Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
180Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Clasa Colectivul de Elevi

Clasa Colectivul de Elevi

Ratings:

4.67

(12)
|Views: 17,579 |Likes:
Published by api-3804479

More info:

Published by: api-3804479 on Oct 17, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/18/2014

pdf

text

original

 
CCAASSAA((CCOOEECCTTIIVVUU))DDEEEEEEVVII–  –  GGRRUUPP 
ŞŞ
CCOOAARR 
om aborda în acest curs cel mai mic element al sistemului deînv
ăţă
mânt – clasa de elevi.Clasa de elevi reprezint
ă
un colectiv
ş
colar ,,
 format lanivelul unui ciclu de înv
ăţă 
mânt, definit dup
ă 
anumite norme de vârst 
ă 
 (…), iar din punct de vedere pedagogic dup
ă 
programele modulate în func
 ţ 
ie de profesorul-conduc
ă 
tor (înv
ăţă 
tor)
 ş
i de membrii echipeididactice
“ [1].
VV
Clasa de elevi poate fi analizat
ă
din mai multe perspective
ş
i anume: perspectiva structural-sistemic
ă
, operabil
ă
la nivelul liniei de continuitatedintre macro
ş
i microsociologie.Abordarea sociopsihologic
ă
, operabil
ă
la nivelul colectivului întermen de sintalitate (analog celui de personalitate), analiza sociope-dagogic
ă
, în termeni de grup educa
ţ
ional; perspectiva sociocomunitar 
ă
,operabil
ă
la nivelul practicii de exprimare democratic
ă
a elevilor încontextul mediului
ş
colar.Modelul structural-sistemic (func
ţ
ional) permite analiza clasei de elevica ,,
instan
 ţă 
de socializare
 ş
i selec
 ţ 
ie
“ angajat
ă
la nivelul sistemului
ş
colar [2].Din punct de vedere func
ţ
ional, clasa
ş
colar 
ă
este definit
ă
ca ,,oinstan
ţă
de socializare“ care anticipeaz
ă
evolu
ţ
ia personalit
ăţ
ii elevilor din perspectiva rolurilor sociale specifice ata
ş
ate statusului de adult caresolicit
ă
o ampl
ă
sus
ţ
inere cognitiv
ă
, motiva
ţ
ional
ă
, afectiv
ă
, caracterial
ă
.Aceast
ă
sus
ţ
inere reflect
ă
, în fapt, dubla func
ţ
ionalitate a clasei de elevi,exprimat
ă
în general, la toate nivelurile sistemului, în mod special spresfâr 
ş
itul treptelor secundare – gimnaziu, liceu,
ş
coal
ă
profesional
ă
întermeni de socializare
ş
i de selec
ţ
ie – 
ş
colar 
ă
, profesional
ă
, social
ă
.Func
ţ
ia de socializare a clasei de elevi are o dimensiune primar 
ă
 
ş
iuna secundar 
ă
.Dimensiunea primar 
ă
angajeaz
ă
diferitele componente ale perso-nalit
ăţ
ii elevului care asigur 
ă
interiorizarea valorilor sociale propagate, înmod direct
ş
i indirect, în mediul
ş
colar.Dimensiunea secundar 
ă
vizeaz
ă
efectele pe termen mediu
ş
i lung careanticipeaz
ă
statusul ocupa
ţ
ional (socializarea anticipativ
ă
) al viitoruluiadult prin mijlocirea capacit
ăţ
ilor 
ş
i a competen
ţ
elor dobândite
ş
i exersatedeja, în mediul
ş
colar.
 
Func
ţ
ia de selec
ţ
ie exercitat
ă
la nivelul clasei de elevi traduce în planul practicii teza corela
ţ
iei dintre ,,nivelul de status al persoanei
ş
inivelul s
ă
u de instruire“; ea reflect
ă
un anumit proces de stratificaresocial
ă
exprimat prin nivelul de mo
ş
tenire cultural
ă
, observabil la intrareaîn înv
ăţă
mântul primar 
ş
i secundar, reprodus adesea pân
ă
la ie
ş
irea dinsistem care obiectiveaz
ă
tendin
ţ
a de a urma sau nu urma o treapt
ă
 
ş
colar 
ă
 superioar 
ă
.Clasa de elevi între
ţ
ine aceast
ă
diferen
ţ
iere realizat
ă
, de regul
ă
, pe axa performan
ţ
elor ob
ţ
inute în activitatea de înv
ăţ
are dependente nu numai denivelul aptitudinal, ci
ş
i de fondul atitudinal al elevului cultivat sauinsuficient cultivat de familie
ş
i de
ş
coal
ă
.În înv
ăţă
mântul primar, clasa de elevi produce diferen
ţ
ierea pe axa performan
ţ
elor 
ş
colare, în contextul unei situa
ţ
ii pedagogice definite prin patru tr 
ă
s
ă
turi principale: ,,obligativitatea unui set comun de sarcini“;omogenitatea rezultat
ă
din statusul ini
ţ
ial al elevilor; polarizarea întrelumea adul
ţ
ilor 
ş
i lumea elevilor; sistematizarea tehnicilor de evaluare aelevilor.Aceste tr 
ă
s
ă
turi evolueaz
ă
pe fondul unor „seturi de particularit
ăţ
i“care se refer 
ă
atât la organizarea formal
ă
, cât
ş
i la aspectele informale aleacesteia care ofer 
ă
 
