You are on page 1of 59

LIMBA SPANIOLA

Genul substantivelor Substantivele care se termina in o sunt de obicei masculine. Substantivele care se termina in a sunt de obicei feminine. Exemple: el chico la chica el gato la gata Subastantivele masculine care se termina intr-o consoana au adesea un corespondent care se termina in a. el profesor la profesora (profesorul-profesoara) el doctor la doctora (doctoral doctorita) el seor la seora (domnul doamna) Unele substantive care se refera la o persoana au aceiasi forma si pentru masculine si pentru feminine.Acestor cuvinte le indica genul articolul "el" sau "la". el estudiante la estudiante (studentul studenta) el pianista la pianista (pianistul pianista) el artista la artista (artistul artista) Substantivele care se termina in sin,-cin,-dad, - tad,-tud,-umbre; sunt feminine. la televisin televiziunea la decision decizia la conversacin conversatia la habitacin locuinta,asezarea la ciudad orasul la universidad universiatea la dificultad dificultatea la libertad libertatea la actitud atitudinea la gratitude recunostinta la certidumbre certitudinea la muchedumbre multimea,aglomeratia Unele substantive terminate in a sunt masculine: el problema- problema el programa - programul el telegrama telegrama el mapa harta el sistema sistemul el poema poemul,poezia

el dia ziua el clima clima el sofa canapeaua

el tema tema,subiectul el idioma limba (vorbita) el planeta - planeta

Cateva cuvinte care se termina in o sunt feminine. la mano- mana,bratul la radio radioul Unele substantive au doua genuri,fiecare gen corespunde altui sens. el frente frontul (la razboi) la frente fruntea el guia ghidul la guia cartea ghid el policia - politistul la policia - politia el orden - ordinea la orden ordinea

Numeralele cardinale 1.uno 2.dos 3.tres 4.cuatro 5.cinco 6.seis 7.siete 8.ocho 9.nueve 10.diez Numarul "uno" schimba forma "uno" in "un" inaintea unui substantive masculine. un libro o carte un perro un caine un hombre un om Numarul "uno" schimba forma "uno" in"una" inaintea unui substantive feminin. una pluma un stilou una gata o pisica una chica o fata Pluralul substantivelor Daca un substantiv se termina intr-o vocala,formeaza pluralul prin adaugarea lui s. libro:libros (libro + s) seora:seoras (seora + s) Daca un substantive se termina intr-o consoana formeaza pluralul prin adaugarea lui es. el borrador los borradores (borrador +es) la universidad las universidades (universidad +es) la ciudad las ciudades (ciudad + es)

Daca un substantive se termina in in,adauga es si pierde accentual scris. el avin los aviones la conversacin las conversaciones la seccin las secciones la television las televisions Daca un substantiv se termina in z,adauga es si schimba z cu c. el lpiz los lpices la voz las voces el tapiz las tapices la actriz las actrices Cand pluralul se refera la doua sau mai multe substantive de genuri diferite,se foloseste pluralul masculinului. Substantivele compuse sunt mereu masculine si formeaza pluralul doar prin schimbarea articolului hotarat. Articolele definite si nedefinite Articolul definit (hotarat) el masculine singular los masculin plural Articolul nedefinit (nehotarat) un masculine singular unos masculine plural Forma verbului "Hay" Verbul "hay" se foloseste atat pentru singular cat si pentru plural.Are intelesu de:exista,se afla,sunt. Exemple: Hay muchos libros en la biblioteca.(Sunt multe carti in biblioteca) Hay un libro encima de la mesa.(Este o carte chiar pe masa. Hay dos baos en mi casa. (Sunt doua bai in casa mea.) ?Hay muchos estudiantes en la clase?(Sunt multi studenti in clasa?) ?Hay una chica o dos ? (Este o fata sau doua?) una feminin singular unas feminin plural la feminin singular las feminin plural

Pronumele personal eu yo tu t dumneata,dumneavoastra (singular) usted el l ea- ella noi nosotros voi vosotros dumneavoastra (plural) ustedes ei ellos ele ellas

Forma vosotros este folosita numai in Spania,in America Latina ustedes este folosit in ambele situatii:de politete si familial. Verbele regulate Conjugarea verbelor regulate 1.verbul la infinitiv terminatia ar + o,as,a,amos,is,an hablar hablo (hablar ar + o ) 2.verbul la infinitiv terminatia er +o,es,e,emos,is,en comer comes (comer er + es) 3.verbul la infinitiv terminatia ir +o,es,e,imos,is,en vivir vive (vivir ir +e) Verbe regulate comune alquilar a inchiria andar a merge pe jos bailar a dansa caminar a merge pe jos cocinar a gati contestar a raspunde desear a dori entrar a intra escuchar a asculta estudiar a studia ganar a castiga hablar a vorbi llegar a sosi mandar a trimite,a ordona necesitar a avea nevoie amar a iubi ayudar a ajuta buscar a cauta cantar a canta comprar a cumpara dejar a lasa ensear a invata pe cineva enviar a trimite esperar a spera,a astepta firmar a semna gastar a cheltui lavar a spala llevar a purta, a duce mirar a privi olvidar a uita

