High Quality
Open the downloaded document, and select print from the file menu (PDF reader required).
Centrul European de Studii Covasna – HarghitaRevista Presei MaghiareNr. 20 / 16.10 – 31.10.2011
Analize despre P
ă
mântul Secuiesc
În ziua de sâmb
ă
t
ă
, la Arcu
ş
, în organizarea Consiliului Jude
ean Covasna
ş
i a InstitutuluiNa
ional pentru Cercetarea Minorit
ă
ilor, va avea loc conferin
a intitulat
ă
Analize despre P
ă
mântulSecuiesc. Programul conferin
ei: de la ora 9:30 vor avea loc cuvânt
ă
ri de salut, dup
ă
care vor urmaexpuneri. Ora 10:00 - Kiss Tamas: Sistem de stratificare în Transilvania
ş
i pe P
ă
mântul Secuiesc.Ora 10:30- Gereb Laszlo: Investi
ii de resurse umane
ş
i migra
ie în Transilvania. Ora 11:00 - NagyIstvan: Pozi
ionarea dezvolt
ă
rii economice a P
ă
mântului Secuiesc - Capitalul str
ă
in func
ional
ş
iefectul sectorului financiar. Ora 12:00 - Horvath Alpar: Posibilit
ă
ile dezvolt
ă
rii turismului peP
ă
mântul Secuiesc. Ora 12:30 - Nagy Benedek: Marketingul turistic pe P
ă
mântul Secuiesc. Ora13:00 - Gyorgy Otilia: Sarcinile cele mai importante ale dezvolt
ă
rii teritoriale în bazinul Ciuc. Ora13:30 - Kanya Jozsef: Coeziunea economic
ă
a P
ă
mântului Secuiesc
ş
i rolul s
ă
u de mediator c
ă
tremonarhia român
ă
între 1890-1912. Ora 14:00 -Foszto Laszlo: provoc
ă
rile politicii privind rromii.Ora 18:30 - Accesarea P
ă
mântului Secuiesc în Regiunea de Dezvoltare Centru. De la ora 19:00 voravea loc discu
ii despre problemele P
ă
mântului Secuiesc
ş
i despre modul în care acestea pot fisolu
ionate.Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6417 din 17.10.2011
Inten
ii ascunse privind regionalizarea
Principalul partid de guvern
ă
mânt insist
ă
asupra temei reorganiz
ă
rii administrative,democrat-liberalii vrând cu orice pre
s
ă
înf
ă
ptuiasc
ă
noua reorganizare a
ă
rii pân
ă
la alegerile deanul viitor.Partidul de reprezentare a intereselor maghiarilor ar comite o crim
ă
dac
ă
ş
i-ar da acordulpentru restructurarea administrativ
ă
cu pre
ul influen
ă
rii negative sau al z
ă
d
ă
rnicirii aspira
iilormaghiarilor la autodeterminare. Partidul maghiar nu poate proceda în a
ş
a fel încât regiuneasecuiasc
ă
ş
i cea de grani
ă
(cum ar fi de ex. Bihor, Satu Mare sau S
ă
laj) s
ă
fie adus
ă
într-o situa
ie
ş
imai dezavantajoas
ă
decât cea actual
ă
, de
ş
i proiectele partidului mai mare de guvern
ă
mânt arconduce la acest lucru.Partidul maghiar î
ş
i va putea da binecuvântarea în privin
a reorganiz
ă
rii administrative doardac
ă
acest lucru ne va aduce mai aproape de înf
ă
ptuirea autonomiei noastre culturale
ş
i teritoriale
ş
idac
ă
prin acest lucru vor fi excluse toate posibilit
ă
ile legate de pierderea drepturilor minorit
ă
iimaghiare.Sursa. Cotidianul Haromszek, nr. 6418 din 18.10.2011, autor B. Kovacs Andras
P
ă
mântul Secuiesc f
ă
r
ă
Trei Scaune?
