela al invdlarii conqtiente (,,inteligenfa sa nu procedeze
zici numai in mod mecanic, ci 9i avind conqtiinfa unei reguli" - p'51)'
rald in aceeaqi ordine de idei, Kant este pentru invirtamdntul formatiV qi
-
,ic6, mai pulin pentru cel informativ. scopul educafiei este - scrie el ninuinlS
)ate ,,spre abilitate gi perfecliune, nu pentru a-l informa pe elev intr-o materie
ltca speciald, ci pentru a inlari forfele sale mintale" (p.52). Drept urmare, el
ruqi recomandd cu sl|ruin!.i metoda maieutici a lui socrate, de a scoate
$a), cunogtinle din raliunea proprie copiilor, 9i nu de a tuma in capul lor
de cunogtinfe rafionale, aldturi de cea catehetici'mecanici.
lind in ceea ce privegte educarea laturii volitive a personalitdtii
copilului, Kant e de pdrere cd ,,voin!a copiilor nu trebuie (...1frintd,
ant ci trebuie numai condusa aqa incdt si cedeze in fala piedicilor
lrul naturale,, 1p. 55). ,,Frdngerea vointei produce o mentalitate de sclav,
pe cdnd rezistenla naturali produce docilitate" (p. 56).
 lo Immanuel Kant

Immanuel Kant este inflexibil in rlgorlsmut siu atunci cdnd e ln ult

vorba de educatia (cultura) morali; aceastatrebuie sd se tntem eieze
conqtienti
pe axiome, nu pe disciplini (experientd).Copilul trebuie
deprins a care omu
actiona dupi maxime, gi nu dupi anumite impursuri. caracterur- umanititi
rezultat de prim ordin al educafiei morale, in opinia lui Kant - std in respectul
abilitateade a actionadupa maxime: la incepul ne insugim maxime numai as
ale gcolii, iar mai tarziu, maxime ale umanitafii. De caracter depinde
nicidecur
docilitatea (ascultarea)elevilor, ce poate fi una fald de voinla
fiinti mo
absoluti, dedusi din constrangere, sau una fala de voinia datoriei q
cunoscutii ca rationald, realizatd ca ascultare voluntari. cu acest Intere
prilej Kant se apleacd asupra celor doud laturi fundamentale
ale asupra e(
educatiei:convingereagi constrdngerea. educatiei
Degi Kant este congtient de faptur cd ra copii nu trebuie sd (teologie
formdm caracterur unui cetdfean, ci caracterur unui copil, totugi
el celeilalte
atrage atentia cd ascultarea de voinla absoluti e foarte necesard gi in fin
pentru copil, deoareceil pregategtepentru indeplinirea
aceror legi observat
pe care trebuie sd le respecte in viitor ca cetilean. De
aceeacopiii la intrare
trebuie si stea sub o anumiti lege a constrdngerii;aceasta lege
cele prir
trebuie si fie insd universali.
timpurilo
intre datorie gi inclinafie,Kant inclini firesc, daci
linem seama siisevo
de conceptia sa de ansambru asupra morarei, spre cea dintiii:
in gi hotar
viati ne poate conduce numai datoria,nu inclinafia.incalcarea
unei cuviincio
porunci trebuie sd fie, spune Kant, urmata de pedepse, fie
fizice, fie in in
morale,administrateinsd cu multd luare-aminte,pentru a nu rezulta
educatie
nici indoles seruilis gi nici indotes mercenarta. pedepselefizice fiind
lingvisti<
complementare celor morale, la ele se va recurge rar, intrucdt prin pretutind
practicarealor nu se mai formeazaun caracter bun.
cind pedepsele sd le prit
fizice sunt frecvent folosite, deseori repetate, ele produc riutate,
dispretul
incipitdnare. or, educalia morard are drept scop fundamentar
numai ot
formarea trisiturilor gi noteror esenliale ale unui om aei
.uru.t"i, gi fati de
sentimentul gi ideea datoriei, dragosteade adevir, sociabilitatea,
in locul c
senindtateasufletului g.a. Drept cdi de infdptuire a acestui - in loc
scop,
Kant propune doud maxime-principiu: susfine et absilne gi
festina veselie
lente (susffne insemn6nd ,,rabddgi deprinde-tea suporta,', iar
festina morocdn
lente indicind o activitatecontinui de invd[arecu temei). Alte
cai, in urma I
amintite de Kant in compretareaceror de mai sus, sunt: puterea .altora gi
exemplului, unitateadintre vorbi gi faptd.
este in f<

,i
$
.Y
 Despre pedagogie ll

:dnd e in ultimi analizA kantiani, educatia morali se finalizeazA cu

neieze congtientizarea necesitalii implinirii datoriilor fatd de sine insugi (prin
rrins a care omul ajunge sd pdstreze in persoana sa proprie demnitatea
terul- umanitzrfii) qi a datoriilor fatd de altii (prin care omul dobindegte
.sti in respectul gi stima pentru dreptul celorlalfi oameni). Prin aceasta gi
raxime numai astfel omul devine fiintd morald. Cdci din natura el nu este
:pinde nicidecum o fiinld moralir - aratd Kant, precizdnd cd ,,el devine o
roinfa fiinta morald numai dacd ratiunea sa se inaltd pani la notiunile
'ointa datoriei 9i legii" (p. 69-70).
r acest Interesante gi de o mare actualitate sunt 9i consideratiile kantiene
rle ale asupra educaliei religioase a copiilor, ca o comPonentZr majori a
educafiei, gi, in special, cele referitoare la relatia dintre religie
uie si (teologie) qi moralitate, la insemnatatea uneia in configurarea
tugi el celeilalte.
sari gi in finalul micului siu tratat de pedagogie, Kant adaugd ,,cdteva
or legi observafii de care ar trebui sa tini seama mai ales tineretul,
copiii la intrarea in adolescenl6" (p. 75). Printre acestea se numird qi
a lege cele privitoare la educalia sexuali a tinerilor. ,,in educatia
timpurilor mai noi se susline cu tot dreptul- scrie Kant - ci trebuie
teama si i se vorbeascd tindrului despre acestea in mod deschis, lSrmurit
tii: in gi hotdrat" (p.74), fiind invatat de timpuriu si aiba stimi
a unei cuviincioasd falA de celilalt sex.
ce, fie in incheiere, intreaga viziune pedagogicd a lui Kant despre
ezulla educalie o putem rezuma qi reda prin propriile'i constructii
e fiind lingvistice: ,,in educalie totul depinde de faptul de a stabili
it prin pretutindeni principii exacte, fdcindu-i pe copii sa Ie infeleagd 9i
:psele sd le primeasca cu pldcere. Ei trebuie si invete a Pune in locul
rutate, disprelului, urii, oroarea de ceea ce-i revoltdtor 9i absurd; a pune
tental numai oroarea interioard in loc de cea exterioara, f ald de oameni
'acter: gi fald de pedepsele divine; stimd de sine qi demnitate interioard -
latea, in locul opiniei oamenilor, valoare interioari a actiunii 9i a fdptuirii
scoP, - in loc de vorbe 9i emofii, inteligenfd - in loc de sentiment, 9i
lstina veselie gi pietate cu bund-dispozitie - in loc de devotiune
lstina morocdnoasi, timidd gi intunecaft" (P.70). Ei trebuie sa se bucure
:e cdi, in urma realizdrii interesului pentru binele lor insuqi, pentru binele
rterea .altora gi pentru binele universal (chiar dacd acesta din urma nu
este in folosul patriei lor sau spre cigtigul lor propriu).
 $
'
t2 Immanuel Kant i}
Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu, in pedagogia
sa Kant a implicat la maximum imperativul sau categoric, care aici
d
i''.f,
\T

apare transfigurat astfel: ,,SA nAzuim a considera multe totdeauna $ rrt

ca datorie. O actiune trebuie si aibdrpentru mine valoare nu pentru H

cd e de acord cu inclinalia mea, ci pentru ci prin aceasta imi
indeplinesc datoria" (p. 76). :
!
Prof. univ. dr. Constantin STROE
$
,'
,g
Tradt
G. Harter
noi pe m
Exist
al lui Ka
nr.77O-7
JulesBar
lui Bami,
Raymond

rLr
tbr cearot
q textul germi

15 oct
 ,f
,:,.d
,+,
It
:l!
;iF
t2 Immanuel Kant ,$
r.t{
,,l;
..qI
Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu, in pedagogia Lti
rE$
sa Kant a implicat la maximum imperativul siiu categoric, care aici :5
si
, ,;P
apare transfigurat astfel: ,,Si ndzuim a considera multe totdeauna
ca datorie. O actiune trebuie si aibi pentru mine valoare nu pentru *
cd e de acord cu inclinatia mea, ci pentru ci prin aceasta imi
indeplinesc datoria" (p. 76).
C
l'1
Prof. univ. dr. Consfanfin STfiOE r..{l

,o
tI
,iT
ili
..t
Tradu
G. Harten
noi pe mi
ExistZ
al lui Kat
nr.77O-7
Jules Ban
lui Barni,
Raymond
iar cea r<
textul ge

15 or
:::w
:rit
i:j
: iyij

u
, 't:
. ,sla
":i\
.:}
.:\
r{

' .q
4ia
aici
una
6
ltru
imi

Nota traducdtorului

Traducere a de f ald s-a fdcut dupa textul german editat de

c. Hartenstein, 1868, vol. VIII. Paginalia acestei editii e notati de
noi pe margine.
Existi o traducere in limba romdndr a Tratatului de pedagogie
al lui Kant, publicata de c.v. Bulureanu (Biblioteca pentru toti,
nr.770-771/lgl2), dar ea e fdcutzr dupa traducerea francezl alui
Jules Barni, deci este o traducere a unei traduceri. $i, cum traducerea
lui Barni, pe care am consultat-o gi noi (in editia a Y-a, ingrijita de
Raymond Thamin), se depdrteazi uneori simtitor de textul german,
iar cea romanir - de textul francez, publicarea unei traduceri dupa
textul german e pe deplin justificata.

15 octombrie 1945 T.B.

 11

ln*ooucere

Omul este singura fiintir care trebuie educata. Prin 4Sz

educatie intelegem anume ingrijirea (hrana, intretinerea),
disciplina gi instructia insofitd de culturd. Drept urmare, omul
este copil sugar, elev gi discipol.
Animalele se folosesc de forfele lor, din clipa in care incep
si aiba vreuna dintre aceste forle, in mod regulat, adici in aga
fel incat sd nu le devind vatdmitoare lor insegi. intr-adevZrr,nu
putem decit si ne minunam vdztnd, de pildd, cum puii de
rdndunici, abia iegiti din gdoace qi inca lipsifi de lumina ochilor,
gtiu totuqi sd facd aga incdt necurdtenia lor sd cadd afarii din
cuib. Animalele deci n-au nevoie de ingrijire, ci cel mult de
hranA, incalzire gi conducere, sau de o anumiti ocrotire. De
hrdnire au nevoie, ce-i drept, cele mai multe animale, dar nu qi
de ingrijire. Prin ingrijire, anume, intelegem prevederea
pirintilor pentru a opri o intrebuinlare vAtAmitoare pe care ar
putea-o da copiii fortelor lor. Daci un animal, de pildd, ar fipa
indati ce vine pe lume, cum fac copiii, el ar deveni negregit
prada lupilor gi a altor fiare atrase de tipetele lui.
Disciplina preface animalitatea in umanitate. Un animal este
chiar prin instinct tot ce poate fi; o ratiune striind a pregdtit pentru
el totul incd de mai inainte. Omul insd are nevoie de ratiune
t Termenul folosit de Kant este Oeschopt, care inseamni
,,creaturif' (n.tr.).
 l{$
,.:.
.i:l
;*
ril
rx
'fl

l6 Immanuel Kant
;i{
proprie. El n-are instinct, 9i trebuie si-gi facd singur planul purtririi sa o anumiti
sale. Cum insd, venind crud pe lume, el nu e in stare s.o facd in tinerefe at
imediat, va trebui ca altii sd indeplineasca aceasta pentru ddnsul. mamei; cdci
Cenul uman trebuie sa producd de la sine, prin proprie cu atdrt mai
strdduintri qi incetul cu incetul, intreaga dispozitiune naturald vor ameste(
a umanititii. O generatie cregte pe alta. Primul inceput putem E o greg
si-l cdutdm intr-o stare primitivi sau chiar intr-o stare perfecti, I sub Pretextt
civilizatd. Dacd se presupune cdr aceasta din urma stare a i li se oPune
I
{
existat mai inainte gi mai intai, in acest caz omul ar fi trebuit t inclinZrrii sal
doar sd se silbdticeasci qi apoi sii recadd din nou in barbarie. i de sZrlbZrti
458 Disciplina il opregte pe om si se abatd prin impulsurile Omului
sale animalice de la menirea sa, de la umanitate. Ea trebuie, disciPlina q
de pilda, sd-limpiedice de a se arunca cu furie qi fara prevedere cdte qtim,
in primejdii. Disciplina este deci numai negativi, anume ea .<. ceva de la t
este acfiunea prin care omului i se ia salbiticia, pe cind \e lor. Sub a<
instructia este partea pozitiva a educatiei. oo miqcZrtorsi
Salbaticia este neatiirnare fata de legi. Disciplina il supune cC) odraslelor I
pe om legilor umanitatii; ea incepe sd-l faci sd simtd * din micile
constrdngerea legilor. Dar aceasta trebuie sd se produci de cu ci Pdsdrile
buna vreme. Astfel, de pildd, copiii sunt trimigi la gcoald, la face sa ne
inceput, nu chiar cu intentia si invete ceva acolo, ci pentru a canari can
se obiqnui sd gadd linigtiti qi si observe exact ceea ce li se vrabie; nu
aratA, pentru ca pe viitor sd nu incerce a infiptui chiar de indatd de canar. I
orice le-ar veni in minte. nu Pot aui
Omul are insa din naturi o atdt de mare inclinare spre gi noi vor
libertate incat, obignuindu-se doar putina vreme cu ea, ii aduce minunat t
orice jertfd. Chiar de aceea disciplina trebuie si se aplice, cum tuturor ge
am spus, foarte de timpuriu, cici, nefircdnd astfel, in urma omul cintdrii et
greu se poate schimba. El ascultd apoi de orice toana. Vedem Omul
acest lucru la neamuri sdlbatice care, stdnd chiar mai lungi decAt cee
vreme in serviciul europenilor, nu se obiqnuiesc totugi niciodata educat nt
a trai dupa felul acestora. Nu e insa vorba aici de un nobil dor De aceea
de libertate, cum cred Rousseau gi altii, ci de o anumitd si fie rii
primitivitate, intrucat aici animalul n-a dezvoltat inci, de un ger
aga-zicdnd,in sine, umanitatea. De aceea omul trebuie deprins atunci ce
de timpuriu si se supuni preceptelor ratiunii. Dacd in tinerefe parte, il i
i se lasi voinfa gi nimic nu i se opune, el pastreazdtoatAviala sd dezvo

's
:-
$
{5iil
. i:!
 Despre.pedagogie L7

uftirii sa o anumiti sdlbiticie. $i nici nu le ajutd la nimic acelora ce

r facd in tinerele au fost crufali printr-o Prea mare alintare din partea
insul. mamei; cici in urmzr li se va opune din toate Pdr4ileo rezistenti
oprie cu atit mai indarjiti, gi pretutindeni vor primi lovituri carndse
lurali vor amesteca in afacerile lumii.
rutem Eogreqealdobignuit2rcesefaceineducatiacelormaricind,
lecti, sub pretextul czrsunt menili pentru a domni, nici in tinerete ntr
are a li se opune nicicdnd o rezistenld serioasd' La om, din pricina
'ebuit inclinirrii sale spre libertate, e nevoie de o indulcire a stdrii sale
rarie. de salbdticie; la animal, insd, nu e nevoie din cauza instinctului'
surile omului ii trebuie ingrijire 9i culturd. cultura cuprinde 459
rbuie, disciplina gi instrucfia. De cea din urmi, nici un animal, din
:dere cdte gtim, n-are nevoie. cici nici un animal tinir nu invatd
le ea ceva de la unul mai bdtrin ,in afarade pasdri, care invatzrcintul
cdnd \e lor. Sub acest aspect ele sunt instruite de prlrintii lor' 9i e
oa miqcitor sd vedem cum, ca intr-o gcoald, mama cdnta inaintea
c() odraslelor din toate puterile, 9i cum puii se strdduiesc szrscoatit
Pune
;imti e din micile lor gdtlejuri aceleagi sunete. Pentru a ne convinge
le cu ci pdsdrile nu c2rntddin instinct, ci cdrinvald, de fapt' a cinta'
ld, ta face sd ne ostenim cu incercarea urmitoare: vom lua unor
rtru a canari cam jumdtate din oudle lor 9i le vom inlocui cu ouZrde
li se vrabie; nu putem pune pui de tot tineri de vrabie in locul puilor
rdatd de canar. Aducandu-i intr,o camerd de unde acegti pui de vrabie
nu pot auzi vrdbiile din afard, ei vor invala cdntarea canarilor,
sPre gi noi vom obline vribii cintzrtoare. E intr-adevdr un lucru
duce minunat cZr fiecare specie de pdsiri pAstreazA de-a lungul
cum tuturor generaliilor o anumitir cantare principald, iar traditia
omul cintarii este, fZrrZrindoiala, cea mai puternica din lume'
ldem omulpoatedeveniomnumaiprineducatie.Elnuenimic
ungi decdt ceea ce face educafia din el' Sd ne amintim ca omul e
datd educat numai de oameni, care de asemenea sunt educati.
I dor De aceea lipsa de disciplind gi instruclie ii face pe unii oameni
miti sd fie rai educatori ai elevilor lor. Daci odati, cdndva, o fiinfd
nca, de un gen superior ar lua asuPra sa educatia noastrd, am vedea
>rins atunci ce se poate face din om. Cum insd educatia' pe de o
:rete parte, il invald Pe om ceva, iar pe de altd parte nu face decdt
viala sZrdezvolte unele insuqiri, nu se poate gti pind unde se intind
 ,t
a, .$
..fi
!'t
$
it*

't*
'*
IB Immanuel Kant ..
la el dispozifiunile naturale. Dacd s-ar face aici cel pufin o
Pncln
experienfd cu ajutorul celor mari gi prin puterile unite ale educz
multora, chiar prin aceasta am primi unele ldmuriri cam pind fdrd i:
unde ar putea ajunge omul. Dar e tot atit de important, pentru C
un spirit speculativ, cum e o trista observalie pentru un existe
filantrop, de a vedea cum cei mari nu au deciit grija lor proprie, tate i
neluind parte la importanta experienli a educafiei, meniti sd dupa
arate cum face natura un pas inainte spre perfecfiune. o a d
Nu e nimeni care, fiind negliiat in tinerelea sa, n_arinlelege mai 1
el insugi, la o varsti mai maturdr, in ce a fost negrijat, fie in poati
460 disciplini, fie in cultura (aga putem denumi instrucfia). Cel ce numi
nu e cultivat e brut (necioplit), cel ce nu e disciplinat e salbatic. ele ri
Neglijarea disciplinei este un rau mai mare decit neglijarea dobd
culturii, caci aceasta se mai poate completa maitirziu; salbaticia agad
insd nu se poate gterge - gi o gregeali in disciprina nu poate fi semi
indreptati niciodatd. poate ci educafia va deveni tot mai bund germ
gi poate ca fiecare generalie urmdtoare va inainta cu un pas s
mai aproape de perfectiunea omenirii- cdci inddrdtul educaliei dezv
se ascunde marea taind a perfectiunii naturii omenegti. De acum dezv
inainte acest lucru se poate infiptui. cici abia acum incepe ajunl
judecata dreapta gi priceperea lamuriti pentru ceea sine
ce-i
intr-adevdr necesar pentru o bund educafie. Ne incdntd gandul ating
ca natura umani se va dezvolta tot mai bine prin educafie, careia desp
ii putem da o formii potrivita umanitafii. Asta ne deschide cud
vederea spre un viitor mai fericit al genului uman. ome
Schifa unei teorii a educafiei este un miref ideal, gi nu iEi c
stricd cu nimic daci nu suntem in stare sa,l infdptuim chiar de copi
indata. Trebuie numai sd nu considerim chiar de la inceput o Nul
astfel de idee ca himerici gi sri nu o denunlam ca un vis cazL
frumos, chiar dacd se ivesc piedici in infaptuirea ei. inair
O idee nu este nimic altceva decdt conceptul despre o pe(
perfectiune ce nu se gisegte incd in experienfi. De pilda, ideea prez
unei republici perfecte, cirmuite dupd regulile dreptafii. Este indi
ea, din aceastd pricind, imposibila? yrai intai, ideea noastrd sa-g
trebuie numai sd fie exacta, gi atunci, cu toate piedicire ce treb
mai stau in calea infdptuirii ei, ea nu este nicidecum
:lr
imposibila. Daca, de pildd, fiecare ar minli, oare din aceastd prlfi
 Despre pedagogie l9