pagar a plati practicar a practica preguntar a intreba preparer a pregati regresar a se intoarce saludar a salute tocar a atinge,a canta la un instrument tomar a lua,a bea trabajar a munci viajar a calatori visitor a vizita verbele -er aprender a invata beber a bea corer a alerga deber a trebui leer a citi poseer a poseda romper a rupe,a strica vender a vinde verbele - ir abrir a deschide asistir a a insoti la decider a decide descubrir a descoperi escribir a scrie omitir a omite permitir a permite subir a urca unir a uni admitir a admite cubrir a acoperi describer a descrie discutir a discuta existir a exista partir a imparti recibir a primi sufrir a suferi vivir a trai comer a manca comprender a intelege creer a crede esconder a ascunde meter en a baga in prometer a promite temer a se teme

Adjectivul Adjectivele care se termina in o au patru forme: alto (masculin singular) altos (masculin plural) alta (feminin singular) altas (feminin plural)

Adjectivele care se termina in e au doua forme : inteligente (masculine,feminin singular) inteligentes (masculine,feminin plural) Majoritatea adjectivelor care se termina intr-o consoana au doua forme: popluar,populares (formeaza pluralul adaugand es) Adjectivele de nationalitate care se termina intr-o consoana nu urmeaza aceleasi reguli ca si alte adjective terminate intr-o consoana.Acestea au forma feminine terminate in a. el muchacho espaol los muchachos espaoles la muchacha espaola las muchachas espaolas Adjectivele terminate in or,-n,-n,-sau -in de asemenea au o forma feminine distincta. el chico hablador los chicos habladores la chica habladora las chicas habladoras Adjectivele de cantitate stau mereu inaintea substantivului. pocos libros muchos libros Zilele saptamanii Luni lunes Joi jueves Marti martes Miercuri mircoles Vineri viernes Sambata sbado Duminica domingo Toate zilele saptamanii sunt de gen masculine . el lunes el martes el mircoles

el jueves el viernes el sbado el domingo

No trabajo el lunes. (Nu lucrez luni)

Zilele saptamanii care se termina in s nu schimba forma pentru plural. Numai articolul. el viernes los viernes el sbado los sbados el domingo los domingos Pentru a exprima ziua,se foloseste verbul ser. ?Qu dia es hoy ? Ce zi este astazi? Hoy es lunes. Azi este luni. Maana es martes.Maine este marti. Salimos el lunes.Iesim luni. Numeralele cardinale 11- 30 11-once 12-doce 13-trece 14-catorce 15-quince 16-diecisis 17-diecisiete 18-dieciocho 19-diecinueve 20-veinte 21-veintiuno 22-veintis 23-veintitrs 24-veinticuatro 25-veinticinco 26-veintisis 27-veintisiete 28-veintiocho 29-veintinueve 30 -treinta

Ser si estar Pentru a adresa o conditie se foloseste estar.Estar este un verb neregulat si nu urmeaza regulile standard de conjugare pentru verbele ar. estoy ests est estamos estis estan Pentru a adresa o calitate esentiala,se foloseste ser.Ser este de asemenea un verb neregulat. soy eres es somos sois son Daca vorbiti despre ce este ceva (o calitate generala),folositi ser;daca vorbiti despre cum este ceva (o conditie care poate fi usor schimbata), folositi estar. Ser este folosit pentru a exprima ora,ziua si data ?Qu hora es? Son las tres. ?Qu dia es hoy? Hoy es lunes. ?Qu fecha es hoy? Hoy es el cinco de mayo. Ser este folosit pentru a exprima locul de origine. ?De dnde eres t? Soy de Columbia. Ser este folosit pentru a exprima o ocupatie. ? Cul es tu trabajo? Soy entrenador.(antrenor) Ser este folosit pentru a exprima nationalitatea ?Es ella portorriquea? No es guatemalteca. Ser este folosit pentru a exprima religia sau apartenenta politica. ?Son los Garcia bautistas? Sunt Garcienii baptisti? No,son catlicos. ?Es el gobierno socialista? Este guvernul socialist? No,es comunista. Ser este folosit pentru a exprima din ce material este facut.

