Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Drepturile Speciale de Tragere

Drepturile Speciale de Tragere

Ratings: (0)|Views: 96 |Likes:
Published by Stefan Mihalache

More info:

Published by: Stefan Mihalache on Oct 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/05/2013

pdf

text

original

 
În anii ’60, statele membre ale FMI erau îngrijorate de aprovizionareasistemului monetar internaţional, aproape exclusiv, cu dolari proveniţi din deficitul balanţei SUA. În aceste condiţii, s-a formulat opinia – adoptată de FMI în 1967 şiinclusă în Statutul FMI în 1969 – ca aprovizionarea sistemului monetar cu mijloacede plată, cu rezerve monetare, să se realizeze ca urmare a emisiunii unei monedeinternaţionale de către FMI, al cărui volum să nu depindă de deficitul balanţei uneiţări, ci de nevoile reale de lichidităţi în sistemul monetar internaţional. În acest scops-a adoptat un mecanism de emisiune şi repartizare monetară în cadrul FMI subdenumirea de „drepturi speciale de tragere” (împrumut), deosebindu-se prin aceastădenumire de „drepturile normale de tragere” (de creditare). În aceste condiţii, DST-ul este monedă internaţională emisă de FMI într-un volum care să completezenevoile globale de lichiditate – alături de aur şi devize iar unii sperau că balanţaamericană se va echilibra, astfel că, dacă nu singurul, cel puţin principalul mijloc de plată să devină DST. Dar nu a fost să fie aşa. Deficitul balanţei comerciale a SUA aînceput să crească vertiginos din 1971, astfel că emisiunea de DST a început să fieapreciată de unii autori drept „irigaţie pe timp de ploaie”.Au fost 3 emisiuni de DST: în 1970, 1979 şi 1987, în total 90 mld DST,repartizate gratuit statelor membre, proporţional cu cota statului la FMI. Astfel, dacăavea o cotă la FMI de 20%, SUA primea în aceeaşi proporţie DST din totalulemisiunii monetare din anul respectiv. România nu a participat la prima emisiune(1970), întrucat a aderat la FMI după epuizarea emisiunii (1972), dar a primit DSTde la celelalte 2 emisiuni, proporţional cu cota de participare a sa la capitalul FMI(0,46%).DST este o unitate monetară internaţională de cont şi, conform ultimelor  precizări, ale Statutului FMI, are următoarele funcţii: – activ de rezervă monetară; – instrument de procurare de monedă liber utilizabilă prin intermediul FMI; – etalon monetar; – mijloc de plată în relaţiile monetare interne din cadrul FMI (dobânzi, comisioaneetc.); – instrument de răscumpărare; – instrument de evidenţă statistică în contabilitatea FMI.În realitate, majoritatea acestor funcţii sunt doar obiective ce ar trebui atinse prinreformarea sistemului monetar. Conţinutul monetar al unui DST a evoluat în raportcu starea crizei sistemului monetar internaţional şi a inţelegerilor dintre statelemembre.Etapele evoluţiei definirii conţinutului „cosului” monetar DST: – în 1970, o dată cu prima emisiune a DST, acesta era definit în aur, cu o valoare paritară ca şi USD, adică 0, 888671gr. aur fin. – în noiembrie 1971, după prima devalorizare postbelică a dolarului, 1 DST adevenit egal cu 1,08571 USD.
1
 