>utin o pricind sinceritatea ar fi o simpli niscocire? $i ideea unei

tite ale educalii ce dezvoltd in om toate dispozitiunile naturale este,
n pdnd fdrd indoiala, adevdratd.
pentru Cu educa[ia de astlzi omul nu atinge in intregime scopul
tru un existentei sale. cdci cit de diferit traiesc oamenii! o uniformi-
,roprie, tate intre ddngii nu se poate infaptui decit dacd actioneaza
rnitdsi dupi aceleagi principii, iar aceste principii ar trebui si le devind
o a doua naturZr.Noi putem lucra la un plan al unei educatii
rfelege mai potrivite, lasdnd urmaqilor instructiuni pentru ea, ca s-o
, fie in poatd infaptui incetul cu incetul. Se vede, de pildi, la florile
Cel ce numite ciubofica-cucului cum, daca le creqtem din riddcind,
ilbatic. ele rZrmdn toate de aceeagi culoare; dacd insi le seminim,
llijarea dobdndesc culori cu totul diferite gi foarte variate. Natura, 461
baticia agadar, a pus totugi germenii in ele, 9i depinde numai de o
oate fi semdnare gi o risddire potriviti ca sd se dezvolte acegti
i buni germeni. Aga qi la oml
rn pas Sunt mulli germeni in omenire, 9i depinde acum de noi sZt
ucatiei dezvoltim dispoziliunile naturale in mod proporfionat 9i sd
i acum dezvdluim umanitatea din germenii ei, fdcand ca omul sZr-qi
ncePe ajungi menirea sa. Animalele gi-o indeplinesc pe a lor de la
a ce-i sine gi fArA sA o cunoasci. Omul trebuie abia sd caute a o
landul atinge; ceea ce nu se poate intimpla daca n-are nici o idee
cireia despre menirea sa. Pentru individ, atingerea menirii este chiar
;chide cu desZrvirgire cu neputintd' Dacd admitem o prima pereche
omeneasci pe deplin formatA, noi vrem totuqi sa vedem cum
gi nu iqi cregte copiii. Chiar primii pdrinti dau copiilor un exemplu,
iar de copiii ii imitzr, gi astfel se dezvoltzr unele dispoziliuni naturale.
:put o Nu toli pot fi formali in acest mod, cdci, in cele mai multe
rn vis cazuri, numai in imprejurdri intAmplZrtoare copiii vid exemple'
inainte vreme oamenii nici n,aveau idee despre perfectiunea
Pre o pe care natura umana o poate atinge. Nici noi nu suntem inca
ideea prea lZrmurili asupra acestei notiuni' AtAta insd este cert, ca nu
Este indivizi izolali, cu toatd cultura elevilor lor, pot face ca aceqtia
astrd sa-gi indeplineascit menirea. Nu indivizi izolali, ci genul uman
le ce trebuie si ajungd aici.
)cum Educalia este o artd a cirei practicare trebuie perfectionati
:asti prin multe generafii. Fiecare generatie, inzestrata cu cunogtintele
 q
20 Immanuel Kant i

j
celei precedente, poate infaptui tot mai mult o educatie care $ila
dezvolti in mod proportionat toate dispozitiunile naturale ale ni le-
qi de
omului, conducand astfel umanitatea spre menirea ei.
Providenta a voit ca omul sZrscoat6rbinele din sine insugi gi i se privir
adreseazA, aqa-zicdnd, cu aceste cuvinte: ,,Pdqegtein lume" - numi
T
cam aqa i-ar putea vorbi Creatorul omului! -,,Eu te-am inzestrat
cu toate dispozifiunile spre bine. fie ti se cuvine si le dezvolti, infdp
gi astfel propria ta fericire qi nefericire de tine insuti depinde." omul
Omul trebuie sd-gi dezvolte abia dispozitiunile spre bine; aces
providenta nu le-a pus de mai inainte gata dezvoltate in el; sunt impr
numai simple dispozitiuni, gi fird sa se desprindd de la sine educ
moralitatea. A se face mai bun, a se cultiva pe sine insugi gi, epe
462 dacd e rau, a infaptui in sine moralitatea, asta trebuie s-o facdr se iv
omul. Dacd reflectdm insi bine asupra acestor lucruri, gasim ci gre9
sunt foarte grele. De aceea educatia este cea mai mare problemi
judit
gi cea mai grea problemi care poate fi data omului spre
dezlegare. Cici cunoaqterea depinde de educatie, gi educatia cae
depinde iariqi de cunoagtere. De aceea educatia poate face imit
numai incetul cu incetul un pas inainte, gi numai prin faptul ci se fi
o generatie transmite celei ce urmeazd experientele gi nut
cunogtinfele ei, cd aceasta, la rdndul ei, addugAnd ceva, le predZr creq
celei ce vine. Numai astfel se poate ivi o nofiune exacta despre prel
modul de educare. Ce mare cultura qi experienti nu presupune sistr
deci aceastd nofiune? Ea nu se putea nagte deci decAt tdrziu, gi
noiingine inca n-am ldmurit-o cu desavdrgire.intrebarea e dacd inv
educatia sa imite cumva in individ formarea umanitdfii in general, de
prin diferitele ei generatii. Pre
DouFr inventii ale oamenilor pot fi considerate, fdrd um
indoiali, ca cele mai dificile: anume cea a artei de guvernare intt
qi cea a artei educatiei, qi totugi se mai discuta in contradictoriu coI
asupra ideii lor. fie
Dar de unde sdrincepem oare sd dezvoltdm dispozifiunile bul
umane? Sa incepem de la o stare de barbarie, sau de la o stare inti
gata cultivati? E greu sd ne gAndim la o dezvoltare din barbarie q
(de aceea, gi notiunea despre primul om e atit de dificila), qi si
noi vedem cum omul, dezvoltindu-se dintr-o astfel de stare, a col
recAzutmereu in barbarie, ridicdndu-se apoi abia din nou din ea. int

i.s
 Despre pedagogie 2l

gtiri ce
ucafie care $i la popoare foarte civilizate gasim, in cele mai vechi
apropiere de barbarie -
raturaleale ni le-au lisat insemnate, o accentuati
gi de cita culturd nu e nevoie chiar pentru scris? Aqa incdt' cu
enirea ei.
rsuEigi i se privire la oamenii civilizafi, inceputul artei scrisului l-am putea
in lume" - numi inceputul lumii.
m inzestrat Deoarece dezvoltarea dispozitiunilor naturale la om nu se
le dezvolti, infaptuiegte de la sine, toati educafia e o artd. Natura nu i-a dat
depinde." omului pentru asta nici un instinct. Atdt inceputul, cdt 9i progresul
spre bine; acestei arte sunt sau mecanice, fArA plan, rdnduite dupd
:in el; sunt imprejurAri date, saujudicioase. in mod mecanic se iveqte arta
de la sine educaliei numai in anumite prilejuri, cdnd observam daca ceva
e insuqi gi, e pentru om pigubitor sau folositor. Toatd arta educatiei care
tie s-o flacdr se ivegte numai in mod mecanic trebuie sd cuprindd foarte multe
'i, gdsim
cd gregeligi lipsuri, deoarece nu se intemeiaza pe nici un plan'
: problemi Arta educaliei sau pedagogiczr trebuie szr devinir, agadar, 465
nului spre judicioasi, pentru a putea szrdezvolte natura umana in aga fel
;i educatia ca ea si-gi atingd menirea. Pzrrintideja educati sunt pilde pentru
>oate face imitare dupd care se formeazd copiii. Dar, pentru ca acegtia szt
n faptul cd se facZrmai buni, pedagogia trebuie sd devind un studiu, altfel
ientele gi nu putem avea nici o nidejde din partea ei, iar unul prost-crescut
a, le predi creqte apoi pe altul. Mecanismul in arta pedagogiczr trebuie
ctii despre prefdcut in qtiinfd, altfel ea nu va deveni niciodatd o striduinti
Presupune sistematicd, iar o generalie ar ddratmaceea ce a clddit cealalta.
it tarziu, 9i Un principiu al artei pedagogice Pe care trebuie si-l aibd
rea e dacd in vedere mai ales barbaliicu insarcinareade a alczrtuiPrograma
in general, de educalie este: copiii trebuie educati nu potrivit cu starea
prezentd, ci cu stare a mai bunir, posibild in viitor, a genului
rate, fdrA u-u.t, adici potrivit cu ideea umanitatii 9i cu menirea ei
guvernare intreagd. Acest principiu e de mare importantd. Parintii iqi cresc
!radictoriu copiii de obicei numai aga ca sa se adapleze lumii prezente,
fie ea gi corupti. Ei ar trebui insi sd le dea o educatie mai
>oziIiunile bund, prin care si se infdptuiascd o stare mai buni. Dar aici
: la o stare intAmpinam doud Piedici:
n barbarie l) Pdrintii n-au, de obicei, alta grija decit ca odraslelor lor
tificili), qi sd li se netezeasca bine drumul in lume, 2) iar domnitorii ii
le stare, a considerir pe supugii lor numai drept instrumente pentru
ou din ea. intentiile lor.
 $
$
rq
22 Immanuel Kant $
:il

,,.d
Piirinfiigrijesc pentru casd, domnitorii- pentru stat. gi unii, cunogtintelor c
gi ceilalti nu-qi propun ca scop ultim binele suprem universal, cel mult. Dar a
gi nici perfectiunea pentru care e menitd omenirea gi pentru pentru fisc ch
care ea posedd chiar dispozitiuni. schifarea unui plan de fdcut-o PdnA a
educafie insii trebuie ficutd din punct de vedere cosmopolit. nadejde nicicd
$i este oare, in acest caz, supremul bine universal o idee care Prin urmar
ne poate pdgubi in ceea ce consideram a fi binere nostru dejudecata ce
suprem particular? Niciodata! caci, degi se pare ci ar trebui sii de la omulPai
aducem oarecari jertfe pentru aceasta idee, adevarul este ci prin strdduinfz
prin ea sporim totdeauna gi bundstarea noastrii actuala. pentru binele t
$i,
apoi, ce mdrefe urmari o insofesc! Buna educafie e tocmai stiri viitoare t
izvorul din care iese tot binele in lume. Germenii ce se gasesc umane de sco
in om trebuie numai si fie dezvortali tot mai murt. cici ici gi colo cdte
temeiurile raului nu le gisim in dispozifiunile naturale ale numai ca o Pa
omului. cauza rdului nu este alta decdt ca natura nu este adusd inmulIirea lui.
sub reguli. in om nu se afl6 decdt germenii pentru bine. a-l intrebuinta
464 Dar de unde si vina oare starea mai buna a lumii? De Ia intentiile sale.
domnitori, sau de ra supugi? ca acegtia din urmi anume sa se in vedere sco
indrepte mai intai pe sine, gi intatnind, aga_zictnd, pe bunii primul rdnd d
cirmuitori la jumatate de cale? Daca ar fi ca domnitorii s-o numai abild, t
infaptuiascd, atunci mai intai educafia prinfilor trebuie sd devini mai mare, ca
mai bund, care de runga vreme mai are inca marea ripsd ca in cu un pas mal
tinerete nu li se opune nici o rezistenlzr. un arbore insa care sti Prin educ
singur in cdmp deschis creqte strdmb gi igi intinde larg ramurile I ) disciP
sale; un arbore insa care sta in mijlocul padurii creqte, deoarece anima
arborii de langa er ii opun rezistenfi, drept in sus, gi cauti aer qi individ
soare deasupra sa. Aga e gi cu domnitorii. Dar e tot mai bine ca numai
ei sd fie educafi de cineva dintre supugi, decit daca ar fi educafi 2) omul I
de unul de-ai lor. Binele il putem agtepta sa vini de sus numai instruc
in cazul ciind educatia este acolo mai bund! De aceea, in aceasta posesi
, chestiune, va hotari in primul rand striduinfa particularii, iar posibil
nu, cum credeau Basedow gi artii, ajutorur domnitorilor, cdci aceasL
experienta ne invata cd ei nu au in vedere mai intdi binele Unele
suprem universal, ci numai binele statului ror, ca sii,gi atinga citirea
scopurile proprii. Dacd insd dau banii necesari pentru educafie, de Pilt
atunci trebuie sd aibd gi dreptul de a stabili planul ei. Aga e cu Din c
tot ce privegte formarea spiriturui omenesc aga-zi<
ai rdrgirea

$
$
 Despre pedagogie 23

$iunii, cunogtinlelor omenegti. Puterea qi banul nu o fac, o inlesnesc,

iversal, cel mult. Dar ar putea-o face dacd economia statului n'ar socoti
pentru pentru fisc chiar de inainte dobinzile. Nici academiile n-au
rlan de fdcut-o pirnZracum, 9i ca o vor face de acum, pentru aceasta
ropolit. nadejde nicicdnd semnele n-au fost mai slabe decdt acum'
ee care prin urmare, gi organizarea gcolilor ar trebui szratime numai
nostru dejudecata celor mai luminali cunoscdtori. Toati cultura incepe
ebui si dela omul particular gi se rdspdndegte apoi mai departe. Numai
este cir prin strdduinfa unor persoane cu vederi largi, care au interes
ala. gi, pentru binele universal gi sunt capabile sa conceapzrideea unei
tocmai ,tari uiitoure mai bune, se poate infdptui apropierea naturii
gdsesc umane de scopul ei. se mai giseqte doar incd, printre cei mari,
t. Caci ici gi colo cdte unul care, considerdnd poporul sau, aqa-zicdnd,
ale ale numai ca o parte a regnului natural, n-are altceva in vedere decdt
: adusi inmullirea lui. cel mult mai cere qi abilitate, dar numai pentru
a-l intrebuinla pe cetafean cu atdt mai lesne ca instrument pentru
?Dela intenfiile sale. Particularii firegte cd trebuie si aibd 9i ei mai intii
esise in vedere scopul natural, dar mai apoi trebuie sd considere in
e bunii primul rdnd dezvoltarea omenirii, nZrzuind ca ea si devini nu
orii s-o numai abilil, ci gi moralir, 9i, ceea ce prezinti dificultatea cea 465
devind mai mare, ca oamenii sd se striduiascd a impinge posteritatea
ii ci in cu un pas mai departe de cum au ajuns ei'
:aresta Prin educalie omul trebuie sd fie deci:
rmurile I ) disciplinat. A disciptina inseamnir a cdrutade a face ca
oarece animalitatea sa nu pigubeascZr umanitatea' nici in
d aer qi individul izolat, nici in omul social. Disciplina deci este
bineca numai imblinzirea sdlbdticiei;
zducafi 2)omultrebuiecultivat.Culturacuprindeinvifaturagi
numai instruclia. Prin ea se dobdndegte abilitatea. Aceasta este
rceasta posesiunea unei aptitudini suficiente pentru toate scopurile
*A, iar posibile. Ea nu determind deci nici un fel de scopuri, ci lasi
tr, caci aceasta grija in seama imprejuririlor viitoare'
binele Unele abilititi sunt in toate cazurile bune' de pildd
atinga citirea gi scrierea; altele - numai pentru unele scopuri;
ucatie, depildd,muzica,sPreanefacesimpaticiinsocietate'
iaecu Din cauza mulfimii scopurilor, abilitatea devine'
rrgirea aga-zicAnd, nemirgin itd.
 24 Immanuel Kant 'd

5) Trebuie sd cdutdm ca omul si devina qi prudent, sa se gioex

t
adapteze societatii omenegti, sa fie simpatizat gi sa aiba numai t
influentd. Pentru aceasta e nevoie de un anumit fel de internd,
culturii, pe care o numim ciuilizare. pentru ea se cer Noi
maniere, politete qi o anumitii degteptiiciune, prin care dar sun
ne putem folosi de tofi oamenii pentru scopurile noastre a oame
proprii. Ea se indreapta dupi gustul schimbator al mizerie
fiecirei epoci. Astfel, inci inainte cu cdteva decenii, barbari
oamenilor le placeau ceremoniile in societate. fi mai ft
4) Trebuie sd avem in vedere moralizarea. Omul trebuie face Pt
sd fie nu numai indemdnatic pentru tot felul de scopuri, Cantita
ci trebuie sri-gi cagtige gi tdria sufleteascA de a alege Tre
numai scopuri bune. Scopurile bune sunt acelea care inaint<
sunt aprobate cu necesitate de oricine gi care mai pot fi instruc
totodati scopuri pentru oricine. intemt
rationz
*
existat
dupa ,
omul poate fi sau numai dresat, indreptat, instruit in mod intem<
mecanic, sau intr-adevir luminat. se dreseaza ciini, cai, gi se orb. D
pot dresa gi oameni. (Acest cuvdnt vine din engrezegte, de la toate t
to dress,,,a imbrdca". De aici gi termenul de Dresskammer, refuza
locul unde predicatorii iqi schimbau haina, iar nu Trostkammer, marea
care ar insemna ,,camera de consolare,,.) de cot
466 Dar cu dresarea nu s-a ficut incd nimic, ci in primur rdnd St
e important ca copiii sa invefe a g6ndi. E vorba de principiile nuer
din care izvorasc toate acfiunile. se vede deci cd la o educafie rafiun
adevaratd e mult de lucru. De obicei, insi, in educalia aici fr
particulard se neglijeazd inca mult o a patra condilie gi cea noast
mai importanti, cici copiii sunt educali in general in felul cd Se ve
moralizarea se lasa pe seama predicatorului. Dar ce gener
importanfd nemarginita nu are faptul de a invala copiii din educz
tinerete sa urascir viciul, nu chiar numai din cauza ca desct
Dumnezeu a poruncit-o, ci pentru cd viciur e in sine urail cici, sd-i ld
altminteri, le vine lesne gandul ca ar putea totdeauna sd Ie-an
cedeze patimii, gi cd ea ar fi chiar ingaduitd, numai daci rafior
Dumnezeu n-ar fi oprit-o, qi ci Dumnezeu poate face o datd nevoi
 Despre pedagogie 25

sa se gi o excepfie. Dumnezeu este fiinfa preasfAntd gi voiegte

i aibd numai binele, gi cere sd practicdm virtutea pentru valoarea ei
fel de internd, gi nu pentru cd o cere el.
e cer Noi traim intr-o epocd a disciplindrii, culturii 9i civilizirii,
I Care dar suntem incd departe de epoca moralizdrii. in starea actualzr
lastre a oamenilor putem sPune ci fericirea statelor creqte o datd cu
:or al mizeria oamenilor. $i e inci intrebarea dacd in starea de
cenii, barbarie, unde toati aceastir culturi a noastra n-ar exista, nam
fi mai fericifi decdt in starea noastra actuald. Cdci, cum ii putem
ebuie face pe oameni fericiti, daci nu-i facem morali qi intelePti?
>puri, Cantitatea rdului nu scade in acest caz.
alege Trebuie sZr se organizeze mai intii gcoli experimentale,
care inainte de a se putea infiinta gcoli normale. trducatia 9i
pot fi instrucfia nu trebuie sa fie numai mecanice, ci trebuie sa se
intemeieze pe principii. Dar nici nu trebuie sd fie numai
rafionante, ci gi, intr-un anumit fel, un mecanism. ln Austria
existau in cea mai mare parte numai gcoli normale, intocmite
dupa un plan impotriva caruia s-au ficut multe obiectiuni
mod intemeiate gi ciruia i s-a adus mai ales invinuirea de mecanism
gi se orb. Dupi aceste gcoli normale trebuiau sd se indrepte apoi
de la toate celelalte gcoli, qi celor ce nu fuseseri in aceste qcoli li se
mer, refuza chiar intrarea intr-un serviciu. Astfel de misuri aratdt
mer, marea preocupare a guvernului in aceste chestiuni, iar o astfel
de constrdngere e cu neputintd sd dea roade bune.
rdnd Suntem intr-adevZrrobignuiti si ne inchipuim ci in educatie 467
ipiile nu e nevoie de experimentare gi cd s-ar putea judeca chiar cu
:atie rafiunea dacd ceva va fi bine sau nu va fi bine' Dar ne ingelim
:atia aici foarte mult, iar experienla ne invatd ci in incercdrile
cea noastre se aratZrefecte cu totul opuse celor agteptate de noi.
rl cd Se vede deci ci, experimentarea fiind hotarAtoare, nici o
rce generafie de oameni nu poate prezenta un plan desdvdrgit de
din educafie. Unica gcoali experimentalA care a inceput aici si
lcd deschidd, aqa'zicdnd, calea, a fost institutul din Dessau. Trebuie
laci, si-i ldsim aceastZtglorie, cu toate erorile numeroase pe care i
asa le-am putea obiecta; sunt erori care se gdsesc in toate
lacd rafionamentele ce se intemeiazd pe incercdri, aqa cd mai e
datd nevoie de incercdri mereu noi. Acest institut a fost intr-un
 :i

:;
,,,
26 Immanuel Kant $
ii{
,l$
anumit fel unica gcoali unde invdfatorii aveau libertatea sd ajut
lucreze dupi metode gi planuri proprii, stAnd in legaturd at6t che
intreolaltd, cat qi cu toti savanlii din Germania. ince
bun

une
Educatia cuprinde in sine ingrijirea qi formarea. Aceasta pen
este I ) negatiud, disciplina care impiedicd numai gregelile; ace
2) pozitiud, instructiune gi conducere, gi aparfine, din acest eit
punct de vedere, culturii. conducerea este indrumarea in indt
aplicarea a ceea ce s-a invafat. De aici rezultddeosebirea dintre toa
instructor, care este numai invafdtor, qi educator, care este un sar
conducdtor. cel dintai dd educalie numai pentru gcoala, cel
din urmdr - pentru viafd. de
Prima epocdra elevului este aceea in care trebuie sa arate ger
supunere gi ascultare pasivd; a doua, in care i se ingdduie sd la,
facd intrebuintare de reflexiunea gi de libertatea sa, dar sub ava
legi. in cea dintdi avem o constrdngere mecanicd, in cealaltd - prc
o constrdngere morald.
Educatia este sau particulard, sau publici. Cea din urmd na1
priveqte numai informafiunea, qi aceasta poate rdmane ins
totdeauna publica. practicarea preceptelor se lasd in seama tat
celei dintiii. o educatie publica completd este aceea care gai
reuneqte amiindouzr laturile, instructia gi formarea morald. mi
scopul este: inlesnirea unei bune educafii particulare. o qcoald dt
in care se face acest lucru se numegte institut de educafie. i-s
Astfel de institute nu pot fi numeroase, iar numarul elevilor d
468 primiti in ele nu poate fi mare, deoarece ele sunt foarte scumpe, sir
chiar numai organizarea lor cerdnd foarte mulli bani. cu ele e qe
aqa ca qi cu azilele de siraci qi cu spitalele. cladirile necesare,
d
salariul directorului, al supraveghetorilor qi servitorilor inghit q
jumdtate din banii menifi pentru acest scop, gi e constatat cdt,
d
dacd s-ar trimite acegti bani sdracilor acasi, ei ar fi ingrijifi cu
mult mai bine. De aceea e gi greu ca in acele institute de if
educatie si intre alti copii decit ai unor oameni bogafi. G[
scopul unor atari institute pubrice este perfecfionarea
educafiei domestice. Daca numai parinfii, sau allii care Ie dau
s{
q

J
:$
'*l
 Despre pedagogie 27

>ertatea sd ajutor in educafie, ar fi ei mai intai bine educati, atunci

giturd atdt cheltuiala institutelor publice ar putea lipsi. in ele sd se facd
incerciri qi sa se formeze subiecti, 9i apoi sd rezulte din ele o
bunZr educatie domesticd.
Educafia particulard o fac sau pdrintii inqiqi, sau, cum ei
uneori n-au nici timp, nici capacitatea necesara, nici pldcerea
la. Aceasta pentru asta, alte Persoane, care sunt ajutoare pldtite. Educatia
i gregelile; acestor ajutoare implicd insd marea dificultate cir autoritatea
, din acest e impirlitd intre pdrinti 9i aceqti preceptori. Copilul sa se
umarea in indrepte dupd ordinele preceptorilor, dar apoi si asculte de
rireadintre toanele pdrinfilor. intr-o astfel de educatie e necesar ca parintii
areeste un sd cedeze intreaga lor autoritate preceptorilor.
;coali, cel Dar intrucdt oare educalia particulard este preferabild fatd
de cea publica, sau aceasta din urma fali de cealalti? in
ie sd arate general, qi anume nu numai din latura abilitatii, ci gi cu privire
rgdduie sd la caracterul unui cetifean, educalia publica pare a fi mai
a, dar sub avantajoasi decdt cea domesticd. Cea din urmd nu numai ca
r cealalti - produie adeseori defecte familiale, dar le 9i perpetueaza'
Citd vreme insdrsi dureze educatia? ?dnd la timpul cdnd
t din urmi natura insdgi i-a dat omului sa se conducZt singur; cdnd
e rdmdne instinctul sexual se dezvoltd in el; cAnd el insuqi poate deveni
in seama tatdr gi trebuie sd fie educator; cam pdnd la virsta de
ceea care qaisprezece ani. Dupa acest timp se mai pot intrebuinta, fireqte,
a moral6. mijloace de culturir gi se poate aplica o disciplind ascunsZr,
:. O gcoali dar nu se mai poate practica o educatie regulati.
educatie. Supunerea elevului este sau pozitiud, cAnd trebuie sd faci 469
ul elevilor ceea ce i se ordond, dat fiind ca nu poate judeca singur 9i
e scumPe, simpla capacitate a imitaliei mai diinuieqte in el, sau negatiud'
,. Cu ele e cdnd trebuie sd facd ce vor alfii, dacd vrea ca altii, la rindul
necesare, lor, si-i facdrceva pe placul lui. La cea dintdi intervine pedeapsa,
ilor inghit la cealalta - refuzul de a face ceea ce vrea el; aici, deqi poate
lstatat ca, gdndi, el e totugi dependent in satisfacerea plZrcerilorsale.
ngrijiti cu Una dintre cele mai mari probleme ale educatiei este de a
stitute de se gti cum s-ar putea uni supunerea sub constrdngerea legald
tati. cu capacitatea de a se servi de libertatea proprie. Cdci
ctionarea constrdngerea e necesardl cum voi cultiva libertatea, datd fiind
tre le dau constringerea? Eu trebuie sa-l obignuiesc pe elevul meu sit
 $

