Anul II, nr.
21
octombrie 2008
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº
Din cuprins
Organizarea familiei
În familiile cu copii organiza-
rea ºi alcãtuirea unui regim de via-
ierarhul fãcãtor de minuni
þã sunt foarte importante.(pag. 10)
Cu Dumnezeu în casã
O nouã rubricã, în care învã-
þãm cum sã îi facem loc lui Dum-
nezeu în casele noastre. (pag. 15)
Despre pomelnice
Pomelnicele trebuie întocmi-
te þinând cont de câteva reguli.
Care sunt acestea, aflaþi la ru-
brica de catehism. (pag. 7)
Despre familia
creºtinã
Ce se întâmplã atunci când
confundãm pofta cu dragostea?
Ce facem dacã noi ne-am întors
la Dumnezeu, dar soþul/soþia
nu? Ne spune Maica Siluana
Vlad. (pag.9)
Editorial de Pr. Iosif Ciolan
Experimentul de la Geneva - un
nou Turn Babel?
Cred cã este normal sã ne
întrebãm în aceste zile spre
ce se îndreaptã omenirea, sau
mã rog, o parte a omenirii. Nu-
meroºi oameni de ºtiinþã de la
Geneva, având sprijin inter-
naþional, încearcã începând din data de 10
septembrie 2008 sã reconstituie condiþiile
formãrii Universului de acum circa 13,7
miliarde de ani ºi sã simuleze Big-Bang-ul
care, conform savanþilor, ar fi stat la baza
creãrii universului. “ªi ce e rãu în asta?”
s-ar întreba foarte mulþi. La prima vedere
n-ar fi nimic rãu. În afarã de faptul cã prea
încercãm noi sã ne jucãm de-a Dumnezeu.
Prea încercãm sã-L scoatem afarã din lu-
mea noastrã, reducând totul la natural, la legi
fizice, la material. Sã nu uitãm cã în 1969 as-
tronautul Neil Armstrong, primul om care
cu sprijinul
Sfântul Nectarie,
În Þara Fãgãraºului existã douã lãcaºuri care adãpostesc
pãrticele din moaºtele acestui mare sfânt, sãrbãtorit la 9 noiem-
brie. În acest numãr anterior prãznuirii vã oferim:
 un articol despre viaþa Sf. Nectarie (pag. 6)
 un interviu cu Pãrintele Matei, stareþul schitului de la ªinca
Veche, unde se aflã o pãrticicã din sfintele moaºte (pag. 4-5)
a pãºit pe lunã, a fãcut o afirmaþie ironicã, spu- me. Expresia “Crede ºi nu cerceta!”, despre
nând cã nici acolo sus nu L-a gãsit pe Dum- care mulþi necunoscãtori spun cã ar aparþine
nezeu. Dar, cu toate acestea, credinþa oame- Bibliei, nu este valabilã, pentru cã Dum-
nilor în Dumnezeul Creator nu a fost nici- nezeu l-a înzestrat pe om cu o capacitate
decum zguduitã. Acum se vrea din nou dis- extraordinarã de a pãtrunde tainele lumii.
trugerea acestei realitãþi a creãrii lumii de Dar în acelaºi timp mã întreb: de ce
cãtre Dumnezeu. Este de fapt lupta nevã- este atât de necesar sã aflu cum s-a format
zutã a duhurilor necurate dusã împotriva universul? Eu ºtiu cã universul, materia ºi
noastrã, prin care încearcã sã ne determine tot ce ne înconjoarã este creat de Dumne-
sã-L eliminãm pe Dumnezeu nu numai din zeu. Poate peste câþiva ani cercetãtorii vor
suflet, ci chiar ºi din mintea noastrã. fi interesaþi sã afle de unde vine ºi Atot-
Ceea ce se întâmplã astãzi la Geneva es- puternicul, nu? Eu nu cred cã este atât de
te un fel de viziune lucifericã a omului con- important ce fac cercetãtorii la Geneva.
temporan de a încerca sã facã în laborator Poate pentru ei este, dar pe mine mã lasã
ceea ce Dumnezeu a creat la începutul uni- rece. Experimentul acesta îmi aduce amin-
versului, iar apoi probabil sã inoculeze în min- te de povestea biblicã a turnului din Babel.
tea noastrã ideea cã Dumnezeu nu existã. Omul nu s-a vindecat de boala asta: sã
Sã nu creadã însã cineva cã Biserica ar fi ajungã el la Dumnezeu. Eventual sã-I ex-
ignorantã. Cã ar fi împotriva cunoaºterii ºtiin- plice Lui cum se mai poate îmbunãtãþi uni-
þifice. Din contrã, Biserica susþine experi- versul ãsta. Noi nu suntem în stare sã
mentele ºtiinþifice care slujesc viaþa ºi pro- eradicãm foamea de pe glob, milioane de
gresul umanitãþii. Creºtinismul considerã copii mor în mizerie, ºi vrem sã pãtrundem
cã întrebãrile cu privire la lume sunt legiti- tainele Universului!?
CMYK
 2 Eveniment

ÎPS Laurenþiu la Drãguº

Înãlþarea Sfintei Cruci, zi de post - cãci cã ne aminteºte de Patimile ºi Rãs-
tignirea Domnului - a fost anul acesta prilej de mare bucurie pentru enoriaºii
Parohiei Drãguº: duminicã, 14 septembrie, Înalt Prea Sfinþitul Laurenþiu
Streza s-a aflat în mijlocul lor pentru a binecuvânta lucrãrile realizate la lãcaºul
de cult în ultima perioadã. Evenimentul ne este împãrtãºit de pãrintele paroh
Gheorghe Roºca, care a primit cu aceastã ocazie distincþia de iconom stavrofor.
Duminica de Înãlþarea Sfintei Cruci a
fost o zi de mare bucurie duhovniceascã
pentru Parohia ortodoxã Drãguº, bucurie Marcel Ivaºcu ºi preotul paroh. În cadrul
pricinuitã de aflarea în mijlocul nostru a slujbei arhiereºti a fost hirotonit întru dia-
ÎPS Dr. Laurenþiu, Mitropolitul Ardea- con teologul Daniel Dogariu, pe seama
lului. Deºi dimineaþa de duminicã urma Parohiei ªercãiþa. Înalt Prea Sfinþitul a
dupã mai multe zile ploioase ºi fri- rostit un cuvânt despre însemnãtatea
guroase, Dumnezeu ne-a fãcut un mare Crucii, zidind sufletele credincioºilor ºi
dar: o minunatã zi însoritã de toamnã. încurajându-i sã îºi pãstreze ºi pe mai
Înalt Prea Sfinþitul a fost întâmpinat
la intrarea în sat de autoritãþile locale,
domnul deputat Gheorghe Gabor, un grup þãrãneºti þesute la rãzboi.
de feciori cãlãraºi, copii, tineri cu steaguri La bisericã, ÎPS Laurenþiu a fost
ºi prapori ºi un grup de credincioºi, îmbrã- aºteptat de preoþi ºi de un numãr
caþi toþi în haine româneºti. mare de credincioºi. Pãrintele Mi-
Pãrintele Mitropolit a strãbãtut drumul tropolit a oficiat Sfânta Liturghie
pânã la bisericã într-o trãsurã împodobitã împreunã cu un sobor de preoþi,
în straie populare. De la intrarea în paro- alcãtuit din pãrintele Ilarion Urs,
hie, credincioasele ºi-au împodobit ca stareþul Mãnãstirii Brâncoveanu de
semn de bucurie ºi aleasã preþuire porþile, la Sâmbãta de Sus, Pr. Protopop
gardurile ºi ferestrele cu frumoase covoare Ioan Ciocan, Pr. Galaction Roiban, Pr. departe minunatele tradiþii ºi costume po-
pulare, adunându-se mereu în Bisericã ºi
Prima întâlnire cu Prea Sfinþitul Andrei purtând de grijã frumosului lor lãcaº de
cult, ca ºi pânã acum.
preot ºi credincioºi, seriozitatea în for- Pr. Paroh Gheorghe Roºca
marea tinerilor seminariºti etc.
Prea Sfinþia Sa a accentuat ºi impor- Agenda evenimentelor religioase
tanþa responsabilitãþii preotului în lucra-
rea misionar-pastoralã, menþionând cã nu din Þara Fãgãraºului
existã o lucrare mai frumoasã pe pãmânt Duminicã, 14 septembrie -
decât sã fii slujitorul lui Dumnezeu, însã ÎPS Laurenþiu Streza, Mitropolitul Ardea-
aceastã lucrare presupune multã respon- lului, a oficiat Sf. Liturghie în Parohia
sabilitate faþã de ceilalþi; de aceea este Drãguº (paroh - Pr. Gheorghe Roºca).
absolut necesar ca el sã-L cheme în per- Marþi, 20 septembrie - a avut loc
Prima întâlnire oficialã dintre preoþii manenþã în ajutor pe Dumnezeu, fãrã de prima întâlnire oficialã dintre - PS Andrei
din Þara Fãgãraºului ºi Prea Sfinþitul Care nu-ºi poate îndeplini slujirea. Fãgãrãºeanul, Episcopul Vicar al Arhiepis-
Andrei Fãgãrãºeanul, noul Episcop Vicar Prea Sfinþia Sa ºi-a exprimat ºi aºtep- copiei Sibiului, ºi preoþii din Protopopia-
al Arhiepiscopiei Sibiului, a avut loc pe tãrile pe care le are de la slujitorii altarului, tul Fãgãraº.
data de 16 septembrie, în noul sediu al pe care i-a îndemnat sã se sprijine unii pe Duminicã, 28 septembrie - ÎPS
Protopopiatului. În cuvântul de prezentare, alþii prin rugãciune. Fiecare preot va avea Laurenþiu a slujit Sf. Liturghie în Parohia
pãrintele protopop Ioan Ciocan a exprimat la altar un pomelnic cu toþii preoþii din Recea, unde a sfinþit pictura bisericii
în numele tuturor preoþilor prezenþi bucu- Þara Fãgãraºului, având obligaþia de a-i (paroh - Pr. Cãtãlin Teulea).
ria de a-l avea în mijloc pentru prima datã pomeni la fiecare Sfântã Liturghie. Aceas- Duminicã, 28 septembrie - PS
pe noul ierarh ºi i-a urat bun venit. Întâl- tã lucrare duhovniceascã are ca scop întã- Andrei Fãgãrãºeanul, Episcopul Vicar al
nirea a avut ca scop o primã cunoaºtere rirea unitãþii ºi a legãturii dintre preoþi. Arhiepiscopiei Sibiului, a oficiat Sf.
reciprocã ºi prezentarea modului în care Urmãtoarea întrunire va avea loc pe 20 Liturghie în Parohia Olteþ (paroh - Pr.
Prea Sfinþitul doreºte sã colaboreze cu pre- octombrie, în cadrul conferinþei cu tema Ovidiu Bostan).
oþii. S-au discutat aspecte precum: disci- „Mitropolitul Andrei ªaguna - personali- Miercuri, 1 octombrie - PS Andrei a
plina clerului, importanþa conduitei aces- tate de excepþie a vieþii naþionale ºi bi- slujit Sf. Liturghie la Mãnãstirea Dejani,
tuia în societate ºi familie, relaþia dintre sericeºti din Transilvania - 200 de ani de la care ºi-a sãrbãtorit hramul, “Acoperãmân-
preot ºi consiliul parohial, relaþia dintre naºtere“. Pr. Marius Corlean tul Maicii Domnului”.
 Eveniment 3
Dacã anul trecut Înalt Prea Sfinþia
Sfinþirea picturii la Recea sa Dr. Laurenþiu Streza, Mitropolitul
Ardealului, a participat la slujba
Comunitatea credincioºilor din de sfinþire a bisericii, aceasta a
Recea-Vaida s-a bucurat, în ziua constituit un imbold pentru toþi
duminicii de 28 septembrie, de bunii credincioºi din Vaida-Re-
sfinþirea picturii bisericii începutã în cea, astfel încât, la numai un an,
2007 ºi finalizatã anul acesta. Pãrintele Mitropolit a fost din nou
Distinºii pictori Sabin ºi Gabriela în mijlocul nostru pentru sfinþirea
Drinceanu au încadrat cu multã lucrãrilor de picturã în frescã.
mãiestrie registrul tematic pictural la Osteneala ºi donaþiile credin-
arhitectura bisericii, ziditã între anii cioºilor au fost însoþite de buna
1848-1858, aceasta fiind unicã prin administrare a Consiliului Paro-
bolþile ei de cãrãmidã. Tâmpla ziditã hial, sub îndrumarea pãrintelui
a bisericii a fost fructificatã prin pre- Cãtãlin Teulea, aflat în al ºaptelea
luarea modelului pictural brânco- an de pãstorire.
venesc al catapetesmei de la Curtea Prezent la slujba de sfinþire,
de Argeº. De altfel, doamna Gabriela la Bucureºti “Marele Premiu al Uniunii Pãrintele arhimandrit Ilarion Urs, stareþul
Drinceanu s-a evidenþiat primind în 2007 Artiºtilor Plastici din România”. mãnãstirii Brâncoveanu de la Sâmbãta de
Sus, este unul din ctitorii aces-
Lecþie de religie ºi istorie la Rãºinari tei lucrãri de la Recea, în cali-
tatea sa de fiu al satului. Tot
În decembrie se împlinesc 200 de ani de la printre ctitori se numãrã ºi
naºterea Mitropolitului Andrei ªaguna. La familiile Andrei Romulus ºi
îndemnul Înalt Prea Sfinþiei sale Dr. Laurenþiu Ilie Iosu, Ministerul Culturii ºi
Streza, Mitropolit al Ardealului, pãrintele Cultelor, Consiliul Judeþean ºi
Octavian Smãdu, parohul Parohiei Victoria II, Primãria Recea, dar ºi toþi cei
în parteneriat cu liceul teoretic “I. C. Drãgu- care au contribuit din puþinul
ºanu” ºi cu preotul Nicolae Jianu, parohul bi- lor pentru înfrumuseþarea casei
sericii “Sf. Cuvioasã Paraschiva” din Rãºinari, a lui Dumnezeu.
organizat o vizitã la mausoleul Mitropolitului În cadrul Sfintei Liturghii,
Andrei ªaguna ridicat în satul Rãºinari, din ÎPS Laurenþiu l-a hirotonit în-
judeþul Sibiu, la care au participat câþiva elevi ºi tru diacon pe teologul Cristian
profesori de la liceul teoretic. Tatu, pe seama Parohiei Voi-
Obiectivele vizitate au fost: cele trei biserici vodenii Mari, ºi întru preot pe
din Rãºinari, mausoleul Mitropolitului Andrei telui Nicolae Jianu le-a captat atenþia elevilor, diaconul Mihai Pascu, pe sea-
ªaguna, casa poetului Octavian Goga, casa filo- care au aflat ºi despre faptul cã marele nostru ma parohiei Mãieruº, proto-
zofului Emil Cioran, precum ºi fosta casã epis- poet naþional Mihai Eminescu a ajuns la Rã- popiatul Rupea.
