Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
24Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
TRATAMENTE NEMATODE ŞI CESTODE

TRATAMENTE NEMATODE ŞI CESTODE

Ratings: (0)|Views: 4,774 |Likes:
Published by fgzoltan

More info:

Published by: fgzoltan on Oct 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/12/2013

pdf

text

original

 
TRATAMENTE FOLOSITE ÎN BOLIPRODUSE DE NEMATODE ŞI CESTODE
CESTODOZE
GENERALITĂŢI
P
rin denumirea de cestodoze se înţeleg toate parazitozele care audrept cauză fie forma adultă, fie cea larvară a unuia sau a mai multor helminţidin subclasa Cestoda.Subclasa Cestodacuprinde viermi ai căror corp este platdorsoventral, neted, înformă de panglică.Corpul lor estetotdeauna segmentat,iar segmentelealăturate suntasemănătoare caorganizaţiemorfologică.Cestodele,teniile sau panglicilesunt viermi paraziţi înfaza lor adultă, înmajoritatea cazurilor în tubul digestiv la toate animalele, inclusiv omul, iar înfaza larvară sunt paraziţi în diferite organe la mamifere, peşti, insecte etc. În timpul evoluţiei lor, cestodele au nevoie de schimburi obligatorii degazde, de la faza larvară la cea de adult. Sunt totuşi câteva cestode, foartepuţine (fam. Hymenolepididae), la a căror evoluţie nu este totdeauna absolutnecesar să intervină o gazdă intermediară.Cu toate că din punct de vedere sistematic subclasa Cestoda este împărţită,după diferiţi autori, în 5 sau chiar 6 ordine, pentru medicină numai două dinele au importanţă.
1
 
fam. Diphyllobothridaefam. AnoplocephalidaeOrdinul Pseudophyllidea fam. Avitelinidaefam. Davaineidaefam. HymenolepididaeSubclasa Cestoda fam. Ditepilidaefam. TaeniidaeOrdinul Cyclophyllidea fam. Mesocestoididae În afară de aceste două ordine, subclasa Cestoda mai cuprinde încă 4ordine, şi anume: Diphyllidea, Tetrathyrtchidea, Tetraphylidea si Aporidea.
Morfologie.
Cestodele sunt viermi plaţi, a căror lungime este foarte variabilă, mergând dela câţiva milimetri (Davainea, Echinococeus),până la câţiva metri (Diphyllobothrium, Taeniasolium etc.).Culoarea lor, în general, este albă-sidefie, mai mult sau mai puţin opacă.Această opacitate se datorează unui stratde calcar care impregnează ţesutulsubcuticular al cestodelor.Corpul sau strobila este formatdintr-un număr diferit de proglote,segmente care, pe măsură ce se depărtează de partea anterioara a corpului, semăresc în lungime şi în lăţime, luând forme caracteristice pentru fiecare gensau specie de cestod. Astfel, proglotele din partea anterioara la majoritateacestodelor au formă izodiametrală, pentru ca apoi să fie mai lungi decât latesau invers. Unele cestode au proglote cu totul caracteristice, în formă desămânţă de bostănei (Dipyllidium caninum), în formă oarecum de clopot(Ciloanotaenia infundibuium) sau de trapez (Diphyllabothrium, latum). În partea anterioară se găseşte
 
o formaţie tetragonală, capul sauscolexul, după care urmează o porţiune mai îngustă, gâtul şi apoi lanţul deproglote.Scolexul variază ca formă şi este prevăzut cu organe musculare defixare, numite ventuze (Cyclophyllidea). În
 
partea sa anterioara poate avea oproeminenţă denumită rostrum, în jurul căreia pot fi unul sau mai multerânduri de cârlige, constituind rostrum armat. În cazul când rostrumul nu arecârlige, este un rostrum nearmat. Un asemenea cârlig sau croşet areforma asemănătoare cu o seceră mai alungită, deosebindu-se net o lamătăioasă puţin curbată, o îngroşare ca o gardă do sabie şi apoi mânerul cu careeste prins în corpul viermelui.La unele cestode scolexul prezintă un rostelum, care este oproeminenţă conică sau cilindrică ce se găseşte într-o excavaţie ca unbuzunar în partea anterioară a scolexului.
2
 
La alte cestode, cum sunt cele din ordinul Pseudophyllidea, scolexulnu prezintă rostrum, iar în locul ventuzelor se găsesc despicăturilongitudinale neprevăzute cu musculatură, numite botridii.Proglotele, la exterior au un strat subţire cuticular, apoi un alt stratsubcuticular, cu impregnaţii calcaroase sub care se găseşte stratul muscular.Stratul cu impregnaţii calcaroase, dă atât culoarea şi opacitateaviermelui cât şi rigiditatea sa.Pe suprafaţa proglotei, median sau lateral, mai des lateral, se găseşte omică proeminenţă numită porul genital, organ care la toate cestodele dinordinul Cyclophyllidea nu funcţionează. Porii genitali pot fi regulat alterni,neregulat alterni sau unilaterali, element folosit în determinarea cestodelor.Toată grosimea proglotei este plină cu ţesut parenchimatos, ceea ceformează o caracteristică a viermilor plaţi, lipsa cavităţii celomice.Proglotele vecine sau foarte apropiate au organizaţie morfologicăasemănătoare, dar în ansamblul strobilei ele se deosebesc. Cele din apropiereascolexului sunt tinere, cele de la mijlocul corpului sunt hermafrodite, iar celedin partea terminală a viermelui sunt ovigere, proglote purtătoare de ouă.Cestodele hrănindu-se prin osmoză nu au aparat digestiv, deasemenea le lipseşte aparatul circulator şi aparatul respirator.Aparatul excretor este format din celule specializate, prezente înparenchimul proglotei, care comunică prin tubi ce se adună către marginilelaterale şi posterioare ale fiecărei proglote, unde formează canale.Corpul viermelui în întregime este mărginit în ambele părţi de câte uncanal lateral, care comunică din proglotă în proglotă. La marginea posterioarăa fiecărei proglote se găseşte un alt canal transversal, care seanastomozează cu celedouă laterale.Ultima proglotăare un foramen caudal,pe unde substanţele deexcreţie sunt eliminate în mediul exterior.Sistemul nervoseste reprezentat pringanglioni, dispuşi maiales către rostrum, caretrimite filete nervoase înrestul corpului.Aparatul genital, atât mascul cât şi femel, extrem de dezvoltat, este prezent înfiecare proglotă, cestodele fiind viermi hermafrodiţi.Testiculele sunt aglomerări celulare sferice, în număr variabil, dispuse cătrepartea dorsală şi mai ales anterioară a fiecărei proglote hermafrodite. Nurultesticulelor este un element ajutător în determinare (1-3 laHymenolepididae, câteva zeci la Dilepididae, sau câteva sute la Taeniidaesau Anoplocephalidae). De la testicule pornesc canale eferente, care seadună într-un canal deferent şi care se îndreaptă lateral sau către mijloculproglotei, pentru a se termina într-o formaţie specială, numită por genital.Tot aici se găseşte organul copulator, cira, situat în punga cirei.
3

Activity (24)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
tavymaxxx liked this
Dianytha Terán liked this
nebuzaradan liked this
Mihaela Petrut liked this
tavymaxxx liked this
simonafulgeanu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->