ş
anse suplimentare de exprimare a individualit
ăţ
iielevilor în procesul de socializare
ş
i de selec
ţ
ie/afirmare, a fonduluiaptitudinal
ş
i atitudinal.Realizarea func
ţ
iei de socializare presupune: – 
 
desprinderea copilului de afectivitatea primar 
ă
, specific
ă
 familiei; – 
 
interiorizarea obliga
ţ
iilor 
ş
colare ca norme societale adaptabile la psihologia elevului, cu o sfer 
ă
de referin
ţă
care dep
ăş
e
ş
te mediulfamiliei; – 
 
recompensarea performan
ţ
elor din perspectiva viitoarelor rolurisociale.În înv
ăţă
mântul secundar realizarea func
ţ
iei de socializare presupunecontinuarea procesului de interiorizare a motiva
ţ
iei ac
ţ
iunii elevului pentru performan
ţă
în contextul diferen
ţ
ierii treptate a tipurilor calitative de performan
ţă
, sus
ţ
inute de tipurile de capacitate diferen
ţ
iate, bazate pe oanumit
ă
orientare a fondului aptitudinal-atitudinal, realizate de regul
ă
în jurul vârstei de 16 ani.Abordarea structural
ă
a clasei de elevi tinde astfel s
ă
confirme rolultradi
ţ
ional al
ş
colii secundare de ,,
 principal 
ă 
trambulin
ă 
cu ajutorul c
ă 
reiacei cu un status sc
ă 
 zut vor intra în cadrul for 
 ţ 
ei de munc
ă 
pe când cei careajung la un status ridicat vor continua educa
 ţ 
ia formal 
ă 
în colegii
 ş
i uniidintre ei mai departe
“ [3].
 
Modelul structural solicit
ă
astfel deschideri metodologice în direc
ţ
iaabord
ă
rii sociopsihologice
ş
i sociopedagogice a clasei din înv
ăţă
mântulsecundar care confer 
ă
elevului ,,un evantai mai larg de statusuri“ produseîn mediul
ş
colar 
ş
i extra
ş
colar. Stratificarea grupurilor 
ş
i a personalit
ăţ
ilor în cadrul formal (clasa), nonformal (cercul de activitate etc.)
ş
i informal(microgrupuri de tineri etc.) anticipeaz
ă
viitoarele statusuri sociale lastandarde de prestigiu interindividual
ş
i comunitar dobândite într-o form
ă
 valorizat
ă
de performan
ţă
care dep
ăş
e
ş
te nu numai canoanele didactice, ci
ş
i iluziile unui romantism nostalgic care între
ţ
ine legenda self-made-man-ului [4].Modelul sociopsihologic abordeaz
ă
clasa de elevi ca grupmicrostructural care ac
ţ
ioneaz
ă
într-un câmp social deschis ,,
rezultat al interac
 ţ 
iunilor dintre persoanele care-l compun în vederea realiz 
ă 
rii unor obiective educa
 ţ 
ionale
“ [5]. Un astfel de grup poate fi definit ca ,,
un grupde munc
ă 
specific, compus dintr-un num
ă 
r de membri egali între ei (elevi)
 ş
i un animator (profesorul) ale c
ă 
ror raporturi sunt reglementate oficial de tipul sarcinii
 ş
i de normele de
 
 func
 ţ 
ionare
“ [6]. Normele de func
ţ
ionare ale clasei de elevi – de conformare, aprobare,adaptare, cooperare, competi
ţ
ie etc. – reflect
ă
finalit
ăţ
ile acestui grupmicrostructural special care vizeaz
ă
: – 
 
 preg
ă
tirea procesului de integrare psihosocial
ă
a membrilor s
ă
i; – 
 
orientarea rela
ţ
iilor din interiorul clasei în direc
ţ
ia dobândiriicoeziunii colectivului; – 
 
reglementarea rela
ţ
iilor interindividuale în raport cu ,,oglindasocial
ă
a grupului“; – 
 
asigurarea securit
ăţ
ii membrilor s
ă
i în termenii unui anumitconfort psihic.Clasa de elevi presupune o relativ
ă
unitate psihosocial
ă
exprimat
ă
prinurm
ă
toarele tr 
ă
s
ă
turi: – 
 
num
ă
rul de membri (de regul
ă
între 20-40 de elevi într-o clas
ă
)
ş
itimpul de func
ţ
ionare
ş
colar 
ă
(pe parcursul a cel pu
ţ
in o treapt
ă
 de înv
ăţă
mânt); – 
 
rela
ţ
iile directe de comunicare
ş
i de cunoa
ş
tere promovate încondi
ţ
iile activit
ăţ
ii de educa
ţ
ie
ş
i de instruire; – 
 
structura configura
ţ
ional
ă
proprie care reflect
ă
interdependen
ţ
astatutelor 
ş
i a rolurilor membrilor; – 
 
coeziunea care asigur 
ă
coeren
ţ
a
ş
i autonomia func
ţ
ional
ă
agrupului în condi
ţ
ii de stabilitate
ş
i de mobilitate specifice; – 
 
dinamica proprie la nivel intern
ş
i extern (cu mediul
ş
colar, îngeneral);

Activity (180)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Daria Maxim liked this
Filip Elena liked this
mariuspinciuc liked this
Ruth Ewnyce added this note
prea mult nu ceia cem trebuie

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->