Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
04

04

Ratings: (0)|Views: 195|Likes:
Published by api-3714088

More info:

Published by: api-3714088 on Oct 18, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/18/2014

pdf

text

original

TEORIA (LOGICA) RA\u0162IONAMENTULUI
A) Inferen\u0163e mediate. Silogismul categoric

Inferen\u0163a mediat\u0103 este forma de ra\u0163ionament \u00een care concluzia deriv\u0103 din mai mult de o premis\u0103, iar silogismul categoric reprezint\u0103 tipul (deductiv) fundamental al ei, fiind alc\u0103tuit din propozi\u0163ii categorice. C\u00e2nd este constituit din numai trei asemenea propozi\u0163ii, silogismul se nume\u015ftesimplu, dispun\u00e2nd de dou\u0103 premise \u015fi o concluzie. De pild\u0103,

Toate felinele sunt vertebrate.
Toate pisicile sunt feline.
Deci, toate pisicile sunt vertebrate.

Precum se observ\u0103, premisele au un termen comun ("feline"), iar concluzia are drept subiect \u015fi predicat termenii necomuni premiselor ("pisici", respectiv "vertebrate"). Termenul comun al celor dou\u0103 premise (dar care nu apare \u00een concluzie) se nume\u015fte termen mediu al silogismului, \u00een vreme ce termenii care apar \u00een concluzie \u015fi \u00een c\u00e2te una din premise se numesc termeni extremi. Extremul care \u00een concluzie \u00eendepline\u015fte rolul de predicat ("vertebrate") se cheam\u0103 termen major, iar cel care joac\u0103 rolul de subiect ("pisici") este denumit termen minor.

Premisa major\u0103 este aceea care con\u0163ine predicatul concluziei ("Toate felinele sunt vertebrate"), \u00een timp ce
premisa minor\u0103 con\u0163ine subiectul concluziei ("Toate pisicile sunt feline").

Din ra\u0163iuni de comoditate \u015fi uniformitate, s-a \u00eencet\u0103\u0163enit obiceiul ca silogismul categoric s\u0103 fie prezentat scriind (rostind) mai \u00eent\u00e2i premisa major\u0103, sub ea, premisa minor\u0103 \u015fi, \u00een fine, concluzia desp\u0103r\u0163it\u0103 de celelalte dou\u0103 enun\u0163uri sau printr-o linie, sau precedat\u0103 de cuvintele "deci", "a\u015fadar" etc., care indic\u0103 efectuarea unei deduc\u0163ii. \u00cen contextul vorbirii curente, aceast\u0103 ordine a enun\u0163\u0103rii celor trei propozi\u0163ii poate s\u0103 nu se respecte, ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu ar fi vorba de un silogism sau c\u0103 ar fi afectat\u0103 validitatea lui. Referitor la exemplul de mai sus, el se poate prezenta \u015fi \u00een forma:

Toate pisicile sunt feline.
Toate felinele sunt vertebrate.
Deci, toate pisicile sunt vertebrate.

Sau: "Toate pisicile sunt vertebrate, fiindc\u0103 toate felinele sunt vertebrate, iar toate pisicile sunt feline". De asemenea, \u00een vorbirea cotidian\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea ca propozi\u0163iile s\u0103 nu fie categorice, ci de alt tip, s\u0103 lipseasc\u0103 cuantificatorul universal, iar termenii s\u0103 nu fie identici (ci sinonimi), ba chiar s\u0103 nu fie enun\u0163at\u0103 una din premise ori concluzia.

Numim form\u0103 standard a silogismului categoric acea expresie a lui care se supune urm\u0103toarelor trei condi\u0163ii: a) toate cele trei propozi\u0163ii sunt categorice; b) cele dou\u0103 apari\u0163ii ale fiec\u0103rui termen sunt identice; c) premisa major\u0103 e formulat\u0103 prima, premisa minor\u0103 a doua, iar concluzia a treia. Fire\u015fte, atunci c\u00e2nd nu sunt respectate aceste comandamente, diversele moduri alternative de silogism pot fi aduse la forma standard.

Problema central\u0103 a silogisticii rezid\u0103 \u00een stabilirea de criterii, reguli \u015fi tehnici care s\u0103 \u00eeng\u0103duie a se
distinge \u00eentre silogismele valide \u015fi cele nevalide. Astfel, \u00eenc\u0103 logica clasic\u0103 a formulat o lege general\u0103 (sau
axiom\u0103), potrivit c\u0103reia ceea ce se afirm\u0103 despre to\u0163i, se afirm\u0103 \u015fi despre fiecare element \u00een parte, iar ceea ce se
neag\u0103 despre to\u0163i, se neag\u0103 \u015fi despre fiecare membru \u00een parte (\u00een latine\u015fte, dictum de omni et nullo, "a zice
despre to\u0163i \u015fi despre nici unul").

