Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
6Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Bolile de nutritie –Diabetul zaharat- (F) din Tematica examen grad principal – 2011

Bolile de nutritie –Diabetul zaharat- (F) din Tematica examen grad principal – 2011

Ratings: (0)|Views: 369 |Likes:
Published by smurd112
Bolile de nutritie –Diabetul zaharat- (F) din Tematica examen grad principal – 2011
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Borundel: Manual pentru cadre medii - Ed.Medicala, 2000 (pag. 704-725);
Bolile de nutritie –Diabetul zaharat- (F) din Tematica examen grad principal – 2011
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Borundel: Manual pentru cadre medii - Ed.Medicala, 2000 (pag. 704-725);

More info:

Published by: smurd112 on Nov 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/12/2014

pdf

text

original

 
Bolile de nutritie –Diabetul zaharat - (F) din Tematica examen grad principal – 2011ASISTENT MEDICAL GENERALIST
 
 Borundel: Manual pentru cadre medii - Ed.Medicala, 2000 (pag. 704-725);
12. BOLILE DE NUTRIŢIE
12.1. INTRODUCEREUna dintre caracteristicele ultimelor decenii, este creşterea alarmantă şi în ritm continuua bolilor de nutrie. Se ştie acestea se datoresc în principal tulburilometabolismului factorior nutritivi. Aceste dereglări recunosc cauze exogene, endogeneşi mixte. Cauzele exogene îşi au fără discuţie importanţa lor. Cauzele endogene multmai importante. Anumiţi factori ereditari, constituţionali, ca şi o serie de disfuncţiiendocrine, (hipofiză, tiroidă, suprarenale, gonade), au răsunet asupra metabolismuluinutritiv al organismului. în ceea ce privte factorii miti, actia rezuldincoparticiparea factorilor exogeni cu cei endogeni. Se pare totuşi că dereglările nutritive produse de factorii exogeni, sunt foarte importante. Se ştie că mai mult de jumătate dinfactorii de mortalitate, se datoresc bolilor cardiovasculare (la noi 46 % din cazuri).Alături de alţi factori de risc, sedentarismul, fumatul, stressul, şi în strânsă corelaţie cuaceştia alimentaţia neraţională şi corolarul acesteia bolile de nutriţie (obezitate, diabet,dislipidemii), contribuie la această mortalitate crescută. Astfel, faţă de o frecvenţă de0,5 % înainte de al doilea război mondial, aszi diabetul zaharat înregistreaofrecvenţă de 4 - 8 %. Faţă de un diabetic cunoscut, există 1-2 diabetici necunoscuţi.Obezitatea de asemenea a crescut la 23,6 % în mediu rular şi 27,7 % în cel urban, în ţaranoastră. Un rol nu mai puţin important, îl deţin dislipidemiile care înregistrează ofrecvenţă de 14 % în ţara noastră. Nu se poate ignora rolul alimentaţiei în genezaaterosclerozei, care prin complicaţiile sale vasculare (infarct miocardic, accidentevasculare cerebrale etc), ocupă primul loc în mortalitatea generală. între nivelulcolesterolemiei şi frecvenţa afecţiunilor cardiovasculare există o relaţie directă. Astfel, pentru fiecare reducere cu 1 % a colesterolemiei, scade riscul bolii cardiace ischemicecu 2 %. Legăturile directe dintre hipercolesterolemie şi hiperlipoproteinemie sunt deasemenea cunoscute. Toate acestea, dar şi numeroase alte argumente, justificăimportanţa alimentaţiei în bolile de nutriţie. Dieta în unele boli este singurul remediu, înaltele 50 % din eficacitatea tratamentului este dietetic şi în aproape toate deţine un rolfoarte important. Desigur nu toate bolile degenerative, trebuie puse pe seamaalimentaţiei în exclusivitate. Există şi o serie de factori ereditari, constituţionali etc.Totuşi rolul determinant, în numeroase boli şi în special în cele de nutriţie, îl deţineneconcordanţa dintre alimentele consumate, arderile lor în organism şi cheltuielile deenergie, dar mai ales felul alimentaţiei. Un exemplu concludent: consumul de zahăr acrescut în lume în cursul ultimei generaţii de 5 - 6 ori, iar consumul de grăsimi a crescutîn dauna celui de cereale, de legume şi fructe. Dar consumul mare de grăsimi, în specialgrăsimile animale (care conţin acizi graşi saturaţi) şi de dulciuri, duce la hiperlipidemie,deci la crterea lipidelor şi colesterolului în nge, cu rol direct în genezaaterosclerozei. Consumul peste măsură de dulciuri şi făinoase, favorizează şi apariţiadiabetului zaharat.
1
 