2B
d
Immanuel Kant

rabde o constrdngere a ribertalii sare, gi

in aceeagi vreme sd-r
indrum spre o buni intrebuinfare a tibertdlii
totul e numai mecanism, iar cer iegit din
sale. Far6 de asta,
sfera educaliei nu gtie
q
sd se serveascd de ribertatea sa. Er trebuie
si simtd de cu buni
vreme rezistenta inevitabiri a societdlii i,!
spre a cunoagte
dificultatea de a se susline singur, de
a suporta Iipsuri gi de
a-gi caEtiga cele de trebuinfd, pentru a
fi independent.
Aici trebuie sd avem in vedere regur'e urmdtoare:
l) sa lasdm
copilur, din prima copirdrie, sd fie tiber
in toate privinlere
(except.nd lucrurile unde s-ar putea
singur vatama, de pirdi,
cdnd vrea sd apuce un culit taios), .,,r_ui
dacii acfiunea sa nu
$
se pune in calea libertrifii altora; de pilda,
exprimd veselia intr-un mod prea zgomotos,
cand fipa sau igi d
atunci el supara pe
al|'ii; 2) trebuie sd-i aritim ca nu-$i poate
in alt fer decit numai rdsdnd pe arlii
9i
de pilda sii nu-i facem nici o pracere daci
atinge scopurire sare
sa-'i atiiga scopurire ror,
nu f*. ." vrem noi,
d
{
ci trebuie sa invefe etc.;5) trebuie si_i '.
dovedim cd i se impune
o constrdngere care ir conduce spre intrebuinlarea
libertdti, ci il curtivam pentru ca apoi
propriei sare s
si poatd fi riber, adici sd i.
nu fie obrigat a depinde de alfii. Acest punct
urmd. c6ci ra copii apare abiatarziurefrexiunea;
este cer mai din q ',q

astfer, maitarziu, .i{

ei trebuie sii se ingrijeasci singuri de intrelinerea t{
ror. Ei cred cd l#
totdeauna va fi ar_aca in casa piirinfilor,
.a uo, cipdta mdncare ,$
9i bauturd fdrasitfie nevoifi a se ingriji de acestea. Fa.a
masurilor de mai sus, copiii, mai ales
apricarea is
cei din parinli bogafi, ,*
precum 9i fiii de principi, rdmin ca qi ''il
rocuitorii din Tahiti, toata #
viafa lor copii. in acest punct, educafia pubrica
igi are avant4iere
47o cele mai evidente, cdci prin ea copiii
invaga sd-gi mdsoare puterile,
invafi limitarea prin dreptur artora. Aici rl iE
nimeni nu se bucuri de
privilegii, deoarece pretutindeni se {it{
simte rezistenfit, deoarece
nimeni nu poate- iegi ra suprafafd decdt
cand exce reaza prin $
,s
meritur propriu. Aceasti educafie dd cea --s
mai buni imagine a .ifl
unui viitor cetafean.
Dar trebuie sd mai amintim aici incd o
i$
dificurtate, care sti
in a anticipa cunoaqterea in problema '{
sexuala, pentru a ti
impiedica chiarinainte de pubertate ivirea
acestea se va trata mai tilrziu, in cele
unor vicii. Dardespre
ce urmeazd,. w
iq
:agi vreme sd-l
:. Fdrd de asta,
lucafiei nu qtie
ntdde cu bund
e a cunoagte
:a lipsuri gi de
:ndent.
re: l) si ldsam
,ate privintele
ima, de pitda,

Iwtx
tctiuneasa nu
rd tipa sau igi
ci el supdri pe
scopurile sale
rscopurile lor,
: ce vrem noi,
:d i se impune
a propriei sale
liber, adicd sd
:e cel mai din
:fel,maitArziu,
lor. Ei cred ci
pita mancare
Fari aplicarea
ririnti bogafi,
n Tahiti, toata
rre avant4jele
;oare puterile,
se bucuri de
tfi, deoarece
rceleaza prin
nd imagine a

tate, care std

li, pentru a
ii. Dardespre
 Pedagogiasau teoria educaliei este sau fizicd, sau practicd . 47 |
Educalia fizicd este aceea pe care omul o impaftdqeqte cu
animalefe, sau ingrijirea. Educalia practicd sau morala este
aceea prin care omul trebuie sd fie format pentru a putea trii
ca o fiinla care aclioneaza cu libertate. (Practic numim tot ce
se raporteazdlalibertate.) Ea este educatie spre personalitate,
educalie a unei fiinfe care acfioneazdcu libertate, care se poate
susline singurd gi poate fi membru in societate, dar avdnd
pentru sine insagi o valoare intrinseci.
Ea cuprinde, prin urmare, I ) formarea scolastici'mecanicd
in vederea abilitzrlii; este deci didacticd (aparfine institutorului),
2) pe cea pragmaticd, in vederea prudentei (apartinand
educatorului), 5) Pe cea morald, in vederea moralitdtii.
De formarea scolastici sau de instructiune omul are nevoie
spre a deveni abil pentru atingerea tuturor scopurilor sale. Ea
ii di o valoare cu privire la sine insuqi ca individ. Prin formarea
spre prudenld, insd, el e format ca cetdfean, cdci prin aceasta
el dobdndegte o valoare publici. Aici invati a cdrmui societatea
civild dupa intenlia sa, precum gi a se adapta societatii civile.
Prin educalia morald, in sfdrqit, el dobindegte o valoare in
vederea intregului gen uman.
Formarea scolasfici este cea mai devreme 9i cea dintii'
cici toati prudenfa presupune abilitate. Prudenfa este talentul
 ,$
1.
.{ft
rilg
'li{
"ir
d
32 Immanuel Kant '

de a aplica bine abilitatea. Formarea morali, intrucit se

H I
ritl
intemeiazd pe principii pe care omul trebuie sd re priceapi
singur, este cea mai tarzie; intrucdt insd se intemeiazd numai
472 pe inteligenfa umanii de rdnd, trebuie si i se dea atenlie chiar
de la inceput gi o dati cu educalia fizica, cici, de altminteri,
se inraddcineaza lesne unele gregeli, la care in urmir toata arta ,i i'
educafiei se ciznegtein zadar. in vederea abilitalii gi prudenfei, :i

trebuie sir meargzr toate dupi vdrstd. Abilitate copildreasci,

prudenfd gi bunatate copilareasci, nu viclenie, in fetul
birbatilor; acestea se potrivesc tot aga de pulin ca gi mintea 1
de copil la omul adult. ,i
..

-...c
o edt
gher<
folos
incel
numl
casa
el art
dea
doar
acee
J
pirit
den
laptt
,,Ast
prejt
man
extrr
laPt
Pen
mai
insd

$ ;
lrucdt se
priceapa
zi numai
nfie chiar
Itminteri,
.oatd arta
rudentei,
ldreascd,
in felul
Dnrrueebuctgtfizici,
ii mintea

Cu toate cd acela ce, in calitate de preceptor, ia asuPra sa

o educalie, nu-i primeqte pe copii aqa de timpuriu sub suPrave-
gherea sa pentru a putea griji de educatia lor fizici, totugi e de
folos sd gtie tot ce e nevoie de observat in educatie, de la
inceputul pdnd la sfargitul ei. Degi preceptorul are de-a face
numai cu copii mai mari, se prea poate intimpla ca in acea
casi sd se mai nasca copii, 9i, dacd preceptorul se poarti bine,
el are totdeauna un drept de a deveni confidentul pirintilor 9i
de a fi consultat de ei gi cu privire la educatia fizicir, intrucdt
doar gi de altfel el este adeseori singurul om erudit in casi. De
aceea preceptorul are nevoie gi de cunoqtinfe de acest fel'
Educalia fizicit este de fapt numai alimentare, fie prin
pdrinfi, fie prin doici sau pitzitoare. Hrana hotardta copilului
de naturd este laptele mamei. Ca copilul ar suge o dati cu
laptele gi anumite dispoziliuni, cum auzim zic?rndu-seadeseori:
,,Asta ai supt-o o datd cu laptele mamei!", este o simpld
prejudecati. $i mamei, 9i copilului ii prieqte cel mai bine daca
mama insiqi alApteaza. Totuqi, 9i aici sunt exceptii in cazul
extrem, din pricini de boalir. Se credea odinioard ci primul
lapte ce-l dir mama indatZr dupa naqtere, 9i care e zeros, ar fi
pentru copil vdtdmdtor, 9i ca mama ar trebui sd-l indepdrteze
mai intdi, inainte de a putea alapta copilul. Rousseau a atras
insa cel dintdi atenlia medicilor asupra chestiunii daci acest
 iH
:ri
'&

rll
-,t!
, ,i!

.i
:i!
$
,':N
'l$
34 Immanuel Kant s
iH
.S
prim lapte nu i,ar putea prii qi copilului, dat fiind ca natura n-a si nu dir
intocmit doar nimic in zadar. gi s-a aflat, intr-adevir, cd acest sare etc. I
lapte inldturi cel mai bine necurdfenia ce se gisegte la copiii pofta duP
nou-ndscuti gi pe care medicii o numesc meconiu, gi cd deci invioreazi
primul lapte le prieqte foarte mult copiilor. in Rusia,
473 s-a ridicat chestiunea daca copilul n-ar putea fi hrrinit tot beau cu t
aga de bine cu lapte cle animale. Laptele omenesc e foafte rugii sun
deosebit de cel animal. Laptele tuturor animalelor erbivore, rezistirur
traind din vegetale, se serbezegte foarte repede c6nd addugim dar gi mu
ceva acid, de pildi acid tartric, citric, sau mai ales acid din trdi. Circ
stomacul viteilor, numit cheag. Laptele omenesc insi nu se tulburdri
serbezegte deloc. Dacd insd mamele sau doicile maniinci pZrzimcc
cdteva zile numai hrani vegetald, laptele lor se serbezegte tot Ede
aga ca gi cel de vaca etc.; dacd minAncZr insa apoi numai citva mare cZ
vreme iaraqi carne, gi laptele devine tot aga de bun ca inainte. decAt al
De aici s-a tras concluzia cZrcel mai bine gi cel mai priincios termom
pentru copil este ca mamele gi doicile, in timpul cdnd numai 9
alipteazd, sit mindnce carne. Cici, dacd copiii varsd laptele, in virsti
vedem ca el e serbezit. Acidul in stomacul copiilor trebuie sd general
producii deci, chiar mai mult decdt tofi ceilalfi acizi, serbezirea imbrace
laptelui, deoarece laptele omenesc nu poate fi serbezit, bZrutur
altminteri, in nici un chip. Cu atdt mai riu ar fi deci dacd i-am racoros
da copilului lapte care se serbezegtechiar de la sine. Dar vedem nici un t
la alte natiuni cd nu numai acest fapt e hotirdtor. Tungugii de si fie t<
pddure, de pilda, nu mandnci aproape nimic altceva deciit NU VOIT
carne, gi sunt oameni puternici qi sandtogi. Dar astfel de mod int
popoare n-au viafi lungd, qi pe un tinar inalt 9i bine crescut il este bit
putem ridica fdrA mare opinteali, degi la o primd vedere n-am infi
crede cd e ugor. Suedezii insa, dar mai ales nafiunile din Indii, Natiun
nu mindncd aproape deloc carne, qi totuqi oamenii cresc acolo lor mic
foarte bine. Se pare deci cd totul depinde numai de buna arbori ;
sdndtate a doicii, gi ci acea hrani este cea mai buna, care-i 9i coPii
priegte ei mai bine. altmin
Aici se ivegte intrebarea ce hrani ddm mai tirziu copilului, membt
cdnd inceteazdlaptele mamei. s-a incercat de la o vreme incoace daci ir
cu fel de fel de paste fdinoase. Dar nu e bine si hrinim copiii de seama
la inceput cu astfel de alimente. Mai ales trebuie sd avem griji totuqi,
 Despre pedagogie 35

ra n-a si nu dam copiilor nimic picant, ca de pilda vin, pipiraturi'

acest sare etc. Dar e totuqi un fapt curios cZrcopiii au aqa de mare
copiii pofta dupd toate aceste lucruri! cauza este czr ele exciti 9i
i deci invioreazain mod pldrcutsenzaliile lor inczrobtuze. copiii capdtd
in Rusia, intr-adevir, de la mamele lor rachiu, care' ele insele'
rit tot beau cu sdrguinla rachiul gi astfel de bduturi, qi se observi ca
474
barte ruqii sunt oameni szrnirtogi gi putemici. Firegte insi cd cei ce
ivore, rezistdunui astfel de regim trebuie sd fie de constitufie robustir;
ugim dar gi mulli mor din aceastA cauzA, oameni care altfel ar putea
d din trdi. cici o astfel de excitare timpurie a nervilor produce multe
lU Se tulburdri. chiar de mdncare 9i bduturzr prea caldd trebuie sd
rinci pdzim copiii cu ingrijire, caci qi asta produce slibiciune'
te tot E,deamintitmaiapoic-rcopiiinutrebuietinutilaprea
cdtva mare cdlduri, cici singele lor este 9i aqa cu mult mai cald
rinte. decdtalceloradulli.Cildurasdngeluilacopiieste'dupi
ncios termometrul Fahrenheit, I 1o" iar singele adultilor are
cind numai 96'. Copilul se inibuqa in cdldura in care oameni mai
>tele, in vdrstd se simt foarte bine. obignuinla cu racoarea il face, in
Liesd general, Pe om puternic. $i pentru cei adulti nu e bine si se
',zirea i-b.u." gi si se acopere prea cald 9i si se obignuiascZt cu
rczit, biuturi prea calde. De aceea copilul va trebui sd aibd un culcug
i-am rircoros gi tare. $i biile reci sunt bune. Nu se va intrebuinta
:dem nici un excitant pentru a degtepta la copil foamea' care trebuie
;ii de si fie totdeauna numai consecinfa activitdtii qi ocupatiei. Dar
lecdt nu vom ingadui copilului sa se obiqnuiasca cu ceva in aqa
:l de mod incdt szrdevind pentru el o trebuinF. $i chiar in ceea ce
cut il este bine nu vom face prin arta sd-i devini toate obignuinti.
n-am infdgatul nu se obignuieqte deloc la popoarele barbare'
ndii, Naliunileprimitive,dinAmerica,depilda,sapipentrucopiii
rcolo lor mici gropi in pamdnt, al cdror fund il presara cu praf din
)una arbori putrezi, pentru ca urina Ei necurdleniile szrfie absorbite
are-i qi copiii si poatZrsta astfel uscafi, 9i acoperi gropile cu frunze;
altminteri insi ei le lasi copiilor intrebuintarea libera a
ului, membrelor lor. Nu este decit comoditate din partea noastrZt
)ace dacd infdguram copiii ca nigte mumii, ca sa nu fim nevoiti a da
iide seama ca ei sd nu se incovoaie, 9i adeseori asta se intdmpli,
grija totuqi, chiar prin infiqare. Dar 9i copiilor in;igi infdqatul le
 $
f
36 Immanuel Kant 'l$
{
.:!$

produce frica gi ii face sa intre intr-un fel de deznadejde,

dat ceva, cl
fiind cd nu se pot folosideloc de membrere lor. Atunci se crede
deprava
ci fipetele lor se pot ogoi vorbindu-ri-se cu voce tare. Dar
sd lumea a
infdguram o dati pe un om adult, gi vom vedea dacd nu va
set
fipa gi el gi nu se va purta ca un disperat.
alintati<
in generar, trebuie sd notdm cd prima educalie nu trebuie
de rind
475 si fie decdt negativi, deci ci la ingrijirea naturii nu mai
trebuie dezmia
sd adiugim una noud, ci doar nu trebuie sa tulburim natura
copilult'
in opera ei. Daca e ingaduita cdndva arta in educafie, atunci
e cu el ett
numai arta meniti si-r facd pe om dur gi rezistent. pentru
$i seami I
acest motiv infdgatur se va respinge. Dacd insi totugi vrem
si creaturl
observdm o oarecare precaulie, atunci rucrur cer mai potrivit
e vadd in
un fel de cutie, peste a cirei deschizitura se trag curere
in prea ti
crucig. Italienii o intrebuinleazdgi o numes. ur"uciio. copilul
Dar, da
ramdne tot timpur in aceastd cutie, chiar cind e ardptat.
se stricdnt
mai evitd prin aceasta ca mama, adormind noaptea, in timp
ce co1
aldpteaza, sd nu-r omoare pe copir, inibuqindu-r. La noir inszr
dispozi
mulfi copii mor in acest fer. Aceasti precaufie este deci
mai tArziu t
buni decit infagatur, ciici copiii au aici tot mai murti libertate,
iardgi
iar incovoierea lor este evitatd, pe cind chiar prin infigare
copiii dezobi
igi deformeazit pozilia corpului.
o alta obignuinfd ra prima educafie este regin area. Modul tipetelt
capabi
cel mai ugor ar legdnirii este cel intrebuinfat de unii
farani. Ei aplicar
prind leaginul de grinda casei cu o funie, aga ci
nu trebuie vine in
decdt sd-l impingi ca si se legene incoro gi incoace. Leganarea
insa a<
insa nu e in general potrivitii. cdci baransarea incoro gi-ncoace
cdnd c
e vatimitoare pentru copir. se vede doar gi ra oamenii adulfi
puteri,
ci leginarea produce o tendinfa spre vomitare qi ameleatd.
in
Prin legiinare vrem sd buimiicim copirur ca sa tt,
!ip.. fipatur bine.
insd e sanatos pentru copii. cand ies din s6nur mamei, unde
obiect
n-au avut aer, ei respira primul aer. Circulalia siingelui
dacd I
modificatd prin acest fapt re produce o senzafie dureroasi.
obiecl
Prin fipat insd copirur igi dezvortd cu atdt mai murt pdrfite
a Pla
constitutive interioare qi canalele corpului. E foarte pagubitor
reflex
sd sdrim indatd in ajutor cdnd copilur
fipd, cantdndu-i, de pilda, totdet
' in Qermania anilor copil,
l75O-lgOO (n.tr.). gi cutt

s
$;$
'!t

:i8
 Despre pedagogie 37

:znddejde, dat
ceva, cum fac doicile, sau in alt fel. Asta este cea dintii
,tuncise crede
depravare a copilului; cici, vdzAnd ci la strigdtul sdu toatd
,e tare. Dar sd
lumea alearga la el, va repeta strigitul mai adeseori.
:a daci nu va
Se poate zice cu adevdrratci copiii oamenilor de rind sunt
alintafi cu mult mai mult decdt copiii aristocratilor. Cici oamenii
ttie nu trebuie
de rdnd se joacd cu copiii lor ca maimutele. tri le cdntZr,ii
tu mai trebuie
dezmiardir, ii sdrutd, danseazi cu ei. Ei cred deci a face
burim natura
copilului un bine alergdnd indati ce fipd copilul 9i jucdndu-se
:atie, atunci e
cu el etc. Cu atdt mai adeseori insZrfipa. Dar, dacir nu bdgam in
ant. gi pentru
seama fipetele lor, ei inceLeazd dupi un timp a tipa. Caci nici o
otugi vrem sd
creatura nu'gi face muncd zadarnicA. Dacd insZrii obignuim sd 476
mai potrivit e
vada implinindu-li-se toate toanele, frdngerea vointei vine apoi
lrag curele in
prea tdrziu. Ldsdndu-i insi sa tipe, ei inqiEi se satura de tipat.
tccio. Copilul
Dar, dacZr le implinim in prima tinerete toate toanele, noi le
e aliptat. Se
stricZrm qi inima, gi moravurile.
ea, in timp ce
Copilul n-are, firegte, nici o notiune despre moravuri, dar
. La noi' insa
dispoziliunea sa naturald se stricir prin asta in aqa fel incdt mai
lste deci mai
t?rziu trebuie aplicate pedepse foarte dure pentru a indrepta
ultii libertate,
iardgi riul pricinuit. Copiii manifesta in urma, cAnd i-am
ntiigarecopiii
dezobiqnuit ca la cererea lor sdr alergim totdeauna la ei, in
lipetele lor, o astfel de furie de care numai oamenii adulti sunt
narea.Modul
capabili, numai cd lor le lipsesc puterile de a-qi pune furia in
rnii farani. Ei
aplicare. in acest timp ei nu trebuie decdt sa strige, 9i toati lumea
:d nu trebuie
vine in grabd; ei domnesc deci ca nigte adevdrafi despofi. Cand
re.Leganarea
insd aceastd domnie inceteazd, fireqte cdrsunt suparati. Cici, 9i
clo gi-ncoace
cdnd oamenii adulti au fost o bucatd de vreme in posesia unei
lmenii adulti
puteri, le vine foarte greu si se dezobiqnuiascd repede de ea.
gi amefealii.
in primul timp, cam in primele trei luni, copiii nu prea vid
tipe. lipatul bine. Firegte cd ei au senzalia luminii, insd nu pot deosebi
namei,unde
obiectele unele de altele. Ne putem convinge despre aceasta
lia sangelui daci le tinem ceva strdlucitor dinainte; ei nu urmaresc acest
r dureroasd.
obiect cu ochii. Cu vizul se ivegte qi facultatea de a rdde gi de
mult pdrfite
a pldnge. Cdnd ajunge in aceastd stare, copilul tipit cu
te pdgubitor
reflexiune, fie ea incd oricit de obscurd. El crede atunci
u-i,de pilda,
totdeauna cd i s-a fdcut vreun rdru. Rousseau zicet daci unui
copil, in vdrsti de cam gase luni, ii dam peste mind, el fipd ca
gi cum i-ar fi cdzut un jdratec pe mdni. El leagd de acest fapt,
 N
s

$if"!
ll

58 Immanuel Kant ,{
-T
. .,
intr-adevdr, notiunea unei ofense. Pdrintii vorbesc de obicei negativi, cir
foarte mult de frdngerea vointei la copii. Nu trebuie si le copilul are n
frdngem voinfa, dacir nu le,am fi stricat-o mai intdi. Asta insd mdinile, Pe
este prima depravare, ciind cediim vointei despotice a copiilor, inaintea sa.
ei putdnd dobandi totul cu de-a sila prin fipatul lor. trxtrem de artificiale, cr
dificil e incd in urma de a indrepta acest lucru, qi cu greu vom in gener
reugi candva s-o facem. Se poate face ca copilul sii tacd, dar mai Putine it
in el fierbe fierea, gi cu atdt mai tare e furia sa lduntrica. il atunci ei ar I
obignuim prin aceasta cu prefdcitoria gi cu emofiile interioare. pildZt, s-ar P
477 Aqa, de pilda, e foarte straniu cind pirintii cer de la copii sd le scrie. Cici c
sarute mdna dupd ce i-au bdtut cu varga. li obignuiesc in felul aga de mart
acesta la prefdcdtorie qi fatarnicie. Cdci varga nu este tocmai intrebdm: ,,
un dar chiar aqa de frumos, pentru care ar trebui sd mai gi Copilul ar t
mulfumim, gi ne putem lesne imagina cu ce inimd siruti cA nu gtim t
copilul apoi mina. gi coPilul a
Pentru ca copiii si invefe a umbla, se intrebuinleazd de inventa cu
obicei o cingdtoare gi un cdrucior. Dar totugi e un lucru curios inlocuiascZ
ca vrem sa-i invatam pe copii sd umble, ca gi cum vreun om Unii col
din lipsa de invataturA n-ar fi putut umbla. Mai ales cingdtorile mijloace dt
sunt foarte vdtdmdtoare. Un scriitor se plAngea de ingustimea cirPZrcita?
pieptului siu, defect ce-l atribuia numai cingdtorii. Cici, cum ca aici nu
un copil vrea si prindd toate gi ridicd toate de jos, el se lasa cu numai, qi n
pieptul pe cingatoare. Dar, pieptul sdu fiind inca moale, el se gi a sucur
subtiazi prin apdsare gi pdstreazaapoi aceast6 formd. Cu astfel pdrfilor ext
de ajutoare copilul nici nu invafd a umbla aga de sigur cum e liber, el ig
cazul cdnd invata singur. Cel mai bine este cind ii ldsim sd se corset estr
tiirasci pe pdmdnt pand ce, incetul cu incetul, invati singuri nu l'a imbt
sd umble. Pentru precautiune, podeaua camerei poate fi putea ajut
acoperitd cu pituri de lina, ca sa nu se rdneasca cu agchii qi puternici t
sa nu cadi pe corpuri tari. cZrci care
Se spune de obicei ci copiii pot cidea foarte greu. Dar, coPilul sit
facand abstractie de faptul cd ei nici nu pot cddea greu, lor este suPZ
nici nu le strici daca gi cad citeodata. Ei invald cu atit mai Toate
bine sd-gi giseascd echilibrul gi si se intoarcd aga incAt prin pdgubitoc
cddere sa nu se vateme. Li se pune de obicei pe cap o scufie naturii int
cu margini cdptuqite gi foarte proeminente, incit copilul nu trebuie sZ
poate cddea nicicAnd pe fatd. Dar asta este tocmai o educatie in educat