copalã. Cele trei biserici din Rãºinari, “Sfânta ºinari ºi a fost adãpostit în casa poetului Înalt Prea Sfinþitul Lauren-
Treime”, “Sf. Cuvioasã Paraschiva” ºi “Sf. Ilie” Octavian Goga. Rãºinãrenii i-au dat straie de þiu a apreciat lucrarea de pic-
sunt o dovadã vie a credinþei rãºinãrenilor. cioban ºi l-au ajutat sã treacã în tainã graniþa în turã, încadrând-o liturgic în
Frumuseþea locurilor ºi spiritualitatea localni- Þara Româneascã. bogatul sãu cuvânt de învãþã-
cilor sunt probabil motivul pentru care mitropo- Lecþia a continuat cu vizita la fosta episcopie turã. Pãrintelui paroh Cãtãlin
litul a fost înmormântat aici. ortodoxã a Transilvaniei, transformatã în muzeu. Teulea i s-a oferit, ca împlinire
“Moºneagul dârz, cu barba rãsfiratã ºi înfãþi- Aceasta adãposteºte mãrturii ºi urme ale creaþiei a tuturor ostenelilor depuse în
ºare de patriarh”, cum îl descria poetul Octavian materiale ºi spirituale ale rãºinãrenilor, unele de slujba acestei biserici, cinstea
Goga pe Mitropolitul Andrei ªaguna, îºi doarme o mare vechime. de a fi purtãtor de cruce - ico-
somnul de veci în mausoleul ridicat lângã bise- Elevii au fost impresionaþi ºi de icoanele pe nom stavrofor.
rica “Sfânta Treime”. Om de culturã superioarã, sticlã, realizate de copiii din Rãºinari sub îndru- La agapa ce a urmat la Cã-
iluminist de mare prestigiu, îndrumãtor al învã- marea Bisericii ºi a unor foºti elevi ai atelierului minul cultural a avut loc, în
þãmântului românesc ºi al instituþiilor culturale de picturã pe sticlã. mod inedit, o proiecþie realiza-
ale românilor din Transilvania, Andrei ªaguna a Mic ºi mare, toþi cei care am participat la a- tã în colaborare cu ªcoala din
fost ºi unul dintre cei mai strãluciþi ierarhi ai ceastã “lecþie” am învãþat despre activitatea des- Recea, cuprinzând un colaj cu
Bisericii Ortodoxe româneºti. Faptele sale i-au fãºuratã de Mitropolitul Andrei ªaguna pentru imagini reprezentative ale bi-
asigurat o paginã glorioasã în istoria ºi conºtiinþa “egala îndreptãþire” a naþiunii române cu celelal- sericii dar ºi ale ºcolii din Re-
neamului. În memoria sa, cei doi preoþi organi- te naþiuni din Transilvania, pentru emanciparea cea, din negura istoriei pânã
zatori au oficiat o slujbã de pomenire. culturalã ºi politicã a românilor, despre rolul astãzi.
Religia se împleteºte cu istoria ºi literatura în Bisericii româneºti în istoria neamului nostru. Daniel Filip, profesor de
acest sat de munte. Darul de povestitor al pãrin- Alina Luca, profesor de istorie religie - ªcoala din Recea
 4 Dialoguri
„Pãrãsiþi pãcatul ºi veþi avea bucurie,
Interviu cu Pãrintele Matei Bilauca, stareþul Schitului
o scrisoare, în care Îl ruga sã îi posibilitãþi, existau mult mai mulþi copii
trimitã niºte hãinuþe. necãjiþi. Desigur cã existã ºi în zilele noas-
S-a dus la poºtã, cum am tre copii care sunt în aceeaºi situaþie în care
spune noi astãzi, ºi cel care se era Sfântul, ºi eu cred cã el le poartã de grijã
ocupa cu expedierea scrisori- tuturor copiilor necãjiþi. De curând a venit o
lor, din curiozitate, pentru cã nu doamnã din Braºov, cu dureri mari de coloa-
avea în ziua aceea timbru, s-a nã, ºi mi-a povestit cã l-a visat într-o searã
uitat pe plic pentru a vedea des- pe Sf. Nectarie, care a mângâiat-o, i-a dat
tinatarul, ºi a vãzut cã scrie: nãdejde, i-a zis cã o sã o ajute în necazurile
“Cãtre Domnul Hristos”. Aºa pe care le are, dar sã vinã la biserica închi-
a ajuns sã deschidã scrisoarea, natã lui de aici, de la schit, sã ia untdelemn
sã vadã ce cuprinde ºi a aflat de la candela lui ºi sã se ungã pe coloanã.
de rugãmintea ºi mâhnirea, pro- I-a dat ºi un bãnuþ de aur zicându-i: „Ia, ca
blemele pe care le avea micu- sã ai de unde sã dai la copiii sãraci!“ Aºa cã
þul Anastasie. I-a dat Dumne- Sfântul poartã de grijã, ºi mai cu seamã co-
Pentru cã se apropie 9 noiembrie, data la zeu în gând sã îi cumpere toa- piilor sãraci. Femeia a luat bãnuþul ºi l-a pus
care îl prãznuim pe Sfântul Ierarh Nectarie din te cele necesare ºi sã i le trimitã în buzunar, unde a mai gãsit unul identic,
Eghina, am pregãtit în acest numãr pentru ca din partea lui Dumnezeu. aºa încât putem spune cã darul s-a înmulþit.
dumneavoastrã un articol despre viaþa acestui Bineînþeles cã ºi Sfântul a pri- Ar fi bine sã se ºtie lucrurile acestea, pentru
sfânt, pe care îl gãsiþi la pagina 6, ºi un interviu mit cele pe care i le-a adus negus- cã lumea ar trebui nu doar sã îl cunoascã
cu Pãrintele Matei, stareþul schitului de la torul Temistocle, poºtaºul, ca din pe Sfântul Nectarie, ci ºi sã se roage lui.
ªinca Veche, unde se aflã o pãrticicã din sfin- partea lui Dumnezeu, ºi mulþi ani Prima denumire care îl însoþeºte în
a crezut cã Domnul Hristos i le-a general pe Sfântul Nectarie atunci când
tele sale moaºte ºi unde, de la venirea acestora, trimis. ªi de fapt chiar El i le-a ºi oamenii aud pentru prima datã despre
minunile ºi vindecãrile nu au întârziat sã aparã. trimis, pentru cã Dumnezeu lu- el este: “vindecãtorul de cancer”. Este
Pãrinte stareþ, se apropie hramul pa- creazã prin oameni. Noi, oamenii, suntem într-adevãr “specializat”, ca sã zic aºa,
raclisului schitului de la ªinca Veche. Sf. mâinile lui Dumnezeu, uneltele prin care în aceastã boalã?
Nectarie este din ce în ce mai cunoscut ºi Dumnezeu lucreazã. Cred cã aceastã boalã, cancerul, a fost
la noi, însã existã ºi foarte mulþi oameni Cred cã Sfântul, ajungând mai apoi la numitã boala secolului pe bunã dreptate.
care nu au auzit încã de el. Spuneþi-ne o mãsurã înaltã în duhovnicie, sigur a avut Am observat cã oamenii în general, când
câteva cuvinte despre viaþa lui. convingerea cã pronia dumnezeiascã le-a au o micã problemã de sãnãtate, imediat
Sf. Nectarie, pe numele de botez rânduit pe toate: ºi sã fie sãrac, ca sã cearã, gândul se duce la cancer. Oamenii sunt
Anastasie, s-a nãscut într-o familie sãracã, ºi sã fie omul prin care Dumnezeu sã lucre- speriaþi. Am înþeles cã sunt mai mulþi bol-
aºa încât a trebuit încã de copil sã plece de ze, ºi pentru înaintarea lui, dar ºi pentru navi de inimã decât de cancer, dar oamenii
acasã pentru a câºtiga cele necesare traiu- noi, care aflãm astãzi despre acest lucru nu se gândesc atât de mult cu fricã la boala
lui atât pentru el cât ºi pentru familie; aºa minunat. Poate cã azi pare un lucru neîn- de inimã, aºa cum se gândesc la cancer.
ajunge sã se angajeze într-o bãcãnie. Când semnat. Celor care au calculatoare sau te- De când sunt aici ºi îl avem pe Sfântul
pregãtea cumpãrãturile celor care veneau lefon mobil de la vârste foarte mici, cum se Nectarie am întâlnit mulþi oameni care au
sã cumpere de la magazin, le introducea întâmplã azi, poate li se pare curios ºi ne- cancer. Ceea ce trebuie sã înþelegem noi
printre produsele cumpãrate ºi un bileþel însemnat, neºtiind ce înseamnã sã nu ai un este cã în spatele acestei boli este o rân-
cu câte un cuvânt duhovnicesc. Încã din al doilea schimb de haine. duialã. Oamenii de cele mai multe ori au
copilãrie citea cãrþi duhovniceºti, mai cu Mã gândeam ºi eu la aceastã para- impresia cã alþii sunt vinovaþi pentru ceea
seamã din Scripturã, dar ºi din Sfinþii lelã între Sfântul Nectarie ca ºi copil ºi ce li se întâmplã, însã în fond fiecare trãim
Pãrinþi, ºi aºa s-a gândit sã facã ceva mai copiii de astãzi care, în cel mai bun caz, consecinþele vieþii noastre. Am întâlnit un
mult decât munca pentru cele materiale. îi scriu lui Moº Crãciun, dar cui i-ar tre- caz, un tânãr bolnav de cancer. Era într-o si-
De aici putem vedea sufletul mare al ce prin minte sã îi scrie lui Dumnezeu? tuaþie nebinecuvântatã de Dumnezeu, ca sã
Sfântului Nectarie, dragostea pe care o avea, Da, pentru cã existã un fenomen de zic aºa, pentru cã trãia în pãcat. Totuºi, Sfân-
ºi despre care putem deduce cã a primit-o îndepãrtare a omului de cele spirituale, tul i-a întins o mânã de ajutor, în sensul cã s-a
de la pãrinþii lui, pentru cã gândul acesta care nu se întâmplã numai la Crãciun... vindecat de tumoare. Totul era bine, cu mul-
de a împãrþi ºi altora cuvinte duhovniceºti Gândiþi-vã cã la Paºti oamenii nu se gân- þumiri din partea familiei, numai cã dupã
i-a venit când era încã un copil… desc la Învierea Domnului ºi la învierea puþinã vreme s-a îmbolnãvit din nou. Ceea
Aºa, muncind cu gândul de a-ºi ajuta noastrã, ci la iepuraº. De Paºti la iepuraº, ce era doar o micã tumoare a dus în câteva
familia, a ajuns la un moment dat cã n-a de Crãciun la Moº Crãciun, ºi mai nou la zile la moarte. Vedem deci cã Sfântul Nec-
putut nici mãcar sã îºi cumpere o pereche crãciuniþe… Pentru cã diavolul cautã sã ne tarie, ºi toþi sfinþii de fapt, ne ajutã; nu ne
de pantaloni, niºte hãinuþe, care-i erau ne- îndepãrteze de la calea mântuirii noastre ºi cer nu ºtiu câte acatiste, nu ºtiu câte nevoin-
cesare, pentru cã cele cu care plecase de porneºte de la gând, vrea sã nu ne mai þe ascetice, sã ne chinuim noi pentru a-i
acasã se învechiserã, se rupseserã, ºi era gândim la Dumnezeu, ci mintea noastrã sã face sã fie milostivi… Dumnezeu ºi sfinþii
foarte necãjit. Aºa, cu credinþa pe care o fie preocupatã de altceva. Lui aºteaptã de la oameni o schimbare a
avea, a ajuns sã îi scrie Domnului Hristos Pe vremea Sfântului Nectarie erau alte vieþii lor, adicã sã pãrãseascã pãcatul.

CMYK

pãrãsiþi pãcatul ºi veþi avea sãnãtate“
„Naºterea Maicii Domnului“ de la ªinca Veche
De multe ori boala vine ca un sem-
nal de alarmã, de îndemn spre îndrep-
tare…
În general, boala vine de pe urma pã-
catului. Numai cã oamenii aºa s-au
obiºnuit cu pãcatul încât au impresia cã
este firesc. E firesc sã fumezi, e firesc sã
bei, e firesc sã nu fi cinstit în familie, sã
înjuri, sã nu mergi duminica la bisericã, e
firesc sã te judeci cu aproapele, cu fraþii
mai cu seamã. Chiar am gãsit de curând
într-o carte cã astãzi “aproapele” s-a
schimbat în “departele”.
Problema este deci cã sfinþii ne ajutã
de fiecare datã, însã din partea oamenilor
nu existã o dorinþã de a-ºi schimba viaþa.
ªi atunci aºa se întâmplã, Sfântul aratã un
semn cã rugãciunile au fost primite ºi cã
existã vindecare, numai cã dacã omul per-
sistã ºi rãmâne în starea de pãcat, care Îl
îndepãrteazã pe Dumnezeu din viaþa lui,
atunci boala se agraveazã. Este ºi un cu-
vânt al Domnului Hristos, care spune în
Evanghelie: “De acum sã nu mai pãcãtu-
ieºti, ca sã nu-þi fie þie ºi mai rãu”.
Evanghelia nu este doar o carte din care
citim ºi ne minunãm, ci ea este viaþa noas-
trã, ºi ea se repetã zilnic. Aºa încât aº vrea
ca oamenii sã îl cunoascã pe Sfântul
Nectarie, pentru cã, aºa ca ºi ceilalþi sfinþi,
este un dar de la Dumnezeu pentru noi,
prin care El lucreazã ca sã ne aducã pe noi
la fericire, la mântuire.
Ce v-a impresionat cel mai mult din
viaþa Sfântului Nectarie?
Rãbdarea. Pentru cã în zilele noastre ne
lipseºte foarte mult; ºtim cuvântul din Scrip-
turã, cã “cine va rãbda pânã la sfârºit se va
mântui”, ºi cu toate acestea nu avem rãbda-
re. Sfântul a avut foarte multã rãbdare, nu
atât cu sine cât cu ceilalþi. Dacã citim viaþa
lui vedem ce multe a avut de rãbdat, câte pã-
timiri... ªi prin rãbdarea aceasta a împlinit
o poruncã a Domnului Hristos, care ni se
cere ºi nouã: “Sã nu-þi urãºti duºmanii!”