12.2. DIABETUL ZAHARAT
12.2.1. DEFINIŢIE Şl NOŢIUNI GENERALEDiabetul zaharat este o boală de metabolism cu evoluţie cronică, determinată geneticsau câştigată, caracterizată prin perturbarea metabolismului glucidic, însoţită sau urmatăde perturbarea metabolismului lipidic, protidic şi mineral şi care se datoreşteinsuficienţei absolute sau relative de insulina în organism (I. Mincu). Triada clasicăsimptomatică: polifagie (apetit exagerat), poliurie (diureză mare), şi polidipsie (setemare), care definea altădată diabetul zaharat, nu mai este patognomonică, fiind destul derar întâlnită şi mai ales la tineri (30 - 35 % din cazuri). în majoritatea cazurilor (deci îndiabetul de maturitate, insulino independent), debutul este insidios sau atipic, ajungândla deplina sa manifestare duani de evolie cusau necaracteristică. Acestfenomen explică apariţia complicaţiilor grave, adesea ireversibile. Acest fapt nu estecaracteristic în diabetul secundar, determinat de unele boli endocrine(hipersuprarenalism, hiperpituitarism, hi-pertiroidism etc), de extirparea chirurgicală a pancreasului, de anihilarea lui traumatică sau tumorală, sau de tratamentul cu corticoizisau tiazide (Nefrix). Dar aceste cauze sunt prea rare pentru a constitui o problemăsocială.Cauzele pentru care diabetul zaharat, reprezintă o boală gravă, ridicând probleme cucaracter social:- este o boală cronică nevindecabilă, în unele cazuri cu caracter ereditar (35 - 45 %)- morbiditatea sa este în continuă creştere, datorită prelungirii mediei de viaţă a acestor  bolnavi, medicaţiei administrate, depistării precoce şi îngrijirilor corecte. Morbiditateadiabetului zaharat în ţara noastră, este de 3,1 % astăzi, faţă de 0,2 % în 1942. Puţinfrecvent la tineri (0,65 % între 25 - 30 ani), faţă de vârstele înaintate, 3,8 % între 41 - 55ani, 7,3 % între 55 - 60 de ani şi 8,1 % între 61 - 65 de ani.- în evoluţia sa au apărut elemente noi. Coma diabetică a scăzut de la 83 % în epoca preinsulinică, la 1,2 % în 1972, fiind mai mult datorită indisciplinei bolnavului, decât posibilităţilor medicale. In schimb complicaţiile degenerative cronice, au devenit principalele manifestări evolutive. Astfel macroangiopatia cu consecinţa saateroscleroza şi complicaţiile acesteia cerebrale: cardiace şi ale membrelor inferioare,ocupă prinicipalul loc în tabloul clinic tardiv. Nu se poate ignora nici gravitateacomplicaţiilor microangi-opatiei (glomeruloscleroza, retinopatia). Semnificativ pentrucele arătate este şi faptul că mortalitatea prin boli degenerative în diabetul zaharat acrescut de la 0 % înainte de descoperirea insulinei, la 73 % astăzi. în acelaşi sens pledează şi frecvenţa retinopatiei care a crescut de 25 de ori la bolnavii cu diabetzaharat, faţă de cei fără diabet.- Nota de gravitate a bolii este subliniată de faptul că diabetul zaharat, apare la vârsteactive (40 - 60 de ani). De aici decurge şi aspectul social al bolii.Câteva probleme fundamentale în diabetul zaharat:- diabetul zaharat poate exista fără ca bolnavul să acuze vreo tulburare.- diabetul nu poate fi infirmat, atunci când glicemia este normală dimineaţa înainte de amânca.- este foarte important ca diabeticul să fie descoperit într-un stadiu cât mai incipient.Aceasta presupune efortul de a fi căutat la persoane care prezintă riscul de a devenidiabetice: obezii, femeile care au născut copii de 4 kg sau peste, bolnavii care au avutun accident ischemic, vascular, cerebral, sau cardiac, sau care prezintă litiază biliară. în
2
 
