1

CURS X

4.3.3. Asocia(ia cute - falii; pnzele de yariaj

Exist si o nomenclatur a cutelor dup asocierea lor cu Ialiile, ntruct n Irecvente cazuri
Ialiile se produc odat cu cutarea. Aceast nomenclatur include cute - Ialii, solzi si pnze tectonice
(Iig. 1). Cnd cuta prezint o Ialie dup care are loc laminarea si ruperea Ilancului invers, atunci acest
ansamblu poart numele de cut - Ialie. Structura n solzi sau imbricat, si pentru care geologii polonezi
mai Iolosesc si numele de skibe (brazde), const dintr-o asociatie de cute izoclinale deversate care prin
Ialiere si-au pierdut Ilancurile inverse.

n cazul n care deversarea este puternic, cutele culcate provoac o nclecare a unei serii mai
vechi peste o alta mai nou stratigraIic; se produce deci o suprapunere anormal prin nclecare. Dup
Billings, nclecrile care se produc n structurile cutate se clasiIic n: nclecri brizante sau de
Iractur, nclecri de ntindere (tensiune) sau cutele - Ialii si nclecri de IorIecare ulterioar (Iig. 2).



Fig. 1. Blocdiagram ilustrnd
nomenclatura asociatiei cute - Ialii:
1 - solzi;
2 - cuta-Ialie;
3 - pnz de sariaj.


Fig. 2. Tipuri de nclecri n
legtur cu structurile cutate
(din Buialov, 1953):
1 - nclecare brizant;
2 - nclecare de ntindere;
3 - nclecare de IorIecare
ulterioar.
2
Inclecarea bri:ant (break - thrust; Willis, 1892) sau de Iractur se Iormeaz prin deplasarea
compartimentelor n lungul unui plan de IorIecare perpendicular sau aproape perpendicular pe
stratiIicatie.
Inclecarea de tensiune (stretch - thrust) sau cuta Ialie este Iormat prin solicitarea, laminarea si
ruperea Ilancului invers al unei cute deversate sau culcate; n lungul planului de Ialie stratele se
lamineaz pn devin aproape paralele cu acesta.
Inclecarea de forfecare ulterioar sau subsecvent aIecteaz structuri anticlinale si sinclinale
deja Iormate; n aceast situatie Iractura s-a produs ulterior cutrii. n situatia n care ruptura cu
nclecare aIecteaz strate primare, respectiv orizontale, se vorbeste de o nclecare cu IorIecare
primar, direct sau initial (initial shear - thrust, Billings, 1933).
Pe lng aceste tipuri de nclecri se mai descriu nclecri pe stratiIicatie, de eroziune
(complexe) si listrice (Iig. 3).

Inclecarea pe stratificatie se Iace dup o Ialie al crei plan de IorIecare coincide cu o supraIat
de stratiIicatie; n general, planul de desprindere se localizeaz n roci cu plasticitate ridicat. n cazul
n care deplasarea se Iace pe distante mari ea devine sinonim cu termenul de decolare. Dac decolarea
se Iace n josul pantei se vorbeste de decolare gravitational, iar n susul pantei decolare
antigravitational. Termenul de decolare a Iost introdus de ctre BuxtorI (1916) si el este azi utilizat
numai n cazul n care nclecrile se realizeaz n Iormatiuni de cuvertur; pentru desprinderi si
alunecri ce se produc n Iormatiuni cristaloIiliene, de soclu, este rezervat termenul de delaminatie
(Bird, 1978).
n cazul nclecrii complexe, Ialia dup care are loc procesul respectiv prezint trsturi
diverse, putnd Ii initial o nclecare pe stratiIicatie, apoi de IorIecare, iar n Iinal poate deveni o
nclecare pe o supraIat de eroziune.

Fig. 3. Alte cteva categorii de
Ialii de nclecare (dup Billings din Pauliuc,
Dinu, 1985):
1 - nclecare pe stratiIicatie;
2 - nclecare complex;
3 - nclecare dup Ialie listric.

3
Se ntelege c nclecrile pot avea o amploare variabil, de la ctiva kilometri pn la zeci de
kilometri sau chiar mai mult. n momentul n care nclecarea depseste ca amploare 5 km se consider
c avem de a Iace cu pnze tectonice.
Pan:ele tectonice. Sunt mase mari de roci care au Iost deplasate sub actiunea tensiunilor
tectonice. Dup genez ele pot Ii pnze de acoperire si pnze de sariaj.
P n z e l e de a c o p e r i r e se Iormeaz prin dezvoltarea de amploare a unei cute culcate la
care se conserv ambele Ilancuri (Iig. 4). n acest caz elementele unei pnze de acoperire sunt: Ilancul
normal (superior), Ilancul invers (inIerior), zona de rdcin, sarniera radical, sarniera Irontal,
ltimea de acoperire, nltimea sau grosimea pnzei si autohtonul.

Flancul normal si invers reprezint elementele obisnuite ale unei cute deversate sau culcate.
Zona de rdcin este zona n care cuta initial vertical a pivotat n sensul deversrii. Sarniera radical
reprezint zona n care Ilancul invers se racordeaz cu autohtonul. Sarniera Irontal este portiunea n
care Ilancul normal al pnzei se racordeaz cu Ilancul invers. Ltimea acoperirii este distanta pe
orizontal ce separ sarniera radical de sarniera Irontal si pe care se realizeaz superpozitia anormal
a succesiunilor stratigraIice. nltimea pnzei reprezint distanta pe vertical de la partea superioar a
pnzei si pn la autohton.
Autohtonul este masa de roci peste care a Iost mpins stiva de depozite stratigraIie mai veche
sau de aceeasi vrst dar apartinnd altor zone primare de sedimentare. n situatia unei ngrmdiri de

Fig. 4. Elementele unei pnze de acoperire (din Termier, 1956):
1 - Ilanc normal; 2 - Ilanc invers; 3 - zona de rdcin; 4 - sarniera radical; 5 - sarniera Irontal; L -
ltimea acoperirii; h - nltimea sau grosimea pnzei.

4
pnze de sariaj, asa cum este cazul n Ilisul Carpatilor Orientali, se mai vorbeste si de paraautohton.
SemniIicatia lui poate Ii dedus din Iigura 5 n care Pnza de Tarcu, depsind Unitatea Vrancea, vine
n contact cu Molasa; n atare situatie Molasa constituie autohtonul Pnzei de Tarcu, n timp ce Pnza
Vrancei reprezint paraautohtonul.





Fig. 5. Pozitia de autohton a Pnzei Pericarpatice (3) si paraautohton a Pnzei Vrancea (2) n raport cu
Pnza de Tarcu (1).