Îmi aduc aminte când am fost într-un an în
Muntele Athos, ºi am auzit la Mãnãstirea
Sf. Pavel cã un cãlugãr de acolo, din câte
am înþeles chiar egumenul mãnãstirii, era foar-
te contrariat cum se poate ca un cãlugãr
din lume, chiar episcop fiind, sã fie cano-
nizat atât de repede, în timp ce monahii din
Muntele Athos fac atâtea nevoinþe, sunt
rupþi de familie ºi de lume, ºi cu toate aces-
tea ajung la sfinþenie atât de greu. ªi i s-a
arãtat Sfântul ºi i-a zis: “Pentru nimic din
ce am fãcut nu m-a rânduit Dumnezeu în
ceata sfinþilor, ci doar pentru faptul cã nu
mi-am urât duºmanii”. E foarte important
lucrul acesta.
ªi ºtim cã a avut
duºmani destui…
A avut duºmani cum zi-
ce Sfântul Ap Pavel: ºi din
interior ºi din exterior, ºi din
cei care erau din Bisericã,
ºi din cei care nu aveau
treabã cu Biserica, a avut
mulþi oameni invidioºi.
Bineînþeles cã Sfântul se
ruga pentru ei, pentru cã
altfel nu ar fi avut cum sã
aibã aceastã rãbdare. Iar el
nu se plângea nimãnui, ci se ruga lui
Dumnezeu pentru ca El sã lumineze
pe cei care îl vedeau altfel decât
cum era. Mã gândesc la momentul
când a ajuns sã predice în bisericã,
ºi oamenii au fost învãþaþi sã-l
huiduiascã, sã facã gãlãgie, sã se
miºte, sã umble, pentru ca sã nu-l
poatã asculta lumea. Iar Sfântul ºi-a
þinut cuvântarea cu rãbdare, a intrat
în Sfântul Altar, ºi povestesc preoþii
care erau acolo cã s-a aºezat în genunchi în
faþa crucii, în spatele mesei, ºi se ruga
acolo… ªi cu vremea, rugãciunea aceasta
a Sfântului la picioarele crucii a fãcut ca
poporul, prin cuvântarea pe care o þinea, sã
îl considere un sfânt din cei de demult,
care era comparat cu Apostolii Domnului.
Asta m-a impresionat cel mai mult,
rãbdarea Sfântului.
Care credeþi cã este mesajul
Sfântului pentru oamenii de astãzi?
Sã-ºi schimbe viaþa. Pãrãsiþi pãcatul ºi
veþi avea bucurie, pãrãsiþi pãcatul ºi veþi
avea sãnãtate, pãrãsiþi pãcatul ºi-L veþi
cunoaºte pe Dumnezeu. De câteva zile mi
se învârte în minte un cuvânt al Sf.
Antonie, ºi anume cã noi nu ajungem sã Îl
cunoaºtem pe Dumnezeu din pricina a
douã lucruri: negrija ºi lenea. ªi mã gân-
deam ce înseamnã sã Îl cunoºti pe Dum-
nezeu. ªi dacã nu ajungi sã Îl cunoºti
înseamnã cã nu ai grijã sã Îl cunoºti ºi cã
eºti leneº. Dar a-L cunoaºte pe Dumnezeu
nu înseamnã a ºti despre El din învãþãturile
Bisericii, aceasta este la mãsurã catehu-
menului, cel care începe sã înveþe despre
Dumnezeu. A-l cunoaºte pe Dumnezeu
înseamnã a-L trãi pe Dumnezeu în viaþa ta,
cum zice Sf. Ap. Pavel, cã “nu mai trãiesc
eu, ci Hristos trãieºte în mine”. În tot ceea
ce faci în viaþa ta sã te raportezi la Dum-
nezeu, sã treci cumva prin mintea lui
Dumnezeu, asta înseamnã sã Îl cunoºti.
Cred cã asta a urmãrit Sf. Nectarie prin
Dialoguri 5
Racla cu moaºtele
Sfântului Nectarie se aflã
în paraclisul schitului
toate predicile ºi prin
exemplul pe care l-a dat
în viaþã; ºi mai cu seamã
acum, prin minunile
care se fac prin sfintele
sale moaºte, mesajul lui
este acesta: sã pãrã-
seascã lumea pãcatul, sã
se apropie de Dumne-
zeu, ca sã Îl cunoascã pe
Dumnezeu.
Sã ne schimbãm viaþa…
Sã ne schimbãm viaþa, sã ajungem ºi
noi sã Îl iubim pe Dumnezeu. Nu aºa, sã
spunem: iubire, iubire, dragoste; nu
cuvântãri sentimentaliste, ci viaþa noastrã
sã fie iubire, cum zicea Pãrintele Arsenie
Boca, cã dacã va veni vremea sã pui capul
pe butuc, sã poþi sã îl pui pentru Hristos.
Ce îndemn aveþi pentru cititorii
noºtri?
Credincioºii care au evlavie pentru
sfinþii noºtri, din Biserica noastrã Orto-
doxã, sã îºi procure o carte cu Sfântul
Nectarie - viaþa, minunile ºi acatistul sau
paraclisul Sfântului. Sã nu lipseascã din
casele lor aºa cum nu lipseºte Sfânta
Scripturã. ªi asta nu spun doar aºa, ca sã
mai existe o carte în bibliotecile oame-
nilor, ci dintr-o convingere. Dumnezeu,
prin pronia Lui, rânduieºte oameni care
ajung la sfinþenie ºi apoi sunt ajutor pentru
noi. Prin cartea aceasta cumva, pe lângã
icoana Sfântului, îl aducem pe Sfântul în
casa noastrã. Este un îndemn de a pãrãsi
pãcatul, un îndemn de a ne schimba viaþa,
un îndemn de a dori sã Îl cunoaºtem pe
Dumnezeu, un îndemn de a ajunge sã ne
sfinþim ºi noi, pentru cã avem poruncã de
la Dumnezeu: “Fiþi sfinþi, precum Tatãl
Sfânt este”, “Fiþi sfinþi pentru cã Eu sunt
Sfânt” sau “Fiþi desãvârºiþi precum Tatãl
Cel din ceruri desãvârºit este”.
Interviu realizat de Natalia Corlean
CMYK
 6 Mãrturisitori contemporani ai Ortodoxiei
Sfântul Nectarie - ierarhul fãcãtor de minuni
Acest sfânt s-a nãscut în 1846 în nordul Greciei, în þinutul sã se retragã din lumea tulburatã
Traciei, în localitatea Silivria, din pãrinþi sãraci - Demos ºi Vasiliki în care trãise pânã atunci ºi, cu
Kefalas, dar evlavioºi. La Botez a primit numele de Anastasie, a ajutorul mai multor credincioºi
fost al cincilea din cei ºase copii ºi a fost educat creºtineºte de cãtre ºi ucenici, a construit în insula
pãrinþii lui trupeºti. Când a împlinit 14 ani, familia lui a hotãrât Eghina o mãnãstire de cãlugã-
riþe. Aici a rânduit o viaþã de
sã îl trimitã la Constantinopol sã munceascã ºi sã studieze. obºte desãvârºitã, dupã tradiþia
Prima minune. Pentru cã trebuia sã ia Mai târziu, la tunderea în ma- Sfinþilor Pãrinþi. Dumnezeu l-a
un vapor ca sã ajungã acolo, a mers în port rele ºi îngerescul chip al schim- dãruit cu daruri bogate ºi, încã
ºi l-a rugat pe un cãpitan de vas sã îl ducã niciei, avea sã primeascã nu- din timpul vieþii, a ajutat prin
pânã în capitala bizantinã. Cãpitanul l-a refu- mele de Nectarie. Pãrintele rugãciuni, dragoste ºi tãmãduire
zat, deoarece nu avea bani sã plãteascã cãlã- Pahomie, care i-a fost “prie- pe mulþi bolnavi ºi sãraci. Mai
toria. Însã în momentul în care a ordonat ten ºi îndrumãtor în viaþa ales dupã primul rãzboi mondi-
sã fie pornite motoarele, vaporul nu s-a miº- duhovniceascã”, l-a încurajat sã meargã la al, aceºtia, lipsiþi de orice ajutor, veneau la
cat. Deºi au încercat sã îl miºte prin toate me- Atena ºi sã îºi continue studiile. el ca la pãrintele lor sufletesc. Iar Sfântul
todele cunoscute, vaporul nu s-a miºcat pâ- Atena - început de sfinþenie. Dupã ce Nectarie a dat poruncã maicilor ce se
nã când cãpitanul nu a îngãduit ºi tânãru- a reuºit sã-ºi finalizeze studiile liceale, a in- nevoiau în mãnãstire sã împartã la cei lip-
lui Anastasie sã urce pe punte. O minune ase- trat la Facultatea de Teologie, unde a apro- siþi orice fel de alimente ºi sã nu pãstreze
mãnãtoare cu aceasta a mai avut loc ºi în- fundat scrierile Sfinþilor Pãrinþi. Tot în acest nimic pentru ele, cãci Dumnezeu, prin
tr-o altã cãlãtorie a Sfântului, de data aceas- timp, a început sã scrie cãrþi duhovniceºti. mila Sa, îi hrãnea ºi pe unii ºi pe alþii.
ta când o furtunã ameninþa vieþile oame- Mitropolit de Pentapole. Dupã ce a În anul 1920, dupã douã luni de sufe-
nilor. Sfântul a luat de la gât crucea pe care terminat studiile teologice, în anul 1885 rinþã, dupã o viaþã de nevoinþe, de rãbdare,
o purta de la bunica lui, s-a dus la marginea Sfântul a fost luat de patriarhul Sofronie la de prigonire ºi hulã, smeritul Pãrinte a fost
corabiei, a lãsat-o în apã ºi a strigat: “Liniº- Alexandria, fiind hirotonit preot ºi apoi chemat sã se odihneascã în Domnul. În-
te! Potoleºte-te!” Imediat vântul s-a oprit mitropolit de Pentapole, o veche eparhie datã dupã moartea sa a început un lung ºir
ºi toþi cãlãtorii de pe vas au fost salvaþi. ortodoxã din Libia superioarã. Mai mulþi de minuni ºi vindecãri, care continuã pânã
Vieþuirea la Constantinopol ºi scri- ani evlaviosul mitropolit a slujit ca secretar în zilele noastre.
soarea cãtre Mântuitorul. Dupã ce a so- al Patriarhiei, predicator la biserica “Sf. Ni- La puþin timp dupã moarte, în timpul
sit la Constantinopol, ºi-a gãsit o slujbã la colae” din capitala Egiptului. A devenit un unor lucrãri la mormânt, s-a descoperit cã
un comerciant, dar salariul era foarte mic iscusit slujitor ºi povãþuitor de suflete, fiind trupul Sfântului este întreg ºi nestricat,
ºi el trebuia sã munceascã foarte mult. Pen- dãruit de Dumnezeu cu multã rãbdare, sme- rãspândind o bunã mireasmã.
tru cã nu îºi putea cumpãra nici mãcar cele renie ºi blândeþe. De aceea, era mult cãutat Canonizarea Sfântului dãruitor de
de trebuinþã, s-a hotãrât sã îi scrie Mântui- de credincioºi ºi iubit de toþi. Din pãcate, luminã ºi sãnãtate. În anul 1961, Sinodul
torului tot necazul lui, iar pe plic a scris ca unii dintre clericii acelui loc au devenit invi- Bisericii din Grecia, ca urmare a nume-
destinatar: “Pentru Domnul Iisus Hristos din dioºi din cauza dragostei ºi aprecierii pe ca- roaselor minuni care se fãceau la moaºtele
Ceruri”. S-a dus sã punã scrisoarea la poº- re credincioºii le aveau cãtre ierarhul lor. sale, l-a declarat Sfânt, cu zi de prãznuire
tã, însã negustorul nu avea timbru în ziua Ei au început sã rãspândeascã zvonuri des- la 9 noiembrie ºi, astfel, a devenit cel mai
aceea. Din curiozitate, s-a uitat la adresã ºi pre el, lucruri neadevãrate, care l-au tulbu- venerat sfânt din aceastã blagoslovitã þarã
a fost atât de miºcat, încât a deschis scri- rat pe patriarh ºi acesta l-a demis. Sfântul ortodoxã. Zilnic, credincioºii se închinã la
soarea, a citit-o ºi s-a hotãrât sã îi trimitã a suferit enorm cã nu mai putea sã slu- moaºtele Sfântului Nectarie ºi la mormân-
copilului tot ceea ce avea nevoie. La puþin jeascã Bisericii ºi oamenilor, dar a rãbdat tul sãu, merg la chilia în care a trãit ºi fac
timp dupã aceastã întâmplare, a reuºit sã cu dragoste ºi smerenie încercarea aceasta. din mãnãstirea sa din insula Eghina cel
obþinã un alt loc de muncã, la o ºcoalã a Pentru a nu provoca tulburãri ºi amãrã- mai iubit loc de pelerinaj din toatã Grecia.
unei Biserici, unde învãþau copiii din clase- ciune oamenilor, s-a întors în Grecia. Sfintele sale moaºte revarsã asupra celor
le mici ºi a putut sã îºi continue studiile. Autoexilat în capitala greacã. În 1891 care se învrednicesc sã ajungã acolo daruri
Insula Hios: începutul vieþii monas- s-a retras la Atena, sãrac, defãimat de ai sãi, de bucurie, de sãnãtate ºi de luminã.
tice. La vârsta de 20 de ani, tânãrul Anastasie având toatã nãdejdea numai în Dumnezeu Astãzi Sfântul Nectarie este cinstit ºi
pãrãseºte Constantinopolul ºi ajunge în insu- ºi în Maica Domnului. Aici a fost câþiva ani este considerat drept mare tãmãduitor al
la Hios, unde i-a fost repartizat un post de predicator, profesor ºi director al unui semi- cancerului. ªi sunt nenumãrate minunile
învãþãtor. Aici a dorit din toatã inima sã îi nar. A reuºit sã formeze duhovniceºte mulþi pe care le-a sãvârºit asupra creºtinilor din
ajute pe alþii: fãcea ore suplimentare, se tineri, pe care îi hrãnea cu cuvintele Sfintei întreaga lume ortodoxã, dar ºi a celor din
ruga zilnic pentru ca Dumnezeu sã îi ajute Evanghelii, cu scrierile Sfinþilor Pãrinþi, dar România ºi chiar din judeþul Braºov; pen-
pe elevii lui întru toate, dar, mai ales, pen- ºi cu propriul model de vieþuire creºtinã. tru cã, din mila ºi dragostea Sfântului, pãr-
tru învãþarea adevãrurilor credinþei orto- De asemenea, a fãcut slujbe misionare în pa- ticele din sfintele sale moaºte se aflã spre
doxe. În aceºti ani, Sfântul a început sã rohiile din jurul Atenei. Practica neîncetat închinare ºi ajutor ºi la schitul de la ªinca
iubeascã viaþa monahalã. Pe insulã existau rugãciunea inimii, îndelunga rãbdare, Veche, al cãrui paraclis are hramul “Sf.
multe mãnãstiri ºi a hotãrât sã intre în mã- bucuria ºi nu lua în seamã defãimarea ºi Nectarie”, precum ºi în biserica din satul
nãstirea Nea Moni. A fost tuns în monahism osândirea celor din jurul lui. Bucium, tot în judeþul nostru.