,,
 Despre pedagogie 59

c de obicei negativd, cind intrebuinldm instrumente artificiale acolo unde

ebuie si le copilul are mijloace naturale. Aici instrumentele naturale sunt
ii. Asta insd mdinile, pe care copilul le va line la cFrdere, fdrd indoiald,
:ea copiilor, inaintea sa. cu cdt se intrebuinleaza mai multe instrumente
'. Extrem
de artificiale, cu atat omul devine mai dependent de instrumente.
:u greu vom in general, ar fi mai bine dacd la inceput s-ar intrebuinta
sa taci, dar mai puline instrumente gi copiii ar fi lasati sd invete de la sine;
launtricd. il atunci ei ar invila multe lucruri cu mult mai temeinic' Aqa' de
: interioare. pilda, s-ar putea face foarte lesne ca copilul sd invete singur a
l copii sd le scrie. Cici cineva a inventat, doar, scrisul, 9i inventia nici nu e
iesc in felul aqa de mare. Ar trebui, de pildi, cind copilul vrea pdine' sd-l
:ste tocmai intrebam: ,,oare ai putea sa desenezi cum aratd o pdine?". 478
ri sd mai gi copilul ar trage o figuri ovalZr. N'ar trebui szr-i spunem decdt
imi sirutd ca nu qtim dacd figura aceasta inseamna o pdine sau o piatrd'
gi copilul ar incerca sd facd un P etc., 9i astfel copilul gi-ar
tinfeazd de inventa cu timpul propriul sdu ABC, Pe care apoi ar trebui si-l
ucru curios inlocuiascir cu alte semne'
I Vreun om unii copii vin pe lume cu anumite deformatii. oare nu existi
cingatorile mijloace de a indrepta aceastzr formd defectuoasa, aqa-zicdnd
ingustimea cdipdciti? prin strdduinla multor scriitori eruditi s-a constatat
Cdci, cum cd aici nu ajutd cu nimic corsetele, ci ca acestea agraveaza'
lse lasdcu numai, qi mai mult rdul, deoarece impiedici circulatia s6ngelui
roale,el se qi a sucurilor, precum qi intinderea, extrem de necesara' a
i. Cu astfel pdrrlilor exterioare qi interioare ale corpului. cand copilul e lisat
igur cum e iiUer, et igi mai exerciteazit corpul, iar un om care pod'rtd un
isiim sd se corset este, c€rnd il dezbraci, cu mult mai slab decdt unul ce
afii singuri nu l-a imbrdcat niciodatd. celor ce s-au niscut deformati le-am
ri poate fi putea ajuta dacd le-am Pune Pe partea unde muqchii sunt mai
ru agchii gi puternici o greutate mai mare. Dar 9i asta e foarte primejdios;
cdci care om poate stabili echilibrul? cel mai bine este ca
greu. Dar, copilul sd se exerciteze singur qi sa ia o pozitie' chiar daci ii
l greu, lor este supSrrdtoare, cdci toate maginile nu pot face aici nimic.
r atdt mai Toate aparatele artificiale de acest fel sunt cu atdt mai
inciit prin pigubitoare, deoarece merg de-a dreptul impotriva scopului
p o scufie naiurii intr-o fiinld organizatA qi rafionali, in vederea cdruia ea
rcpilul nu trebuie si aibd libertatea de a invdla si-gi intrebuinteze puterile.
r educafie in educalie nu trebuie decat si impiedicdm ca copiii sd nu se
 $
Immanuel'Kant
${
40

molegeasci. Duritatea este insd contrariul molegelii. Riscim

prea mult dacir vrem sir deprindem copiii cu toate cele.
Educatia rugilor merge aici foarte departe. Dar 9i mor, din cauza
aceasta, un numdr necrezut de mare de copii. Deprinderea este
oplZrcereSauoacliunedevenitdnecesitateprinrepetarea
frecventd a acelei pldceri a aceleiagi actiuni. Nimic nu pot
$r{
,1
deprinde copiii mai lesne, 9i deci nimic nu trebuie si li se dea
J
mai pulin decit lucruri picante, de pildd tutun, rachiu 9i bduturi $
:i}
calde. Mai tdrziu e foarte dificil de a-i dezobiEnui de acestea, 9i
la inceput le face chiar rdu, deoarece prin consumarea des
repetatdra acestor materii s-a produs o schimbare in functiunile
$ r$
:q
corpului nostru.
Cu cdt insi deprinderile Pe care le are un om sunt mai
.
47g numeroase, cu atdt el e mai pulin liber qi independent. cu omul
e la fel ca gi cu celelalte animale; cum e obignuit la inceput,
.!i

agaiirimaneqiinurmioanumitZrinclinatie.Trebuie,aqadar'
saimpiedicamcauncopilsasedeprinddcuceva;nutrebuie
si ingdduim sd se dezvolte in el vreo obignuintd' I:*

.H
Mulli parinli vor sd-gi deprindd copiii cu toate cele. Dar asta :s
nu-i de nici un folos. cdci natura umani in general, in parte 9i $
,.j

natura subiectelor individuale, nu poate fi deprinsa cu toate,

pilda' ca copiii sd ,
9i mulli copii rdmin la invdfitura. $i vor, de l_
'r;$
poatdmergeladormitgisdsepoatisculalaoriceori,sausd
.ir
mdndncecdndocerpirinlii.Darpentruastaenevoiedeun
regim special, pentru a suporta asemenea deprinderi' un regim {
care intdregte trupul gi care indreaptd deci iarigi ceea ce stricd
acest sistem. Gisim doar 9i in naturdrpilde de periodicitate. $i
animalele iqi au timpul lor hotardt pentru dormit' omul ar trebui,
deasemenea,sdtsedeprinddcuunanumittimp'pentruca
trupul sd nu fie tulburat in funcliunile sale. in ceea ce priveqte
cealalta chestiune, ca copiii si poati manca la orice vreme'
aici nu putem lua ca pildi animalele. cici, deoarece, de pildn,
toate animalele erbivore mdndncd lucruri putin nutritive,
mdncarea este pentru ele o ocupalie normali. omului insa ii
priegte foarte mult daca mdndnczr totdeauna la un timp hotardt.
Aga,uniiparinliVorcacopiiilorsipoatisuportafrigulmare,
mirosul tare gi orice zgomot etc. Dar aceasta nu este nicidecum

:#ffi'
 Despre pedagogie 4l

toleEelii. Riscdm necesar, numai daci nu contracteazd vreo obignuinta. $i

i cu toate cele. pentru un astfel de lucru e foarte potrivit de a pune copiii in
gimor, din cauza diferite situatii.
Deprindereaeste Un pat tare e cu mult mai sinitos decdt unul moale. in
: prin repetarea general, o educafie durd servegte mult pentru intirirea trupului.
i. Nimic nu pot Prin educatie durd noi intelegem insd numai impiedicarea
buie si li se dea comoditdtii. Pentru confirmarea acestei aserliuni nu lipsesc
rachiu gi bduturi exemple demne de insemnat, numai ci nu sunt luate in seami,
ui de acestea,gi sau, mai bine zis, oamenii nu vor sd le dea atentie.
)onsumareades in ce privegte cultivarea minfii, care gi ea, de fapt, se poate
tre in funcfiunile numi intr-un anumit fel fizicdt, ne vom insemna mai ales cdt
disciplina nu trebuie si fie servild, ci copilul trebuie sd simti
rn om sunt mai totdeauna libertatea sa, dar aga incdt sa nu impiedice libertatea
:ndent. Cu omul altora; el trebuie sd giseascd deci rezistenti. Unii pirinti refuzA
;nuit la inceput, copiilor toate pentru a exercita astfel riibdarea lor qi cer, prin
Irebuie, agadar, urrnare, de la copii mai multd rZrbdaredecdt au ei inqigi. Asta e 48o
:eva; nu trebuie cruzime. Si i se dea copilului cdt ii priegte, iar apoi sd i se
rF. spuni: ,,ai destull". Dar e absolut necesar ca asta si fie
te cele. Dar asta irevocabil. Numai s6 nu se dea atenfie tipetelor copiilor gi sd
teral, in parte gi nu li se cedeze cind vor si stoarca ceva prin $pat, ceea ce cer
>rinsi cu toate, insd rugdnd cu amabilitate si li se dea, dacd le priegte. Copilul
ldd, ca copiii sa se deprinde astfel sd fie sincer, qi, cum nu supird pe nimeni cu
,rice ora, sau sd tipatul sZru,fiecare este, in schimb, prietenos cu el. Providenta
e nevoie de un pare intr-adevdr sd fi dat copiilor surisul prietenos pentru a
inderi, un regim putea cdgtiga lumea de partea lor. Nimic nu e mai pagubitor
;i ceea ce stricd decat o disciplini sdciitoare gi despoticd pentru a frirnge
>eriodicitate.gi incdpitdnarea.
Omul artrebui, De obicei li se strigd copiilor: ,,Sa-fi fie ruqine, asta nu se
imp, pentru ca facel" etc. Dar la prima educafie n-ar trebui sd se intrebuinteze
eea ce privegte astfel de expresii. Copilul incd nu are notiuni de rugine 9i de
a orice vreme, ceea ce-i cuviincios, el n-are sa se rugineze, nu trebuie sa se
lrece, de pildi, rugineze, gi prin asta devine doar timid. El va fi incurcat in
rutin nutritive, prezenla altora qi ii va plicea si se ascundd inaintea altor
Omului insd ii oameni. Prin aceasta se iveqte o rezerva rdu inteleasi gi o
tn timp hotdr6t. disimulare pdgubitoare. El nu indrdznegte sd roage ceva, 9i ar
rta frigul mare, trebui doar sd poata ruga toate cele; el igi ascunde adevArata
estenicidecum sa mentalitate gi pare totdeauna altfel decdt este, in loc sd-i fie
 42 Immanuel Kant

ingaduit a putea spune toate deschis. in loc sd fie totdeauna

pe l6ngd parinti, el ii evita Ei se arunca in bralele servitorimii
care-i aratd mai multd bunivoinfa. Partea Pc
intru nimic mai bund, insi, decdt acea educalie sacditoare, privire la cultt
nu este nici gluma gi alintarea neintrerupti. Asta il intaregte pe rirnd in exerc
copil in vointa sa proprie, il face fafarnic, gi, descoperindu-i o trebuie sd d
slabiciune a parintilor, le rdpeqte acestora respectul necesar principald in
in ochii copiilor. Dacd il educdm insd aga incdt prin la toate instt
lipit sii nu
poata dobandi nimic, er devine liber, fdra a fi obraznic, gi cingdtoare qi 1
modest, fdra a fi timid. Dreist (obraznic - n. red.) ar trebui de pdnd ce inva
fapt si se scrie driiust, deoarece derivd de la driiuen, drohen mai sigur.lns
. (a ameninfa). un om obraznic e, fdra indoiald, nesuferit. unii naturali. Ast
oameni au o fafi atat de obraznica, inclft vdrzind-o ne temem o distantd; d
totdeauna de o mojicie din partea lor, aqa cum vizand arte ochiul; un ce
fete putem spune indati cd aceqti oameni nu sunt capabili de prin pozitia s
a insulta pe cineva cu vorba. un om se poate ardta totdeauna directia, cee
481 deschis gi sincer numai dacdrsinceritatea e unita cu o anumita
Ei din cea a s
bundtate. oamenii spun adeseori despre barbalii nobili cd au avem nevoie
o infdfigare regeasci. Dar asta nu e nimic altceva decdt o privire Renumitul F
obraznicd ce gi-au deprins-o din tinere!e, dat fiind ca atunci doar inotul
nu li s-a opus nici o rezistenfa. metodd ugoz
Toate acestea le putem considera ca aparlindnd incd in care, stdn
formarii negative. cdci multe sldbiciuni ale omului nu provin, ldsim si c
adeseori, din faptul cd nu i s-a dat nici o invdfdtura, ci fiindci Aplecdndu-n
i s-au intiparit numai impresii rele. Aga, de pilda, doicile ii fac nu pdtrundi
pe copii sa se ingrozeasca de pdianjeni, de broagte raioase etc. ceafd, gi ast
copiii ar cauta, fdrd indoiari, sd pund miina pe piiianjeni tot Acum nu tre
aqa ca pe alte lucruri. Cum insd doicile, indatd ce vdd un este numai r
pdianjen, igi manifestd greala ror prin schimonosirea felei, asta se cere Penl
influenteazd printr-o anumita simpatie asupra copilului. Mulfi de inventiv
copii pdstreaza aceastd frica toatd viala qi rdmin in aceastd Ceea ce
privinta totdeauna copii. cdci paianjenii sunt primejdiogi, ce-i ce privegte I
drept, mugtelor, qi mugcatura lor e pentru ele veninoasd, dar voluntare, s
omului nu ii aduc nici o vdtimare. $i o broascd rdioasa e un totdeauna c
animal tot aga de nevinovat ca gi o frumoasa broascd verde putere, indt
sau orice alt animal. putem me4
vedem inain

#
.f
,,.
,,
 Despre pedagogie 43

'd fie totdeauna

;ele servitorimii
Partea pozitivd a educatiei fizice este cultura. Omul, cu
ntie sdciitoare, privire'la culturd, se deosebegte de animal. Ea constd in primul
:ail intdreqte pe rdnd in exercitarea puterilor mintii noastre. De aceea parintii
escoperindu-i o trebuie sd dea copiilor prilejul potrivit' Regula primi 9i
ipectul necesar principald in acest punct este sdrse renunte, pe c6t se poate,
prin fipat sa nu la toate instrumentele. Astfel renuntdm chiar la inceput la
fi obraznic, gi cingitoare gi la cirucior gi ldsdm copilul s6 se tfrrascd pe pdmdnt
d.) ar trebui de pdnd ce invati a umbla singur, qi in urmd el va umbla cu atdt
lriiuen, drohen mai sigur. Instrumentele anume nu fac decdt sa strice abilitatea
nesuferit. Unii naturalZr.Astfel se intrebuinleazd o sfoard pentru a se masura
nd-o ne temem o distanti; dar o putem face tot aqa de bine prin masura cu
tm vazAnd alte ochiul; un ceas - pentru a stabili timpul, ceea ce se poate face
unt capabili de prin pozilia soarelui; o busoli - pentru a cunoaqte in pddure
rita totdeauna direcfia, ceea ce se poate cunoagte 9i din pozilia soarelui ziua
a cu o anumitd gi din cea a stelelor noaptea. S-ar putea zice chiar cd, in loc sZt
rtii nobili cd au avem nevoie de o luntre pentru a inainta pe apd, putem inota.
decdt o privire Renumitul Franklin se mirir cd nu invatd fiecare a inota, cum
fiind ca atunci doar inotul e aga de pldcut gi folositor. El expune chiar o
metodd uqoard cum putem invdla singuri a inota. intr-un piriu
rartindnd incd in care, stdnd pe fund, capul, cel putin' iese la suprafati, si 4a2
ului nu provin, ldsdm sd cadd un ou. SZrincercdm apoi a apuca oul.
turd, ci fiindci Aplecdndu-ne, picioarele se ridicd in sus, qi, pentru ca apa sa
i, doicile ii fac nu pirtrundd in gura, vom indoi, desigur, capul inapoi spre
;te rdioase etc. ceafA, gi astfel vom avea pozilia potrivitd, necesara la inotat.
: piianjeni tot Acum nu trebuie decdt sd dim din maini, 9i inotdm. Hotdritor
lti ce vid un este numai ca indemanarea naturald sd fie cultivatd. Adeseori
;ireafefei, asta se cere pentru asta informafie, adeseori copilul insuqi e destul
:opilului. Mulfi de inventiv sau iqi iscodeqte insuqi instrumente.
rdn in aceastd Ceea ce trebuie linut in seama in educatia fizicdt, deci in
imejdiogi, ce-i ce priveqte trupul, se raporte azA sau la intrebuintarea miqcdrii
'eninoasa,dar
voluntare, sau la organele simfurilor. in primul caz e important
i riiioasdre un totdeauna ca copilul sa-qi ajute singur. Pentru asta e nevoie de
>roasca verde putere, indeminare, sprinteneald, siguranti; de pilda, ca sd
putem merge pe punli inguste, pe innl$mi priporoase de unde
vedem inaintea noastrd o addncime, Pe un suport ce se clatind.
 $
s
ffi
*1
44 Immanuel Kant $
Dacd un om nu e in stare si o facd, el nici nu este cu desivdrgire locald,
ceea ce ar putea fi. De cind Fltantropinul din Dessau a dat la locul
exemplul, se fac Ai in alte institute cu copiii multe incercdri de pilda p
acest fel. Ne minunim foarte mult citind cum elvetienii se faptul <
obignuiesc chiar din tinerete sd umble prin munti gi ce mare qi men
indeminare dobindesc in aceasta, astfel ci umbli cu deplini ci gtim
sigurantd pe cele mai inguste cdrdri gi sar peste guri de muzici
pripistii, gi gtiu chiar dintr-o ochire ca vor putea ajunge cu uite la I
bine dincolo. Cei mai mul[i oameni insdrse tem de o cirdere ce a gti pr
gi-o inchipuie, gi aceastd teamd le intepenegte, aga-zicand, Jot
membrele, aga ci un umblet de acest fel e pentru dAngii il num,
primejdios. Aceasti teamd sporegte de obicei cu inaintarea Cele P<
varstei, gi gisim ci ea se intilneqte de reguli mai ales la barbatii Ele izv
care muncesc mult cu capul. de-a bi
Astfel de incercZrri cu copiii nu sunt, intr-adevdr, prea ajuta d
primejdioase. Cici copiii au, in proporlie cu puterea lor, o totugi i
. reflexi
greutate cu mult mai micd decdt oamenii maturi, gi nici nu cad
deci aga de greu. Pe ldnga asta, oasele lor nici nu sunt aga de Segne
rigide gi fragile cum devin la bitrdnete. Copiii iqi incearci 9i ei de vas
inqiqi puterile. iivedem, de pildi, adeseori, cum se calirdfdrir se poa
un scop hotardt. Alergarea e o migcare sdndtoasd gi face trupul C4
483 puternic. Saritul, ridicatul, purtatul de sarcini, pragtia, aruncarea tromP
la tintd, tr2nta, alergarea de intrecere gi toate exercitiile de acest deoar
fel sunt foarte bune. Dansul, intrucit e artificial, pare a fi incd oareca
prea devreme pentru copiii propriu-zigi. aga in
Dxercitiul de aruncare, fie in depdrtare, fie pentru a nimeri $i
o tinta, implica gi exercitarea simturilor, mai ales a mdsurirrii e a e
cu ochiul. Jocul cu mingea este unul dintre cele mai bunejocuri miqca
pentru copii, deoarece la el se mai adaugi gi alergarea asem(
sinitoasd. in general, acele jocuri sunt cele mai bune la care, in ace
pe langd exercifiile de indemdnare, se mai adaugd gi exercitarea pentrt
simturilor, de pildi exercitarea mdsuririi cu ochiul, constind Dt
in a judeca exact distanta, mdrimea 9i propor[ia, de a gisi invati
pozilia locurilor dupd cele patru tinuturi ale lumii', cu ajutorul langi
soarelui etc.; acestea toate sunt exercitii bune. Aga gi imaginatia tocme

I Cele patru puncte cardinale (n.tr). IMent

.]*
-r-r

r;a
 Despre pedagogie 45

:ste cu desdvirgire locali, prin care intelegem facultatea de a ne reprezenta toate

din Dessau a dat la locul unde le-am vAzut de fapt, este ceva foarte folositor, de
multe incercdri de pilda pldcerea de a regisi drumul intr-o pidure, 9i anume prin
cum elvetienii se faptul ci ne insemndm arborii pe ldnga care am trecut. Tot aqa
munfi qi ce mare qi memoria localist, constind in faptul cd, de pildi, nu numai
umbld cu deplinii cd gtim in care carte am citit ceva, ci qi in care loc din ea. Astfel
ar peste guri de muzicianul are clapele in memorie, aqa cd nu trebuie sZrse mai
putea ajunge cu uite la ele. Cultura auzului copiilor e tot aqa de necesard, pentru
:m de o cadere ce a gti prin auz dacd,ceva e departe sau aproaPe, 9i in care parte.
regte, aga-zicAnd, Jocul de-a baba-oarba al copiilor era cunoscut gi la greci; ei
e pentru dangii il numeau priv6cr. in general, jocurile copiilor sunt universale.
cei cu inaintarea Cele pe care le avem in Germania le gdsim qi in Anglia, Franta etc.
nai ales la barbalii Ele izvordsc dintr-un anumit instinct natural al copiilor; la jocul
de-a baba-oarba, de pildd, ei incearcd sd vadi cum 9i-ar putea
intr-adevir, prea ajuta daca ar fi lipsili de un sim!. Prisnelul este un joc deosebit;
:u puterea lor, o totugi astfel de jocuri de copii dau apoi barbatilor materie pentru
,uri,gi nici nu cad "reflexiuni, 9i uneori prilej pentru inventii importante. Astfel,
ci nu sunt aqa de Segner a scris o disertalie despre prisnel, iar unui englez, cdpitan
i igi incearca 9i ei de vas, prdsnelul i-a dat prilejul sa inventeze o oglindi prin care
um se calirA fdrit se poate misura pe corabie indltimea stelelor'
asi gi face trupul Copiii iubesc instrumentele care fac zgomot, de pilda micile
lraEtia,aruncarea trompete, toba etc. Dar acestea nu sunt deloc potrivite,
xercifiilede acest deoarece sunt supdrratoare pentru altii. Ele ar avea totugi
ial, pare a fi incd oarecare valoare daca copiii ar invdta sd-gi taie singuri o trestie 4A4
aqa incdt sd poati fluiera din ea.
: pentru a nimeri $i scrdnciobul este o buni migcare; chiar pentru cei adulti
ales a masurarii ea e sandtoasd, dar copiii trebuie supravegheati, deoarece
: mai bune jocuri migcarea poate deveni foarte iute. Zmeul de hdrtie este, de
tgi gi alergarea asemenea, un joc inofensiv' El cultivd indemdnarea, intrucdt
nai bune la care, in acest joc e important sd se dea atentie directiei vantului,
rgd gi exercitarea pentru ca zmeul sd se urce cAt se poate de sus.
rchiul, constdnd De dragul acestor jocuri baiatul renuntir la alte trebuinte, 9i
nrtia, de a gdsi invali astfel cu incetul a se lipsi qi de altceva, 9i de mai mult. Pe
tmiit, cu ajutorul linga aceasla, el se deprinde astfel cu ocupatie continui, dar
AqaSi imaginatia tocmai de aceea nu trebuie sd fie numai simplu joc, ci trebuie si

' Memoria locului (vizuald) (n.tr.).