\u00cen paralel, au fost stabilite \u015fi alte reguli viz\u00e2nd, pe de o parte, num\u0103rul, apari\u0163ia \u015fi distribuirea termenilor din structura propozi\u0163iei, pe de alta, calitatea \u015fi cantitatea propozi\u0163iilor ce intr\u0103 \u00een alc\u0103tuirea silogismului. Le vom expune succesiv:

Regulile termenilor:
(1) silogismul are trei \u015fi numai trei termeni, cerin\u0163\u0103 ce decurge din \u00eens\u0103\u015fi defini\u0163ia acestui tip de inferen\u0163\u0103
mediat\u0103. \u00cen caz contrar, nu s-ar putea formula vreo concluzie care s\u0103 decurg\u0103 cu necesitate din premise;
(2) termenul mediu nu apare \u00een concluzie;

(3) termenul mediu este distribuit \u00een cel pu\u0163in una dintre premise. \u00cen situa\u0163ie contrar\u0103, s-ar comite eroarea numit\u0103 mediu nedistribuit, anume: fiecare din termenii extremi ar fi legat de o parte nedeterminat\u0103 a sferei termenului mediu, parte ce nu \u00eentotdeauna este aceea\u015fi \u00een cele dou\u0103 cazuri. Ca atare, e posibil ca mediul s\u0103 nu realizeze o leg\u0103tur\u0103 de un anume fel \u00eentre extremi \u015fi atunci concluzia nu urmeaz\u0103 imperios din premise;

(4) nici unul dintre termenii extremi nu poate fi distribuit \u00een concluzie dac\u0103 nu este distribuit \u00een premisa \u00een care apare. \u00cen cazul \u00eenc\u0103lc\u0103rii ei, se comit dou\u0103 erori: (a) majorul ilicit, c\u00e2nd termenul major este distribuit \u00een premis\u0103, dar nu \u015fi \u00een concluzie, (b)minorul ilicit, c\u00e2nd termenul minor este distribuit \u00een premis\u0103, dar nu \u015fi \u00een concluzie,

Regulile propozi\u0163iei:
(5) cel pu\u0163in o premis\u0103 trebuie s\u0103 fie afirmativ\u0103; altfel spus, din dou\u0103 premise negative nu decurge nici o
concluzie. Nerespectarea acestei norme atrage eroarea numit\u0103 premise exclusive;
1
(6) dac\u0103 ambele premise sunt afirmative, atunci concluzia (dac\u0103 se poate desprinde vreuna) va fi
afirmativ\u0103.
(7) dac\u0103 o premis\u0103 este afirmativ\u0103 \u015fi una negativ\u0103, atunci concluzia (\u00een cazul \u00een care e legitim\u0103 vreuna)
nu poate fi dec\u00e2t negativ\u0103.
(8) cel pu\u0163in o premis\u0103 trebuie s\u0103 fie universal\u0103; altfel spus, premisele nu pot fi ambele particulare;
(9) dac\u0103 una din premise este particular\u0103, atunci concluzia va fi de asemenea particular\u0103 (nicidecum
universal\u0103).

Adesea, regulile (7) \u015fi (9) sunt contopite \u00eentr-o formulare unic\u0103, anume: concluzia urmeaz\u0103 partea cea mai slab\u0103 din premise. Se consider\u0103 c\u0103 propozi\u0163iile negative ar fi "mai slabe" dec\u00e2t cele afirmative, iar propozi\u0163iile particulare "mai slabe" dec\u00e2t cele universale.

Figuri \u015fi moduri silogistice
Silogismele cunosc o mare varietate de tipuri \u015fi pot fi clasificate \u00een conformitate cu dou\u0103 criterii diferite,
dar interdependente:
1) pozi\u0163ia termenului mediu \u00een cadrul premiselor. Vom distinge atunci patru scheme de ra\u0163ionament
fundamentale numite figuri silogistice:
a) figura I (numit\u0103, \u00een logica clasic\u0103, "figur\u0103 perfect\u0103"): termenul mediu este subiect \u00een premisa major\u0103 \u015fi

predicat \u00een premisa minor\u0103;
b) figura a II-a: mediul este predicat \u00een ambele premise;
c) figura a III-a: mediul este subiect \u00een ambele premise;
d) figura a IV-a: mediul este subiect \u00een minor\u0103 \u015fi predicat \u00een major\u0103.