în 7 noiembrie 1876, sub numele de Lazãr. Insula Eghina. A dorit ca la bãtrâneþe Eufemia Toma
 Catehism pe înþelesul tuturor 7
Sfânta Scripturã ºi Sfânta Tradiþie Scripturã (calea scrisã). lui. În realitate, Sfânta Tradiþie nu este
o “încremenire în forme”, ci numai
(2) Sfânta Tradiþie Tradiþia
Apostolicã ºi
pãstrarea nealteratã a adevãrului dumne-
zeiesc, cel care este calea spre desãvârºirea
A luat naºtere înainte de Tradiþia Bisericeascã omului.
Sfânta Scripturã Din punct de vedere al conþinutului ei, “Evoluþia Tradiþiei”
Unul dintre criteriile pentru ca ade- Sfânta Tradiþie este una singurã, dar pri- Dacã am accepta formula de “evo-
vãrurile despre Dumnezeu ºi mântuire sã vitã sub aspectul perioadei de timp în care luþie” a Tradiþiei, ar pãrea cã suntem de
se rãspândeascã în lume a fost ca ele sã fie a fost transmisã, o diferenþiem astfel: acord cu o schimbare a acesteia, dar dacã
transmise prin viu grai, spre a fi mai uºor Tradiþia Apostolicã, adicã învãþãtura suntem de acord cã fiecare epocã aduce un
înþelese ºi primite de cãtre oameni. Cea încredinþatã prin viu grai de cãtre Hristos plus la nivelul cunoaºterii, putem accepta
mai eficientã modalitate de însuºire a ade- Sfinþilor Apostoli ºi Tradiþia Bisericeascã, ºi cã existã o “evoluþie” a Tradiþiei privitã
vãrului mântuitor ºi de întãrire în credinþã adicã învãþãtura transmisã de Sfinþii prin prisma gãsirii de noi forme de expri-
este prin transmitere oralã, dupã cuvântul Apostoli urmaºilor lor, pe care aceºtia au mare a aceluiaºi adevãr, conforme cu
Sfântului Apostol Pavel: “Credinþa este din transmis-o apoi mai departe din generaþie nivelul de înþelegere al fiecãrei generaþii,
auzire, iar auzirea prin cuvântul lui Dumne- în generaþie, fãrã alterare. sub raportul îmbogãþirii cunoaºterii.
zeu”. Aceasta înseamnã cã auzind cuvân- Prin urmare atât Sfânta Scriptura cât ºi
tul lui Dumnezeu propovãduit de cãtre cei Sfânta Tradiþie în faþa Sfânta Tradiþie sunt modalitãþi de trans-
care Îl slujesc, oamenii se zidesc duhovni- provocãrilor contemporane mitere cãtre noi a adevãrurilor care ne con-
ceºte ºi se întãresc în credinþã. Din aceastã Privitã unilateral, Sfânta Tradiþie ar duc spre o îmbunãtãþire duhovniceascã ºi,
cauzã, Sfânta Tradiþie (calea oralã de pãrea ceva fix, de neschimbat, care nu þine în final, spre desãvârºire.
transmitere a adevãrului) a precedat Sfânta cont de legile dezvoltãrii ºi evoluþiei omu- Pr. Adrian Magda
Pomelnicul este o uneal- pe cei care refuzã Sfintele Taine,
tã de care creºtinul se foloseº-
te foarte des. El este “targa”,
Despre pomelnice pe cei care au murit în orice fel
de secte, pe cei care s-au sinu-
cum spune Maica Siluana vii ºi morþi; acestea trebuie cis pe orice cale, fiind sãnãtoºi
Vlad, pe care îi ducem pe cei marcate în susul foii fie cu la minte, pe cei care au murit în
dragi (sau mai puþini dragi, “Pentru sãnãtatea ºi mân- pãcate grele ºi nu s-au spove-dit
pentru cã suntem datori sã tuirea robilor lui Dumne- pânã la moarte, pe cei care au
ne rugãm ºi pentru vrãjmaºi) zeu...” (Pentru vii) fie cu trãit în îndoialã de credinþã, în
în faþa lui Dumnezeu, îi în- “Pentru odihna robilor lui urã ºi judecãþi ºi au murit neîm-
credinþãm Lui pentru a ne Dumnezeu...” (Pentru morþi) pãcaþi ºi fãrã pocãinþã, pe cei ce
da tuturor cele de folos spre D Trebuie folosite numele celele (miridele) care se aºeazã au hulit ºi înjurat pe Dumnezeu
mântuire. De multe ori însã care au fost primite la Botez (pre- pe Sfântul Disc reprezintã pânã la moarte, pe cei care au
preoþii primesc la altar po- numele), nu porecle sau pres- Sfânta Bisericã, trupul credin- fãcut vrãjitorie în viaþã cerând
melnice care le pun tot felul curtãri (Constantin nu Costi, cioºilor ortodocºi. Cei ne- ajutorul diavolului, ºi au murit
de probleme. Pentru cã în- Elisabeta nu Veta). Nu sunt ne- ortodocºi trebuie trecuþi pe liste în acest greu pãcat.
tocmirea unui pomelnic cesare numele de familie. separate pentru a fi pomeniþi la D Se recomandã ca pe pomel-
trebuie sã þinã cont de câte- D Chiar dacã nu folosim un alte rugãciuni ale Bisericii. nice sã fie trecute mai întâi
va reguli, pe care ni le pre- formular special, hârtia pe care Dintre cei în viaþã nu pot fi numele celor care fac parte din
o folosim pentru a scrie pomel- pomeniþi la Sfânta Liturghie cler, episcopul locului, preotul,
zintã Pãrintele Ioanichie
nicele trebuie sã fie curatã ºi ateii, apostaþii, adicã cei care duhovnicul etc; apoi naºii,
Bãlan în “Cãlãuzã Orto- scrisã frumos, prin aceasta s-au lepãdat de dreapta cre- pãrinþii, familia ºi toþi ceilalþi
doxã în Bisericã”: arãtându-ne evlavia faþã de dinþã în Dumnezeu, vrãjitorii, pentru care ne rugãm.
Mijlocirea Bisericii este sfinþenia pomenirii liturgice. fermecãtorii, adicã cei care nu D Pomelnicele se dau cu lumâ-
atât de puternicã încât, fiind Hârtia nu trebuie sã fie ºifonatã cred în Hristos. Nu pot fi nare aprinsã, însoþite de darul nos-
astfel conºtienþi de marele aju- sau plinã de ºtersãturi. Scrisul pomeniþi cei care trãiesc în tru - prescura, preferabil înainte
tor duhovnicesc dãruit celor trebuie sã fie lizibil, sã nu fie concubinaj, adicã nu sunt de începerea Sf. Liturghii. Oda-
pomeniþi la Sfânta Liturghie, prea mic, sau numele sã fie cununaþi la bisericã, cei ce au tã ce a început Liturghia (“Bine-
trebuie sã fim mai conºtiincioºi scrise prea aproape unul de fãcut avort ºi nu se pocãiesc, ºi cuvântatã este Împãrãþia...”) preo-
în înmânarea numelor celor altul, deoarece sunt dificil de care nu se spovedesc din co- tului îi este mai greu sã citeascã
dragi nouã - ºi a tuturor acelo- citit. Cei care scriu urât pot sã pilãrie ºi se aflã în cumplite pomelnicele, mai ales dacã nu
ra în nevoi - pentru a fi roage pe cineva cu un scris mai pãcate trupeºti ºi sufleteºti. Pe are ca ajutor un diacon, deºi
pomeniþi la Proscomidie. frumos sã le transcrie. aceºtia Biserica îi pomeneºte pomelnicele pot fi totuºi aduse
Cum trebuie scris un D La Liturghie pot fi pome- numai la litie ºi acatist, pentru pânã înainte de Vohodul Mare
pomelnic pentru pomenirea niþi doar membrii Bisericii mângâierea familiei. (Ieºirea cu Sfintele Daruri).
la Proscomidie? Ortodoxe (adicã doar cei bote- Dintre cei morþi Biserica Or- A consemnat
Se fac liste separate pentru zaþi ortodox) deoarece pãrti- todoxã nu poate pomeni pe atei, Pr. Cãtãlin Teulea
 8 Fii tânãr cu Hristos
Tu ºtii ce sãrbãtoreºti de Halloween? dintreCeea ce poate puþini
noi ºtiu este cã
noaptea dinspre 31 oc-
Înfierat drept “sãrbãtoare de import” de cãtre tradiþio- tombrie spre 1 noiem-
naliºti, Halloween-ul se bucurã de un succes comercial crescut brie este una de mare
în întreaga Europã. Petrecerile, costumele de groazã ºi dovlecii importanþã pentru sata-
sculptaþi câºtigã tot mai mult teren ºi în România, sãrbãtoarea niºti, Hallo-ween-ul fi-
fiind promovatã din ce în ce mai mult chiar în ºcoli ºi grãdiniþe, ind una din cele 8 saba-
ca sã nu mai vorbim de comercianþii dornici de profituri fabu- turi ale calendarului
loase. Aceastã zi, consideratã de adepþii satanismului ca fiind pãgân. Adepþii satanis-
una din cele mai importante dintre sãrbãtori, este vãzutã de mului cred cã diavolul
majoritatea dintre noi ca o simplã zi haioasã. Tu ºtii ce sãrbã- este cel mai puternic în
toreºti de Halloween? aceastã noapte, fiind o
vreme foarte bunã de
De la zeul întunericului la sfinþi Hallows' Evening” fãcut vrãji.
Originile diverselor tradiþii de Hallo- (Ajunul zilei tuturor Toate aceste obi-
ween nu au o datã exactã. Ele se pierd în sfinþilor). Timp de 200 ceiuri ºi tendinþe de
negura timpului, contopindu-se cu istoria cel- de ani, cele douã eve- peste ocean pot pãrea
þilor care populau nordul Britaniei ºi Ir- nimente s-au desfãºu- fantasme pentru noi,
landa de azi. Sãrbãtoarea Halloween-ului rat concomitent, iar unde sãrbãtoarea Hallo-
era strâns legatã de preocupãrile oame- Biserica romano-catolicã ºi-a dat seama cã ween-ului nu are prea multã vechime ºi
nilor acelor vremuri. Calendarul lor era încã nu reuºise sã înlãture ritualul pãgân. majoritatea celor care sãrbãtoresc habar nu
unul simplu ºi includea douã anotimpuri: Papa Grigorie al III-lea a interzis folosirea au de semnificaþia ei. Pare doar o joacã, un
vara (sau sezonul recoltelor) ºi iarna (care costumelor ºi machiajelor hidoase, lãsând, amuzament. Sã nu uitãm însã cã ceea ce
începea la 1 noiembrie), viaþa ºi moartea, în schimb, tradiþia colindului din poartã în faci te face, iar persistarea în aceastã ado-
Beltane ºi Samhain. ªi cum 1 noiembrie poartã, unde tinerii puteau sã se deghizeze rare a rãului, chiar ºi numai pentru o zi în
reprezenta începutul sezonului morþii, în îngeri sau demoni. an, este deschiderea unei cutii a Pandorei.
noaptea care preceda aceastã zi a devenit Profit, satanism sau Avem curaj sã fim altfel?
ºi noaptea în care era sãrbãtorit zeul amuzament?
întunericului ºi al umbrelor, Anwinn. Creºtinismul este religia iubirii, a
Credinþa era cã în acea noapte spiritele Pe teritoriul american, prima sãrbã- bucuriei, a luminii, Dumnezeu Însuºi este
celor care muriserã în timpul anului se toare de Halloween este celebratã în 1921, iubire. Suntem gata sã ne lepãdãm de
întorc printre cei vii, cãutând ajutor de la devenind în timp o sãrbãtoare naþionalã Dumnezeu? (Cãci orice îmbrãcare în
aceºtia pentru a trece în lumea umbrelor. popularã, cu un puternic profit comercial, hainele rãului, chiar ºi “de formã”, este o
Halloween-ul era, de asemenea, având ca specific ceea ce cunoaºtem deja lepãdare de Dumnezeu…) Sã nu uitãm cã
noaptea în care zânele se deghizau în ºi noi, românii: decuparea dovlecilor ºi pãmântul acesta strãmoºesc, care ne sãrutã
oameni sãrmani ºi mergeau din uºã în uºã aprinderea de lumânãri în interiorul lor, picioarele atunci când îl strãbatem în tre-
pentru a cere ajutor, rãsplãtindu-i pe cei purtarea mãºtilor care de care mai sumbre: cerea grãbitã, este stropit cu sângele strã-
care le ajutau ºi creându-le neplãceri celor vampiri, diavoli, schelete, vrãjitori ºi alte moºilor noºtri, care au pãstrat de multe ori
care nu le deschideau. creaturi ale întunericului. Vânzãrile de fil- cu preþul vieþii credinþa în Hristos ºi în
În anul 43 dupã Hristos, romanii au me horror cresc în aceastã perioadã, toatã Bisericã. Toate aceste “împrumuturi” din
cucerit majoritatea teritoriului celtic. Pe afacerea Halloween-ului ridicându-se la Occident (Valentine’s Day, Halloween
parcursul a patru sute de ani cât a durat sume astronomice. etc.) nu au legãturã cu tradiþia noastrã
ocupaþia, douã festivaluri de origine Pe continentul american a fost remar- creºtin-ortodoxã. Tentaþia copierii pentru
romanã (ziua Feralia - comemorare a cat însã ºi un alt fenomen: numãrul vio- a fi “în rând cu lumea” este mare. Însã vã
morþilor ºi cea a zeiþei Pomona - sãrbã- lenþelor, abuzurilor ºi crimelor care se în- îndemn, dragii mei, aveþi curajul sã fiþi alt-
toarea recoltelor) au fost îmbinate cu cele- tâmplã în aceastã noapte este din ce în ce fel decât ceilalþi! Aveþi curajul de a nu vã
brarea tradiþionalã celticã a Samhain-ului. mai mare: sunt incendiate case, biserici, lãsa manipulaþi, de a vã întreba ce sãrbã-
Strãvechiul festival Samhain a fost sunt omorâþi oameni ºi animale. Explicaþia toriþi atunci când preluaþi cu ochii închiºi o
denunþat însã de Biserica catolicã, ca fiind nu este greu de gãsit. Rãul este mult mai “tradiþie” care nu prezintã garanþia celor
un cult de adulare a demonilor. Pentru a o uºor acceptat atunci când este oferit sub lãsate de bunici.
contracara, în secolul al VII-lea Papa chipul jocului, iar adorarea maleficului în În final, vã doresc sã deveniþi aºa cum
Bonifaciu al IV-lea a desemnat data de 1 aceastã zi are o influenþã negativã asupra spune Pãrintele Teofil de la Mãnãstirea
noiembrie ca “Ziua tuturor sfinþilor”, în comportamentului copiilor. Toate “acceso- Brâncoveanu - Sâmbãta de Sus: “înfricoºã-
onoarea ºi memoria sfinþilor ºi a martiri- riile” acestei sãrbãtori îi familiarizeazã pe tor de buni”, adicã sfinþi! Aceasta întrucât
lor. În jurul anului 1500, nimeni nu mai cei mici, dar ºi pe tineri, cu rãul, agresivi- “copiii lui Dumnezeu nu se deosebesc cu
putea face vreo diferenþã între cele douã tatea, grotescul ºi chiar cu crima. Sonda- nimic de fiii întunericului, decât prin
sãrbãtori: Samhain ºi All Saints'Day. jele efectuate în aceastã perioadã spun cã iubire”, cum spune Fericitul Augustin.