 'i

s
H
w
q
46 Immanuel Kant

fie joc cu intenfie gi scop final. Cdci, cu cit in acest fel trupul sufletult
$
copilului va deveni mai putemic Ai mai rezistent, cu atdt este mai am€rndur
la addpost de consecintele vdtdmdtoare ale alintarii. gi gimnastica mai adau
nu trebuie decdt si-i dea naturii directia, agadar ea nu trebuie sd sufletulu
producd gr4ie silitd. Disciplina trebuie si intervind mai intdi, nu formarea
insa informatia. Dar aici se va avea in vedere sd'i formdm pe copii Acea
in cuftura trupului lor gi pentru societate. Rousseau zice: cea morz
,,Nu veti forma niciodati bdrbati de isprava daci nu faceti mai cea dint6
intai gtrengari!". Mai degrabi poate deveni dintr-un bdiat vioi un in privinl
barbat bun, decdt dintr-un tiindr impertinent care-gi dir aere de toate ac<
om degtept. Copilului i se cere numai si nu fie supdrdtor in fi o crea
societate, dar nici nu trebuie sa se arate insinuant. La chemarea Cultt
altora trebuie sd fie prietenos fara impertinentd, sincer fCrrd aceasta
obriznicie. Mijlocul pentru dobdndirea acestui rezultat este: moralizi
numai sa nu stricim nimic, sd nu-i ddm notiuni de bund purtare Cultt
care nu l-ar face decit sd devind timid gi sperios, sau care, pe de scolasti
altd parte, i-ar sugera ideea de a vrea si se impuna. Nimic nu e scolasti
mai ridicol decat cumintenia bdtrdneasci sau infatuarea trebuie t
obraznicd a copilului. in cazul din urmi noi trebuie si facem ca elevul e
copilul sd simtd cu atdt mai mult sldbiciunile sale, dar totugi nici in joc, ct
prea tare superioritatea gi dominatia noastrir, pentru ca el si se fi ocupi
formeze, ce-i drept, prin sine insugi, dar numai ca un om ce trebuie scolasti
sa trdiascd in societate, unde lumea trebuie sd fie, fard indoiali, Aul
destul de incipatoare pentru dinsul, dar gi pentru altii. incerca,
Toby ziceinTristram Shandy cdtre o musci ce il supdrase buni in
lungi vreme, lisdnd-o sa zboare pe fereastrd: ,,Pleacd, animal lisa co;
riu, lumea este destul de mare pentru mine qi pentru tine!". Magazi
485 $i fiecare gi-ar putea lua asta drept devizA. Noi nu trebuie sd incearc
devenim nesuferiti unul altuia; lumea este destul de mare cd ei ar
pentru noi toti. in vede
Asta Pr
aibd ort
abilitati
Ajungem acum la cultura sufletului, pe care o putem numi, dar am
intr-un fel, de asemenea fizicit. Dar trebuie si distingem bine diferite
una de cealaltd natura gi libertatea. A da legi libertdtii este cu cale-afz
totul altceva decdt a forma natura. Natura corpului gi a mult, c

lr:
,:$
.,x
,!
s
q
.E

.d
 Despre pedagogie 47

trupul sufletului se acordd doar in punctul cd, in cultivarea

ste mai amAndurora, se cauti a se impiedica depravarea, qi cd arta
tnastica mai adauga apoi ceva atat la una, cdt 9i la cealalti. Formarea
rbuiesd sufletului se poate numi, agadar, fizica tot a9a de bine ca 9i
ntdi, nu formarea trupului.
>ecopii Aceasta formare fizicit a spiritului se deosebeqte insd de
u zice: cea morald prin faptul cd aceasta tintegte numai spre libertate,
;eti mai cea dintai insa numai spre naturd. un om poate fi foarte cultivat
vioi un in privinla fizicdt; el poate avea un spirit foarte format, dar, cu
lere de toate acestea, rdu cultivat din punct de vedere moral, 9i poate
'itor in fi o creaturd riutdcioasd.
?marea Cultura fizicd insZr trebuie deosebiti de cea practicd;
er fdrd aceasta este pragmatici sau morald. in cazul din urmd avem
tt este: moralizare, nu cultiuare.
purtare cultura fizicit a spiritului o impirllm in cea liberd 9i cea
joc' cea
;, pe de scolastici. Cea liberd este, aqa'zicind, numai un
icnue scolastich, insd, o treabdr serioasi; cea liberd este aceea care
tuarea trebuie totdeauna finutd in seami la elev, in cea scolastic5 insi
:em ca elevul e considerat ca stdnd sub constrdngere. Putem fi ocupati
uEinici in joc, ceea ce se numeqte a fi ocupati in orele libere; dar putem
:l sd se fi ocupali gi in sild, 9i asta se cheamd a munci' Formarea
joc'
trebuie scolasticd sd fie pentru copil munca, cea libera sd fie
doiali, Aufostschilatediferiteplanurideeducatiepentruase
incerca, ceea ce-i gi foarte laudabil, care metodZr este cea mai
parase bund in educafie. intre altele s-a imaginat chiar o metodd de a
animal ldsa copiii sd invele ca in joc. Lichtenberg, intr-un numir al
tinel". Magazinutui din oottingen, critici cu asprime iluzia celor ce
ruie sdr incearca si oblind de la bdieli totul sub formd de joc, cu toate
i mare cd ei ar trebui deprinqi de cu bund vreme la ocupatii serioase,
in vederea faptului cd vor trebui sd intre odati in viata practicd.
Asta produce un efect cu totul contrar. copilul szrse joace, sd
aibd ore de recreali e, dar el trebuie sd invefe 9i a munci. cultura
abilitalii sale este, firegte, gi ea bund, ca 9i cultura spiritului,
numi, dar amdndoud felurile de culturd trebuie infdptuite in timpuri
n bine diferite. $i aga este pentru om o nenorocire cd e prea din
;stecu cale-afarddispus spre neactivitate. cu cdt un om a lenevit mai
tigia mult, cu atAt mai greu se hotirdqte si munceasca'
 ;$
"s
's
#rH
s^t
..8

4A Immanuel Kant $
$
La muncd, ocupatia nu este in sine pldcutd, ci noi o el, gi
intreprindem de dragul altui scop. Ocupafia lajoc e, dimpotrivd, de it
pldcutd in sine, fdrd sir avem in vedere vreun scop. Cdnd ne vren
plimbdm, atunci plimbarea insigi este scopul, gi, cu cdt drumul mult
este mai lung, cu atdt ne place mai mult. Daci meryem insi totdr
incotrova, atunci societatea care se afla in acel loc sau vreun ace(
alt lucru este scopul drumului nostru, gi ne place sa alegem ean
drumul cel mai scutt. A$a e gi cu jocul de carfi. E, de fapt, straniu $1
sd vedem cum birbati in toatd mintea sunt in stare sd gadd inse
adeseori ore intregi gi sa amestece ca(i. De aici se vede ca mai
oamenii nu inceteazd aqa lesne de a fi copii. Cdci cu cdt oare e ina
mai bun acel joc decdt jocul de-a mingea al copiilor? Nu chiar iste
ca adultii ar cAlAn pe bdt, dar ei au totugi caii lor de bdtaie. este
E de cea mai mare importantd ca copiii sd invete a munci. sine
-nl
Omul este unicul animal care trebuie sd munceascd. Abia prin
multe pregitiri el poate 4junge sa se bucure de cele necesare
pentru subzistenta sa. Chestiunea dacd cerul n-ar fi ingrijit de de
noi cu mai multd bundvointa lisdndu-ne sa gdsim toate jud
pregatite de mai inainte, aga incdt sd nu mai fim nevoifi sd enc
muncim, va primi, fdra indoiali, un rdspuns negativ; cdci omul sun
cere ocupafii, chiar astfel de ocupatii care implica o anumitdt ma
constrdngere. Tot aga de gregita este ideea cd, daci Adam gi Istc
Eva ar fi rimas in rai, ei n-ar fi facut acolo nimic altceva decdt jud
sd mindnce, si cdnte cdrntece pastorale gi sd contemple jud
frumusetea naturii. Plictiseala i-ar fi torturat pe ei tot aga de fac
bine ca 9i pe alti oameni aflati intr-o situatie asemanatoare. Act
Omul trebuie sa fie ocupat in aga fel incAt scopul pe care-l in
are inaintea ochilor sd-i umple tot sufletul, ficdndu-l sZrnu se tAn
simta pe el insugi, gi cea mai bund odihna pentru dAnsul e cea ex(
4a7 dupi munci. Copilul trebuie deci deprins cu munca. $i in ce h
alt loc oare poate fi cultivati dragostea de muncir, decdt in 4
gcoald? $coala este o culturd siliti.t Este extrem de pdgubitor .:'
dacd deprindem copilul sd considere toate cele ca joc. 4
El trebuie s6 aiba ritgaz pentru recreare, dartrebuie sd fie, pentru 4
"4
t Kant deosebegte ,,silit" de -silnic'. ,,Silit' are sensul de -ducitor s
,$
la scop" - Zwangsmiissig (n.tr.).

l
 Despre pedagogie 49

inoio el, gi un timp in care muncegte. Chiar dacd copilul n-ar intelege
potrivi, de indatd folosul acestei constrdngeri, totuqi va observa cu
)dndne vremea marele ei folos. in general n-ar fi decdt sd [inem prea
drumul mult seama de curiozitatea indiscretd a copiilor, rdspunzdnd
:m insir totdeauna la intrebarea lor: ,,pentru ce e asta?" 9i ,,pentru ce e
I vreun aceea?". Silitd trebuie sd fie educatia, dar din aceasta cauzA
alegem ea n-are voie sZrfie silnicd.t
straniu in ce priveqte cultura liberi a fortelor sufletegti, e de
;d gadd insemnat cA eainainteazd mereu. Ea trebuie si aibi in vedere
'ede ca mai ales facultatile superioare. Cele inferioare se cultivi qi aqa
:oare e in aceeagi vreme, dar numai in considerarea celor superioare;
lu chiar istefimea, de pilda, in vederea inteligentei' Aici regula principali
ile. este ca nici o facultate mintald nu trebuie cultivatd izolat pentru
munci. sine, ci fiecare numai in raportare la cealalti, de pildd imaginatia
ria prin - numai in folosul inteligenfei.
)cesare Facultdtile inferioare izolate n-au pentru sine nici o valoare,
lrijit de de pilda un om care are multi memorie, dar nici o putere de
r toate judecare. Un astfel de om nu este, in acest caz, decAt o
toiti sd enciclopedie vie. $i astfel de mdgari de povarZr ai Parnasului
:i omul sunt utili; cici, degi nu pot produce nimic de seama, totuqi cari
numitd materiale pentru ca altii si infdptuiasci ceva bun din ele.
dam gi Iste[imea produce numai prostii daci lipseqte puterea de
r decdt judecare. Inteligenta este cunoaqterea universalului. Puterea de
emple judecare este aplicarea universalului la particular. Ratiunea este
aqa de facultatea de a inlelege legarea universalului cu particularul.
)are. Aceasta culturZr liberd igi urmeazi cursul ei de la copildrie pinit
: care-l in vremea cind tdndrul gi-a terminat toati educatia. Cdnd un
Inuse tAnAr, de pilda, citeazA o reguli generald, il putem face sa arate
lecea exemple din istorie, fabule in care e imbrdcatd aceasti reguli,
iince locuri din poeli unde ea e exprimatd, ddndu'i-se astfel prilejul
:cit in de a-qi exercita istetimea, memoria etc.
i1i
lubitor , Zicala Tantum scimus quantum memoria tenemus2
a joc. are, firegte, adevdrul siu, gi de aceea cultura memoriei e foarte
pentru necesara. Toate lucrurile sunt aga ficute incdt inteligenfa

lucdtor t in original, sktauische, adici inrobitoare, silnicd (n'tr.).

2,,$tim doar ce avem in memorie" (n.red.).
 50 Immanuel Kant
q
urmeazd, mai intdi impresiile sensibile, iar memoria trebuie si cdci atut
488 le pistreze. Aqa e, de pildd, 9i cu limbile. Le putem invdla sau repare. i
prin memorare formala, sau prin conversafie, gi aceasta din de-a-ndo
urmi este, la limbile vii, cea mai buni metodd. inviilarea Mem
cuvintelor este intr-adevZrr necesara, dar cel mai potrivit totdeoda
proceddm atunci cdnd facem sd se invete acele cuvinte ce se Mem
gdsesc la autorul pe care'l citim chiar atunci cu tinerii. Tineretul 2) prin ci
trebuie si-gi aiba partea hotdrata gi determinatd de invafat. nu prin I
Astfel, gi geografia se invatd cel mai bine printr-un anumit intai pri
mecanism. Memoria mai ales iubegte acest mecanism, 9i in Orbis Pi
foarte multe cazuri el e chiar foarte util. pentru istorie inci nu incepe c
s-a inventat pdna acum nici un mecanism prea potrivit; s-a general.
fdcut, ce-i drept, incercarea cu tabele, dar qi cu acestea, se gi mode
pare, nu prea merge bine. Istoria insi e un mijloc excelent de a invitimr
exercita inteligenta in judecare. Memorarea e foarte necesard, cea matr
dar cea pentru simplul exercitiu n-are nici o valoare, de pilda prin plar
cdnd ldsdm sd se invete discursuri pe dinafard. in orice caz, ea actuald
nu ajutd decdt spre sporirea impertinentei, iar declamarea este, odinioat
pe langa asta, numai o afacere pentru brirbafi. Din acestea fac La<
parte gi toate lucrurile ce se invatd numai pentru un viitor gtiinta c
examen sau in vederea uitarii ulterioare, in futuram obliuionem. singuru
Trebuie szrocupim memoria numai cu lucruri ce ne intereseazd departe
sd le pastrdm qi care au legaturd cu viafa reala. Cel mai curgdto
pagubitor lucru pentru copii este citirea de romane, deoarece trebuie r
ei nu fac mai tArziu nici o intrebuinfare de ele, decdt cd le in aces
servesc ca distracfie cand le citesc. citirea de romane slabeqte sau del
memoria. Cdci ar fi ridicol de a piistra in memorie romane gi de mai ale
a le istorisi apoi altora. Trebuie, de aceea, sA luam toate Reg
romanele din mAinile copiilor. Citindu-te, ei igi inchipuie in intelige
roman un roman nou, deoarece ei igi randuiesc imprejurarile Pentru t
in alt mod, riticind cu spiritul qi pierzdndu-gi timpul fArit a ci qi avi
gandi. Distracfii nu trebuie ingaduite niciodati, cel mai pulin E, I
in gcoald, cici ele produc in sfdrgit o anumitd inclinafie, o anumiti
anumiti deprindere. gi cele mai frumoase talente se pierd la regulile
un om care e robit distracfiei. Copiii, chiar dacd se distrag in orientz
desfdtdrile lor, ei igi revin totugi in scurtd vreme; ii vedem ins6
mai ales foarte distrafi atunci cdnd au in cap gtrengirii rele, I Lumea
 Despre pedagogie 5l

ie sd cdci atunci ei mediteazd, cum si le ascundi sau cum si le

r SaU repare. in acest caz ei n-aud decat cu o ureche, rdspund pe
r din de-a'ndoaselea, nu gtiu ce citesc etc.
area Memoria trebuie cultivati de timpuriu, dar pe l6ngi ea, 4a9
rivit totdeodatd, 9i inteligenta.
ese Memoria se cultivir: I ) prin pirstrarea numelor din naratiuni;
etul 2) prin citire qi scriere; citirea trebuie insd exercitata din cap, 9i
itat. nu prin buchisire; 5) prin limbi, pe care copiii si le invete mai
tmit intai prin auzite, inainte de a citi ceva. Apoi un aga-numit
;i in Orbis pictust, potrivit rdnduit, aduce bune servicii, 9i se poate
anu incepe cu botanica, cu mineralogia gi cu descrierea naturii in
s-a general. Reprezentarea formei acestor obiecte da prilej de desen
, S C Ei modelare, pentru care e nevoie de matematica. Primul
Cea invdtdmdnt qtiintific va incepe cel mai potrivit cu geografia, aIAt
arA, cea matematicd, cdt gi cea fizicA. Istorisiri de calitorii, ldmurite
,ildd prin plange 9i ha(i, conduc apoi la geografia politica. De la starea
",ea actuald a suprafetei pdmdntului ne intoarcem apoi la cea de
ste, odinioard, 4jungem la geografia veche, la istoria veche etc.
fac La copil insa trebuie sd cdutdm a combina pe nesimtite
iitor gtiinla cu putinfa. intre toate gtiintele, matematica pare a fi
em, singurul mod ce implinegte cel mai bine acest scop ultim. Mai
:aza departe trebuie sZr combindm gtiinta cu vorbirea (vorbirea
mai curgatoare, vorbirea elegantd gi elocventa). Dar 9i copilul
ece trebuie sd invefe sa distinga gtiinta de simpla opinie gi credinta.
ile in acest fel pregdtim o inteligenfijustd 9i un gustjust, nu fin
:qte sau delicaf. Acesta trebuie sd fie mai intdi gust al simturilor,
ide mai ales al ochilor, in urmi insZrgust al ideilor.
rate Reguli trebuie si se gdseascd in tot ce are sd cultive
:in inteligenta. E foarte util de a dobdndi regulile 9i prin abstractie,
Lrile pentru ca inteligenta sd nu procedeze numai in mod mecanic,
'aa
ci qi avdnd conqtiinta unei reguli.
rtin tr, de asemenea, foarte bine de a prinde regulile intr-o
;,o anumiti formuld qi de a le incredinta astfel memoriei. Avind
lla regulile in memorie, chiar dacd uitim intrebuintarea lor, ne vom
lin orienta totugi repede iardrgi.Se pune aici intrebarea:
nsd
:le, I Lumea in imagini (n.red.).
 '.

,;
;{
52 Immanuel Kant :"
,s
,:tr

Si preceadd intii regulile in abstracto gi sd se invete reguli in ce prive

', abia in urmi, dupi ce s-a invdtat bine aplicarealor? Sau regula Copiii au c
49O si meargd la pas cu intrebuinfarea? Numai metoda din urmdr e incordati I
infeleapta. in celdlalt caz, aplicarea e foarte nesiguri atita infrdnatd
vreme pana cdnd se ajunge la reguli. Regulile insd mai trebuie desdviryir
ordnduite la prilej dat in clase, cdci nu le retinem daca nu sunt pe toti col
legate intreolaltd. Cramatica deci va merge, la invdlarea celelalte,t
limbilor, totdeauna cu ceva inainte. o bund di
rdtici in P
anumite f
geografia
Trebuie si ddm insd acuma gi o notiune sistematicd despre timp expu
intregul scop al educatiei gidespre modul cum se poate atinge. trebui,cre
l) Cultura generald a facultdfilor mintale, deosebiti de in ce
cea particulard. Ea ndzuiegte spre abilitate gi perfecfiune, nu intaritd in
pentru a-l informa pe elev intr-o materie speciali, ci pentru a obiect nu
intari forfele sale mintale. Ea este: a simtulu
a) sau fizicd. Aici totul se intemeiazd pe exercitiu gi nu poate
disciplina, farA sa le fie ingaduit copiilor sd cunoasca educatii.
maxime. Ea este pasivd pentru discipol, el trebuie sii in ce
asculte de conducerea altuia. Altii gandesc pentru ddnsul. intdlnim
b) sau morald. in acest caz ea nu se intemeiaza pe ratiunii.
disciplina, ci pe maxime. Totul e pierdut daca vrem sa o intr-un m
intemeiem pe exemple, ameninfari, pedepse etc. Ea n-ar sau inver
fi atunci decdt disciplina. Trebuie sa nazuim ca elevul h
g dejudec
sdaclioneze bine din maxime proprii, nu din obignuinta, Ea e ne
nu numai sd sdviirqeascd binele, ci si-l faca fiindc6 e vorbeEte
binele. Caci toatd valoarea morala a actiunilor sta in citesc ai
maximele binelui. Educatia fizicit se deosebegte de cea Prin
morali prin faptul ca cea dintdi e pasiva pentru elev, a seamac
doua insZr e activa. El trebuie sd inteleagi totdeauna nevoiec
temeiul qi deductia acfiunii din conceptele datoriei. ralionez
2) Cultura particulard a facultd[ilor mintale. Aici gdsim nu e vor
cultura facultatii de cunoagtere, a simturilor, a puterii de ceea ce
imaginatie, a memoriei, a tariei atentiei gi a istefimii, deci tot ce o ratiun
priveqte facultd[ile inferioare ale intelectului. Despre cultura Fac
simturilor, de pildd a mdsurarii cu ochiul, s"a vorbit mai inainte. noi ingin

"
.$
'1
i.j.
.s
 Despre pedagogie 53

reguli ln ce privegte cultura puterii de imaginafie, vom nota urmitoarele.

