Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Cap IV-Sistemul geomorfologic roman

Cap IV-Sistemul geomorfologic roman

Ratings: (0)|Views: 73|Likes:
Published by fasolăi

More info:

Published by: fasolăi on Oct 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/27/2011

pdf

text

original

 
 
50 Capitolul IV
SISTEMUL GEOMORFOLOGIC AL TERITORIULUIROMÂNIEI(Domeniul Carpato-danubiano-pontic)
 Elementele morfostructurale ale spa
ţ
iului românesc sunt conexate într-un sistemgeomorfologic, ce a fost numit, în structura sa geografic
ă
general
ă
,
 Domeniul carpato-danubiano-pontic
. El s-a n
ă
scut din procesul ciocnirii câtorva micropl
ă
ci terestre, care s-auechilibrat prin centrarea lor pe microplaca transilvan
ă
 
ş
i
na
 ş
terea Coroanei carpatice
.Sub comanda în
ă
l
ţă
rilor carpatice s-a n
ă
scut apoi
o serie de alte trepte de relief concentrice
, având la mijloc
 Depresiunea Transilvaniei
. A ap
ă
rut astfel
 structuraconcentric
ă 
a Domeniului
, ale c
ă
rei extremit
ăţ
i sunt marcate de cercul de v
ă
i al Tisei,Dun
ă
rii
ş
i Nistrului.
ş
iile concentrice sunt îns
ă
st
ă
 b
ă
tute, ca
ş
i inelul carpatic, de
aliniamentetectono-morfologice radiale
, care diferen
ţ
iaz
ă
fiecare treapt
ă
în segmente
ş
i subsegmente.Se realizeaz
ă
, pe total, o
 structur 
ă 
radial-concentric
ă 
. Ea impune func
ţ
iuni economico-sociale specifice, care au avut
ş
i au importan
ţă
hot
ă
râtoare în ceea ce prive
ş
te raportuldintre teritoriu
ş
i popor sau dintre geosistem
ş
i sociosistem.
Câteva probleme generale
Pentru în
ţ
elegerea unit
ăţ
ii
ş
i func
ţ
ionalit
ăţ
ilor socio-economice ale geosistemuluiCarpato-danubiano-pontic, ca
ş
i pentru în
ţ
elegerea rolului jucat de acest sistem înunitatea
ş
i permanen
ţ
a poporului român, închegat pe acest teritoriu, este nevoie s
ă
 cunoa
ş
tem, mai întâi,
 sistemul de baz 
ă 
al mediului geografic – relieful 
sau sistemulgeomorfologic.Totodat
ă
, una dintre preocup
ă
rile actuale ale geomorfologiei regionale este, sautrebuie s
ă
devin
ă
,
descifrarea structurilor regional-continentale
 
ş
i a mecanismelor lor deformare. În aceast
ă
direc
ţ
ie, un sprijin real îl ofer 
ă
teoria tectonicii pl
ă
cilor 
ş
i teoriasistemelor. Încerc
ă
m, o asemenea descifrare pentru teritoriul României, teritoriu carecoincide în mare cu o unitate regional-european
ă
de tip
 sistem geografic complex, Domeniul Carpato-danubiano-pontic
. Pl
ă
cile terestre, spa
ţ
ii mai restrânse din teritoriullor, sau teritoriile dintre pl
ă
ci se reorganizeaz
ă
periodic în cadrul unor mari
ciclurievolutive geodinamice
. Rezult
ă
, ca urmare, noi structuri, locale sau mai generale, alescoar 
ţ
ei. Ca reflex, la suprafa
ţă
 