In aceast
ă
lun
ă
, tema reorganiz
ă
rii regionale din România a revenit din nou în discu
ii.Vicepre
ş
edintele celui mai mare partid de guvern
ă
mânt a vorbit despre faptul c
ă
în cazulreorganiz
ă
rii se va
ine cont de grani
ele regiunilor istorice. Sever Voinescu, purt
ă
torul de cuvânt alpartidului, a declarat în numele democrat-liberalilor c
ă
sunt împotriva înfiin
ă
rii regiunilor majoritarmaghiare
ş
i se propune o reorganizare administrativ
ă
asem
ă
n
ă
toare celei din anul 1960. Vor cateritoriul jude
elor Harghita
ş
i Mure
ş
s
ă
fie acceptat ca regiune secuiasc
ă
. Aceast
ă
formul
ă
arcorespunde unei administra
ii asem
ă
n
ă
toare Regiunii Autonome Maghiare Mure
ş
, înfiin
at
ă
în 24decembrie 1960, în cadrul c
ă
reia procentul celor de na
ionalitate maghiar
ă
ar urma s
ă
fie de 61,1%.Cu ocazia reorganiz
ă
rii administrative, Trei Scaune ar urma s
ă
-i fie anexat regiunii Bra
ş
ov.
Democrat - liberalii sper
ă
c
ă
actualul jude
Covasna îi va fi anexat regiunii Bra
ş
ov. Scopullor este ciopâr
irea P
ă
mântului Secuiesc istoric. Se
ş
tie foarte bine c
ă
Regiunea Autonom
ă
Maghiar
ă
Mure
ş
nu este identic
ă
cu Regiunea Autonom
ă
Maghiar
ă
din anul 1952, în cadrul c
ă
reia procentulmaghiarilor era de 77,3%, iar cel al românilor de 20%.Trei Scaune - în zona sud-vestic
ă
a acestuia, procentul etnic s-a modificat foarte mult îndecursul celor 21 de ani - este expus unui proces alert de românizare prin intermediul anex
ă
rii laregiunea Bra
ş
ov. Elita politic
ă
româneasc
ă
nu vrea o regiune majoritar maghiar
ă
, deoarece aceastaar împiedica desfiin
area blocului maghiar.Nu este adev
ă
rat c
ă
datele reale nu sunt cunoscute. Dup
ă
cum se pare, confundareadenumirilor de Regiune Autonom
ă
Maghiar
ă
ş
i Regiune Autonom
ă
Maghiar
ă
Mure
ş
estecon
ş
tient
ă
. Dac
ă
a
ş
a stau lucrurile, suntem victimele unei induceri în eroare!In decursul celor 1116 ani care au trecut de la desc
ă
lecare, secuii au dispus timp de aproapeo mie de ani de autonomie teritorial
ă
.P
ă
mântul Secuiesc este unitar
ş
i a
ş
a va
ş
i r
ă
mâne! Chiar dac
ă
în anul 1920 P
ă
mântulSecuiesc a fost ob
inut prin intermediul unui dictat nedrept, acest lucru nu legitimeaz
ă
pe nimeni laciopâr
irea, dup
ă
bunul plac, a acestuia - locuit în propor
ie de 80% de maghiari -, în vedereamodific
ă
rii raporturilor etnice, a facilit
ă
rii procesului de românizare.Secuilor li se cuvine dreptul ca în momentul contur
ă
rii regiunilor, s
ă
se
in
ă
cont de existen
aP
ă
mântului Secuiesc de odinioar
ă
. In caz contrar, este posibil ca fiecare maghiar secui care tr
ă
ie
ş
teaici, care gânde
ş
te
ş
i simte în spiritul caracterului maghiar, s
ă
ias
ă
în strad
ă
ş
i, prin intermediul unormase uria
ş
e, s
ă
cear
ă
autoguvernarea teritorial
ă
a P
ă
mântului Secuiesc! Nu tr
ă
im în dictatur
ă
ş
isuntem cet
ă
eni ai Uniunii Europene. Nu vom permite ca pe p
ă
mântul secuilor indigeni, procenteleetnice s
ă
fie modificate în mod speculativ. Dac
ă
drepturile comunitare se vor acorda cu zgârcenie,vom lupta în
ar
ă
ş
i în str
ă
in
ă
tate - prin instrumente pa
ş
nice - pân
ă
când vom ob
