Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Pescuim Pentru Altii Sau II Invatam Sa Pescuiasca de Stefan Alexandrescu DISCERNE

Pescuim Pentru Altii Sau II Invatam Sa Pescuiasca de Stefan Alexandrescu DISCERNE

Ratings: (0)|Views: 12|Likes:
Published by analyticvision
Dezvoltare personala de Stefan Alexandrescu
Dezvoltare personala de Stefan Alexandrescu

More info:

Published by: analyticvision on Oct 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/20/2012

pdf

text

original

 
Publicat pe 5 iunie 2011 lahttp://discerne.wordpress.com/2011/06/05/pescuim-pentru-altii-sau-ii-invatam-sa-pescuiasca-de-stefan-alexandrescu/ Clientul are nevoie să fie conştient de faptul că rezultatele muncii consultantuluiţin de măsura în care clientul depune efortul de a folosi acele lucruri pe care i le-a oferitclientul. Clientul are nevoie să fie responsabilizat.A-i da unui om un peşte înseamnă, să zicem, să fac rost cu resursele mele de peştele ăla (să zicem 15 minute), pe când a-l învăţa să pescuiască înseamnă să zicem 10ore repartizate pe o anumită perioadă.Acel om va învăţa să pescuiască şi nu va mai avea nevoie de resursele mele pentrua face rost de peşte. Dacă eu cheltui în fiecare zi 15 minute pentru a-i oferi peşte, în 40de zile se vor fi făcut 10 ore şi omul respectiv va rămâne cu necesitatea. Asta înseamnăsă cheltuieşti. A-l învăţa pe om să pescuiască este o
investiţie.
Iar dacă îl pun să plătească pentru acea investiţie (de exemplu să-mi aducă un pte pe zi), îl responsabilizez pentru acţiunea respectişi îi deleg lui toatăresponsabilitatea, eu păstrându-mi răspunderea de a-l fi învăţat corect. Cel pe care îlînvăţ să pescuiască are responsabilitatea pentru ceea ce face, dar dacă eu am intervenit peste faptul că el nu avea nevoie să pescuiască atunci, ci avea nevoie să înveţe aceaslecţie în alt fel, pe de-o parte, această descoperire nu-i mai aparţine şi îi creează odependenţă de mine. Asta înseamnă să respecţi dreptul fiecăruia la alegerile sale. Dinacest motiv, fiecare om face întotdeauna cea mai bună alegere, pe harta pe care o are ladispoziţie. Harta este reprezentarea mentală a realităţii observabile exterior. Un motivdominant pentru care unii oameni se acuză pentru greşelile făcute în alegerile luate estecă nu au avut o hartă suficient de mare.În momentul în care spui o metaforă, de exemplu, iar persoana îşi dă seama singură deceva anume, acel „aha” îi aparţină. Ceea ce doreşti să faci realmente, ca ajutor pentru
 
alţii şi nu ca intervenţie forţată, este să-i faci să le apaţină acel „aha”. Astfel, ţinândminte că dacă atunci când vrei să ajuţi un om, îl condiţionezi prin ajutorul pe care i-loferi de prezenţa ta, este mai rău decât a nu-l ajuta. Creearea unei dependenţe sau a permite unei persoane să înlocuiască o dependenţă cu alta este una din cele mai bolnavemoduri prin care o problemă persistă în loc să fie rezolvată. Asta este exact ceea ce facesalvatorul pentru persecutor, dacă intră în acest joc. Şi, cum se cuvine, am să închei cu ometaforă...Am locuit până acum în trei ţări şi am călătorit prin zece. La un moment dat, eramîntr-un tren în Italia, iar două femei încercau să treacă dintr-un vagon în altul. Iniţial,atunci când le-am văzut, am crezut că în câteva secunde vor reuşi să deschidă uşa. Dar nu a fost aşa. În schimb, au rămas descumpănite în faţa uşii. Pentru mine, era o situaţiecurioasă: cum se poate să nu ştii să deschizi o banală uşă de tren? Sistemul mi s-a părutatât de simplu de utilizat... Cu toate acestea, pentru ele nu era chiar aşa. Ceea ce mie mise părea, de o parte a obstacolului, drept o nimica toată, pentru ele era un veritabilobstacol. M-am îndreptat spre uşă şi le-am deschis-o. În clipa aceea, un "Aaaaaa!" le-a brăzdat faţa şi au stat puţin minunate de conştientizarea noului fenomen pe care l-auînvăţat. Când am văzut surpriza de pe feţele lor, am încetat să mai consider "aşa demăruntă" problema pe care o aveau şi m-am bucurat că printr-un gest care mie mi s-a părut atât de simplu, am reuşit să învăţ pe cineva... cum să deschizi o uşă în acel tip detren. Desigur, nu am aşteptat nimic în schimb, dar cu siguranţă următoarea uşă au ştiutsă o deschidă... şi au trecut şi de vagonul în care eram eu. Probabil, pe cât de mare a fostsupriza conştientizării, acel "aha" pe care l-au avut ele, a fost şi "aha"-ul pe care l-amavut eu. La urma urmei, nu le-am ajutat decât să înveţe cum să deschidă o uşă... dar  pentru mine a fost o revelaţie mult mai mare.
Îţi mulţumesc!Happy Self Discovering!
ŞtefanPS: Orice comentariu din partea ta contează mult pentru mine şi indirect pentru

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->