 se încheag 
ă 
noi morfostructuri
 ş
i noi unit 
ăţ 
i de relief 
,grupate în
noi domenii geomorfologice
. Desigur, în structura
ş
i conturarea, pe timpîndelungat, a reliefurilor, intervin în plus
ş
i
 procese externe
, îndeosebi eroziunea,acumularea, sedimentarea
ş
.a. Aceste ultime procese mascheaz
ă
, prin uniformitateadepunerilor, scheletul structurilor scoar 
ţ
ei. În locul unor limite nete
apar tranzi
 ţ 
ii
,reliefurile primare impuse de structurile de baz
ă
sunt modificate, inversate, obligate dec
ă
tre eroziunea regresiv
ă
s
ă
se retrag
ă
pe alte aliniamente etc. Ca urmare, leg
ă
turile dintrestructura crustal
ă
, de baz
ă
, a unui domeniu
ş
i structura actual
ă
a elementelor salegeomorfologice
ş
i, mai ales, unitatea lor func
ţ
ional-sistemic
ă
pot fi puse în eviden
ţă
 numai prin studiu.
Split by PDF Splitter
 
 
51
Exist
ă
mai multe
c
ă 
i sau metode
de a eviden
ţ
ia legarea în sistem a unor elementesau regiuni geomorfologice, delimitarea sistemului
ş
i func
ţ
ionalit
ăţ
ile sale. Una dintreacestea,
ş
i poate cea mai sigur 
ă
, cuprinde
urm
ă 
rirea evolu
 ţ 
iei paleomorfologice
a fiec
ă
ruielement (regiune), compararea cauzal
ă
cu cele vecine, precum
ş
i depistarea unor 
aliniamente
(de tipuri de relief, sau de unit
ăţ
i)
 semnificative pentru în
 ţ 
elegerea structurii
.Înc
ă
un aspect general, aplicabil din plin teritoriului României.
Cele mai complexe sisteme
, ca relief, dar 
ş
i geografice în general,
 se realizeaz 
ă 
la contactul dintre pl 
ă 
ci
, maiales unde în joc intr 
ă
 
ş
i micropl
ă
ci. Cu cât num
ă
rul micropl
ă
cilor care se intercondi
ţ
ioneaz
ă
  pe un anume spa
ţ
iu este mai mare, cu atât sistemul sau sistemele teritoriale formatedeasupra lor devin mai complexe; aici apar mai multe tipuri de structuri locale, circuitele dematerie
ş
i energie (interne
ş
i externe) devin mai complicate, sistemele sunt mai mari
ş
i maicomplexe, se organizeaz
ă
mai încet, dar devin în timp mai stabile.
Cadrul paleomorfologic global al sistemului geomorfologic românesc
Teritoriul României se suprapune în mare cu un sistem geomorfologic european,ca treapt
ă
taxonomic
ă
, între „continent”
ş
i „regiune”, respectiv „domeniulgeomorfologic”. Este
 Domeniul Carpato-danubiano-pontic
, denumit astfel dup
ă
unelelimite, dar mai ales dup
ă
trei elemente geografice ce-i sunt caracteristice
ş
i care au, larândul lor, o importan
ţă
european
ă
. El s-a n
ă
scut în timpul
ciclului orogenetic alpin
, odat
ă
cu deschiderea
ş
i formarea Oceanului Atlantic
ş
i cu închiderea geosinclinaluluiM
ă
rii Tethys, începând de acum circa 150 milioane de ani. Istoria sa îns
ă
are, ca momentde pornire, desp
ă
ţ
irea pl
ă
cii Africane de cea Euro-asiatic
ă
, care duce la apari
ţ
ia
ă 
riiTethys
, în urm
ă
cu circa 180-200 milioane de ani. Atunci, din marginile labile ale celor dou
ă
pl
ă
ci, s-au rupt buc
ăţ
i, devenite
micropl 
ă 
ci
, pozi
ţ
ionate în sau lâng
ă
marelegeosinclinal. Între ele a ap
ă
rut scoar 
ţ
a de tip oceanic, respectiv fose locale geosinclinalecare au determinat acumularea de sedimente. Acest fenomen, cu micropl
ă
ci, a fostspecific pentru sectorul mediteranean
ş
i în special pentru nordul s
ă
u, carpatic.Dup
ă
un maximum de l
ă
rgire, geosinclinalul începe s
ă
se transforme în
orogen
.Este timpul când se deschide Atlanticul. Placa African
ă
avanseaz
ă
, de data aceasta, sprecea Euro-asiatic
ă
 