ine autoguvernareateritorial
ă
a P
ă
mântului Secuiesc. Hot
ă
rârea adoptat
ă
recent de Consiliul Europei prevede c
ă
grupurile etnice din diferite regiuni istorice au dreptul la autodeterminare.Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6418 din 18.10.2011, autor Kadar Gyula
Vom fi recenza
i dup
ă
care vom fi organiza
i pe regiuni
Etnicii maghiari de pe P
ă
mântul Secuiesc sunt
ş
i vor fi expu
ş
i mai multor tipuri de presiuni.Ca un prim aspect a
ş
aminti recens
ă
mântul. Din informa
iile de pres
ă
reiese c
ă
suntem pe drumulcel bun. Majoritatea definitorie a forma
iunilor politice, organiza
iilor civile
ş
i confesionalemaghiare au adoptat o atitudine unitar
ă
cu privire la posibilitatea ca situa
iile - capcan
ă
alerecens
ă
mântului s
ă
pericliteze drepturile de utilizare a limbii în institu
iile administra
iei publice, îninstitu
iile de înv
ăă
mânt
ş
i cele culturale.Nu exist
ă
ş
i nici nu va exista limb
ă
secuiasc
ă
, ci doar dialect secuiesc. Copiii no
ş
trifrecventeaz
ă
facult
ă
i maghiare, vorbim în limba maghiar
ă
ş
i vrem s
ă
ne adres
ă
m în aceast
ă
limb
ă
edililor no
ş
tri
ş
i avem încredere în bisericile maghiare istorice.In problema regionaliz
ă
rii exist
ă
mai multe situa
ii-capcan
ă
ş
i pericolul este
ş
i mai mare. Inceea ce prive
ş
te problema regionaliz
ă
rii, nu se observ
ă
acea unitate a maghiarilor de pe P
ă
mântulSecuiesc, care se contureaz
ă
în privin
a recens
ă
mântului. Vor fi lansate din nou idei c
ă
P
ă
mântulSecuiesc nu este capabil s
ă
se autoîntre
in
ă
.De partide, de biserici, de angaja
ii din domeniul administra
iei, de organiza
iile civile
ş
i deformatorii de opinie depinde dac
ă
vor fi capabili sau nu s
ă
transforme lupta pentru crearea unit
ă
iiP
ă
mântului Secuiesc într-o mi
ş
care în mas
ă
sau dac
ă
P
ă
mântul Secuiesc va înceta s
ă
mai existe ca
ar
ă
-mam
ă
interioar
ă
a maghiarilor din Transilvania.P
ă
mântul Secuiesc unitar
ş
i autonomia teritorial
ă
a P
ă
mântului Secuiesc trebuie înf
ă
ptuitecu oamenii care exist
ă
. Modelul de ac
iune exist
ă
: vom da un examen cu ocazia recens
ă
mântului.Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6418 din 18.10.2011, autor Sylvester Lajos
Instruirea în limba maghiar
ă
a medicilor este important
ă
Ambasadorul ungar la Bucure
ş
ti, Fuzes Oszkar, a discutat la Târgu Mure
ş
cu rectorulUniversit
ă
ii de Medicin
ă
ş
i Farmacie pe marginea înfiin
ă
rii institu
iilor maghiare.Al
ă
turi de consulul general de la Miercurea Ciuc, Zsigmond Barna Pal, ambasadorul adiscutat cu rectorul Constantin Copotoiu, iar în finalul discu
iilor, diploma
ii au precizat: cauzainstruirii în limba maghiar
ă
a medicilor reprezint
ă
o problem
ă
fundamental
ă
pentru guvernul ungar
ş
i opinia public
ă
ungar
ă
, iar solu
ionarea ei influen
eaz
ă
fundamental rela
iile dintre Ungaria
ş
iRomânia.- I-am comunicat rectorului c
ă
pozi
ia Ungariei este aceea c
ă
singura solu
ie bun
ă
este ceaconvenabil
ă
atât profesorilor maghiari cât
ş
i înv
ăă
mântului în limba maghiar
ă
- a declarat FuzesOszkar.Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 203 din 19.10.2011
