LAVANDULA ANGUSTIFOLIA Mill (= L ofdcinalis Chaix., =L vera D.C.) (lavanda, levantica, fig. 6.39) Fam. Labiatae Importanta.

Levanfica se cultiva pentru florile sale (Elores Lavandulae angustifoliae) care, proaspete, contin 0,55-1,5% ulei volatil ( Aetheroleum Lavandulae), cu componentul principal linaloolul (circa 60%). Uleiul se ntrebuintea 818e46i za n industria farmaceutica si foarte mult n industria cosmetica. Avnd o durata lunga de nflorire si nectar bogat n zahar (2138%), levantica este si o valoroasa planta melifera . In acelasi timp, lavanda este si o planta decorativa. Raspndire. Specia este raspndita n ndeosebi n zona muntoasa a tarilor din bazinul mediteraneean, unde si are si originea. Arealul preferat al speciei se situeaza n Alpii francezi (din Provence), la altitudine cuprinsa ntre 700-800 m njurai localitatii Mont-Vantoux, areal care se extinde n Alpii de jos, pna n Italia si Spania. Principala tara producatoare de lavanda este Franta, urmata de Spania, Bulgaria, Iugoslavia, fosta Uniune Sovietica, Ungaria. n Romnia, lavanda s-a introdus recent n cultura (1950) si a luat amploare dupa 1970. Se cultiva pe o suprafata de 420 ha. Sistematica. Soiuri. Alaturi de Lavandula angustifolia se afla n cultura si L. hybrida (lavandinul), hibrid natural ntre L. angustifolia si L. spica (L. latifolia), hibrid steril, mai productiv dect L. angustifolia, dar cu continutul uleiului volatil n linalool mult mai scazut. Ocupa suprafete nensemnate si nu se extinde n cultura, datorita slabei rezistente la nghet. In tara noastra se cultiva populatia locala De Moara Domneasca si soiul Karlovo, originar din Bulgaria, ambele din specia L. angustifolia. n 1992 s-a omologat soiul Codreanca, precoce, rezistent la nghet si bogat n ulei volatil (1,40-1,48% n inflorescentele proaspete). Din rezultatele citate, ca si din ale altor autori, trebuie retinuta importanta deosebita a ngrasamintelor cu azot si fosfor pentru culturile de lavanda. Azotul ramne elementul cu cea mai mare influenta asupra productiei. Fosforul cu cea mai mare influenta asupra continutului n ulei volatil si a calitatii acestuia. Lucrarile solului. Fiind planta perena cu nradacinare profunda, terenul pe care se nfiinteaza cultura de levantica trebuie desfundat la adncimea de 40-50 cm. n acest scop, n anul precedent plantarii se executa o aratura normala si se seamana o cultura care se recolteaza timpuriu (orz de toamna, borceag de toamna). Imediat dupa recoltarea acestor plante se executa aratura de desfundare, sub care se ncorporeaza pna la 2/3 din cantitatea de gunoi de grajd luata n considerare. Aratura se niveleaza si se mentine pe tot timpul verii curata de buruieni prin lucrari cu grapa cu discuri, n agregat cu grapa cu colti reglabili. Toamna se administreaza diferenta de gunoi de grajd si se executa o aratura normala (20-25 cm), nebulgaroasa, care se pregateste n scopul plantarii. Aratura se poate nlocui printr-o lucrare cu grapa cu discuri grea, efectuata ct mai adnc. nmultirea. Levantica se nmulteste prin seminte sau pe cale vegetativa. nmultirea prin seminte. Semintele de lavanda sunt mici (MMB 0,6-1 g), cu capacitate de germinatie redusa (45^-50%). Din aceasta cauza se produce din samnta rasad si acesta se planteaza n cmp. nfiintarea plantatiei prin rasad obtinut din samnta este practica cea mai raspndita n cultura acestei specii si ce cea mai eficienta. Rasadul se produce direct Q cmp, pe sol fertil, curat de buruieni, care se poate usor pregati "gradinareste", cu sursa de apa pentru udare. Pe terenul maruntit, nivelat si tavalugii, se formeaza straturi late de 100-120 cm, lungi de 8-10 m (chiar mai lungi), cu poteci ntre ele late de 40-50 cm. Straturile trebuie sa aiba suprafata cu 10-15 cm mai jos dect nivelul potecilor, pentru a se mpiedica scurgerea apei n afara stratului, scurgere care ar atrage dupa sine antrenarea semintelor. Semanatul n straturi se executa cu mna, n octombrie-noiembrie (imediat dupa pregatirea straturilor), pe rnduri marcate la distanta de 10-15 (20) cm. Se folosesc 3-5 g seminte, cu