ş
i vice-versa. Micropl
ă
cile sunt obligate s
ă
se apropie unele de altele prin restrângerea scoar 
ţ
ei de tip oceanic dintre ele, având ca rezultat topirea sau/
ş
isubduc
ţ
ia scoar 
ţ
ei bazaltice
ş
i cutarea sedimentelor suprapuse.
Geneza elementelor
ş
i structura domeniului
A.
Geneza
 Teritoriul României a fost construit prin aportul a patru micropl
ă
ci (
Transilvan
ă 
 , Panonic
ă 
 , Moesic
ă 
 , a M 
ă 
rii Negre
)
ş
i a pl
ă
cii
 Euroasiatice
. Ele au ajuns în pozi
ţ
ia de azivenind din direc
ţ
ii diferite (fig. 6), ciocnindu-se între ele
ş
i realizând, fiecare cuplu, câteun sector muntos. Aceste sectoare s-au unit, în timp, în jurul micropl
ă
cii transilv
ă
nene, prins
ă
la mijloc,
ş
i au format
Cercul carpatic românesc
. Cu aceasta, apare elementul de baz
ă
sau
nucleul structural al viitorului domeniu geomorfologic
.Sedimentele carpatice, restrânse spa
ţ
ial prin cut
ă
ri
ş
i înc
ă
lec
ă
ri (împreun
ă
cu blocurile cristalino-hercinice rezultate din fragmentarea marginilor labile ale pl
ă
cilor),s-au îngro
ş
at spre astenosfer 
ă
, formând „r 
ă
d
ă
cina” mun
ţ
ilor, dar 
ş
i în sus, sub form
ă
de
ş
ir sau lan
ţ
montan. Dislocarea de materie din astenosfer 
ă
, pe aceste locuri, a declan
ş
atreac
ţ
ii noi fa
ţă
de regiunile vecine, adic
ă
fa
ţă
de micropl
ă
cile
ş
i placa Est-european
ă
.Acestea au suferit coborâri
ş
i noi fractur 
ă
ri în fa
ţ
a Carpa
ţ
ilor în ridicare. Micropl
ă
cile sau
anumite p
ă
r
ţ
i din acestea
ş
i din placa Est-european
ă
au început o nou
ă
evolu
ţ
ie,dependent
ă
de cea a Carpa
ţ
ilor
în formare. Rând pe rând, sau concomitent,
apar 
 ş
icelelalte elemente structurale
ale Domeniului carpato-danubiano-pontic. Este vorba deDepresiunea Transilvaniei, podi
ş
urile, Subcarpa
ţ
ii, Dealurile Vestice
ş
i câmpiile.
Split by PDF Splitter
 
 
52
 
   F   i  g .   6
  –   S   t  r  u  c   t  u  r  a   î  n  p   l
        ă
  c   i  a   t  e  r   i   t  o  r   i  u   l  u   i   R  o  m   â  n   i  e   i  :   1  –   P   l  a  c  a   E  u  r  o  -  a  s   i  a   t   i  c
        ă
  ;   2  –   M   i  c  r  o  p   l  a  c  a   T  r  a  n  s   i   l  v
        ă
  n  e  a  n
        ă
  ;   3  –   M   i  c  r  o  p   l  a  c  a   P  a  n  o  n   i  c
        ă
    (   i  n   t  e  r  a   l  p   i  n
        ă
   )  ;   4  –   M   i  c  r  o  p   l  a  c  a   M  o  e  s   i  c
        ă
  ;   5  –   M   i  c  r  o  p   l  a  c  a   M
        ă
  r   i   i   N  e  g  r  e .   S
        ă
  g  e
       ţ
   i   l  e   i  n   d   i  c
        ă
   s  e  n  s  u   l   d  e  p   l  a  s
        ă
  r   i   i  m   i  c  r  o  p   l
        ă
  c   i   l  o  r
 
Split by PDF Splitter

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->