Biroul de la Bruxelles este gol
La Bruxelles, biroul de reprezentan
ă
a P
ă
mântului Secuiesc - a c
ă
rui festivitate deinaugurare a fost umbrit
ă
de protestul
ş
i scandalul din România - este înc
ă
gol. Demeter Janos,responsabil de proiect, vicepre
ş
edintele consiliului jude
ean, ne-a declarat c
ă
autoguvernarea jude
ean
ă
ş
i cea a ora
ş
ului Sfântu Gheorghe vor înfiin
a împreun
ă
o asocia
ie de dezvoltarecomunitar
ă
, prin care va putea fi asigurat salariul angajatului de la Bruxelles. La fel va proceda
ş
i jude
ul Harghita, pentru a putea asigura salariul angajatului s
ă
u de la Bruxelles. Proiectul dehot
ă
râre privind înfiin
area organiza
iei figureaz
ă
pe ordinea de zi a
ş
edin
ei de s
ă
pt
ă
mâna viitoare aconsiliului jude
ean Covasna
ş
i a consiliului local Sfântu Gheorghe. In cazul în care va fi adoptat
ă
odecizie în acest sens, va fi organizat
ă
ş
edin
a de constituire, dup
ă
care va fi demarat
ă
proceduraoficial
ă
de înregistrare. In momentul în care asocia
ia va fi înregistrat
ă
la tribunal, va fi organizatconcursul pentru ocuparea postului.Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6419 din 19.10.2011, autor Szekeres Attila
Confrunt
ă
ri maghiaro-maghiare la Bruxelles
Prezen
a de ieri de la Bruxelles, a fostului pre
ş
edinte UDMR, Marko Bela, a fost urmat
ă
descandaluri. Vicepremierul României a sus
inut expunerea intitulat
ă
Identit
ă
i na
ionale în EuropaUnit
ă
, în cl
ă
direa Parlamentului European, în cadrul forumului organizat de europarlamentariiWinkler Gyula
ş
i Sogor Csaba. Vicepre
ş
edintele Tokes Laszlo a protestat înaintea organiz
ă
riievenimentului cu mai multe instrumente: i-a adresat o scrisoare delega
iei ungare a PartiduluiPopular European, în care calific
ă
drept dubioas
ă
atitudinea politicianului - prin prisma atitudiniiUDMR fa
ă
de investi
ia minier
ă
de la Ro
ş
ia Montan
ă
. El mai aminte
ş
te de faptul c
ă
Marko acalificat înregistrarea Partidului Popular Maghiar din Transilvania drept o cianur
ă
politic
ă
venit
ă
dinUngaria, o poluare a mediului politic.Pre
ş
edintele Kelemen Hunor a fost cel care a r
ă
spuns în numele UDMR la ac
iunile
ş
iscrisoarea de informare a lui Tokes, exprimându-
ş
i indignarea
ş
i revolta fa
ă
de celor întâmplate.Marko Bela a vorbit în discursul s
ă
u despre faptul c
ă
în timpul crizei financiare interna
ionale,Uniunii Europene îi este mai greu s
ă
r
ă
spund
ă
la problemele legate de identitatea na
ional
ă
, decât lacele de ordin economic. In opinia sa, viitorul UE nu depinde de r
ă
spunsurile date în privin
a crizeieconomice, ci de armonizarea identit
ă
ilor na
ionale complexe (care cuprind
ş
i elementeeconomice): este necesar
ă
crearea unor instrumente juridice
ş
i institu
ionale pentru ca o astfel deEurop
ă
s
ă
fie func
ional
ă
. El a vorbit
ş
i despre situa
ia minorit
ă
ii maghiare din România. Lareuniune au participat
ş
i europarlamentarii români, îns
ă
din partea FIDESZ nu a participat nimeni.Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6419 din 19.10.2011
Probleme false sau fiecare secui este maghiar
Add a Comment