Acum era “All Hallows'Day” (Ziua tutu- cei care sãrbãtoresc Halloween-ul sunt foar- Diacon Claudiu Pãun,
ror sfinþilor), iar noaptea precedentã - “All te predispuºi spre agresivitate ºi violenþã. Parohia Fãgãraº - Galaþi
CMYK

Despre familia creºtinã
Ce se întâmplã atunci când confundãm pofta cu dragostea? Ce facem dacã
noi ne-am întors la Dumnezeu, dar soþul/soþia nu? Ne spune Maica Siluana
Vlad, din vasta sa experienþã în consiliere, desfãºuratã în ultimii ani în cadrul
Centrului de formare ºi consiliere “Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavriil”, care
ºi-a mutat de curând sediul la Iaºi. Articolul este un fragment din conferinþa
þinutã de Maica Siluana în luna martie a acestui an, la Drobeta Turnu Severin.
Prima capcanã: confundarea
poftei cu dragostea
Astãzi femeile nu mai au rãbdare sã-i în-
veþe iubirea pe bãrbaþi. Rânduiala de la Dum-
nezeu este cã bãrbatul trebuie sã iubeascã
femeia ºi femeia sã-i rãspundã bãrbatului la
iubire. În deznãdejdea trãitã astãzi de fete
cã sunt tot mai puþini bãieþi disponibili, fiind
cumva în crizã, fetele au o fricã necreºtinã
de a rãmâne nemãritate. Este necreºtinã,
pentru cã femeia creºtinã nu se teme; ea ºtie
cã este aici ca sã se sfinþeascã, sã intre în
viaþa veºnicã ºi sã se bucure de bucuria
veºnicã. ªtie cã viaþa însãºi e bucurie, nu
ceea ce facem. Putem sã fim bucuroºi curã-
þând cartofi ºi nefericiþi zburând cu avionul,
pentru cã fericirea nu e în avion.
Femeile deci nu mai au rãbdare sã-i
aºtepte pe bãrbaþi sã iubeascã. La primul
semn de iubire, femeia rãspunde cu toatã
iubirea ºi nu-ºi dã seama cã nu e iubire ceea
ce oferã. Bãrbatul când porneºte spre iubi-
re, mai ales în zilele noastre, pentru cã asta
oferã societatea, el înþelege sex. ªi el o do-
reºte, acesta e un lucru pe care l-a învãþat de
când era la grãdiniþã, iar dacã s-a mai uitat
ºi la filme ºi la nu ºtiu ce poze, el se zvâr-
coleºte. Sunt copii de 12-13 ani care îmi
scriu ºi mã întreabã ce sã facã sã scape de
pãcatul desfrânãrii; eu am crezut cã visez:
“Da' cu cine desfrânezi, mamã?” “Cu fe-
meile pe care le vãd pe stradã”. Vã daþi sea-
ma cã desfrâna în capul lui... Este o lume în
care copiii sunt asaltaþi cu aceste lucruri.
ªi atunci tu, când îl vezi cã îþi zâmbeºte,
crezi cã îþi zâmbeºte þie ºi el de fapt are un
scenariu, nu de tele-novele cum ai tu, ci de
tele-porcãrii. ªi tu zici “Vai ce frumos se
uitã la mine!”, dar nu se uitã la tine, maicã!
El are o idee fixã ºi ai sã vezi cã pe urmã
nici nu te mai vede. Confundarea poftei cu
dragostea este prima capcanã pentru vii-
toarea familie. ªi fata neinstruitã de pãrinþi,
de ºcoalã, de Bisericã (pentru cã ne e fricã
sã vorbim despre lucrurile acestea), crede
cã e iubitã ºi doritã. ªi atunci el îi oferã o
îmbrãþiºare ºi ea îi oferã tot: “M-am dãruit,
pentru cã îl iubesc!” “Pe cine iubeºti, cui te-ai
dãruit?” “A zis cã-l cheamã Cãtãlin” “I-ai
cerut buletinul? Dacã nu-l cheamã Cãtãlin?”
ªi vine dupã o vreme: “Maicã, am aflat cã
nu-l cheamã Cãtãlin!” Nici n-a ºtiut pe cine
sã dea în judecatã pentru paternitate…
Frumuseþea nu se vede
de aproape
De unde vin acestea? De la neîncreºti-
narea copiilor. Pãrinþii nu ºi-au crescut co-
piii în duh creºtin, în duhul de a fi cu Hristos
ºi de a crede cã Hristos ne dã toate, pentru cã
ne-a zis: “Cãutaþi mai întâi Împãrãþia lui Dum-
nezeu ºi toate celelalte se vor adãuga vouã”.
Dacã bãrbatul totuºi iubeºte, ºi i se
oferã acest plus, acest total, dintr-o datã,
iubirea lui se stinge. Pentru cã el nu are
timp sã descopere persoana, va fi absorbit
de dorinþa trupeascã, de plãcerea trupeascã,
ºi nu va avea timp sã vadã frumuseþea
femeii, delicateþea ei, nu va avea timp s-o
cunoascã. Or aceastã atracþie a trupurilor,
dacã nu e hrãnitã de rugãciune ºi nu e
hrãnitã de Duhul Sfânt prin harul Cununiei,
trece! E prima care trece.
Mai întâi trece atracþia trupeascã, apoi
trec sentimentele, ºi apoi mai rãmân câteva
valori în comun, dacã sunt. Dar dacã des-
coperim cã aveam valori diferite… Îmi
spunea cineva: “Maicã, mã plictisesc când
ascultã manele!” “Mãi, da' unde erai când
te-ai mãritat cu el?” Zice: “N-asculta atunci!”
“Da ce fãcea?” “Mã pupa!” “Ei acum, cã i-a
trecut pupatul, s-a întors la manele, ce sã facã,
dacã cu asta îºi hrãnea sufleþelul?”
Avem deci nevoie de o probã a timpului
înainte de cãsãtorie, o probã în curãþie, în cu-
minþenie, în care sã vedem ce ne place, ce
vom face când aceastã furtunã a dorinþelor
se va aºeza în cuminþenia cãsniciei. Deci
fata trebuie sã îl þinã pe bãiat la distanþã ºi
în felul acesta bãiatul o vede. De aproape
nu se vede, se simte. Se simt numai fiorii.
Cu cât te dai mai departe cu atât vezi mai
bine. ªi atunci îl descoperim pe celãlalt.
Când celãlalt nu e credincios...
Ne întoarcem la Hristos. ªi dacã ne întoar-
cem dupã cãsãtorie ºi ne trezim aºa, dupã o
vreme, cã ne apucã pe unul sã ne ducem la
bisericã, ºi pe celãlalt nu îl apucã, ce sã fa-
cem? Sã nu Îl ducem pe Dumnezeu la celã-
lalt sub formã de predici ºi moralã, pentru cã
va fugi! Sã Îl ducem pe Dumnezeu în inima
noastrã, în viaþa noastrã, în gândul nostru.
Noi sã vorbim cu Dumnezeu despre persoa-
na iubitã, nu cu persoana iubitã despre Dum-
nezeu. Pentru cã dacã el vrea sã te ia în bra-
þe ºi tu începi sã îi spui despre perihorezã,
nu va înþelege. Sau dacã îi spui: “ªtii ce fru-
Pas în doi 9
mos a spus azi la Sfânta Liturghie?” -
nu va auzi, el aude cum îþi bate þie inima,
el ar vrea sã pui capul pe pieptul lui, cã aºa
ai fãcut “pânã te-a apucat chestia asta”.
Ei, dar dacã tu pui capul pe pieptul lui, cum
fãceai pânã ieri-alaltãieri, ºi zici: “Doamne,
binecuvânteazã-ne, Doamne, iubeºte-ne! Doam-
ne, pune harul Cununiei în noi! Doamne
miluieºte-ne!”, sã vezi ce o sã se întâmple!
Sã ne rugãm la Dumnezeu ºi când mân-
cãm, ºi când ne spãlãm, ºi când ne iubim
bãrbatul, ºi când facem de mâncare, nu
doar când mergem la Liturghie, cã aþi vãzut
cã ºi atunci ne zboarã gândul! Toate feme-
ile pe care le-am învãþat cum sã îºi cuce-
reascã bãrbaþii cu care sunt cãsãtorite de
mult ºi au fãcut lucrul acesta au avut un
succes teribil. S-au rugat ºi ºi-au “bombar-
dat” bãrbatul cu binecuvântare, în gând: îi
binecuvânteazã perna, aºternutul, mânca-
rea… Dar dacã zici: “Lua-l-ar, unde-o fi um-
blând acuma…?”, când vine dã de drac în
strachinã ºi se îndrãceºte. ªi tu zici: “Ce l-o
fi apucat?” Ei, l-a apucat ãla pe care l-ai pus
tu în strachinã. Sã îl bãgãm deci pe Dumne-
zeu în toate, sã transformãm aceastã tandre-
þe carnalã în tandreþe duhovniceascã.
Vorbiþi CU Dumnezeu, nu
DESPRE Dumnezeu
Apoi sunt femei care vin la mine ºi îmi
zic: “Maicã, nu ºtiu ce sã fac, bãrbatul meu
parcã e apucat! Nu ºtiu ce sã fac, în post nu
mã lasã sã postesc! Mã lasã sã nu mãnânc,
dar ºtiþi dumneavoastrã ce nu mã lasã…”
“Pãi bre, nu poþi sã-l duci cu vorba? Zici:
Acuºi vin, iubitul meu, mã duc sã fac un
ceai! ªi când vii el sforãie. Dar dacã îi spui:
Lasã-mã în pace, cã sunt în post!, dacã îl
provoci aºa, nu te lasã pânã la ziuã”.
Sf. Ioan Gurã de Aur spune un cuvânt
uluitor: N-ai venit la rugãciune pentru cã
þi-ai îmbrãþiºat nevasta ºi ai venit deºi þi-ai
vorbit vecinul de rãu? Care pãcat e mai
mare? Îmbrãþiºarea nevestei e binecuvân-
tatã de Dumnezeu, chiar dacã ne spune:
“Pentru rugãciune sã vã separaþi”. E BINE
sã þinem post, dar nu e un pãcat ca minciu-
na, clevetirea, furtul, privirea la pornografie
ºi alte pãcate. Deci sã fim atente cu trupul nos-
tru, care este trupul cãsniciei noastre, ºi rugã-
ciunea ºi delicateþea vor face din bãrbatul
acela neînþelegãtor un bãrbat înþelegãtor.
Femeia este fãcutã de Dumnezeu plinã
de farmec! Ea poate sã îl seducã! Dar dacã
se apucã sã îi þinã predici nimeni nu se lasã
cucerit… Rugãciunea este taina. Sã vorbim
mai puþin despre Dumnezeu ºi mai mult cu
Dumnezeu. Rugãciunea face minuni, rugã-
ciunea este o putere extraordinarã. Dar noi
ne rugãm puþin, ºi ºi atunci suntem cu gân-
dul în altã parte. Sã ne rugãm scurt ºi des,
cu aceastã minune de rugãciune care este
“Doamne, miluieºte!”
A consemnat Natalia Corlean
CMYK
 10 Educaþie creºtinã
1. sã respecte particularitãþile de vârstã
Organizarea familiei (1) 2. sã fie stabil ºi flexibil
3. sã aibã un caracter raþional
Fãcând zilele trecute ordine în bibliotecã am gãsit o cãrticicã foarte intere-
santã: “Ritmuri zilnice - organizarea regimului de viaþã în familia cu mai 1. Particularitãþile de vârstã
mulþi copii” de Mihai Ghivrigã. A apãrut în 1967, la Editura Didacticã ºi Eforturile ºi odihna trebuie dozate în
Pedagogicã, dar conþinutul este cât se poate de util ºi de actual. Lectura ei funcþie de vârstã. Dacã într-o familie sunt
ajutã la alcãtuirea unui program zilnic absolut necesar, aºa cã o sã rezum mai mulþi copii, pãrinþii trebuie sã sta-
niºte idei, care cred cã vã vor fi de folos. bileascã pentru fiecare un regim adecvat
vârstei, acestea trebuind sã se coreleze ºi
Ce este regimul de viaþã? a copilului, prin alternanþa raþionalã a sã fie integrate în programul familiei.
activitãþii cu odihna
Regimul de viaþã cuprinde întregul pro- creeazã condiþiile pentru o dez- Elementele regimului care variazã în
gram al vieþii copilului, încadrat într-o anu- voltare intelectualã ºi moralã echilibratã, funcþie de vârstã:
mitã ordine ºi succesiune, cu durate potri- împãrþind raþional timpul între diferite Somnul:
vite fiecãrei activitãþi ºi fiecãrei vârste: - la un an copilul are nevoie de circa 15
 activitatea zilnicã specificã vârstei ocupaþii utile ºi formând obiºnuinþe pozi-
tive legate de activitate ore de somn
(joc, învãþãturã, muncã în gospodãrie) e o metodã de educare a voinþei ºi - la 4 ani - de 12-13 ore
activitãþile de “autoservire” (ordinea în a disciplinei - la 7 ani - de 11-12 ore
camerã, igiena, pãstrarea ºi îngrijirea - la 10 ani - de 10 ore
hainelor, jucãriilor etc.) Alcãtuirea regimului - somnul de dupã-amiazã trebuie sã fie
activitãþile din timpul liber (lecturã, Pentru alcãtuirea unui regim de viaþã obligatoriu pânã în jurul vârstei de 10 ani
plimbãri, sport, spectacole etc.) trebuie sã þinem cont de condiþiile gene- Pentru toþi copiii trebuie sã existe o orã
mesele rale, comune tuturor familiilor, precum ºi unicã de culcare, diferenþierile obþinân-
somnul de condiþiile specifice, determinate de par- du-se prin prelungirea somnului de dimineaþã
Stabilirea unui regim de viaþã este ticularitãþile familiei (structura ei, ocupaþia ºi introducerea somnului de dupã-amiazã.
foarte importantã, deoarece: pãrinþilor, condiþii de viaþã etc.). În timp ce copiii mai mici dorm, cei mari
asigurã sãnãtatea fizicã ºi psihicã Condiþiile generale sunt: trebuie sã pãstreze liniºtea, gãsindu-ºi activi-
tãþi liniºtite (lecturã, colorat, modelaj etc.).