 – în februarie 1973, după a doua devalorizare a dolarului, 1 DST a devenit egal cu1,20635 USD. – în perioada iulie 1974 – decembrie 1980, un DST avea un conţinut monetar formatdin 16 valute ale statelor care deţineau o pondere de peste 1% în comerţul mondial(in acest coş, USD deţineau o pondere de 33%, marca germană 12,5%, lira sterlină9%, francul francez şi yenul japonez câte 7,5% etc.). – în ianuarie 1981 – decembrie 1985, un DST era definit tot printr-un coş valutar,dar de această dată în coş intrau doar 5 valute: USD – în proporţie de 42%, DEM – 19%, francul francez, yenul japonez şi lira sterlină cu câte 13%. – din ianuarie 1986 pană în decembrie 1990, rămane acelasi coş din 5 valute, dar seschimbă ponderea unor valute (USD – 42%, DEM – 19%, yenul japonez – 15%, iar francul francez şi lira sterlină cate 12%). – din ianuarie 1991 până în decembrie 1995, coşul celor 5 valute are următorulconţinut: USD – 40%, DEM – 21%, yenul japonez – 17%, francul francez şi lirasterlină cate 11%. – din ianuarie 1999, o dată cu adoptarea monedei unice a UE, euro, coşul DST se prezintă, ca pondere, astfel: USD – 39%, euro – 32%,yenul japonez – 18% şi lirasterlină – 11%.Evoluţia structurii monetare a coşului DST reflectă schimbările raportului de forţe înrelaţiile valutar-financiare internaţionale. Astfel, din 1981, observăm reducereatreptată a ponderii USD, creşterea mărcii germane şi yenului japonez, apoi apariţiaeuro, care conduce la comasarea ponderilor mărcii (21%) şi francul francez (11%),rezultand ponderea euro de 32%. Lira sterlină, neaderand incă la euro, rămane cufosta pondere de 11% în cosul DST.Fiind un coş de mai multe valute – dintre care unele pot să se deprecieze, iar altelesă se reprecieze, DST se bucură de o mai mare stabilitate în comparaţie cu altemonede; între aceste monede din coş funcţionează, practic, principiul vaselocomunicante şi al compensării reciproce.Valutele din cosul DST au fluctuat puternic, de regulă, în raport cu USD, dar şi USDa fluctuat faţă de DST.
Raportul DST – USD19701971197319741975198019851990199520002005
RaportUSD-DST1,001,081,201,201,171,271,091,421,481,321,47De aici rezultă caracteristica de mai mare stabilitate a DST ca un instrument monetar multivalutar. Statutul FMI din 1978 şi Raportul Comitetului celor 20 privindreforma sistemului monetar internaţional acordau DST o importanţă deosebită caelement fundamental al unui viitor sistem monetar internaţional reformat. Aceastăapreciere este respinsă de mulţi specialisti, care evocă mai multe defecte ale DST:- lipsa unei valori materiale certe a DST;
2
 
- dependenţa de deciziile FMI, care nu este imun la erori;- lichiditatea internaţională depinde nu de DST, ci de soldul deficitar al balanţei de plăţi externe a SUA etc.Toti, sunt şi specialisti care acorDST-ului unele şanse ca monedăinternaţională, dar cu condiţia ca alocările DST pe state „să nu se mai facă în funcţiede mărimea cotelor de participare – ceea ce avantajează marile puteri financiare, ciîn funcţie de nevoile de lichiditate.Din analiza volumului şi structurii activelor rezervelor monetare, rezultăcateva concluzii importante:a) cei mai mari producători de aur sunt ţările mari şi dezvoltate; b) valutele de rezervă sunt monedele liber utilizabile ale unui număr restrans de ţăridezvoltate, care se bucură astfel de credite involuntare din partea restului statelor;c) ţările cu valute liber utilizabile pot suplini pe termen scurt nevoia de rezerve învalute străine prin folosirea propriei monede ca mijloc de plată internaţională;d) FMI utilizează valutele ţărilor cu excedente în balanţa de plăţi externe, care işicreează astfel poziţii de rezervă la FMI;e) repartizarea emisiunilor de DST se face proporţional cu cotele statelor la FMI,astfel statele dezvoltate, care au cote şi rezerve monetare mari, primesc proporţional şi partea cea mai mare de DST, care se distribuie gratuit.
Evaluarea DST
Valoarea in dolari a unui DST se afişează zilnic pe website-ul FMI şi la noi înţara la BNR şi este calculată ca sumă a valorilor specifice ale celor patru valuteexprimate şi evaluate în USD, pe baza ratelor de schimb în fiecare zi pe piaţă.Compoziţia coşului de valute este analizată şi revizuită la fiecare 5 ani, pentru a seasigura ea reflecimportanţa valutelor în sistemul financiar şi comercialinternaţional. O analiză a „coşului de valute” din componenţa DST a fost realizată înanul 2000 (luna octombrie), când selectarea valutelor componente şi a ponderilor s-afăcut în lumina introducerii monedei unice euro ca monedă comună pentru mai multe ţări europene, dar şi datorită rolului crescând al euro pe pieţelefinanciare internaţionale. Această schimbare a fost pusă în vigoare incepând cu datade 1 ian. 2001. Datoristructurii monedelor naţionale care compun „cul(creşterea cursurilor pentru unele insemnand scăderea cursurilor pentru altele), DSTs-a bucurat mereu de o valoare aproximativ stabilă. Deşi nu se poate conta pe ocompensare deplină, totusi „moneda-coş” este mult mai stabilă si mai puţinafectată de variaţiile bruşte ale cursurilor decat orice altă monedă naţională ce intrăin componenţa „coşului”.DST, fiind o „monedă-coş” relativ stabilă şi obţinand şi o relevanţă internaţională,şi-a castigat şi alte funcţii, cum ar fi:
-
etalon monetar în 10 alte ţări, printre care Iran şi Libia;
-
monedă de contract, prin ea exprimându-se valorile mărfurilor sau serviciilor dincadrul contractelor comerciale dintre ţări;
-
monedă de expresie a emisiunilor obligatare internaţionale, ea servind dreptvaloare monetară a obligaţiunilor respective.
3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->