Sau regula Copiii au o imaginatie extrem de putemicd, qi ea nu mai trebuie
din urmd e incordali gi intinsd nicidecum prin basme. Dimpotrivi, ea trebuie 491
gurd atdta infrdnatd gi adusi sub reguli, dar totugi nu vom ldsa-o cu
naitrebuie desirvirgire neocupatZr. Harfile geografice au ceva ce ademenegte
,ci nu sunt pe tofi copiii, chiar pe cei mai mici. Plictisindu-se chiar de toate
inviitarea celelalte, ei tot mai invata ceva unde au nevoie de hdr[i. $i asta e
o buni distractie pentru copii, in care imaginafia lor nu poate
ratici in gol, ci trebuie sd se linA, aqa-zicdnd, in hotarele unei
anumite figuri. Am putea face intr-adevirr la copii inceputul cu
geografia. Figuri de animale, plante etc. ar putea insoti in acelaqi
:ici despre timp expunerea; ele trebuie si invioreze geografia. Istoria insd ar
ate atinge. trebui, credem, sZrintervinZrabia mai tdrziu.
csebiti de in ce priveqte intarirea atentiei, vom nota cd ea trebuie
cfiune, nu intaritdr in general. O agdfare rigida a gindurilor noastre de un
:i pentru a obiect nu este nicidecum un talent, ci, dimpotrivd, o sldbiciune
a simtului nostru intern, deoarece in acest caz el e inflexibil gi
rercifiu gi nu poate fi aplicat dupd plac. Distractia este vrajmaqd oricirei
cunoascZr educatii. Memoria insi se intemeiazA pe atentie.
trebuie sd in ce privegte insd facultd[ile superioare ale intelectului,
tru ddnsul. intitnim aici cultura inteligentei, a puterii de judecare qi a
reiazit pe ratiunii. Inteligenfa o putem forma la inceput, aqa-ziclnd,
vrem sd o intr-un mod qi pasiv prin ardtarea de exemple pentru reguli,
:tc. Ea n-ar sau invers, prin aflarea regulii pentru cazurile singulare. Puterea
ca elevul de judecare aratA ce intrebuintare trebuie fdcuti de inteligentd.
bignuinfd, Ea e necesard pentru a intelege ceea ce se invafd sau se
Lfiindcd e vorbegte gi pentru a nu repeta ceva fdra infelegere. Cdti nu
ilor sti in citesc Ai nu aud ceva fdrA a o pricepe, chiar daci o cred!
;te de cea Prin ratiune intelegem principiile. Dar trebuie sd ne dim
tru elev, a seama cd aici e vorba de o ratiune care e incd condusd' Nu e
lotdeauna nevoie ca ea sd tot vrea sa ra\ioneze, dar nici nu trebuie sa i se
atoriei. ralioneze multe dintre cele ce depdgesc conceptele' Aici inci
\ici gasim nu e vorba de ratiunea speculativd, ci de reflexiunea asuPra a
>uterii de ceea ce se intdmpld, dupa cauzele gi efectele sale. E vorba de
lecitot ce o raliune care, in economia gi structura sa, e practici.
re cultura Facultalile minfii se cultivd cel mai bine in felul cd facem
ai inainte. noi ingine tot ce vrem sd sivdrqim, de pildd dacd punem imediat
 t ' .
q
54 Immanuel Kant
,J
in aplicare regula gramaticali pe care am invdfat-o. inlelegem copiii, mai alt
492 o harti cel mai bine daci o putem face singuri. Ajutorul cel mamd. Asta t
mai mare al infelegerii este producerea. invdfiim in modul cel nu-i lasd sd zb
mai temeinic Ai pastrdm cel mai bine ceea ce invafim, ceva. Tala, ca
aga-ziciind, din noi inqine. Numai putini oameni insd sunt in ii ia totugi unr
stare sa o facA. ii numim autodidacfi (cr6tobi6crrtor). sd se veselea
La formarea rafiunii trebuie sd procedam in mod socratic. Se crede
socrate, care igi ziceasiegi moaga cunogtinfelor auditoriror sdi, ci-i lisdm sa
da, in dialogurile sale pe care ni le-a pistrat platon, intr-un fel fi tocmainec
oarecare, exemple de cum se pot scoate chiar la oameni sunt bolnavi
bdtrini unele cunoqtinte din raliunea lor proprie. in multe in faptul cd P
privinte copiii nu trebuie si aplice raliunea. Ei nu trebuie sd curaj nou.
ralioneze asupra tuturor lucrurilor. Ei nu trebuie sd cunoasci totdeauna nr
principiile actiunii necesare pentru a-i face bine educali, dar dorim numai
indati ce e vorba de datorie trebuie si-i facem sd cunoasca strica tot atA
principiile. Dar, in general, trebuie sd avem in vedere sd nu Cine insi il t
turndm in capul lor cunoqtinte rationale, ci sd scoatem din ei sau morali, I
aceste cunoqtinfe. Metoda socratica ar trebui sd constituie Copiii nu
regula pentru cea catehetici. tra este, firegte, cam inceatd, gi e dacd iegim ir
greu si intocmim lucrurile aga incdt, atunci cdnd incercam a Amintim aici
scoate la rveala cunoqtintele la un elev, ceilalli sa invele gi ei Nu se prea v(
ceva in acelagi timp. Metoda cateheticd-mecanici este, de de pildd, ba1
asemenea, bund in unele qtiinfe; de pildi, in expunerea religiei cuvine", ast
revelate. In religia generali insi trebuie si aplicim metoda niciodatd:,,S
socraticir. cu privire anume laceeace trebuie invalat din punct i-a dat omult
de vedere istoric, metoda catehetici-mecanicd poate fi parintii nu lt
consideratdr excelentd. atunci cAnd t
Aici vom pune gi formarea sentimentului de plicere gi atunci cind
nepldcere. Ea trebuie sd fie negativi, dar sentimentul insugi inrddicineaz
nu trebuie moleqit. inclinarea spre molegeald este pentru om Vointa ct
mai rea decdt toate relele viefii. E de aceea extrem de important ci trebuie nu
ca copiii sd invete a munci din tinerete. Copiii, daci nu sunt naturale. La
alintati, iubesc intr-adevdr distracliile unite cu oboseala, E impotriva I
ocupa[iile pentru care se cere incordare. in ceea ce privegte cel tare si a
mdncarea, nu trebuie sd-i facem mofturogi gi nici nu trebuie copiilor nici
sd-i ldsim sd aleagi. De obicei mamele le intrd copiilor prea stoarcd cev
mult in voie gi, in general, ii molegesc. gi totuqi se observdr cd incipitanea

d
 Despre pedagogie 55

,elegem copiii, mai ales bdietii, il iubesc mai mult pe htnl lor decdt pe
crul cel mami. Asta se explicd, fdrd indoiala, prin faptul cd mamele
>dulcel nu-i lasa sd zburde, sd alerge etc., de teamir sd nu li se intdmple
vAldm, ceva. Tata, care ii ceartd, qi chiar ii bate daca n-au fost cuminti,
sunt in ii ia totuqi uneori la cdmp gi ii lasi aici sa alerge, sd se joace qi
si se veseleascd dupd cum e felul biietesc.
ocratic. Se crede ci se poate exercita rirbdarea copiilor prin aceea
ilor sdi, ci-i lisam sd agtepte lungi vreme un lucru dorit. Dar asta n'ar
:r-un fel fi tocmai necesar. Firegte insd cd ei au nevoie de rdbdare cdnd
>ameni sunt bolnavi etc. Ribdarea are doud infdfiqdri. Ea consta sau
r multe in faptul cd pierdem orice speranta, sau in faptul cd dobdndim
buie si curaj nou. Prima infatigare nu e necesarA dacA cerem
noasci totdeauna numai posibilul. Iar cur4j nou putem dobandi daci
afi, dar dorim numai ceea ce e just. La boald, insd, lipsa de nddejde
noascZr strici tot atat de mult cdt e in stare sa indrepte tiria curajului'
:sdnu Cine insi il mai poate dobandi, cu privire la starea sa fizicdr
r din ei sau morali, acela nici nu renuntd la sperantd.
rstituie Copiii nu trebuie fdcuti nici timizi. Ei devin astfel mai ales
rtd,qie daci iegim impotriva lor cu vorbe grele gi ii rugindm adeseori.
rcam a Amintim aici mai ales strigitul multor pirinti: ,,Sa-tifie ruqinel".
[e 9i ei Nu se prea vede de ce adicd ar avea si se rugineze copiii, cdnd,
ste, de de pildi, baga degetul in gura etc. ,,Nu se obiqnuiegte, nu se
religiei cuvine", asta le putem spune, dar nu trebuie sd le strigdm
netoda niciodatd: ,,Sa'ti fie ruginel", decdt in cazul in care mint. Natura
l punct i-a dat omului ruginea ca sd se trAdeze cdnd minte. Dacd deci
rate fi pdrintii nu le vorbesc copiilor niciodati despre rugine decit
atunci cdnd mint, ei in toati viata lor ar rogi totdeauna de ruEine
cere gi atunci cdnd mint. Dacd insd ii facem mereu sd se ruqineze, se
insuqi inradicineazA la ei o timiditate care nu-i va p6rasi niciodati.
tru om Vointa copiilor nu trebuie, cum am sPus-o mai sus, frAntd,
>ortant ci trebuie numai condusir aqa incdt si cedeze in fala piedicilor
u sunt naturale. La inceput, fireqte, copilul trebuie sZrasculte orbeqte.
rseala, E impotriva naturii ca copilul sa comande prin tipntul sdu 9i ca
rivegte cel tare sZrasculte de cel slab. De aceea nu trebuie sd ceddm
rebuie copiilor nici chiar in prima copilirie la tipatul lor, lisdndu-i si
fr prea stoarcdr ceva prin sili. De obicei pdrintii greqesc aici qi se
xvd cA incdpdfaneazd,apoi sd indrepte lucrurile, refuzdnd copiilor, mai
 ,i*
,1

,d
w
Y
ffi
.H
56 Immanuel Kant l

$
tdrziu, tot ce cer ei. insi e foarte absurd si le refuzdm fdrit modul de git
494 cauza ceea ce agteapti ei de la buniitatea parinlilor, gi asta a actiona du
numai pentru a le opune rezistenld gi a-i face pe ei, cei slabi, disciplind nu
sFrsimti superioritatea pdrinfilor. totuqi cu anii
Copiii sunt alintati cand li se intri in voie, dar sunt cu a cZrrorechitz
desdviirqire rau educafi cind ne impotrivim de-a dreptul voinfei mici acest lu
gi dorintelor lor. Alintarea se face de obicei atiftavreme cdt sunt cere deci de
ojucdrie a parinfilor, mai ales in timput cdnd incep sd vorbeascd. Cdnd co
Din alintare insd rezultir o prea mare paguba pentru toatd viafa. sd-l intimPir
cind ne impotrivim vointei copiilor, ii impiedicdm totodatd, ce-i da crezare e
drept, sd-qi manifeste supdrarea, ceea ce, firegte, trebuie sd se qi il rasplatir
intdmple, dar cu atat mai mult sunt ei furioqi in interiorul lor. avea bine. (
Modul in care ar trebui si se poarte, in acest caz, incA nu l_au cZrciputem f
cunoscut. Regula ce trebuie sd o observiim deci la copiii de pedeapsd, a
viirsti frageda este ca, atunci cind ei lipa gi noi credem ca lise la altceva d<
intampla ceva neplacut, sir le venim in 4iutor, dar atunci cind o bun sau rau
fac din simpld supdrare si-i lasdm sa !ipe. gi aceeagi atitudine Maxime
trebuie observatzr neintrerupt gi mai in urma. Rezistenfa ce o morala treb
intdlnegte copilul in acest caz este foarte naturald, gi este, la copiilor noti
drept vorbind, negativd, intrucilt doar nu facem decdt sd nu le sZrintemeie
intrdm in voie. Unii copii insd capdta de la parinli tot ce cer, este ceva a
daca ii roaga cu stdruinti. Dacd lisdm copiii sd dobdndeascd aruncam ag
totul prin tipete, ei devin rauticiogi; dacd dobandesc insd totul Prima strddt
prin rugdminte, ei devin molegili. De aceea, daca nu intervine o Caracterul
cauza importantd pentru a proceda altfel, noi trebuie sd inceput ne ;
indeplinim rugdmintea copilului. Gasind insd o cauza sa nu o ale umanitZ
indeplinim, noi nu ne vom lisa induplecali nici prin multa rugare. sunt qi ele
orice refuz trebuie sd fie irevocabil. Acest refuz are apoi efectul inteligentd:
nemijlocit cd nu trebuie sA refuzAm adeseori. sa treaci n<
Presupundndu-se, ceea ce totugi nu putem admite decdt potriviti grt
foarte arareori, ci copilul are o predispozilie naturali pentru Dacd vt
incapafanare, atunci e cel mai bine sd proceddm in felul cd, daca dZrmbine st
el nu ne face nimic pe plac, nici noi, la rdndul nostru, nu-i facem anumit plan
lui nimic pe plac. Fringerea voinlei produce o mentalitate de exactitate.
sclav, pe cdnd rezistenfa naturald produce docilitate. pentru mur
Cultura morald trebuie sdrse intemeieze pe maxime, nu pe nici prelunl
disciplind. Aceasta impiedicd necuviinlele, cealaltd formeaza lisa copiilol

i$
'a

,S
.q
.!
 Despre pedagogie J/

fuzdm fArA modul de g6ndire. Trebuie si ndzuim ca copilul si se deprindi

lor, Si asta a acliona dupi maxime, qi nu dupi anumite impulsuri. Prin
i, cei slabi, disciplind nu ramAne decdt o deprindere, care se stinge insZt
totuqi cu anii. Copilul trebuie sd invete a acfiona dupa maxime 495
ar sunt cu a caror echitate o infelege el insuqi. Vedem insd lesne cd la copiii
ptulvointei mici acest lucru e greu de fdcut, 9i cd de aceea cultura moralZt
ne cat sunt cere deci de la pdrinfi gi invdfitori foarte multi pricepere.
vorbeasca. Cand copilul, de pildd, minte, nu trebuie sa-l pedepsim, ci
toatd viata. si-l intdmpindm cu dispret, spundndu-i ci pe viitor nu i se va
todati, ce-i da crezare etc. Dacd insd pedepsim copilul cind face ceva rdu
:buie si se 9i il rdsplitim cdnd face binele, atunci el face binele pentru a
:eriorul lor. avea bine. Cand iese apoi in lume, unde nu se intdmpld aqa'
rcd nu l-au cErciputem face binele fErAa primi risplatd, 9i rdul fdrd a primi
a copiii de pedeapsi, atunci acest copil devine un om care nu se va gdndi
em ci li se la altceva decdt cum ar putea strdbate bine in lume, 9i el va fi
tncicdndo bun sau rau dupd cum va gdsi cd e mai folositor pentru dinsul.
;i atitudine Maximele trebuie sd izvorasci din om insuqi. in cultura
tenta ce o moralZr trebuie si cautZrm chiar de cu bundr vreme si dam
gi este, la copiilor notiuni despre ceea ce este bine sau riu. Daca vrem
it sd nu le sd intemeiem moralitatea, nu trebuie si pedepsim. Moralitatea
tot ce cer, este ceva atdt de sfant qi de sublim incdt nu e ingdduit sa o
bindeascd aruncam aga, cu dispret, pundnd-o in acelaqi rang cu disciplina.
: insi totul Prima strdduintd in educatia morala este de a forma un caracter.
intervineo Caracterul sti in abilitatea de a acfiona dupd maxime. La
rebuie sd inceput ne insugim maxime ale gcolii, iar mai t2rziu, maxime
zasdnuo ale umanitifii. La inceput, copilul asculti de legi. Maximele
tltd rugare. sunt gi ele legi, dar subiective; ele izvoritsc din propria
poi efectul inteligenfa a omului. Nici o cdlcare a legii qcolii insa nu trebuie
sZrtreacd nepedepsitd, deqi pedeapsa trebuie si fie totdeauna
nite decdt potrivita gregelii.
ald pentru Dac6 vrem sd formdm la copii un caracter, trebuie si ne
ul cd, daci ddm bine seama ca sd-i facem sa observe in toate lucrurile un
nu-ifacem anumit plan, anumite legi, care trebuie urmate cu cea mai mare
talitate de exactitate. Astfel le fixdm, de pildd, un timp pentru dormit,
pentru muncd, pentru distractie, 9i acest timp apoi nu trebuie
me, nu pe nici prelungit, nici scurtat. ln chestiunile indiferente le putem
formeazir ldsa copiilor alegerea, numai ci ei trebuie sd respecte totdeauna
 \

{
i
d

5B Immanuel Kant
$
{
' il
ceea ce gi-au fixat o dati ca lege. La copii insi nu trebuie si putea int
formdm caracterul unui cetdfean, ci caracterul unui copil. la o virsl
496 Oamenii care nu gi-au propus anumite reguli sunt govditori; Orict
adeseori nu gtim cum sa-i luam, gi nicicdnd nu putem gti bine ascultare
ce trebuie si credem despre ei. D drept ca adeseori ii dojenim calcare z
pe acei oameni care acfioneazAtotdeauna dupi reguli, de pilda de priso:
pe omul care, dupd ceas, a fixat pentru fiecare acfiune un timp Pede
anumit; dar de multe ori aceasta dojana e nedreaptd, gi aceastd a fi onot
regularitate, deqi pare a fi pedanterie, este o dispozilie spre cdnd un
formarea caracterului. inclinatii
De caracterul unui copil, mai ales al unui elev, tine inainte fel de pt
de toate ascultarea. Aceasta este de douii feluri: mai intdi o moralitdt
ascultare falA de de uoin[a absolutd, apoi, in al doilea rdnd, gi este o p
fafa de uoin[a cunoscutd ca ra[ionati pi bund a unui Ped
conducdtor. Ascultarea poate fi dedusd din constringere, gi sau in a!
atunci ea e absolutd, sau din incredere, qi atunci ea e de celdlalt morali I
fel. Aceastd din urmi ascultare, uoluntard, e foarte importanti; luare-ar
dar qi cea dintai e foarte necesara, deoarece pregdtegte copilul (dispozi
pentru indeplinirea acelor legi pe care trebuie sd le indeplineasca caci ace
in viitor ca cetdtean, degi poate cd nu-i sunt pe plac. (dispozi
De aceea copiii trebuie sii stea sub o anumiti lege a Asct
constrdngerii. Aceastd lege insa trebuie sd fie universala, ceea a adolet
ce e de observat mai ales in qcoli. invitdtorul n-are voie sd este sau
arate, intre mai mulfi copii, nici o predilectie, nici o preferinla singur p
fafa de un copil in mod deosebit. Caci altfel legea inceteaza dacAmi
de a fi universala. indati ce copilul vede cd nu toli ceilalli deoarec
trebuie sa se supund gi ei aceleiaqi legi, el devine rebel. numai i
Se tot vorbegte ci copiilor trebuie si li se infaliqeze toate deafi
in aga fel incat ei sa le faca din inclinafie-plicere. in unele pedepsi
cazuri, firegte cd e bine aga, dar sunt multe lucruri pe care nu treb
trebuie sa le prescriem qi ca datorie. Asta aduce apoi mare pedePs
folos pentru intreaga viafd. Cici cu privire ta ddrile publice, la pedePs
munca avutd in diferitele funcfiuni gi in multe alte cazuri, ne caracte
poate conduce numai datoria, nu inclinatia. presupundndu-se inlocuia
chiar cd copilul n-ar pricepe datoria, totuqi e mai bine aqa, gi Ped
copilul va intelege, credem, totugi, ci ceva este datoria sa ca negativ
copil, mai greu, insd, ci ceva este datoria sa ca om. Dacd ar asupra

d
,s
 Despre pedagogie 59

trebuie si putea intelege gi acest lucru, ceea ce insi nu e cu putinta decdt

rui copil. la o virsti mai inaintatd, ascultarea ar fi gi mai perfecti.
rnt qovditori; Orice calcare a unei porunci la un copil este o lipsd de
ttem gti bine ascultare, gi aceasta are drept consecintd o pedeapsa. $i la o
rriii dojenim cilcare a poruncii din nebdgare de seama pedeapsa nu este
guli.de pildd de prisos. Aceastd pedeapsd este sau fizica, sau morald.
iune un timp Pedepsirea e morald cind lovim in tendinfa individului de
ld,giaceastd a fi onorat qi iubit, tendinta care ajutd moralitatea, de pildi
ipozitie spre cdnd umilim copilul, primindu-l cu o rdceald glaciala. Aceste
inclinatii trebuie susfinute cdt se poate de mult. De aceea acest
r tine inainte fel de pedepsire este cel mai bun, deoarece vine in ajutorul
mai intdi o moralitafii; de pildd, cdnd copilul minte, o privire dispretuitoare
>ileardnd, gi este o pedeapsi suficienti gi cea mai potriviti pedeapsd.
uni a unui Pedepsele fizice constau sau in refuzarea lucrurilor dorite,
;trdngere, gi sau in aplicarea pedepselor. Felul dintai e inrudit cu pedeapsa
e de celdlalt morali qi este negativ. Celelalte pedepse trebuie aplicate cu
importanti; luare-aminte, ca sd nu rezulle de aici o indoles seruilis
teqtecopilul (dispozitiune servila). Nu e bine sd impd(im copiilor rrispldti,
deplineasci cdci aceasta ii face interesati gi produce o indoles mercenaria
ac. (dispozitiune mercenard).
mitd lege a Ascultarea este, mai departe, sau ascultarea copilului, sau
ersald,ceea a adolescentului. Cdlcarea ei e urmatd de pedeapsd. Aceasta
.are voie sd este sau de fapt o pedeapsdnaturald, Pe care gi-o atrage omul
o preferintd singur prin purtarea sa, de pildd cind copilul se imbolndvegte
a inceteaza dacd mdndnca prea mult, gi aceste pedepse sunt cele mai bune,
toti ceilalti deoarece omul le experimenteazd in tot cursul viefii sale, 9i nu
rebel. numai in copildrie; sau insi pedeapsa e artificiala. inclinatia
tigeze toate de a fi onorat qi iubit este un mijloc sigur de a proceda in
'e. in unele
pedepsire in aga fel incdt ea sd fie durabild. Pedepsele fizice
uri pe care nu trebuie sd fie decAt o completare a celor morale. Cdnd
I apoi mare pedepsele morale nu mai ajutd deloc qi cind trecem apoi la
: p u b l i c e ,l a pedepse fizice, prin acestea nu se mai formeaza totuqi un
: cazuri, ne caracter bun. La inceput insd constringerea morald trebuie sd
pundndu-se inlocuiascd lipsa reflexiunii copiilor.
bine aqa, gi Pedepsele care se aplica cu semne de mAnie au un efect
atoria sa ca negativ. Copiii le considerd in acest caz numai ca urmiri
m. Daca ar asupra lor, persoana lor fiind obiect al afectului altuia. in
 60 Immanuel Kant

general, pedepsele trebuie si li se aplice copiilor totdeauna

[inandu-se seama ca ei si vada cd numai indreptarea lor
de la copi
atrage ch
$fl
rS
ffi

' este scopul ultim al pedepselor. A lisa copiii sd multu- pedepsi t

meascd, sd sdrute mAna etc., cdnd sunt pedepsiti, e absurd pedeapsd
gi ii face pe copii servili. Cand pedepsele fizice sunt deseori PedeP
repetate, ele produc incdpatAnare gi, daca pdrintii iqi care cele
pedepsesc copiii pentru incipatAnare, ei ii fac tot mai pildd cdnt
incdpdtdnafi. $i nu totdeauna oamenii cu infifigare aspra sociabil.
sunt gi cei mai rAi, ci adeseori ei se lasi lesne induplecati rea-vointd
daca li se vorbegte cu bldndete. minie fatr
49a Ascultarea adolescentului se deosebegte de ascultarea Unal'
copilului. Ea consta in supunerea la regulile datoriei. A face sociabilit
ceva din datorie inseamna a asculta de ratiune. A vorbi copiilor totdeaune
de datorie e osteneald zadarnica. La urmi ei considera datoria acestui lu
ca un lucru a ciirui neobservare e urmata de nuia. Copilul ar Copiii sd
putea fi condus numai prin instincte, dar, indata ce a crescut desfitiril
mai mare, trebuie sd intervina gi notiunea datoriei. $i ruginarea unul dint
nu trebuie pusd in aplicare la copii, ci abia la virsta tineretii. caracteru
Ea nu se poate ivi decdt abia cand sentimentul de onoare a potrivnicZ
prins rdddcini. Copiii
Un al doilea element principal in intemeierea caracterului soarele. N
copiilor este dragostea de adevir. Ea este trZrsdtura ceea ce-i
fundamentald qi nota esenlialA a unui caracter. Un om care gregiti; ci
minte n-are nici un caracter, gi, dacd are ceva bun intr-insul, veseli, qi
asta rezulta numai din temperamentul siu. Unii copii au o sub seve
inclinafie spre minciund, care foarte adeseori trebuie scurti vre
atribuitd unei imaginatii vioaie. E obligafia tatalui sdrvegheze in acest st
ca copiii si se dezobiqnuiascd a minti; cdci mamele de gi unde se
obicei considerd aceasta ca un lucru lipsit de importantd Sufletul d
sau de importanti prea micd; ba ele gZrsescchiar in aceastd Mulli
manifestare o dovada, magulitoare lor, privind excelentele buni gi ct
dispozitiuni gi capacitdfi ale copiilor lor. Dar aici este locul Sunt anii
si se faci intrebuintare de ruginare, cdci acum copilul o supugi dit
pricepe bine. imbujorarea de ruqine ne trddeaza cdnd gi incd mz
mintim, dar nu este totdeauna o dovadd. Adeseori ne puer, suo
imbujordm ruginandu-ne de obriznicia altuia de a ne invinui
de ceva. in nici o conditie nu trebuie sd ciutdm sa stoarcem t .Multe a