Copiii noºtri sunt cobai? Masa:
Ministerul Sãnãtãþii a anunþat În timp ce învãþãtorii claselor - se vor respecta particularitãþile de
derularea, începând din aceastã a IV-a sunt deja contactaþi pentru vârstã, încercându-se ca mãcar una din
toamnã, a unui amplu program de a da date despre numãrul de mesele zilnice sã adune în jurul ei pe toþi
imunizare împotriva cancerului de eleve, tot mai mulþi medici atrag membrii familiei.
col uterin. O componentã a acestui atenþia asupra posibilelor peri- Activitatea:
program este campania de vac- cole ale vaccinãrii cu Gardasil. antepreºcolarii (1-3 ani) - îºi petrec
cinare a fetiþelor de clasa a IV-a cu Ei spun cã premisele de la care timpul de veghe jucându-se.
Gardasil, având ca scop prevenirea se pleacã în aceastã campanie preºcolarii (3-7 ani) - pe lângã joc ºi
infectãrii cu virusul HPV (papilo- sunt greºite, pentru cã nu sunt activitãþi educative vor avea ºi mici res-
mavirusul uman) tipurile oncogene, luate în considerare cauzele ponsabilitãþi gospodãreºti.
care pot provoca un cancer de col uterin. directe ale infectãrii, ºi anume relaþiile sexu- ºcolarii - în funcþie de vârstã vor
Aceastã decizie a fost luatã deºi existã ale de la o vârstã fragedã, partenerii multipli, avea un regim diferit.
multe voci, chiar ºi reprezentanþi ai So- contactarea bolilor cu transmitere sexualã,
cietãþii Române de Obstetricã-Ginecologie, efectul nociv al fumatului, folosirea contra- 2. Stabilitatea ºi flexibilitatea
care susþin cã în momentul de faþã nu existã ceptivelor, prostituþia etc. De aceea reco- regimul nu trebuie sã fie rigid,
încã date care sã dovedeascã eficienþa lui ºi mandã, ca primã mãsurã, lupta împotriva ci sã aibã un caracter constant, dar care
va trece încã destul timp pânã astfel de date acestora ºi studierea vaccinului un timp mai sã permitã mobilitatea.
vor deveni disponibile, pentru cã perioada îndelungat, pentru cã la ora actualã existã orele de masã ºi de somn tre-
de la infectarea cu HPV pânã la apariþia can- prea puþine date despre efectele pe termen buie sã rãmânã întotdeauna aceleaºi.
cerului invaziv este frecvent de peste 10 ani. lung, iar efectele secundare constatate deja
Cert este însã cã un procent mare din fe- nu sunt deloc de neglijat.
3. Raþionalitatea
meile vaccinate au acuzat reacþii adverse În afara faptului cã aceastã campanie sã prevadã timp suficient pentru
puternice: febrã, stare de rãu, greþuri, dureri este denunþatã de mulþi ca fiind o afacere de activitate ºi odihnã ºi sã alterneze în
de cap ºi de spate, ºoc anafilactic ºi epilep- îmbogãþire a companiei care produce vacci- mod judicios activitãþile.
sie, paralizii, atacuri de panicã ºi tulburãri nul, care aºteaptã astfel vânzãri de miliarde programul trebuie sã fie înþeles ºi
circulatorii, cãderea pãrului ºi amenoree de dolari, pãrinþii trebuie sã ºtie cã, în cazul acceptat de copil ca ceva necesar, logic
secundarã (lipsa menstruaþiei), tulburãri de în care au îndoieli, au dreptul sã refuze efec- ºi raþional.
sensibilitate, dureri articulare, erupþii pe tuarea de experimente pe copiii lor, cum poa- programul din familie trebuie sã fie
piele, obosealã accentuatã, ameþeli, lipsa te fi aceastã campanie de vaccinare. Tot ceea o continuare ºi o completare a celui din
poftei de mâncare, depresie, ameþeli ºi chiar ce trebuie este sã facã o cerere în care sã grãdiniþã/ºcoalã. A consemnat
deces în urma vaccinãrii. refuze vaccinul. Natalia Corlean Irina Constantinescu, psiholog
 Trup ºi suflet 11
Ce trebuie sã ºtim despre:
Transplantul de organe (II)
În numãrul trecut al revistei noastre am vorbit despre performanþele me-
dicinei moderne în ceea ce priveºte transplantul de organe. Dincolo de be-
neficiile acestei practici se ridicã ºi o serie întreagã de probleme care-i frãmân-
tã pe teologi ºi bioeticieni, una din ele fiind ºi aceasta: când pãrãseºte sufletul
trupul? Când este în moarte cerebralã sau în moarte biologicã? Nu cumva
prin transplant se atenteazã la integritatea persoanei donatorului?
Mai multe morþi… cazul terapiei intensive, odatã instalatã
moartea cerebralã, personalul medical este
Din punct de vedere medical se îndreptãþit sã suspende terapia.
vorbeºte de mai multe “morþi”, ºi anume: Comisia Naþionalã Elveþianã “Drepta-
a) moarte aparentã - funcþiile vitale te ºi pace” spune în acest sens: “Dacã noi dacã aceasta nu este decât pentru câteva
sunt atât de mult slãbite încât nu pot fi per- socotim cã fiinþa omeneascã este o unitate ore). Nu acelaºi lucru este când este afec-
cepute decât cu aparate speciale; indisolubilã a trupului ºi a sufletului, tre- tat creierul: când unei persoane i s-a dis-
b) moarte clinicã - funcþiile vitale au buie sã admitem cã viaþã pãmânteascã a trus creierul, persoana este moartã. Prin
încetat fãrã sã se fi alterat încã structurile unei persoane s-a sfârºit în mod definitiv urmare, este o crimã sã declari un om mort
în mod ireversibil, ele putând fi reactivate când creierul acesteia, suportul fizic al numai pentru cã i-a încetat funcþionarea
prin terapia intensivã ºi reanimare; sufletului, a încetat definitiv sã mai spontanã a sistemului cardio-respirator,
c) moarte biologicã - organele vitale funcþioneze. Chiar dacã este posibil sã se fãrã sã fi murit ºi creierul. Însã dupã
au intrat deja în proces de alterare, adicã a menþinã încã metabolismul trupului, în moartea creierului, celelalte pãrþi ale
început procesul de necrozare a þesutu- mod artificial, nu mai este vorba de o viaþã trupului pot fi folosite pentru transplant.
rilor; a persoanei. A menþine un trup în mod Refuzul de a fi donator de organe pen-
d) moarte cerebralã - reprezintã înce- artificial în “viaþã”, fãrã cea mai micã per- tru transplant, în timpul vieþii sau dupã
tarea definitivã a funcþiilor encefalului spectivã de revenire a persoanei la viaþã, moarte nu este justificat de ideea cã la
întreg (cortex, cerebel ºi trunchi cerebral). va echivala cu o lipsã de respect faþã de învierea de obºte trupurile vor învia cu
Moartea cerebralã nu trebuie confun- trupul defunctului”. Moartea cerebralã inventarul complet al atomilor ºi mole-
datã cu moartea biologicã. Procesul de reprezintã, din punct de vedere medical, culelor trupului în momentul morþii.
necrozã a þesuturilor (moartea biologicã) alterarea ireversibilã a vieþii celulelor Învierea morþilor va fi un act de nouã
începe dupã instalarea morþii cerebrale. scoarþei cerebrale, ceea ce face ca trupul creaþie a lumii ºi a omului, dupã modelul
Deºi activitatea corticalã înceteazã, anu- omului sã nu mai fie structura propice prin trupului înviat al Mântuitorului Hristos.
mite organe ale corpului pot fi menþinute, care sufletul omenesc comunicã cu me- Criteriul învierii trupurilor nu va fi
pentru o anumitã perioadã de timp, “în diul înconjurãtor. Astfel, trupul nu-ºi mai reconstituirea sumei tuturor elementelor
viaþã”, cu ajutorul aparaturii medicale. asigurã propria-i existenþã din schimbul cu fizico-chimice trecute prin noi într-o viaþã
mediul înconjurãtor ºi nici comunicarea cu pãmânteascã ci, aºa cum spunea Sfântul
Moartea cerebralã - sufletul nemuritor. Va fi o structurã inca- Grigore de Nyssa, “din pãcatele ºi virtuþile
adevãratul criteriu al morþii pabilã sã asigure condiþiile minime de care se imprimã în suflet pentru eternitate,
manifestare a sufletului în ea. precum se imprimã sigiliul în cearã”.
Unii teologi sunt de pãrere cã, biolo-
gic vorbind, viaþa se continuã în trupul Fiind creat dupã chipul lui Dumnezeu,
Creierul - suport fizic omul este înþeles ºi se pune în valoare în
uman ºi dupã declararea morþii cerebrale, al sufletului
ºi este viaþã umanã. Cu toate acestea, nu mãsura în care reflectã în el Prototipul sãu,
trebuie uitat cã toate persoanele a cãror Preluând învãþãtura creºtinã potrivit care este Dumnezeu. Atâta vreme cât
moarte cerebralã se constatã, se gãsesc în cãreia sufletul este în tot trupul omenesc, împlineºte porunca iubirii ºi rãmâne în
serviciile de terapie intensivã ale spita- Prof. dr. Tristam Engelhardt precizeazã cã Dumnezeu, care este iubire, este membru
lelor. Deci, sunt þinute artificial în viaþã, existã o diferenþã între organele trupului al Bisericii lui Hristos. În aceastã perspec-
oarecum forþat. Dacã nu s-ar gãsi în acele omenesc în ceea ce priveºte efectul tivã, dãruirea unui organ, a unui þesut ºi
spaþii ºi nu ar primi îngrijirile specifice prezenþei lor la definirea personalitãþii. chiar a unei picãturi de sânge, din dragoste
acelor spaþii ar fi fost moarte demult, chiar Spre exemplu, omul îºi pãstreazã calitãþile faþã de aproapele, înseamnã autodãruirea
ºi din punct de vedere biologic. personale ºi identitatea personalã chiar ºi autojertfirea întregului om în interiorul
Academia Pontificalã de ªtiinþe con- dacã i se transplanteazã o altã inimã, un alt aceluiaºi Trup mistic al lui Hristos. Acest
siderã cã moartea cerebralã este adevãra- ficat sau un alt plãmân. Sufletul este ºi în lucru exclude însã privirea trupului omului
tul criteriu al morþii, deoarece încetarea mânã, dar distrugându-se mâna nu se dis- ca pe un simplu mijloc de însãnãtoºire fi-
funcþiilor cardio-respiratorii mai mult de 4 truge ºi persoana. Sufletul este ºi în inimã, zicã a cuiva sau ca pe o magazie de organe
minute duce foarte rapid la moartea cere- dar în cursul operaþiilor pe cord oamenii de schimb.
bralã. Oamenii de ºtiinþã considerã cã în trãiesc având inima scoasã din trup (chiar Pr. Alexandru Stanciu
 Sfântul Nectarie
De obicei, când ne gândim la sfinþi, ne gândim la oameni
care au trãit acum multe sute de ani. Iatã însã cã pe data de 9
noiembrie sãrbãtorim un sfânt care a trãit în secolul XX.
Sfântul Nectarie s-a nãscut în 1846 în Silivria, care se aflã
astãzi pe teritoriul Turciei. Dupã ce a lucrat mai mulþi ani ca sã
îºi ajute familia sãracã, la 20 de ani a intrat în mãnãstire. Mai
târziu a studiat teologia ºi a fost chemat de Patriarhul Sofronie
la Alexandria, în Egipt, unde a fost fãcut episcop. Aici Sfântul
era foarte iubit de oameni, datoritã bunãtãþii ºi dragostei lui
pentru ceilalþi.
Sfinþii însã nu devin sfinþi fãrã greutãþi ºi ispite. Aºa s-a
întâmplat ºi cu Sfântul Nectarie. Unii oameni, pentru cã erau
invidioºi, au început sã împrãºtie despre el zvonuri care nu
erau adevãrate. Ajungând acestea ºi la urechile patriarhului,
Sfântul Nectarie a fost dat afarã din Alexandria.
Iubindu-l mai presus de orice pe Dumnezeu, Sfântul a
îndeplinit porunca pe care ne-a lãsat-o Hristos ºi i-a iertat pe
toþi cei care i-au fãcut rãu, rãspunzând la toate rãutãþile cu
dragoste ºi rugãciune pentru duºmanii lui.
Sfântul Nectarie s-a întors în Grecia, unde Dumnezeu a
rânduit sã fie predicator la diverse biserici, iar apoi directorul
unui seminar unde învãþau viitorii preoþi. A fost foarte iubit ºi
aici, pentru cã toþi vedeau ce mult Îl iubeºte pe Dumnezeu ºi
cât de bun este cu toþi oamenii.
Mai târziu, Sfântul Nectarie a întemeiat o mãnãstire de
cãlugãriþe pe insula Eghina, unde ºi-a petrecut ultimii ani din
viaþã. Pentru cã nu i-a urât pe duºmanii lui, deºi aceºtia i-au
fãcut mult rãu, ºi s-a rugat mereu pentru ei, iubindu-i pe toþi,
Dumnezeu i-a dat Sfântului Nectarie darul facerii de minuni.
Dupã moartea sa, în 1920, foarte mulþi bolnavi care mergeau
la mormântul lui au fost vindecaþi.
Sfântul Nectarie face multe minuni ºi astãzi. El are grijã
mai ales de copiii necãjiþi, însã rãspunde ºi îi ajutã pe toþi cei
care se roagã lui cu credinþã.