aceste cazuri trebuie să se facă proba de încărcare cu glucoza.- tratamentul diabeticului este bun numai atunci când bolnavul cooperează şi îl respectă.Aceasta reclamă ca bolnavul să fie instruit şi să aibă cunoştinţe solide despre boala sa.- orice medicament antidiabetic nu are nici o valoare fără respectarea regimului.- un diabetic este bine tratat, când are o stare generală bună, când are o glicemie penemâncate de 120-l30 mg%, o glicemie în orice moment al zilei care să nu depăşească160 -l70 mg%, când nu are glicozurie şi cetonurie, şi când greutatea este apropiată decea ideală.
Istoric.
în 1869 Langerhans descrie în pancreas existea unor celule cu aspect particular faţă de restul ţesutului pancreatic, care au fost denumite ulterior insulele luiLangerhans. în 1885, Von Mehring şi Minkovsky descriu apariţia diabetului dupăextirparea totală a pancreasului la animale. Ulterior Minkovsky demonstrează prinligatura canalelor excretoare ale pancreasului, că deşi pancreasul se distruge, diabetul nuapare atâta timp cât insulele lui Langerhans rămân intacte. în 1921, savantul românPaulescu, extrage din pancreas o substaă numide el "pancreină", care scadeglicemia în sângele câinelui fără pancreas. 6 luni mai târziu canadienii, Banting şi Bestextrag şi ei din pancreasul animalelor o substanţă tot hipoglicemiantă, pe care o numescinsulina. Lui Banting şi lui Mac Leod (proprietarul laboratorului) li se decernează premiul Nobel, facându-li-se astfel o mare nedreptate lui Paulescu şi Best.
12.2.2. ETIOLOGIE
Dintre cauzele diabetului zaharat menţionăm:- Ereditatea (transmiterea defectului genetic), deţine un rol important, 35 - 45 % din bolnavi având această etiologie. Se recunoaşte o transmisie ereditară fără a se cunoaşte precis modul de transmitere. Adeseori se găsesc printre rudele bolnavului cu diabet, persoane care au suferit de aceeaşi boală (părinţi, unchi, bunici, fraţi, etc).- Alimentaţia. Este aproape unanim acceptat în geneza diabetului zaharat, rolulconsumului exagerat de zahăr şi dulciuri concentrate. Boala se observă frecvent lacofetari şi în ţări cu consum mare de zaharuri (Anglia, Cuba) Totuşi rolul cel maiimportant, este factorul supraalimentatie, indiferent de natura alimentelor (I. Mincu), înconsecinţă obezitatea. Din statistica centrului de boli de nutriţie şi diabet din Bucureşti,91,1 dintre bolnavii cu diabet de tip II (insulinoindependent) au avut sau au obezitate.- Profesiunea şi mediul. Profesiunile cele mai afectate sunt cele de bucătar, cofetar,ostar etc. Sunt predispi şi cei cu ocupii sedentare şi cu soliciri nervoaseexagerate (intelectuali, manageri, tehnicieni, oameni cu funcţii de răspundere etc). Deaceea diabetul este mai frecvent întâlnit în mediul urban şi la bărbaţi.- Vârsta. în 80 % din cazuri, boala apare după 40 - 45 ani, iar la copii la vârsta pubertăţii.- Inflamaţiile pancreasului (Pancreatita acuhemoragică, Pancreatite cronice), şiintervenţiile chirurgicale pe pancreas.- Infecţiile, în special virozele (Picornovirusuri, Virus Coxsakaie 4). Virozele ar acţiona printr-un proces autoimun. Sunt mai frecvente la copil. Au mai fost incriminate hepatitaepidemică şi parotidita urliană.- în discuţie, în geneza diabetului zaharat, sunt şi unele leziuni ale sistemului nervos,unele traume psihice puternice, diureticele tiazidice, anticoncepţionalele, alcoolismul,
3

Activity (6)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
ioana_minea liked this
Claudia liked this
Moldovian Daria liked this
lamasanu cezar liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->