germinatie minima 50%, la m2. Semintele se acopera cu un strat subtire de mranita cernuta (1,0-1,5 cm). Rasarirea are loc primavara, cnd temperatura aerului se ridica la 14-15C. Dupa rasarire, cnd plantele au doua-trei perechi de frunze se executa raritul, la distanta de 35 cm. Pe timpul verii rasadul se ngrijeste prin pliviri, udari, prasile cu sapliga, iar n luna august plantele se "tund" la naltimea de 6-7 cm. Aceasta lucrare determina o mai buna nradacinare si formarea de ramificatii n partea epigee. Plantarea rasadului n cmp se face, cu cele mai bune rezultate, toamna n luna octombrie, n sol umed. n caz de seceta, pentru asigurarea prinderii se face udarea, folosind pentru fiecare planta 2-41 apa, n functie de starea de uscaciune a solului. Rasadul se planteaza mai adnc cu 6-7 cm fata de pozitia n strat. nainte de plantare rasadul se fasoneaza prin scurtarea radacinii principale pna la 15 cm, iar tulpina pna la 10-15 cm naltime. Plantarea rasadului la locul definitiv se poate face si primavara foarte devreme, imediat ce se poate intra pe teren. n acest caz, rasadul ierneaza n straturi pna la plantare. Dupa plantare, partea epigee a rasadului se acopera cu pamnt pe oportiune de 60-70% din naltime. Rasadul trebuie foarte bine fixat n sol (solul bine tasati), altfel, pe timpul iernii, din cauza nghetului si dezghetului, plantele se pot ridica la suprafata, fiind expuse uscarii. Distanta de plantare. Lavanda se planteaza la distanta de 100 cm ntre rnduri si 50 cm ntre plante pe rnd (20 mii plante la hectar). Spatiul de 0,5 m2 pentru o planta asigura conditii optime dezvoltarii tufelor si patrunderii luminii n cultura. De asemenea, se asigura conditii corespunzatoare pentru efectuarea lucrarilor de ngrijire. nmultirea prin butasi nradacinati. Butasii se recolteaza n luna septembrie de pe plante alese, bine dezvoltate, din plantatie de 3-5 ani. Butasii sunt vrfuri de lastari tineri lungi de 56 cm. Smocul de frunze al butasului ramne intact. Butasii, chiar n ziua recoltarii, se planteaza n cutii cu nisip, n cazul cnd exista la dispozitie sere, sau n rasadnite semicalde, care au la suprafata un strat de nisip de 8-10 cm, la 5-6 cm ntre rnduri si 3-4 cm pe rnd. Primavara, butasii nradacinati se planteaza n "pepiniera", la distanta de 25 cm ntre rnduri si 15 cm pe rnd. Pentru un hectar sunt necesari 1 000 m2 de "pepiniera". Plantarea la locul definitiv se face toamna sau primavara urmatoare, avnd n vedere aceleasi considerente expuse la plantarea rasadului obtinut din seminte*. Lucrarile de ngrijire. n cultura de lavanda sunt obligatorii: completarea golurilor, combaterea buruienilor, taierea pentru formarea tufei, aplicarea ngrasamintelor si taierea de regenerare. Completarea golurilor se face n toamna anului urmator, cu rasad viguros, pentru a se asigura prinderea. Amnarea completarii golurilor atrage dupa sine obtinerea unor plante (n golurile completate), care ntrzie n crestere, n formarea tufei, ntrziere care nu mai poate fi recuperata. Cultura ramne astfel cu "goluri" pe toata durata exploatarii. Combaterea buruienilor se face prin prasile mecanice si manuale si prin pliviri. n plantatiile situate pe terenurile n panta, precum si n plantatiile n vrsta prasitul mecanic se nlocuieste prin prasit cu tractiune animala. Se executa 4-5 prasile pe vara la plantatiile tinere si 2-3 la plantatiile care si-au format deplin tufele. Combaterea buruienilor perene (pir, costrei, palamida, susai, volbura) cere atentie cu totul deosebita, aceste specii putnd conduce chiar la compromiterea culturii. Buruienile din interiorultufelor se distrug prin plivire. Buruienile dintre rndurile de lavanda se pot combate si prin folosirea erbicidului Prometrin (3,5-5 kg/ha s.a.). Taierile pentru formarea tufei se executa numai n primul an de vegetatie si ele constau n taierea tuturor inflorescentelor, indiferent de stadiul de nflorire sau de efectul economic al acestei lucrari (E. P a u n, 1988). Pe aceasta cale se asigura ramificarea tufelor, fapt cu consecinte pozitive pentru recoltele din anii urmatori. Nu sunt indicate lucrari ulterioare