Mâini slujitoare Activitate practicã

Materiale necesare:
- activitate pentru copii - -o coalã de hârtie
Citiþi din Biblie din Faptele Apostolilor -foarfece
capitolul 9, versetele 36-43. Rãspundeþi -creion negru
apoi la urmãtoarele întrebãri: -creioane colorate
Cum se tâlcuieºte numele Pune palma în mijlocul foii, cu degetele
Tavita? desfãcute, deseneazã conturul ei ºi apoi decupea-
zã-l. Gândeºte-te cum ai putea fi de ajutor celorlalþi,
Ce ne spune fragmen- acasã, la ºcoalã sau la bisericã, în sãptãmâna care urmeazã.
tul despre Tavita? Scrie câte o idee pe fiecare deget, iar în mijlocul palmei scrie
Cum crezi cã îi putem îndemnul pe care l-am învãþat de la Tavita:
urma exemplul? Fã întotdeauna fapte bune ºi ajutã-i pe ceilalþi!
Paginã realizatã de Natalia Corlean
CMYK
 Sfinþii, prietenii noºtri 13
Sfântul Dimitrie Basarabov,
Necunoscut de oameni, cunoscut de Dumnezeu
Dacã cineva mã întreabã: “ce este un Sfântului Dimitrie cel Nou nu a fost una
sfânt?” - îi voi rãspunde simplu: “du-te ºi deosebitã. Cu siguranþã a fost deosebitã de
vezi!” Astãzi oamenii sunt tentaþi din ce în viaþa majoritãþii oamenilor de astãzi. În
ce mai mult sã creadã doar în ceea ce vãd. vreme ce noi alergãm dupã case mari ºi
Însãºi formaþia ºi educaþia generaþiilor luxoase, el îºi alegea drept adãpost o umilã
actuale este una pragmaticã, de tip “tomi- peºterã. În timp ce mulþi doresc sã ocupe
an” - “dacã nu voi pune degetul meu în un post de director, manager, sau un mic
semnul cuielor ºi dacã nu voi pune mâna ºef într-o firmã de prestigiu distrugându-ºi
mea în coasta Sa, nu voi crede”. Pentru liniºtea lui ºi a familiei pentru ambiþiile
foarte mulþi oameni, ºi mai tineri ºi mai în sale deºarte, Sfântul pãzea umil turma de
vârstã, sfinþii sunt eroi de poveste ai unei animale pe izlazul satului. În timp ce alþii
lumi trecute, care poate cã au existat vreo- cheltuiesc azi sume colosale de bani pen-
datã. Sau poate nu. Acelora care se îndo- tru a-ºi cumpãra haine de firmã, Sfântul
iesc de existenþa sfinþilor lui Dumnezeu le îmbrãca o rasã monahalã învechitã ºi roasã
fac invitaþia pentru ziua de 27 octombrie a de vreme. În timp ce unii oameni plãtesc
acestui an: mergeþi la Bucureºti pe Dealul bani grei pentru a-ºi face reclamã propriei
Mitropoliei ºi vedeþi cum îi cinsteºte persoane, pentru a fi cunoscuþi în reviste
Dumnezeu pe sfinþii Sãi pe care îi iubeºte. sau la televizor ºi lãudaþi apoi de oameni,
Veþi gãsi acolo cu sigu- Sfântul se retrãgea din mijlocul vâltorii
ranþã mii de oameni ca ºi acestei vieþi în mijlocul
voi, veniþi din toate col- pãdurii pentru a nu fi
þurile þãrii. Unii merg din cunoscut de nimeni, dar
curiozitate pentru a vedea pentru a avea liniºtea
moaºtele Sfântului Dimi- necesarã sã-l poatã cu-
trie cel Nou, alþii merg la noaºte cu adevãrat pe
Sfântul pentru a primi Dumnezeu.
binecuvântarea lui. Cert Concluzia? Toþi ace-
este cã Sfântul Dimitrie ia care îºi pierd sufletul
ne cheamã la el ca sã ne pentru a dobândi lumea
arate cã Dumnezeu îºi þi- aceasta, când vor muri,
ne promisiunea ºi îi rãs- vor muri de tot. Cei care
plãteºte cu darul sfinþeniei cautã însã Împãrãþia lui
pe cei care lasã grijile lu- Dumnezeu vii vor fi în
meºti ºi încearcã sã împli- veac. Dacã încã te mai
neascã cât mai mult din îndoieºti, convinge-te pe
voia Sa. Moaºtele Sfântului data de 27 octombrie, pe
Cine este Sfântul Di- Dimitrie Basarabov Dealul Mitropoliei. Sfân-
mitrie cel Nou? Nãscut la tul te aºteaptã sã-þi spu-
sud de Dunãre, în satul Basarabi, în vre- Un domn nã mai multe.
mea împãraþilor româno-bulgari ai veacu- al Þãrii Româ- Pr. Iosif Ciolan
lui al XIII-lea, Cuviosul Dimitrie Basa- neºti a con- Peºtera în care s-a nevoit
rabov era pãstor de vite. La un moment dat struit, în loca- Sf. Dimitrie, aflatã în Bulgaria
a îmbrãcat haina monahalã la un schit si- litatea Basarabi, o bise-
tuat într-o peºterã, nu departe de satul ricã peste moaºtele Sfân-
Basarabi. Aici petrecea în post, rugãciune, tului. În timpul rãz-
priveghere si ascultare. Dimitrie Basarabov boiului dintre ruºi ºi
a murit în peºterã, întins pe o lespede de pia- turci (1769-1774), pen-
trã, pe malul râului Lom. Gura peºterii a tru a nu fi prãdate, moaº-
fost astupatã de pietre, însã o ploaie puter- tele au fost aduse de
nicã a fãcut ca pietrele sã fie înlãturate, iar Hagi Dimitrie în Þara
moaºtele descoperite. Sfântul Dimitrie Româneascã ºi depuse
Basarabov i s-a arãtat în vis unei copile în Catedrala Mitropoli-
bolnave, spunându-i cã o va vindeca dacã tanã din Bucureºti, un-
pãrinþii îi vor scoate din apã trupul. Dupã de se aflã ºi astãzi.
ce au fost scoase din apã, moaºtele au fost Poate cã mulþi veþi
depuse în biserica satului. gândi acum cã viaþa

CMYK
 14 Sfinþii, prietenii noºtri
Sfinþii Mãrturisitori ardeleni, pildã de statornicie în credinþã
Oricine va mãrturisi pentru Mine înaintea oamenilor ºi Fiul Omului va mãrturisi pentru el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
Iar cel ce se va lepãda de Mine înaintea oamenilor, lepãdat va fi înaintea îngerilor lui Dumnezeu. (Luca 12, 8-9)
Biserica Ortodoxã Românã prãznuieºte în luna octombrie, ziua a douãzeci vacovici, Sofronie se va retrage la
ºi una, pe Sfinþii Cuvioºi Mãrturisitori Visarion ºi Sofronie, Sfântul Mucenic Mãnãstirea Argeºului unde se va sãvârºi în
Oprea, Sfinþii Preoþi Mãrturisitori Moise Mãcinic din Sibiel ºi Ioan din Galeº. pace.
Apãrãtori ai dreptei credinþe în Ardealul secolului al XVIII-lea, marcat de SFINÞII PREOÞI MÃRTURISI-
frãmântãri religioase datorate prozelitismului catolic, aceºti sfinþi au fost ca- TORI IOAN DIN GALEª ºi MOISE
nonizaþi de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1955, sub pãs- MÃCINIC DIN SIBIEL. Din rândul pre-
torirea vrednicului de pomenire Patriarh Iustinian. oþilor ortodocºi români din Transilvania
s-au remarcat ºi Moise Mã-
CUVIOSUL VISARION cinic din Sibiel ºi Ioan din
SARAI. Cuviosul pãrinte Visa- Galeº. Primul a fost delegat
rion s-a nãscut într-o familie de de credincioºii ortodocºi din
pãrinþi ortodocºi din Bosnia, în Fãgãraº, Sibiu, Sebeº ºi
anul 1714, primind numele de Orãºtie sã prezinte împãrãte-
botez Nicolae. Tuns în monahism sei Maria Tereza doleanþele
la vârsta de 18 ani la mãnãstirea românilor transilvãneni. Preo-
Sfântul Sava de lângã Ierusalim, tul Ioan din Galeº a pãtimit în
merge la locurile sfinte spre a închisorile din Sibiu, Deva ºi
vieþui în rugãciune ºi meditaþie. Graz (Austria). Ambii au do-
În aceastã perioadã, în Tran- bândit cununa muceniciei în
silvania, intratã sub jugul unei noi temniþa de la Kufstein.
stãpâniri, catolicã de aceastã datã, SF. MUCENIC OPREA.
românii ortodocºi treceau prin Unul dintre mirenii care au
mari greutãþi. Autoritãþile habs- luptat pentru apãrarea credin-
burgice, pentru a întãri statul ca- þei ortodoxe a fost evlaviosul
tolic, ºi-au propus sã înmulþeascã Oprea din Sãliºtea Sibiului. În
numãrul catolicilor prin trecerea urma memoriilor înaintate
românilor la greco-catolicism. împãrãtesei Maria Tereza la
În acest context istoric, cãlãuzit de pe credincioºi sã nu se îndepãrteze de Viena în anii 1748 ºi 1752, este arestat,
Duhul Sfânt ºi cu acordul patriarhului sârb credinþa dreptmãritoare, sã alunge preoþii pãtimind muceniceºte alãturi de preoþii
de la Carlovitz, cãlugãrul Visarion Sarai greco-catolici ºi sã declare cã vor sã stea Moise Mãcinic ºi Ioan din Galeº. Mu-
vine în Þara Ardealului pentru a apãra sub porunca Bisericii din Ierusalim. cenicul Oprea a dat în faþa slujitorilor
Biserica pe care a iubit-o ºi a mãrturisit-o Arestat în mai multe rânduri de cãtre împãrãtesei o pildã vrednicã sã o reþinem:
ºi pentru a-i întãri pe credincioºii orto- autoritãþi, întemniþat la Bobâlna ºi Abrud, Dacã împãrãteasa îmi doreºte avutul, îi
docºi. Pe unde trecea, el aprindea în su- este eliberat în chip miraculos. Convoacã dau moºtenirea pãrinþilor mei, dacã
fletele oamenilor râvna ºi dorinþa de sta- adunãri de preoþi ºi credincioºi, întocmind doreºte haina de pe mine, i-o dau, dacã
tornicie în credinþa ortodoxã. Se spune cã memorii cãtre împãrãteasa Maria Tereza ºi doreºte mâinile mele sã lucreze pentru
trãia o viaþã de asprã înfrânare, hrãnin- guvernul Transilvaniei, prin care cerea dânsa, i le dau. Dar am un singur suflet pe
du-se numai cu mâncare slabã de legume. episcop ortodox, restituirea bisericilor ºi care nu pot sã i-l dau, pentru cã e al lui
În timp ce se îndrepta spre Sibiu, Cu- eliberarea celor ce pãtimeau pentru stator- Dumnezeu.
viosul Visarion e arestat ºi apoi întemniþat nicia în credinþa ortodoxã. Ajutat de cola-
în temuta închisoare Kufstein din munþii boratorii sãi apropiaþi, printre care se nu- Praznicul sfinþilor mãrturisitori arde-
tirolezi unde, dupã grele suferinþe, dobân- mãrau ºi cãlugãrii de la schiturile ºi mã- leni e aidoma unei preafrumoase icoane,
deºte cununa vieþii veºnice. nãstirile fãgãrãºene, unde Sfântul Sofronie pe care Biserica noastrã ne-o pune înainte
CUVIOSUL SOFRONIE DE LA a poposit pentru o perioadã, a început o acum, când poporul nostru are nevoie mai
CIOARA. Misiunea sa în Ardeal este acþiune energicã de reorganizare a Bise- mult ca oricând de pilde, are nevoie mai
continuatã de Sfântul Sofronie. Originar ricii Ortodoxe. mult ca oricând de îndemn ºi de urmare a
din satul Cioara, de lângã Sebeº, judeþul În 14 februarie 1761, Sfântul Sofronie lui Hristos.
Alba, se cãlugãreºte la una din mãnãstirile a þinut Marele sobor din cetatea Bãlgra- Cu adevãrat ei s-au îmbrãcat cu toate
din Þara Româneascã. În anul 1756 se dului (Alba Iulia), ale cãrui hotãrâri, redac- armele lui Dumnezeu, având mijlocul
reîntoarce în satul natal. Râvna sa pust- tate în 19 puncte ce cuprindeau doleanþele încins cu adevãrul ºi platoºa dreptãþii,
niceascã l-a determinat sã ridice un schit în românilor ortodocºi din Ardeal, au fost încãlþaþi fiind pentru Evanghelia pãcii, în
mijlocul codrului, adunând în jurul sãu înaintate guvernului. Miºcarea sa poate fi toate luând pavãza credinþei, coiful mân-
câþiva ucenici. Fiindu-i distrus schitul din consideratã o biruinþã deplinã a Ortodoxiei tuirii ºi sabia Duhului care este cuvântul
porunca autoritãþilor habsburgice, strãbate în Transilvania. Dupã numirea episcopului lui Dumnezeu. (Efeseni 6, 13-17)
þinutul Sebeºului ºi al Albei îndemnându-i ortodox al Ardealului, Dionisie No- Aurel Dragne

Cu Dumnezeu în casã
Suntem de multe ori obiºnuiþi sã îi
acordãm lui Dumnezeu un “spaþiu” sepa-
rat. Ne întâlnim cu El la Sfânta Liturghie,
la slujbe, atunci când ne rugãm… (deºi ºi
în aceste clipe gândul zboarã adesea la
altele). În rest suntem ocupaþi cu treburile
zilnice. Ne mai aducem aminte de El din
când în când, când avem nevoie de ajutor,
ºi atunci zicem repede: “Doamne ajutã!”
Dumnezeu este însã mereu cu noi ºi
în noi, numai cã noi Îl ignorãm. “Iatã, Eu
stau la uºã ºi bat”, ne spune Mântuitorul.
Sã ne gândim la acest lucru, cã în perma-
nenþã la uºa inimii noastre se aflã Hristos,
Care vrea sã intre. ªi atunci vom fi mai
conºtienþi de prezenþa Lui permanentã, de
darurile pe care El ni le dã atunci când Îl
invocãm: rãbdare, pace, bucurie… (ªi ci-
ne nu are nevoie de ele în aceastã lume
atât de agitatã?) Sã ne încredinþãm mereu
lui Dumnezeu, raportându-ne mereu la El,
chemându-L mereu prin rugãciuni simple,
scurte, ca “Doamne, miluieºte!”, “Doam-
ne, ajutã-ne”, “Doamne, iartã-mã!”, “Doam-
ne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,
miluieºte-mã pe mine, pãcãtosul/pãcãtoa-
sa!”, ºi orice altceva ne vine sã îi spunem lui
Dumnezeu Care e prezent în fiecare clipã.
