Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
94Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Dacia Literara

Dacia Literara

Ratings:

5.0

(2)
|Views: 10,651|Likes:
Published by api-3711358

More info:

Published by: api-3711358 on Oct 17, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/18/2014

pdf

text

original

 
DACIA LITERARĂ
La Iaşi, în 1840, Mihail Kogâlceanu publică Dacia Literară, revista decultură şi literatură pentru românii de pretutindeni.În primul număr al revistei este publicat articolul – program, intitulatIntroducţie prin care sunt stabilite câteva direcţii, principii pentru literaturaromână:1) revista va publica numai scrieri originale şi nu traduceri, pentru că „traducţiile nu fac o literatură ci o moară cu noi duhul naţional”.2) scriitori să-şi găsească subiecte (sursă de inspiraţie), în istorianaţională, faptele eroice, frumuseţile naturii, folclorul, fantastic.3) prin scrierile lor se poate realiza o ortografie unitară a limbiiromâne şi chiar o limbă literară, artistică.4) critica literară va fi nepărtinitoare şi va critica opera şi nuautorul.Dacia Literară a determinat o tendinţă, o orientare în literatura românăconstituind, prin gruparea scriitorului în jurul revistei un curent literar, naţional, popular de largă răspândire.Orientarea revistei aducea în literatura română ideile romantismuluieuropean. Acest curent literar presupunea: teme de inspiraţie istorică, natură,iubire, folclor, mitologie, dominarea sentimentului în faţa raţiuni, prezentareaunor personaje neobişnuite, excepţionale, complexe; folosirea antitezei;cultivarea unor specii literare ca: pastel, elegia, odă, meditaţie, dramă, nuvelă,roman.În creaţiile scriitorilor romantici români se vor întâlnii şi elemente aleclasicismului (cultul pentru perfecţiunea formei, tendinţele moralizatoare aleoperei literare). Astfel spus în literatura română paşoptistă, clasicismul şiromantismul coexistă, se suprapun.Scriitori romantici români pot fii grupate astfel:1)– preromantism – Vasile Cârlova, Gheorghe Asachi, Ion HeliadeRădulescu, Grigore Alexandrescu
2)
 – romantismul propriu-zis: Dimitrie Bolntineanu, Nicolae Bălcescu,Vasile Alecsandri, Alecu Russo.3)– romantismul târziu: Mihai Eminescu4)– post romantismul: Alexandru Macedonski(simbolism), MihaiSadoveanu, Eminescu(realism).
 
PASTELURI
de AlecsandriRomantismul creaţiei lui Alecsandri este dat de lirica patriotică,de dramele de inspiraţie istorică, de poeziile ce au ca sursă folclorul câtşi de pastelurile care descriu un peisaj din natură. Descrierea nu estestatică ci cuprinde câteva versuri, de obicei în final prezenţa vieţii chiar a eului poetic, eului liric.Titu Maiorescu a considerat volumul Pasteluri o podoabă aliteraturii române atât pentru sinceritatea sentimentelor exprimate cât şi pentru farmecul limbajului poetic folosit.Pastelurile lui Alecsandri construiesc liric un tablou al naturii, îndiferite anotimpuri; rămâne însă preferată iarna pentru simbolul albuluinemărginit: Iarna, Mezul iernei, Viscolul, Sania; primăvara este văzutăca o renaştere, cu sânu-i de verdeaţă, cu speranţă, cu interferenţă planului terestru cu cel cosmic, prin razele aurite şi vesele cântări:
OASPEŢII PRIMĂVERII
Sfârşitul iernei. Câteva pasteluri surprind natura în momentelemuncii câmpului: Plugurile, Semănătorii. Într-o imagine poeticăîncântătoare sunt surprinse momentele ale zilei: Noaptea, Dimineaţa.Poetul leagă adesea natura de atmosfera pătrunzătoare a sărbătorilor religioase: Florile, Paştele. Iubitor al satului natal, al MirceştiloAlecsandri dedică naturi locului impresionante pasteluri: Serile laMirişte, Lunca din Mirişti, Malul Siretului.
MALUL SIRETULUI
Este un discurs liric în care imaginea naturi se află într-ocorespondenţă directă cu trăirile omului. Este comuniunea cu natura.Cadrul natural dobândeşte proporţii fantastice prin frumuseţe.Epitetele, comparaţiile şi metaforele, personificările şi inversiunile,realizează un tablou de basm – „ca fantasme”, „râul luciu”, „ca un balaur”, „solzii de aur”.Un asemenea cadru natural prilejuieşte o anume ipostază a eului poetic, o meditaţie asupra trecerii ireversibilă a timpului. Construcţii poetice expresive sugerează curgerea vieţii, asemenea curgerii apei – „apa curge”, „se perde”, „se schimbă-n vărulele”, „apă întunecată”, „nor trecător”.

Activity (94)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Mady Madutza liked this
Maryanna Popesko liked this
Bianca Viorela liked this
Dragos Pavel liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->