pentru mentinerea sau regenerarea tufelor. Recoltarea cu atentie a inflorescentelor (la taiere pedunculii inflorescentelor sa nu se lase prea lungi sau sa nu se taie inflorescentele cu o parte din vrful ramificatiilor cu frunze), suspenda lucrarile suplimentare de taiere si conduce la productii ridicate n anul urmator. Se pot nsa ndeparta din tufe ramurile uscate. Aplicarea ngrasamintelor se face toamna sau primavara foarte timpuriu Regenerarea plantatiei. Dupa 7-12 ani de exploatare, tufele de lavanda ncep sa se usuce si productia de inflorescente scade. n aceasta stare se cere efectuarea asupra tufei a operatiei de regenerare. Aceasta consta n taierea ramurilor la naltimea de 2-3 cm de la suprafata solului, n perioada de repaus (luna februarie), sau toamna (luna noiembrie), dupa oprirea vegetatiei. O taiere mai nalta sau taierea n alte perioade atrage dupa sine importante reduceri n productie (tabelul 6.10) cazul nn care taierea se face n luna noiembrie, dupa taiere, plantele se acopera cu pamnt. Daca acesta are umiditate mare si deci plantele nu se pot acoperi (pamntul trebuie sa fie mai reavan pentru a se marunti si "revarsa" peste plante), taierea se face n februarie. Taierea se executa manual. Imediat dupa taiere se administreaza 20-25 t/ha gunoi de grajd bine fermentat, mpreuna cu 30-40 kg azot si tot atta fosfor (P2O5). Ingrasamintele se ncorporeaza ntre rnduri la adncimea de 15-18 cm. Recoltarea. n conditiile din tara noastra, lavanda ncepe sa nfloreasca dupa 15 iunie. Perioada de nflorire cuprinde patru faze: butonizarea (inflorescentele "nmugurite"); nceputul nfloririi (25% din flori nflorite); nflorire deplina (50% din flori Miorite); sfrsitul nfloririi (85% din flori trecute). Momentul recoltarii se leaga de cel mai mare continut al inflorescentelor n ulei volatil si de cel mai mare continut al uleiului n acetat de linalil. Cum nflorirea decurge esalonat se are n vedere ca recoltarea sa se termine ntr-o perioada n care se asigura cea mai mare productie de ulei la hectar, cu continut corespunzator n substanta activa. Pe suprafete mai mici, unde recoltarea se poate executa n timp foarte scurt ("rapid"), momentul optim pentru taierea inflorescentelor l constituie faza de nflorire 75%. n situatia n care, din anumite considerente, perioada de recoltare se prelungeste (suprafete mai mari, capacitati reduse de prelucrare), recoltatul trebuie sa nceapa n faza de nflorire 50% si sa se termine cel mai trziu n faza de nflorire 100%. Este stabilit, n prezent, ca timpul optim de recoltare n timpul zilei se cuprinde ntre orele 1012. Recoltarea ntre aceste ore nu se poate realiza nsa dect n cazul unor suprafete mici. n cazul unor suprafete mai mari, recoltarea se realizeaza ntre orele 9-14. ntre aceste ore inflorescentele cuprind cea mai mare cantitate de ulei volatil, cu variatii nensemnate n acetat de linalil. In mod obisnuit, inflorescentele de lavanda se recolteaza prin taiere cu secera, avnd n vedere ca lungimea tijei florale, sub ultimul verticil cu flori, sa nu depaseasca 12 cm. Taierea mai lunga ar cuprinde si portiuni de frunze (organe tinere de asimilatie) fapt cu consecinte negative asupra productiei din anul urmator*. Inflorescentele recoltate se asaza n cosuri, fara sa se preseze si se transporta imediat la distilerie (n cel mult 5 ore de la recoltare inflorescentele trebuie sa fie distilate). Productii. O cultura de lavanda se exploateaza njur de 15 ani. n primii 2-3 ani se recolteaza 20-30 q/ha inflorescente proaspete. n anii urmatori productiile pot atinge 50-60 q/ha