I
II
III
IV

M-P S-M S-P

P- M S-M S-P

M-P M-S S-P

P- M M-S S-P

2) calitatea \u015fi cantitatea propozi\u0163iilor categorice ce compun silogismul, ceea ce permite s\u0103 se diferen\u0163ieze c\u00e2te 64 de variante posibile pentru fiecare figur\u0103. Ele au fost denumitemoduri \u015fi rezult\u0103 dintr-o combina\u0163ie specific\u0103 a cantit\u0103\u0163ii \u015fi calit\u0103\u0163ii at\u00e2t a premiselor c\u00e2t \u015fi a concluziei. Spre exemplu, dac\u0103 spunem c\u0103 un silogism este de modul AAA, \u00een\u0163elegem c\u0103 toate cele trei propozi\u0163ii alc\u0103tuitoare sunt universal-afirmative, dac\u0103 spunem AEI, avem \u00een vedere un silogism \u00een care premisa major\u0103 este de forma A, premisa minor\u0103 de forma E, iar concluzia de forma I.

Combin\u00e2nd cele dou\u0103 criterii enumerate, vom putea determina cu u\u015furin\u0163\u0103 un anumit tip de silogism din cele multe existente, preciz\u00e2nd simbolic modul (printr-un triplet de vocale) \u015fi figura (printr-o cifr\u0103). De pild\u0103, inferen\u0163a de tipul AII-3 corespunde unui silogism de figura a III-a, alc\u0103tuit dintr-o premis\u0103 major\u0103 universal- afirmativ\u0103, o premis\u0103 minor\u0103 particular-afirmativ\u0103 \u015fi o concluzie de asemenea particular-afirmativ\u0103. A\u015fadar:

MaP
MiS
SiP

Fire\u015fte, din cele 256 de moduri posibile (c\u00e2te 64 pentru fiecare figur\u0103) nu toate sunt valide. Se ridic\u0103 atunci \u00eentrebarea: c\u00e2te \u015fi care tipuri de inferen\u0163\u0103 silogistic\u0103 \u00eentrunesc aceast\u0103 proprietate? Studiind chestiunea, pe temeiul regulilor generale ale silogismului \u015fi a unor reguli speciale relativ la fiecare figur\u0103, logica tradi\u0163ional\u0103 a stabilit un num\u0103r de 24 de moduri valide, c\u00e2te 6 pentru fiiecare figur\u0103. Spre a le memora mai u\u015for, medievalii le- au atribuit anumite denumiri de genul Barbara, Celarent, Darii, Ferio etc., \u00een care vocalele componente reprezint\u0103 tipurile de propozi\u0163ii (A, E, I, O), iar unele dintre consoane indic\u0103 opera\u0163ii ce pot fi efectuate \u00een scopul reducerii figurilor II, III \u015fi IV la figura I.

Regulile speciale (deduse din cele generale) sunt urm\u0103toarele:

1) pentru figura I:
a) premisa major\u0103 este obligatoriu universal\u0103;
b) premisa minor\u0103 este obligatoriu afirmativ\u0103;

Moduri valide ale figurii I: AAA, EAE, AII, EIO, AAI, EAO (adic\u0103 Barbara, Celarent, Darii, Ferio, Barbari,
Celaront, ultimele dou\u0103 fiind moduri subalterne ale primelor dou\u0103);

2) pentru figura a II-a:
a) premisa major\u0103 este obligatoriu universal\u0103;
b) una din premise este obligatoriu negativ\u0103;

Moduri valide: AEE, EAE, EIO, AOO, AEO, EAO:
2

3) pentru figura a III-a:
a) premisa minor\u0103 este obligatoriu afirmativ\u0103;
b) concluzia nu poate fi universal\u0103;

Moduri valide: AAI, IAI, AII, EAO, EIO, OAO;

4) pentru figura a IV-a:
a) dac\u0103 majora este afirmativ\u0103, atunci minora este universal\u0103;
b) dac\u0103 o premis\u0103 este negativ\u0103, atunci majora este obligatoriu universal\u0103;
c) dac\u0103 minora este afirmativ\u0103, concluzia nu poate fi universal\u0103.