,'d
 Despre pedagogie 6l

r totdeauna de la copii adevirul prin pedepse, doar ci minciuna lor ar

reptarea lor atrage chiar indati o pagubd dupi sine, qi atunci ii vom
ii sd multu, pedepsi din cauza pagubei. Pierderea stimei este unica
iti, e absurd pedeapsd potriviti pentru minciund.
tunt deseori Pedepsele mai pot fi imparfite in negatiue gi pozttive, dintre
parintii i9i care cele dintai s-ar aplica in caz de lene sau imoralitate, de
fac tot mai pildi cand copilul minte, sau e lipsit de politete, sau nu e
liEare asprd sociabil. Pedepsele pozitive insd se vor aplica pentru
induplecafi rea-voinfZr.inainte de toate, insZr,trebuie sdrne ferim de a purta
mdnie fata de copii.
I ascultarea Un al treilea element in caracterul copilului trebuie si fie
rriei. A face sociabilitatea. trl trebuie sa tind prietenie cu altii gi si nu fie
orbicopiilor totdeauna singur pentru sine. Unii invdtdtori sunt impotriva
deri datoria acestui lucru in gcoli, dar aceastit pozilie e foarte nedreapti.
a. Copilul ar Copiii sa se pregiteasci pentru cea mai dulce dintre
ce a crescut desfitirile vietii. invritdtorii insa nu.trebuie si prefere pe nici
$iruEinarea unul dintre elevi pentru talentele sale, ci numai pentru 499
sta tineretii. caracterul siu, deoarece, altminteri, se ivegte o invidie
le onoare a potrivnicd prieteniei.
Copiii mai trebuie sd fie sinceri, iar in privirile lor, senini ca
caracterului soarele. Numai inima veseli e capabili sd simti plicere pentru
:trisitura ceea ce-i bine. O religie ce-l face pe om intunecat la suflet e
Un om care gregitd; cdci el trebuie sd-l serveascd pe Dumnezeu cu inimd -r
n intr-insul, veseli, qi nu din sili. Inima veseldrnu trebuie tinuta totdeauna
i copii au o sub severitatea constrdngerii gcolii, cdci in acest caz ea e in
cri trebuie scurti vreme inabuqitd. Cand are libertate, ea se reface iaragi.
sd vegheze in acest scop servesc anumitejocuri la care copilul are libertate,
namele de gi unde se striduiegte sa-i intreacd totdeauna pe ceilalti in ceva.
importantd Sufletul devine apoi iaraqi senin.
r in aceastd Multi oameni cred cd anii lor din tinerete au fost cei mai
excelentele buni gi cei mai pldcuti din viata lor. Dar nu este tocmai aga.
i este locul Sunt anii cei mai apisatori, caci atunci suntem prea de tot
n copilul o supugi disciplinei, gi arareori putem avea un prieten adevdrat,
eazd cAnd gi incd mai rar libertate. Chiar Horatiu zice: Multa tulit, fecitque
leseori ne puer, sudavit et alsit.l
l ne invinui
d stoarcem I -Multe a indurat gi a ficut copilul, el a asudat gi a degerat' (n.tr.).
''I

.,
t$
1ft
ttt
{}H
lii;
]T 62 Immanuel Kant :.$
ir;

. Copiii nu trebuie instruiti decAt in astfel de lucruri care sunt

potrivite pentru vdrsta lor. Unii pdrinti se bucuri cind copiii lor
pot vorbi de timpuriu ca bitranii. Din astfel de copii insi nu
iese, de obicei, nimic bun. Un copil nu trebuie sd fie mai deqtept
decit se cere pentru un copil. Dl nu trebuie sd devina un imitator tii{

orb. Un copil insi care e inzestrat cu maxime morale potrivite i$

britranetii iese cu totul in afarA de menirea anilor sii, gi nu face
decdt si maimufdreascd. Copilul si nu aibd decdt inteligenfa
unui copil gi sd nu se arate prea devreme. Un astfel de copil nu
va deveni niciodati un bdrbat priceput gi cu inteligentd senind.
,': :l
Tot aga de insuportabil devine copilul care vrea si urmeze chiar
toate modele, de pilda cand vrea sa fie fnzat, sd poarte mangete,
Dduca
gi poate chiar gi tabachere. Prin aceasta el capdti o infitigare
5) moralitt
afectatd, care nu-i gade bine unui copil. Societatea buni ii este
fie temeini
o povard, iar viftutea bdrbdteasci ii lipseqte, in cele din urmZr, gi cum an
cu desdvirqire. Tocmai de aceea trebuie si luptdm de cu buni apoi nu le
vreme qiimpotriva vanitifii sale, sau, mai bine zis, nu trebuie si abilitate gi
i se dea prilejul de a deveni vanitos. Asta se intampld insi cind Temeinicii
copiilor chiar de timpuriu li se tot vorbeqte de cAt de frumogi barbat. At
sunt, de cdt de minunat ii prinde cutare sau cutare podoabi, in ce
sau dacd li se promit gi li se dau podoabe ca risplati. Podoabele abilitatea
nu se potrivesc copiilor. imbrdcimintea lor, curati gi modesti, de oamer
ei trebuie si o primeasci numai ca pe ceva necesar. Dar qi pirintii de multe
nu vor pune pret pe acestea, nu se vor uita mereu in oglindd, insugire a
caci gi in aceste lucruri, ca in toate, pilda este atotputemica gi Dacd i
intdregte sau nimicegte povata buni. inchis gi r
ar trebui I
aparentei
90 POSe
pricepem
ingine int
ascunder
Disimulat
uneori, dr
un mijloc

:\
e sunt
piii lor
sd nu
egtept
nitator
rtrivite U espre ^Pt^ctic\
ebuca{i
u face
igenta
rpilnu
enind.
: chiar
ngete,
Educalia practici cuprinde: l) abilitatea' 2) prudenta'
ifigare ea si
5) moralitat.u. it ce priveqte abititatea, sd avem griji ca
ii este Nu trebuie sd avem aParenla ca
fie temeinicd, qi nu trecitoare.
urma, gi cum am avea cunoqtinfe despre lucruri Pe care totugi mai
t buni apoi nu le putem infdptui. Temeinicia trebuie si se arate
in
ruiesi utititut. gi szrdevinir cuincetul obignuinlzr in modul de gdndire.
i cdnd unui
TemeiniCia constituie elementul esenlial al caracterului
umoqi barbat. Abilitatea e necesard 9i talentului'
pune
loaba, in ce privegte pruden[a, ea rezida in arta de a
rabele cum putem sd ne servim
abilitatea in practica, adicd de a vedea
nevoie
destd, de oameni pentru scopurile noastre' Pentru aceasta e
e cea din urmd
ririntii de multe lucruri. La drept vorbind, prudenla
doilea'
llindd, insugire a omului; insa, dupd valoare, ea ocupd locul al
rici qi Daci ar fi si lisam copilul in seama prudenlei' el ar deveni
Mai ales
inchis qi nepitruns, dar ar putea pitrunde pe ceilalti'
artrebuisdfiedenepZrtrunscuprivirelacaracterulsdu.Arta
aparenleiexterioareestebuna'cuviinfi.$iaceastdartdtrebuie
necesar si
s-o posedim. A pdtrunde pe allii e dificil' dar e
pe noi
pricepem aceastd arti 9i, pL a" aftd parte' si ne facem
adicdr
inqinl impenetrabili. pentru asta se cere disimulare,
acea aparenld exterioari'
ascunderea propriilor defecte 9i
ingaduiti
Disimularea nu este totdeauna fdlamicie, qi poate fi
uneori,darseapropietotugidenesinceritate.Fatdrmiciaeste
indati
un mijloc foarte uracios' Prudenla cere si nu ne iegim
 $
q
l ,

t,
t
i
i
i
-t
64 Immanuel Kant
il
din fire; dar nici nu trebuie sd fim prea nepdsitori. Nu
I #
trebuie apoi in exec
deci si fim vehemenfi, dar trebuie totugi si fim hotarafi. zice Horatiu
A fi
hotarat se deosebegte de a fi vehement. un om cdnd am fd
hotdrilt
(strenuus) este acera care are prdrcere pentru chiar dacd n
a voi. Aceasta
contribuie la moderarea afecturui. prudenfa e necesara pentru ceva, dar nu
temperament. de pildi, cd
5ol Moraritatea privegte caracterur. susfine et abstine dimineata P
este
pregdtirea pentru o moderalie infereaptd. Daca vrem lucru, sau p
sa formim
un caracter bun, trebuie sd inliturdm mai intdi pasiunile. dimineata e
omul
trebuie sd se deprindi cu privire ra incrinafiile sare aga diminea[ast
incdt sd
nu devina pasionat, ci el trebuie sd invefe a se lipsi de amdndnd a
ceva dacd
i se refuzd. susfine inseamnd ,,rabdagi deprinde-te a acest fel, Pt
supoftar,,.
se cere curai 9i inclinafie daca vrem sd invdfdm a ne ripsi Ceea ct
de ceva. Trebuie sa ne obignuim cu refuzuri, rezistenf-r hotirdri. La
etc.
Temperamenturui ii aparfine simpatia. o simpatie duioasd mai numeq
gi languroasi trebuie evitatd la copii; ea se potrivegte igi infaPtui<
numai
unui caracter sensibir. simpatia se mai deosebeqte bine daci s
de milii gi
este un rau care constd in a te tot vdicdri despre un rucru Cel ce
sau
altul. Ar trebui sa ddm copiilor bani de buzunar din pliteqte mt
care sii
poatd qiuta pe cei nevoiagi, aici am vedea dacdr omul care I
9i sunt milostivi
sau ba; dacdr sunt insd totdeauna darnici numai intr-o cliPi
cu banii
parintilor lor, asta nu inseamnd nimic. nu se Poa
Maxima Festina tenfe indicd o activitate continu d ra care ceea ce es
trebuie sa ne grabim foarte, pentru a invafa murt, deci avut totdea
festina.
Dar trebuie si invafam gi cu temei, gi deci sd avem timp pentru nimic nici ,
fiecare lucru, deci lente. Or, se pune chestiunea: pricepe cul
' preferabil, ce este
sa avem o mare cantitate de cunogtinfe, sau numai dintr-o dati
una mai micd, dar temeinica? E mai bine sa gtim pufin, Ce folc
dar
acest pufin cu temei, decit murt gi superficiar, caci in sfirgit ziua, iar na
tot se observii ripsa de profunzime, in cazur din urmd. Dar cind imPu
copilul nu gtie, firegte, in ce imprejuriri se poate afla, pentru nimic la sc
a avea nevoie de cutare sau cutare fet de cunoqtinfe; gi, Pentru
de
aceea' cel mai bine este sd gtie din toate cdte ceva temeinic, insemndm
cdci altminteri er ingari pe arlii cu cunoqtinlere sare invdfate Trebui
doar la suprafatd. cdt se Poi
Lucrul cel mai important este intemeierea caracterurui.
. Acesta rezidd in hotirdrea necrintitd a voinfei de a face ceva, gi I ,,Omul ne

:a

q
s
,;*
 Despre pedagogte 65

trebuie apoi in executarea realdaacestei hotdrirl. Wr propostti tenaxt',

4fi. A fi zice Horafiu, gi in aceasta constZt un caracter bunl De pilda,
totdrAt cdnd am fagnduit cuiva ceva, trebuie sa-mi tin promisiunea,
lceasta chiar dacd mi-ar aduce pagubd. Cici un bdrbat care-qi Propune
pentru ceva, dar nu o face, nu poate avea incredere nici in sine insuqi;
de pildd, cdnd cineva iqi propune sa se scoale totdeauna de 5o2
te este dimineald pentru a studia, sau pentru a face cutare sau cutare
ormdm lucru, sau pentru a face o plimbare, 9i primdvara se scuza ca
r. Omul dimineata e inci prea rece qi i-ar putea face rau, vara insa ci
ncit sd dimineata se poate dormi aga de bine gi ca somnul iieste plicut,
,adacA amdn2nd astfel de azi pe mdine executarea hotirdrii sale, in
ortal". acest fel, pani la urma, el nu se mai increde nici in sine insugi.
re lipsi Ceea ce este impotriva moralei se exclude din astfel de
etc. hotirdri. La un om rZrucaracterul e foarte stricat, dar aici el se
uioasd mai numeqte gi neinduplecare, deqi ne place totuqi vAzdnd cdr
numai iqi infdptuiegte hotdrdrile qi e statornic, cu toate ca ar fi mai
mild 9i bine daca s-ar manifesta in acest fel in lucruri bune.
:ru sau Cel ce am€rnZrtotdeauna executarea hotdrdrilor sale nu
are sa pliteqte mult. Aqa-zisa pociinld viitoare este de acest fel. CZrci
ilostivi omul care a trdit totdeauna in desfrdu gi vrea sdrse pociiascit
banii intr-o clipi nu poate reugi nicidecum sd o facZr,intrucdt doar
nu se poate intdmpla dintr-o datd minunea ca el si devini
a care ceea ce este acela care gi-a intrebuintat bine toati viata qi a
rstina. avut totdeauna gdnduri cinstite. Tot de aceea nu putem agtepta
:entru nimic nici de la pelerinaje, cazne gi posturi; caci nu se poate
e este pricepe cum pelerinajele gi alte obiceiuri pot contribui si facd
numai dintr-o datd dintr'un om desfrinat un om nobil.
n, dar Ce folos poate ieqi pentru cinste 9i indreptare cdnd postim
sfargit ziua, iar noaptea, in schimb, mdncam incZro datd pe atdta, sau
i. Dar cdnd impunem corPului o caznZrcare nu poate contribui cu
>entru nimic la schimbarea sufletului?
9i, de Pentru a intemeia in copii un caracter moral, trebuie sa ne
reinic, insemndm urmdtoarele:
udtate Trebuie si-i facem, prin pilde qi porunci, sd inteleagd pe
cdt se poate datoriile pe care trebuie si le indeplineasci.
:rului.
:va, gi t ,,Omul neclintit in hotirarile sale" (n.red.)'
 66 Immanuel Kant

Datoriile pe care le are de indeplinit copilul nu sunt decit deloc m

datoriile obiqnuite fata de sine insuqi 9i fafd de allii. Aceste dacd pd
datorii trebuie deci deduse din natura obiecturui. Aici vom din pdin
considera deci mai de aproape: lor, in sr
a) Datoriile fald de sine insugi. Acestea nu constau in a-gi nimic, s
procura o imbrdeiminte stralucila, in a da ospele grandioase etc., doar sd-
degi totul trebuie sd fie frumos gi curat. ile nu constau nici in n-are ni
cdutarea satisfacerii poftelor gi dorintelor noastre, citci, Mul
5o5 dimpotrivd, omultrebuie si fie foarte sobru qi moderat, pentru cuprind
a avea in interiorul siu o anumitd demnitate ce-l inalli inaintea cumaft
tuturor creaturilor, gi datoria lui este de a face sa se arate in am spu
persoana sa proprie aceasti demnitate a umanitafii. demnitz
Dar noi ne lepddam de aceasti demnitate a umanitalii ideea u
cind, de pildd, ne dedam befiei, cdnd sdvdrgim pacate comPar
impotriva naturii, cand ne aruncim in tot felul de desfriluri etc., incepe I
ceea ce il injosegte pe om cu mult sub animale. Mai apoi, demniti
cdnd omul se tdrdgte inaintea altora, ficdndu-le neintrerupt Dar de r
complimente, in nddejdea de a dobiindi printr-o purtare atdt are si s
de nedemnd bundvoinfa lor, atunci gi acestea sunt impotriva 9cc
demnitafii umanitifii. cear(
Demnitatea omului am putea face si o simtd copilul chiar copiilot
Ia el insuqi, de pilda in caz de necurd[enie, care, cel pulin, ar treb
doar e scarboasdrpentru oameni. Dar copilul se poate injosi gi, intdmp
de fapt, sub demnitatea umanitalii prin minciunir, intrucat doar la sine
poate gdndi qi comunica altora gdndurile sale. Minlitut il face cineva
. pe om sd devind obiect al disprefului general gi
e un mijloc e migcr
sa-i rdpeasci in fata sa proprie stima gi increderea pe care pe car(
fiecare ar trebui s-o aiba pentru sine. e asta.
b) Datoriile fatd de altii. Respectul gi stima pentru dreptul dacd v
oamenilor trebuie sd i se intipdreasca copilului chiar foafte de banii, t
timpuriu, qi trebuie sa veghem bine ca si le puni in practicd; mea, e
de pildd, cdnd un copil intalneqte alt copil mai sdrac Ai il ingddu
impinge cu trufie din cale sau de tanga sine, il lovegte etc., imagin
atunci sd nu zicem: ,,Nu face asta, asta il doare pe celalalt; fii cel pul
milos! E doar un copil sdrman" etc., ci sd ne arAtdm gi fafd de necesi
ddnsul cu aceeagi trufie, fdcindu-l sd simtd ciit de potrivnicd a minciu
fost purtarea sa dreptului omenirii. insd copiii n-au, propriu-zis, mult f,
 Despre pedagogle 67

nt decdt deloc mdrinimie. Asta o putem vedea, de pildn, din faptul ci

lii. Aceste dacd pirintii ii poruncesc copilului lor sd dea altuia jumdtate
Aici vom din pdinea sa cu unt, fira ca el si primeascZr apoi din partea
I lor, in schimb, o bucatd qi mai mare, atunci copilul sau nu dZt
tau in a-gi nimic, sau totuqi foarte arareoi qi cu neplicere. $i nici nu putem
ioaseetc., doar sd-i vorbim copilului multe de mdrrinimie,deoarece el inci
tau nici in n-are nimic in stdpdnirea sa.
tre, cdci, Multi autori au omis cu desdvirqire sectiunea moralei care
at, pentru cuprinde datoriile fatd de sine insugi, sau au explicat-o greqit, 5o4
;dinaintea cum a ficut-o Crugott. Datoria falAde sine insuqi std insi, cum
e arate in am spus, in aceea ca omul pAstreazA, in persoana sa proprie,
demnitatea umanititii. El se dojeneqte cind are inaintea ochilor
rmanitdIii ideea umanititii. El are, in ideea sa, un original cu care se
n pdcate compara. Cand numdrul anilor sporegte, cdnd instinctul sexual
'rduri etc.,
incepe si se degtepte, atunci e momentul critic, in care numai
Mai apoi, demnitatea omului e singura in stare sd-l tina pe tdnar in frdu.
:intrerupt Dar de cu buna vreme trebuie sd-i ddm tdnirului indicatii cum
tftare atdt are sa se fereasca de cutare sau cutare lucru.
impotriva $colilor noastre le lipseqte aproape cu desirvdrrqireceea
ce ar contribui in mod considerabil de mult la formarea
pilul chiar copiilor in probitate, anume un catehism al dreptului. Acesta
cel putin, ar trebui sd confind cazuri care ar fi populare, care s-ar
r injosi gi, intdmpla in viata obqteascd qi in care s-ar ivi totdeauna de
'uciit doar la sine intrebarea daci ceva e just sau nu. De pilda, cand
tul il face cineva care ar trebui si-l pliteascd astdzi pe creditorul sdu
un mijloc e migcat de infatigarea unui nevoiag gi ii da acestuia suma
r pe care pe care o datoregte gi pe care ar trebui s-o pliteascd acum,
e asta just sau nu? Nu! e injust, cZrcieu trebuie sd fiu liber
ru dreptul daca vreau sd impart binefaceri. $i, daci dau sdrmanului
foarte de banii, eu fac o fapta merituoasd; dacd pldtesc insi datoria
I practici; mea, eu sdvargesc o fapti obligatorie. Mai apoi, daci e
rdrac ai il ingaduitd o minciuni din necesitate? Nul Nu se poate
eqte etc., imagina nici un singur cazin care minciuna ar merita scuza,
:elilalt; fii cel putin inaintea copiilor, care altminteri ar considera ca
9i fafd de necesitate orice lucru de nimic ai qi-ar permite mai adeseori
rtrivnicda minciuni. Dacd ar exista o astfel de carte, am putea fixa cu
opriu-zis, mult folos o ord pe zi pentru a invAla din ea copiii sd
lii:.
rfl

.$
is

.H

6B Immanuel Kant f
cunoasca gi sd iubeascd din suflet dreptul oamenilor, acest de posibili
'
ochi al lui Dumnezeu pe pdmdnt. la un copil
in ce privegte obligatia de binefacere, ea este o obligatie in nici
numai imperfecti. Nu trebuie si facem inima copiilor moale, rugineze 1
pentru afiafectatd de soarta altuia, ci s-o facem hotaratd. Inima norocului
lor sd nu fie plind de sentiment, ci plina de ideea datoriei. Multi trebuie si
oameni devenird intr-adevdr neindurdrtori pentru cd, dupi ce incredere
se ardtasera milogi, sevdzurd adeseori ingelati. A vrea si facem de a-gi ard
1r'''*';;:
ca un copil sd infeleagd latura meritorie a faptelor este in zadar. fie bine d<
Preotii gregesc foarte adeseori prezentdnd operele de de judeca
binefacere ca ceva merituos. Fdrd a ne gdndi la faptul cd in Toate
fata lui Dumnezeu nu putem face niciodatd mai mult decdt putere), sz
5o5 datoria noastrdr, este, de asemenea, numai datoria noastrd de sau delec
a face bine celui sirac. Cici inegalitatea bunistirii oamenilor amdndurc
rezult6, numai din imprejurdri intdmpldtoare. Poseddnd avere, Dorint
eu n-am s'o multumesc decdt faptului ci eu sau predecesorul de avere.
meu am avut norocul sd profitam de acele imprejurdri, iar plicerea 1
considerarea falA de totalitate ram6ne totugi oricdnd aceeagi. pentru co
Invidia se degteapti cAnd facem copilul atent sa se dragostea
pretuiascd pe sine dupd valoarea altora. El artrebui, dimpotrivd, scutire de
si se pretuiasca dupd ideile rafiunii sale. De aceea, umilinta Vicii it
nu este, intr-adevdrt nimic altceva decdt comparafia valorii sau cele
proprii cu perfectiunea morala. Astfel, de pilda, religia creqtind nemultun
invafi nu atdt umilinta, cdt mai vdrtos il face pe om umil, doilea: ne
deoarece, in temeiul ei, el trebuie sii se compare cu supremul in risipa
model al perfectiunii. Foarte gregit este de a face sd stea onoarei.
umilinta in a se pretui pe sine mai prejos de altii. ,,Vezicum se zgdrcenia
poarti cutare sau cutare copil!" etc. - un apel de acest fel nu Virtut
produce decit un fel de gdndire prea putin nobild. Cand omul obliga{ie
pretuiegte valoarea sa proprie dupd altii, el cautd sau si se mirinimiz
inalte deasupra celuilalt, sau sd scadd valoarea celuilalt. Acest cat gi in
lucru din urmi insd este invidia. in acest caz citutAm sd stipdnirei
ndscocim totdeauna in sarcina altuia o gregeald; cdci, daci qi dragost
acel om n-ar exista, nici n-am putea fi comparati cu el, noi am gi cumpdl
fi cei mai buni. Prin reaua aplicare a spiritului de emulatie, nu intreb
se face decdt sd se trezeasci invidia. Cazul in care emulatia ar de vedert
mai putea servi pentru ceva este acela de a convinge pe cineva este nicid