Prin rubrica pe care o inaugurãm în
acest numãr, “Cu Dumnezeu în casã”,
încercãm sã vã prezentãm un mod de
viaþã care Îl pune pe Dumnezeu mai pre-
sus de toate. Pentru cã El este Cel care ne
oferã hrana zilnicã, Care creºte ºi ne oferã
cu multã iubire roadele pãmântului, Care
ne dã dragoste când gãtim (ºi ce gustoasã
e mâncarea gãtitã cu dragoste!), Care ne
þine în viaþã ºi ne dã putere sã trecem peste
toate rãutãþile zilei. El este mereu cu noi,
chiar ºi în treburile gospodãreºti, aºa cã
Tort de mere
Orice prãjiturã are farmecul ei special ºi
încântã atât prin frumuseþea exterioarã cât ºi
prin gustul delicat. Însã atunci când un tort
îºi face intrarea pe masa frumos pregãtitã
înseamnã cã este zi de sãrbãtoare, sau
oricum o ocazie specialã, care este încu-
nunatã cu o dulceaþã regalã, aºa cum spunea
cineva: “Tortul este regal, tocmai pentru cã
este impunãtor”.
ªi pentru cã mãrul
este fructul vitaminei ºi
al tinereþii, iatã o reþetã
de tort de mere, foarte
uºor de pregãtit ºi în-
tr-un timp relativ scurt.
Ingrediente: Pen-
tru blat: 5 ouã, 5 linguri
de zahãr, 5 linguri de
fãinã, 1 praf de copt
Cu Dumnezeu în casã 15
Vegeta de casã
Dumnezeu ne-a lãsat în naturã toate sub-
sã-L primim cu bucurie, în gând ºi într-o stanþele de care avem nevoie pentru a ne pãstra
casã curatã, unde putem amenaja locuri sãnãtatea sau pentru a vindeca anumite boli.
care sã invoce prezenþa Lui. Conteazã însã foarte mult proporþia în care aces-
În acelaºi timp aceastã rubricã este ºi te substanþe (vitamine, minerale etc) se regãsesc
o pledoarie de întoarcere la tot ce este na- în hranã noastrã zilnicã. Pentru perioada puþin
tural ºi oferit de Dumnezeu, de la mâncare mai criticã (cea a anotimpului rece) este imperios
pânã la haine sau detergenþii pe care îi necesar sã pregãtim în casã conserve.
folosim, pentru cã experienþa ne aratã cã Cea mai veche ºi mai eficientã metodã de con-
îndepãrtarea de la cele pe care ni le oferã servare a fructelor ºi legumelor este uscarea (des-
Domnul duce la pierderea sãnãtãþii ºi dis- hidratarea) lor. În felul acesta se pãstreazã iarnã
trugerea acestui univers minunat pe care plantele medicinale, ierburile parfumate, fructele
l-am primit drept casã ºi pentru care noi (mere, pere, prune, struguri) ºi chiar legumele. Se
suntem responsabili. De aceea vom încer- pot usca legume întregi, feliate, sau sub formã de
ca sã oferim informaþii despre alimentele pulbere, alcãtuind un condiment de tip “Vegeta”.
pe care le consumãm, reþete cât mai lipsite Am pregãtit Vegeta dupã reþeta urmãtoare:
de componentele numite E-uri, care ne -1 kg morcovi - 1 kg ardei capia
intoxicã organismul, dar ºi “secrete” - 1 kg þelinã (rãdãcinã) - 1 linguriþã zahãr
despre plante sau grãdinãrit. - 1 kg ceapã - 1 lingurã sare
Pentru a reuºi acest lucru, vã chemãm - 6 legãturi pãtrunjel
ºi pe dumneavoastrã în ajutor, pentru cã
nimeni nu le ºtie pe toate, ºi datori suntem Morcovii ºi þelina se curãþã, se spãla ºi dau pe
sã ne sprijinim unii pe alþii. Dacã aveþi rãzãtoare. Ceapa ºi ardeiul capia se taie feliuþe,
deci gânduri pe aceastã temã, reþete cât mai respectiv solziºori. Se amestecã toate ºi se aºeazã
naturale, idei despre îngrijirea plantelor într-o tavã la uscat, ca ºi frunzele de pãtrunjel.
sau remedii naturiste, aºteptãm cu bucurie Uscarea se poate face la aer curat, ferit de soare,
sã ni le împãrtãºiþi tuturor, trimiþându-le sau în cuptorul de la aragaz, cu focul dat la minim
pe adresa redacþiei, prin poºtã sau email, ºi cu uºa cuptorului deschisã. Când sunt bine
sau chiar aducându-le la sediul nostru, uscate, frunzele se fãrâmiþeazã între palme, iar
pentru cã “dar din dar se face rai”. celelalte legume
ªi iatã cã în acest numãr vã prezentãm se dau prin râº-
deja douã reþete oferite de cititoarele noas- niþa de cafea sau
tre, una de vegeta de casã, o alternativã râºniþa mixeru-
binecuvântatã la vegeta din comerþ, care con- lui. Se amestecã
þine mulþi aditivi cancerigeni ºi este extrem cu zahãrul ºi sa-
de periculoasã, ºi un desert delicios, cu rea ºi se depozi-
care sã îi bucuraþi pe toþi ai casei ºi sã le teazã în borcane
oferiþi un “dulce” în care ºtiþi ce aþi pus. bine închise. Prin
ªi nu uitaþi, aºteptãm sã ne împãrtãºiþi mixare legumele
din experienþa dumneavoastrã! se transformã în-
Natalia Corlean tr-o pulbere finã, care se dizolvã în mâncare.
Are un aspect plãcut, un miros puternic de le-
Pentru umpluturã: 1 kg de mere
gume coapte ºi dã mâncãrii o culoare frumoasã da-
Pentru ornat: 500-750 ml friºcã (în func- toritã betacarotenului. O adevãratã binecuvântare!
þie de preferinþã), cacao sau cappucino Reþetã oferitã de doamna Nicoleta Cintar
Mod de preparare: Merele spãlate din Craiova
ºi curãþate de coajã se taie în jumãtate ºi
apoi se scot cu grijã sâmburii ºi cãsuþele se pregãteºte aluatul. Albuºurile de ou se bat
acestora, în aºa fel încât jumãtatea de mãr sã spumã (pânã când aceasta stã cui) apoi se
nu se crape. adaugã rând pe rând câte o lingurã de zahãr
Dupã pregãtirea merelor, acestea se (între lingurile de zahãr adãugate, spuma tre-
aºeazã în forma de tort, sau într-o oalã care buie sã fie bãtutã la vitezã maximã), apoi
imitã forma de tort, în rând pe rând câte o lingurã de fãinã, în cele
care se pune hârtie pen- din urmã se pun ºi gãlbenuºurile ºi apoi se
tru copt care sã acopere adaugã praful de copt.
în totalitate partea inte- Se adaugã peste merele caramelizate ºi
rioarã a formei. se dã la cuptor timp de 30 - 35 de minute, la
Când merele sunt foc potrivit.
aºezate se tapeteazã cu Se scoate blatul pe o farfurie, iar dupã ce
zahãr ºi apoi se dau la s-a rãcit se orneazã cu friºcã ºi, dupã prefe-
cuptor pentru 10 min. rinþã, se presarã puþinã cacao sau cappucino.
Pânã când merele se Reþetã oferitã de doamna preoteasã
vor carameliza la cuptor Mihaela Bîlbã, din Toderiþa
 16 Trecut ºi prezent
Biserica „Sf. Nicolae“ din Dejani
În pelerinajul nostru virtual, care are ca obiectiv bisericile din zona noastrã, am ajuns ºi la Dejani.
Despre istoria satului, dar ºi a întregii Þãri a Fãgãraºului în perioada apariþiei greco-catolicismului, ne po-
vesteºte pãrintele paroh (din 2001) Valentin Funieru, înzestrat, pe lângã altele, cu un deosebit talent literar.
Un secol tragic
Pânã în a doua jumãtate a sec. al XVIII-lea,
în debutul cãruia Principatul Transilvaniei
a trecut în stãpânirea Imperiului Habsbur-
gic catolic, românii ardeleni din Dejani au
fost, ca toþi românii, creºtini ortodocºi. Nici
nu putea fi vorba de altã lege atâta timp cât
prin tradiþie Þara Fãgãraºului a aparþinut
Munteniei, nenumãrate sate fiind proprie-
tatea domnilor munteni ºi a urmaºilor lor.
Acþiunile prozelitiste calvine printre ro-
mânii ortodocºi, patronate de cãtre cârmui-
torii maghiari ai Ardealului, dãduserã greº.
Românii au rãmas ce-au fost, ortodocºi. Zo-
rii lui 1700 venirã însã cu un alt val de pri-
goane religioase, de astã datã opera noilor stã-
pâni, austriecii catolici. Atragerea prin orice
metode a românilor ortodocºi la unirea cu
Biserica Romei urmãrea creºterea rolului
politic al ,,statului catolic ardelean''. Aºadar,
trebuia mãrit la maximum numãrul catoli-
cilor ºi aceasta pe seama românilor ortodocºi
care trebuiau siliþi sã-ºi lepede credinþa.
Un veac ºi jumãtate de
greco-catolicism
Înfiinþarea Regimentului grãniceresc al
districtului Fãgãraº, în 1765, a însemnat mili-
tarizarea a 13 sate submontane, printre care
ºi Dejaniul. Pe de o parte persecuþiile, pe de
altã parte favorurile militare tentante, au fost
puternicele stimulente pentru ca mulþi sã aban-
doneze ortodoxia ºi sã îmbrãþiºeze greco-ca-
tolicismul. În cele din urmã, tunurile genera-
lului Bukow, armonizate cu persecuþia eco-
nomico-confesionalã austriacã, cu ºantajul
violent practicat de cãtre autoritãþile grãnice-
reºti, cu apostazia diplomaticã ºi oportunis-
mul materialist al unei pãrþi a clerului orto-
dox care a trecut la uniaþie din dorinþa de a
avea ºi el scutiri de dãri ºi titluri nobiliare,
i-au ,,convins” pe dejenari sã-ºi lase vrând-ne-
vrând legea ortodoxã, devenind greco-catolici.
Dar cum nebãnuite sunt cãile Domnu-
lui, iar roata istoriei se întoarce: în 1948, în
urma unui proces similar celui din secolul
al XVIII-lea, dar orientat în sens invers, ºi stabiliþi în SUA au înzestrat biserica cu un toare care-o fac vizibilã din depãrtare.
al cãrui actor principal a fost de astã datã ceas de turn de fabricaþie germanã marca
Str. A. Mureºanu
nr. 2. Tel. 211790 (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Irina Constantinescu, Laura Ciolan
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan Corlean (Bucium), Pr. Adrian Magda
Redactor ºef: Natalia Corlean
Corecturã: Amalia Rãibuleþ
Tiparul: SC GRAMM SRL
CMYK
proaspãta putere bolºevicã
instalatã la cârma Româ-
niei, satul revine în bloc,
fãrã prea mari convulsii ºi
problematizãri, la vechea
credinþã ortodoxã pe care o
abandonase silit la sfârºitul
secolului al XVIII-lea.
Bisericile din
Dejani
Recensãmântul din
1761 noteazã în Dejani
existenþa unui preot or- Rudolf Thondel, fiind ºi
todox cu 73 de familii astãzi în stare de perfectã
de credincioºi ºi a 3 funcþionare.
preoþi uniþi fãrã niciun Între 1965-1966 s-a
credincios. Cu toate a- pictat interiorul bisericii
cestea, în acelaºi an bi- sub conducerea pictorului
serica satului a fost de- bucureºtean Constantin
claratã unitã de cãtre co- ªelariu, lucrare efectuatã
misia aulicã, deºi nu exis- Pr. Valentin în timpul pãstoririi preotu-
ta nici un credincios Funieru lui Atanasie Botu.
greco-catolic. Aceastã Astãzi, biserica din Dejani are un
veche bisericã, pomenitã în mai multe rân-
acoperiº nou, lucrat cu mãiestrie de cãtre o
duri, se pare cã a fost aºezatã în cimitirul
ceatã de meºteri bucovineni conduºi de
numit ,,Coconu”. A fost dãrâmatã în 1817,Viorel Blãnar în vara lui 2006. Costurile au
iar în 1818 a fost ridicatã alta, în curtea
fost suportate de cãtre credincioºii din
actualei ºcoli, cu hramul ,,Bunavestire”.Dejani, ajutaþi ºi de cei aflaþi peste hotare,
Între anii 1905 ºi 1907, în vremea pãs-
neimpunându-se nicio taxã, ci fiecare con-
toririi preotului Nicolae Recean, cu maritribuind pe mãsura credinþei ºi a posibili-
eforturi s-a ridicat actuala bisericã, constru-
tãþilor bãneºti.
itã în stil de navã, cu ziduri viguroase din Tot în 2006, în toamnã, s-a finalizat repa-
cãrãmidã, având un turn cu ceas. Biserica,
rarea zidului exterior, a soclului ºi zugrã-
impunãtoare la înfãþiºare, a fost ridicatã sub
virea bisericii în vopsea lavabilã de exteri-
supravegherea meºterului ªtefan Naghi dinor. A fost înlocuitã total instalaþia electricã,
Racoºul de Jos, mâna de lucru ºi procurarea
s-au reparat podurile turnului ºi ceasul. În
materialelor de construcþie aparþinând cre-
2008, tot cu ajutorul financiar acordat de
dincioºilor. A primit hramul ,,Sf. Nicolae”
cãtre C.J. Braºov, au fost înlocuite ºi feres-
trele, ajunse în timp foarte deteriorate.
ºi a fost sfinþitã la 6 decembrie 1907. Este
aºezatã la mijlocul strãzii principale a Deja-Astfel, la 100 de ani de la edificare, bi-
serica cea mare din drum a îmbrãcat straie
niului, primind astfel ºi prin poziþie locul
noi, de praznic, revenind la viaþã prin mila
firesc pe care trebuie sã-l ocupe biserica în
cadrul comunitãþii sãteºti. Domnului ºi râvna iubitorilor de sfântã fru-
museþe, strãlucind ziua în lumina amiezii,
Straie noi iar noaptea, descoperindu-se maiestuos,
În 1908, românii originari din Dejani ºi luminatã feeric de douã puternice proiec-
Pr. paroh Valentin Funieru
Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã Colaboratori: Amalia Rãibuleþ,
Pr. Iosif Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Tehnoredactor: Natalia Corlean
(Victoria), Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dvs.
Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos), la adresa redacþiei sau pe e-mail la
Pr. Cãtãlin Teulea (Recea) apostolatfagaras@yahoo.com