Moduri valide: AAI, AEE, EAO, EIO, IAI, AEO,
Metode de testare a validit\u0103\u0163ii silogismelor

1) Metoda reducerii. Dac\u0103 vom cerceta diversele moduri valide apar\u0163in\u00e2nd unor figuri deosebite, vom constata c\u0103 \u00eentre ele exist\u0103 anumite similitudini \u015fi \u00eenrudiri. De exemplu, s\u0103 compar\u0103m modurile EAE-1 \u015fi EAE-2, adic\u0103:

MeP
PeM
SaM
\u015fi
SaM
SeP
SeP

Se observ\u0103, pe de o parte, c\u0103 doar premisele lor majore difer\u0103, pe de alta, c\u0103 oricare dintre cele dou\u0103 majore este conversa simpl\u0103 a celeilalte, fiind deci logic echivalente. \u00cen mod cert, atunci c\u00e2nd \u2013 \u00eentrr-un ra\u0163ionament valid \u2013 vom substitui premisele sau concluzia cu o propozi\u0163ie logic echivalent\u0103, vom ob\u0163ine tot un ra\u0163ionament valid. Suntem \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 EAE-1 \u015fi EAE-2 sunt "echivalente" \u015fi vom afla aici o sugestie metodologic\u0103 privind verificarea modurilor silogistice din cadrul figurilor II, III \u015fi IV prin reducerea la cele din figura I, asumate din start ca valide \u015fi bucur\u00e2ndu-se de proprietatea unui plus de eviden\u0163\u0103. Iat\u0103 de ce, \u00eenc\u0103 Aristotel le taxa pe acestea din urm\u0103 drept "perfecte", spre deosebire de toate celelalte, considerate "imperfecte".

Reducerea se poate realiza prin dou\u0103 proceduri deosebite:direct\u0103 \u015fiindirect\u0103. Vom poposi doar asupra primei, care se \u00eentreprinde apel\u00e2nd la opera\u0163iile conversiunii \u015fi schimb\u0103rii locului celor dou\u0103 premise. Pornindu-se de la cuvintele menmotehnice utilizate de medievali pentru a denumi diferitele moduri \u015fi figuri, se va \u0163ine cont de unele dintre consoanele con\u0163inute de termenii respectivi. Astfel, literas recomand\u0103 conversia simpl\u0103 a propozi\u0163iei ce o precede,p, conversia prin accident, iarm, inversarea premiselor. C\u00e2t prive\u015fte consoana ini\u0163ial\u0103, ea indic\u0103 modul din figura I la care se face reducerea.

S\u0103 lu\u0103m, de exemplu, un silogism de modul AEE-2 (CAMESTRES):
PaF
Toate pisicile sunt feline
CeF
Nici un c\u00e2ine nu este felin\u0103
CeP
Deci, nici un c\u00e2ine nu este pisic\u0103

Ini\u0163iala (c) arat\u0103 c\u0103 modul se va reduce la EAE-1 (Celarent), literam sugereaz\u0103 intervertirea premiselor, \u00een vreme ce consoanas (ap\u0103r\u00e2nd de dou\u0103 ori) indic\u0103 efectuarea inferen\u0163ei imediate a conversiunii simple asupra premisei minore, respectiv a concluziei. Efectu\u00e2nd aceste opera\u0163ii vom ob\u0163ine:

FeC
Nici o felin\u0103 nu este c\u00e2ine
PaF
Toate pisicile sunt feline
PeC
Deci, nici o pisic\u0103 nu este c\u00e2ine
Fie acum un silogism de modul EAO-3 (Felapton):
MeP
Nici o student\u0103 nu este brontozaur
MaS
Toate studentele sunt tinere
SoP
Deci, unele tinere nu sunt brontozauri
Litera ini\u0163ial\u0103 (f) trimite c\u0103tre modulFer io, iarp recomand\u0103 conversiunea prin accident a premisei secunde. Vom
avea atunci:
SeB
Nici o student\u0103 nu este brontozaur
TiS
Unele tinere sunt studente
ToB
Deci, unele tinere nu sunt brontozauri
\u00cen fine, s\u0103 lu\u0103m modul AEE-4 (Camenes):
PaS
To\u0163i psihologii sunt speciali\u015fti
SeI
Nici un specialist nu este ignorant
IeP
Deci, nici un ignorant nu este psiholog
Ini\u0163iala sugereaz\u0103 reducerea laCelarent, literam, intervertirea premiselor, iars-ul final, conversia simpl\u0103 a
concluziei:
SeI
Nici un specialist nu este ignorant
3

Activity (3)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
pisone liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->