$ ;
,]fr
 Despre pedagogie 69
I
I
t, acest de posibilitatea infdptuirii unui lucru, de pildd cind cerem de
la un copil sd invele o leclie aritdndu-i ci altii o pot face.
rbligatie in nici un fel nu ne este ingaduit sd lasdm ca un copil sA
'moale,
rugineze pe alt copil. Toatd trufia intemeiatd pe avantajele
i.lnima norocului trebuie sd cdutdm a o inldtura. ln acelagi timp ins.t
ei, Multi trebuie si ciutdm sZrintemeiem la copii franchetea. Ea este o
lupd ce incredere modesta in sine insugi. Prin ea omul e pus in starea
d facem de a-gi ardta toate talentele intr-un mod cuvenit. Ea trebuie sd,
nzadar, fie bine deosebiti de insolenfd, care constir in indiferenlafalir
rele de de judecata altora.
ul cd in Toate dorinlele omenegti sunt sau formale (libertate ;i
It deciit putere), sau materiale (raportate la un obiect), dorinte ale iluziei
astrd de sau delectZrrii, sau, in sfirgit, ele se referA la simpla durali a
menilor amandurora ca elemente ale fericirii.
C avere, Dorinle de primul fel sunt: ambilia, setea de dominatie 9i
:cesorul de avere. Cele de felul al doilea: plircerea sexuala (voluptatea),
rdri, iar plicerea pentru lucruri (trai bun) sau plZrcerea sociald (gust
lceeagi. pentru conversafie). Dorinle de felul al treilea, in sfdrqit, sunt:
tsise dragostea de via[d, de sdndtate, de comoditate (pentru viitor,
rpotrivi, scutire de grUi).
rmilinta Vicii insA sunt sau cele ale rautafii, sau cele ale josniciei,
r valorii sau cele ale prostiei. Celor dintai le apartin: invidia;
cregtini nemullumirea gi bucuria de paguba altuia; celor de felul al
m umil, doilea: nedreptatea, necredinfa (fatdrnicia), desfrdnarea, at2ft
rpremul in risipa bunurilor, cat 9i a sindtdtii (lipsa de mdsuri) qi a
si stea onoarei. Vicii de categoria a treia sunt lipsa de dragoste,
cum se zg?rcenia, lenea (moleqeala)'
st fel nu Virtulile sunt sau virtuti ale meritului, sau numai ale
rd omul obliga[iei, sau ale neuinoudsiei. Celor dintai le apartine
ru sa se mirinimia (care std in a se invinge pe sine, atdt in rAzbunare,
It. Acest cat gi in comoditate qi in setea de bogdfie), binefacerea,
ttdm si stdpdnirea de sine; la categoria a doua: probitatea, buna'cuviinfi
ci, dacd gi dragostea de pace; la atreia, in sfdrqit, onestitatea, modestia
, noi am gi cump6tarea.
lafie,nu intrebarea e daci omul este din naturi bun sau rdu din punct
ulalia ar de vedere moral. Nici una din amdndoui, cdci din naturd el nu
e cineva este nicidecum o fiinld morald; el devine o fiintd morald numai
I '{

i&i H
70 Immanuel Kant lt$
daca rafiunea sa se inalfa pdna la nofiunile datoriei qi legii. putem umane gi
totugi afirma cd de la origine el are in sine impulsuri spre toate lor de jud
.iiil
viciile, cdci el are inclinatii gi instincte care il imping, deqi rafiunea operelor n
'iti
il mdna in directia opusa. De aceea el nu poate deveni bun din a structuri
punct de vedere moral decat prin virtute, deci prin constrdngere pricepere
proprie, degi poate fi nevinovat ciind lipsesc imboldurile. Cum insi,
Viciile rezultAmai ales din faptul ca starea civilizatAviolenteazd posibil, fa
natura, iar menirea noastra ca oameni este doar de a iegi din Dumneze
starea naturald barbard, in care nu suntem dec6t animale. servindu-
in educalie totul depinde de faptut de a stabili pretutindeni de pildi fi
principii exacte, fdcandu-i pe copii sa le inleleagd qi sd le cZr aceast
primeasca cu pliicere. Ei trebuie si invele a pune in locul trebuie sd
disprefului, urii, oroarea de ceea ce-i revoltdtor gi absurd; religioase
a pune numai oroarea interioara in loc de cea exteioara, falit simpla in
de oameni qi fafa de pedepsele divine; stimd de sine qi demnitate alegem trr
interioard - in locul opiniei oameniror, varoare interioara a acliunii . notiuniab
5o7 9i a faptuirii - in loc de vorbe gi emofii, inteligenld - in toc de sau rea-p
sentiment, qi veselie qi pietate cu buni-dispozifie - in loc de ci nu col
devofiune morocanoasa, timidri gi intunecatd. universal,
lnainte de toate, insd, trebuie sd ferim copiii gi de 6}
y invdtAtoru
.s
primejdia de a pretui prea din cale,afard merita fortunae g Mai ir
(meritele norocului). aceas
*P"
'Lintii totu
*
F echilibrar
,;lPoatdder
in ce privegte educafia copiilor in raportul ei cu religia, se ) Notiu
Rr
ivegte mai intiii chestiunea dacii e posibil sa intipdrim copiilor bine prin
de timpuriu idei religioase. Asupra acestui lucru s-a discutat in acest fr
foarte mult in pedagogie. Ideile religioase presupun totdeauna {*- oamenilo
ceva teologie. Or, ar fi oare sa se poatd preda o teologie { lf-- Dar cr
tineretului , care nu cunoa$te lumea, care nu se cunoaqte incd *'f$
grimeqte
nici pe sine? E oare posibil ca tineretul, care nu cunoagte inci
5 [&t esteo
datoria, sd fie in stare a intelege o datorie nemijlocitd cdtre g E i n u u n l ml
Dumnezeu? Atata e ceft, cd, dacd s-ar putea face ca copiii sd qF a solic
-E [.;
nu fie martori la nici un act de venerafie a fiinlei supreme, 2- '' fugaclunl
chiar sd nuaudi nici numele lui Dumn ezeu, ar fi atunci potrivit dea omul
cu ordinea lucrurilor sd-i conducem mai intai spre scopurile expresia

$
 Despre pedagogie

,ii.Putem umane gi spre ceea ce i se cuvine omului, sd agerim puterea

pre toate lor de judecare, sd-i informdm despre ordinea gi frumusetea
rafiunea operelor naturii, sd mai adiugdm apoi o cunoaqtere mai ampli
, bun din a structurii universului gi sa le deschidem abia dupd acestea
;trdngere priceperea pentru ideea unei fiinte supreme, a unui legiuitor.
e. Cum insi, dupi starea actualZr a societafii noastre, asta nu e
>lenteazA posibif , faptul cii am vrea sdr-iinvdtrim abia tArziu ceva despre
r iegi din Dumnezeu, pe cdnd ei ar auzi totugi numele lui gi ar vedea
Lle. servindu-i-se, ar produce la ei sau indiferenta, sau idei gregite,
lutindeni de pildd frica de puterea lui Dumnezeu. Cum insd e de temut
gi sd le ca aceastZr frica s-ar putea cuibdri in fantezia copiilor, noi
in locul trebuie si evitam de a cduta sa le dam prea devreme notiuni
absurd; religioase. Dar asta nu trebuie sd fie o chestiune de memorie,
,ard, fatit simpla imitatie qi numai maimutareali, ci calea pe care o
emnitate alegem trebuie sa fie totdeauna in acord cu natura. Chiar fira
a acfiunii notiuni abstracte despre datorie, despre obligatii, despre bund
in loc de sau rea-purtare, copiii vor intelege cZrexista o lege a datoriei,
n loc de ca nu comoditatea, folosul etc. au s-o determine, ci ceva
universal, care nu se indreapta dupa toanele oamenilor. Dar
iii 9i de invdtdtorul insugi trebuie sd-gi facd aceastd idee.
ortunae Mai intai trebuie si atribuim totul naturii, apoi insa chiar
pe aceasta insuqi lui Dumnezeu, arAtind cum, de pildd, mai 5o8
intai totul a fost ordnduit pentru conservarea speciilor gi
echilibrarea lor, dar pe departe, totodati, qi pentru om, ca si
poatd deveni fericit prin striduinfi proprie.
:ligia, se Notiunea de Dumnezeu s-ar putea ldmuri la inceput cel mai
Lcopiilor bine prin analogie cu cea a unui tatd sub a carui ingrijire stdm;
discutat in acest fel se poate ardLa foarte lesne necesitatea solidaritatii
rtdeauna
teologie
4te incd
lEte incd
iti cdtre
copiii si
upreme,
i potrivit dea omului puteri noi, cur4j nou pentru indreptare, sau sd fie
copurile expresia unei inimi insufletite de ideea datoriei. Acestea nu
 $
$H
. ',i'
5
72 Immanuel Kant

sunt decdt pregitiri la fapte bune, dar nu sunt ele insele fapte consti in
$
bune, gi nu putem deveni pldcuti fiintei supreme in alt mod trebuie sZ
decdt devenind mai buni. precum gi
f,ffi Trebuie sd incepem mai intdi la copil cu legea pe care o in degert a
,ftill poartd in sine. Omul se dispretuiegte pe sine insugi dacFr e ba chiar it

:ilffi
rfrl
nfti
vicios. Acest dispret iqi are temeiul in omul insugi, gi el nu se
dispretuiegte numai din cauzd cd Dumnezeu a oprit rdul. Cdci
nu e necesar ca legiuitorul si fie totodatd autorul legii. Astfel,
Dumneze
pronuntZr
intrebuinf
un principe poate opri in lara sa furtul, fZrA sA poatd fi numit si invete
din aceastd, cauza autorul opririi furtului. De aici omul invafi stipdnulul
sa inteleagd ci numai buna sa purtare il face demn de fericire. ce poarta 1
.1r
r,!i l,egea divind trebuie sii apard totodatd ca lege naturala, caci
ea nu este arbitrara. De aceea religia intrd in orice moralitate.
judecdtort
pronunta
,:i
' Dar nu trebuie si incepem cu teologia. O religie care e Limut
.,j clddita numai pe teologie nu poate conline niciodatZr ceva datorie, c<
moral. Vom gdsi in ea numai fricd, pe de o parte, 9i nddejde 9i divind pe
straduinta de risplatd, pe de altA parte, gi acestea nu produc distrugere
apoi decdt un cult superstifios. Moralitatea deci trebuie sd maltratart
premeargi, iar teologia sd-i urmeze, qi asta se numeqte religie. povdtuim
Legea in noi se numeqte conqtiinfa. Congtiinla este, insecteles
propriu-zis, aplicarea actiunilor noastre la aceastd lege. binele leg
Reprogurile congtiintei vor fi fdrA efect dacd nu ne-o gandim Trebu
ca reprezentdnd pe Dumnezeu, care gi-a stabilit tronul sZru suprema,
sublim deasupra noastrd, dar gi in noi - tribunalul sdu. Dacd cui se roa
religia nu se adaugd la congtiinla moralA, ea este fara efect. decdt puti
Religie fara congtiinfd moralir este un cult superstifios. Vrem Dar trebu
si servim lui Dumnezeu, de pilda cdnd il laudam, cind tinerete, I
preamirim puterea sa, intelepciunea sa, firAsd ne gAndim cum oamenii c
sd implinim legile divine, ba chiar fArAa cunoagte gi a cerceta religiilor, r
puterea sa, intelepciunea sa etc. Aceste preamariri sunt un
narcotic pentru conqtiinta unor astfel de oameni gi o pernZr pe .{
care ea si poatd dormi liniqtitd. .:.
Copiii nu pot pricepe toate notiunile religioase, unele insd Aici, I
trebuie sd li se intipdreascdr, cu toate acestea, numai cd trebuie trebui sd
sd fie mai mult negative decdt pozitive. A-i face pe copii sa adolescet
recite formule, asta nu servegte la nimic qi nu produce decdt o deosebiri
idee gregitd despre pietate. Adevirata veneralie a lui Dumnezeu deosebire

$
,;s
 Despre pedagogie 75

sele fapte constZr in a faptui dupi vointa lui Dumnezeu, gi acest lucru
n alt mod trebuie sd-l invefe copiii. Trebuie sd ludm aminte, la copii
precum qi la noi ingine, ca numele lui Dumnezeu sa nu fie luat
pe care o in deqert atdt de adeseori. Chiar dacd il intrebuintdm la felicitiri,
rqi dacd e ba chiar in intentie pioasd, gi acesta este un abuz. Ideea de
gi el nu se Dumnezeu ar trebui sd-l patrundi pe om, ori de cite ori
raul. Cdci pronuntd numele sdu, cu respect, gi de aceea ar trebui sd-l
;gii.Astfel, intrebuinfeze arareori, gi niciodati cu ugurinti. Copilul trebuie
:d fi numit sd invete a simti cu respect pentru Dumnezeu, ca inaintea
nul invati stdpdnului vietii 9i al intregii lumi; mai departe, ca inaintea celui
le fericire. ce poaftd grija de om, gi, in al treilea rind, in sfarqit, ca inaintea
rrald, cZrci judecitorului sdu. Se istorisegte ci Newton, totdeauna cdnd
roralitate. pronunta numele lui Dumnezeu, se oprea o clipi gi reflecta.
gie care e Ldmurindu-i-sein acelagi timp notiunea de Dumnezeu gi de
datd ceva datorie, copilul invati cu atdt mai bine a respecta prevederea
nddejde9i divina pentru creaturi, gi e ferit prin asta de tendinfa spre
nu produc distrugere qi cruzime care se manifesti aqa de multe ori in
:rebuie sZr maltratarea unor animale mici. TotodatA ar mai trebui sd
gtereligie. povdfuim tineretul sd descopere binele in rdu; de pildd, fiarele,
inta este, insectele sunt modele de curdtenie gi sarguinfd. OameniiriiaraLA
lsti lege. binele legii. Pasirile care vdneaza viermi apAra gridina etc.
-o gdndim Trebuie sd le ddm deci copiilor unele notiuni despre fiinta
;ronul sdu supremd, pentru ca ei, vAzdnd pe altii rugdndu-se etc., sd gtie
sdu. Dacd cui se roagd gi de ce o fac. Aceste notiuni trebuie insd sd nu fie
fira efect. decdt putine la numdr qi sd fie, cum s-a spus, numai negative. 5lo
;ios. Vrem Dar trebuie si incepem a le intipiri copiilor chiar din prima
im, cdnd tinerete, ludnd insi totodati bine seama ca ei sd nu stimeze
ndim cum oamenii dupi practica religiei lor, cdci, cu toata diversitatea
i a cerceta religiilor, existi totugi pretutindeni o unitate a religiei.
ri sunt un
) perna pe

unele insi Aici, la sfarqit, vom adduga citeva observatii de care ar

cd trebuie trebui sd tind seama mai ales tineretul, la intrarea in
e copii sd adolescenta. in acest timp tandrul incepe a face anumite
ce decdt o deosebiri pe care nu le fdcea inainte. Anume, mai intdi,
)umnezeu deosebirea sexelor. Natura a aruncat asupra acestei chestiuni
 i$
:d
r.ia
l:*
I
$
74 Immanuel Kant $
un anumit vil de taind, ca gi cum acest lucru ar fi ceva ce Tinerii
pentru om nu este cu totul cuviincios qi este numai o trebuintd neintrerul
a animalitdlii in om. Natura a ciutat insi si uneascd acest fapt absolut n,
cu tot felul de moralitate posibila. Chiar natiunile sdlbatice se trebuie alt
poarti in acestea cu un fel de rugine gi retinere. Copiii pun ramine n
uneori celor adulti intrebdri neaqteptate asupra acestei indreptAn
chestiuni, de pildn de unde vin copiii, dar ei se lasi lesne incd o anu
satisfdcuti, sau dindu-li-se raspunsuri fArA inteles, sau el gi-o por
spundrndu-li-seci intrebarea lor e copilirroasZr. de vdtim
Dezvoltarea acestor inclinafii la adolescent este mecanicd, moralitati
gi aici se petrec lucrurile ca la toate instinctele, anume cd ele hotarele r
se dezvolta qi fdrd a cunoaqte un obiect. E deci cu neputintd nu are lo<
de a-l tine in aceasta privintd pe tdnir in neqtiintd 9i in Cu pri
nevinovdtia ce o insoteqte. Prin tdcere insa nu facem decdt si chestiune
intelim riul. Asta se vede in educalia inaintagilor noqtri. in celdlalt se
educalia timpurilor mai noi se sustine cu tot dreptul cd trebuie atunci ace
ill sa i se vorbeasca tinirului despre acestea in mod deschis, dintii tanr
ldmurit 9i hotdrat. Atingem, fireqte, aici un punct delicat, care i-a dat me
l.,ri
nu e considerat cu pldcere ca obiect al unei conversatii publice. Ei felul sd
IJll
Dar totul e pus iardqi la locul cuvenit prin faptul ca vorbim are cu ne
,frl
, frl

'jl despre acestea cu seriozitate demnd, tinind seama de poatd edt

inclinafiile tdniirului. impotriva
Virsta de l5 gi l4 ani reprezintA de obicei momentul c6nd datorie, <
la adolescent se dezvoltd inclinafia pentru celilalt sex (doar casatorea
cZrcopiii au fost sedugi gi depravati prin exemple rele, ca si se ca un om
intdmple mai devreme). Puterea lor de judecare este gi ea Tdna
5l I formatir in acest timp, qi natura a pregitit'o deja cam tot atunci, fati de c
aga incdt sZrputem vorbi cu ei despre acestea. activitate
Nimic nu slibegte spiritul, Precum gi trupul omului, mai inalta ris
mult decit acel fel de voluptate care e indreptati spre sine O a t
insuqi, gi ea e cu desdvitrgire potrivnicd naturii omului. Dar vremea c
nici pe aceasta nu trebuie s-o tiinuim tdnarului. Trebuie sa despre c
i-o ardtdm in toati oroarea ei, sa'i spunem cd prin asta el se oamenilc
face inutil pentru perpetuarea genului uman, cd prin ea in acestea.
primul rdnd se distrug puterile trupului, ci in acest fel igi porunci
atrage o batrdnete prematurd gi cd spiritul sdu suferdr foarte servitorir
mult etc. gi pentru

iH
,s
 Despre pedagogie 75

:va ce Tinerii pot scipa de tentaliile acestui viciu prin ocupatie

buinfd neintrerupti, nedind patului 9i somnului decdt timpul
;st fapt absolut necesar. Gdndurile indreptate sPre aceste lucruri
tice se trebuie alungate prin acele ocupafii, cici, chiar daci obiectul
iii pun rdmine numai in imaginatie, el roade totuqi vlaga viefii.
cestei indreptandu'qi inclinatia spre sexul celdlalt, tdnarul gdseqte
lesne inci o anumiti rezistenfA; indreptind'o insd spre sine insuqi,
s, sau el qi-o poate satisface in orice timp. Efectul fizic e extrem
de vdtdmitor, dar consecintele din punctul de vedere al
:anicd, moralitdlii sunt inca cu mult mai rele. Aici se depiqesc
cd ele hotarele naturii, gi inclinatia pustiegte fdrA zAgaz, deoarece
>utinti nu are loc o satisfacere reald,
lgi in Cu privire la tinerii deja dezvoltati, educatorii lor au ridicat
rcdt sd chestiunea dacd e ingaduit ca un tindr sd caute contact cu
;tri. in celdlalt sex. Dacir ar fi sd alegem intre cele doui posibilitati,
:rebuie atunci aceasta din urmi este, fdri indoiali, preferabili. in cazul
eschis, dintdi tdndrul fdptuiegte impotriva naturii, aici insd nu. Natura
rt, care i-a dat menirea de birbat indati ce devine major, 9i i-a dat deci
ublice. gi felul sZrude a se PerPetua; trebuintele insd pe care omul le
rlorbim are cu necesitate intr-un stat civilizat fac ca el atunci sd nu-i
ma de poatd educa incd totdeauna pe copiii sai' El greqegte deci aici
impotriva ordinii civile. Cel mai bine este deci, ba chiar e o
rl cdnd datorie, ca tdndrul sd aqtepte pind ce este in stare si se
r (doar cdsdtoreasca in bund rdnduiald' trl se poartEratunci nu numai
asase ca un om bun, ci gi ca un cetdtean bun.
zgiea Tdndrul sd invele de timpuriu sd aibd stimd cuviincioasd
atunci, fa\A de celilalt sex, sd-gi dobdndeascZr in schimb printr-o
activitate lipsitd de vicii stima lui gi sd ndrzuiascdrastfel spre
ui, mai inalta rdsplati a unei cdsitorii fericite.
re sine O a doua distinctie pe care incepe a o face tdnirul in
ui. Dar vremea cAnd intrd in societate std in dobindirea cunoaqterii 512
>uie sd despre deosebirea stdrilor sociale qi despre inegalitatea
:a el se oamenilor. Ca copil nu trebuie si-l facem nicidecum sd simti
neain acestea. Nici nu trebuie chiar sd-i ingdduim ca el si dea
: fel igi porunci servitorimii. intrucdt vede cd parintii poruncesc
r foarte servitorimii, i se poate, in orice caz, sPune: ,,Noi le dim pdinea,
gi pentru asta ei ascultd de noi, tu nu le-o dai, 9i deci ei nici
 .&
H
s
.$
q
l
'$
''$
76 Immanuel Kant -s
lor. Ei trebuie
s
nu trebuie sZrasculte de tine". Copiii nici nu gtiu nimic despre
asta, numai dacd parintii nu le-ar sugera ei ingigi aceastdr este in folosul
vanitate. Tdndrului trebuie sd-i aritdm cd inegalitatea Sd veghen
oamenilor este o intocmire care s-a ivit cdnd un om a cirutat plicerilor vietii
sd dobdndeasca avantaje inaintea altuia. Conqtiinta egalitatii caz. Trebuie s
oamenilor, cu toatdr inegalitatea civild, i se poate intipiri ceea ce promi
tdndrului incetul cu incetul. in sfArgit, r
Trebuie sd veghem ca tindrul sd-gi cumpdneascZr in fiecare zi, c
valoarea in mod absolut, gi nu in comparafie cu altii. A stima privire la valoi
in altii ceea ce nu constituie nicidecum valoarea oamenilor
este vanitate. Mai departe trebuie si facem ca el sd devina $
congtiincios in toate lucrurile, qi nu sd pari numai a fi $
conqtiincios, ci sd se strdduiascd a fi pe de,a-ntregul. Trebuie
si-i atragem atentia ca, in nici un lucru in care a cumpanit r..i,
bine o hotdrire, sd n-o lase sd devind o decizie deqartd.
Mai bine si nu se ia nici o hotdrdre, lasandu-se lucrul in $
indoiald - spre multumire cu conditiunile exterioare gi
rdbdare la munci: Susfine et abstine; spre modestie in
desfdtdri. Dacd nu cerem numai desfdtdri, ci vrem sa fim gi
rdbdatori la munca, vom deveni membri utili ai comunititii
gi vom fi ferifi de plictiseala.
Trebuie sii-l conducem pe tiindrspre veselie gi buna-dispozifie.
Veselia inimii izvorigte din faptul ci nu avem sa ne reproqam
nimic - spre dispozitie netulburatd. Putem ajunge prin exercitiu
sa dobdndim totdeauna dispozitia necesari pentru a lua parte
cu voioqie la societate.
Sd ndzuim a considera multe totdeauna ca datorie. q
"s
O actiune trebuie sd aibd pentru mine valoare nu pentru ci e { j
de acord cu inclinalia mea, ci pentru cii prin aceasta imi
indeplinesc datoria.
Si ndzuim spre dragostea de oameni faldde altii, 9i apoi gi
spre sentimente cosmopolite. in sufletul nostru este ceva ce
ne impinge sa avem interes I ) pentru noi ingine, 2) pentru alfii
ff
.
515 cu care am crescut, qi, in sfargit, trebuie sa mai fie dat 5) un
interes pentru binele universal. Trebuie sa facem ca copiii sd
cunoascir acest interes, pentru a-gi putea incilzi prin el sufletele

fl
$
$
.;

.i,$
 Despre pedagogie 77

c despre lor. Ei trebuie sd se bucure de binele universal,chiar daci nu

aceastd este in folosul patriei lor sau spre cdgtigul lor propriu.
;alitatea Sd veghem ca tdnirul sd nu pund mare pret pe gustarea
a cdutat plicerilor vietii. Fricacopildroasdde moarte va dispdreain acest
egalitdtii caz. Trebuie si-i arAtAmtinirului ci pldcerea nu implinegte
; intipiri ceea ce promitea perspectiva ei.
I in sfirgit, vom ardta necesitateade a ne socoti cu noi ingine
ineascd in fiecare zi, ca la sfarqitul vietii sa putem face o totalizare cu
. A stima
privire la valoarea vie[ii noastre.
lmenilor
d devind
mai a fi
Trebuie
umpinit
deEarti.
lucrul in
'ioare qi
lestie in
sd fim gi
nunitatii

ispozitie.
eprogam
exercitiu
lua parte

datorie.
ntru ca e
lasta imi

gi apoi qi
: ceva ce
:ntru altii
Jat 5) un
copiii sd
sufletele
 Copri*

Prefa[dde prof.univ.dr.Constantin
STROE ....................5

Notatraducitorului . . . . . . . . . . . . . . .l.5. .

Introducere.............. . . . . . . . . . . . . . .l .5. .
Tratat .......29
Despreeducatiafizicir ..........35
Despre educatia practicd ......65