?De qu material es la mesa? Es de madera. (madera-lemn) Ser este folosit pentru a exprima posesia. ? De quin es la pluma?Es de Emilio. Ser este folosit pentru a exprima relatia de rudenie dintre o persoana si alta. ? Quin es Rogelio? Es el esposo de Marta Ser este folosit cu expresii sigure impersonale. Es importante practicar cada dia.Este important sa practici in fiecare zi. Es necesario hablar mucho.E necesar sa vorbesti mult. Ser este folosit pentru a spune unde un eveniment are loc La pelicula es en el cine.Filmul este la cinematograf. la fiesta es en el club Fantstico.Petrecerea este in clubul Fantastic. Ser este folosit cu adjective pentru a exprima calitati inerente sau esentiale. Miguel es un hombre sincero.Miguel este un om sincer. Tambin es guapo.De asemenea este si frumos. Estar este folosit pentru a exprima locatia geografica sau fizica. ?Dnde ests?Estoy en el cuarto. ? Dnde est Mxico? Chile est en Amrica del Sur. Este folosit cu adjective pentru a exprima o stare sau o conditie. ?Como ests? Estoy muy bien,gracias. Estar este folosit cu multe expresii idiomatice. estar de acuerdo- a fi de accord estar de pie a sta in in picioare estar en camino- a fi pe drum estar en las nubes a fi cu capul in nori Estar este folosit cu timpul progresiv. ?Qu estas comiendo ? Ce mananci (acum,in momentul de fata) Estoy comiendo arroz y frijoles.Mananc orez si fasole. Cand verbul a fi este urmat de un adjectiv,verbul poate schimba sensul adjectivului. El professor est aburrido.profesorul este plictisit.(stare schimbatoare) El professor es aburrido. Profesorul este plictisitor.

Negatia Pentru a face o propozitie negativa,puneti cuvantul no inaintea verbului. Ella no habla ingles. l no es professor. Cand raspunsul la o intrebare este negative,cuvantul no apare de doua ori,ca si in romana. ?Habla Ud. espaol? No,no hablo espaol. ?Est Gerardo en la clase? No Gerardo no est en la clase. Vocabular algo (ceva) nada (nimic) alguien (cineva) nadie (nimeni) algn (-o,-a,-os,-as) (vreun,vreuna,vreunii,vreunele) ningn (-o,-a,-os,as) (niciunul,niciuna,niciunii,niciunele) siempre (mereu) nunca (niciodata) jams (niciodata,vreodata) tambin (de asemenea) tampoco (nici,nici nu) oo (sausau) nini (nicinici) Alguno si ninguno pierd o inaintea unui substantive masculin.. ?Tienes algn libros? No,no tengo ningn libro. Ninguno(-a) este in general folosit cu forma de singular. ?Tienes algunas revistas? No,no tengo ninguna. ?Tienes algunos libros ? No,no tengo ninguno. Pluralul lui ninguno (-a) este folosit numai cand substantivul este numai la plural. No hay ningunas tijeras en la caja.(Nu sunt foarfece in cutie)

Interogatia Urmatoarele intrebari inseamna acelasi lucru: ?Maria habla espaol? Maria vorbeste spaniola? ?Habla Maria espaol? ?Habla espaol Maria? Raspunsuri posibile

Si,Maria habla espaol. No,Maria no habla espaol. Alt mod de a forma o intrebare este de a adauga o scurta intrebare la sfarsitul propozitiei. ? Maria habla espaol,no? Cuvinte comune pentru a introduce o intrebare: ?Adnde? = unde,incotro (intreaba pentru o destinatie) ?Dnde? = unde (intreaba pentru o locatie) ?De dnde ? = de unde ?Cmo? = cum ?Cul (-es)? = care si care (pentru plural) ?Cundo? = cand ?Cunto (-a)? = cat,cata ?Cuantos (-as)? = cati,cate ?Qu? = ce ?De qu? = din ce,despre ce ?Quin (-es)? = cine si cine (plural) ?A quin (-es)? = pe cine,cui ?Con quin (-es)? = cu cine ?De quin (-es)? = al/a cui ?Por qu?= de ce ?Para qu? = pentru ce Adjectivele posesive Adjectivele posesive se acorda in functie de substantiv,cu lucrul determinat si nu cu posesorul. mi libro cartea mea tu pluma stiloul tau tus plumas stilourile tale Mi,tu si su nu au forma masculine si feminine, se modifica in functie de numarul substantivului. mi amigo tus hermanos su libro mi amiga tus hermanas sus plumas mi = al meu,a mea tu al tau,a ta

Su,ca si tu,poate insemna al tau,a ta.Diferenta dintre cele doua adjective este ca su se foloseste cu caracter de politete. Su are patru forme :al lui,a ei,ai lor si formal:al tau Maria busca su cuaderno. Juan busca su caderno. Ellos buscan su cuaderno. Su madre busca su cuaderno.

Nuestro inseamna al nostru,a noastra. nuestro hermano nuestros hermanos nuestra hermana nuestras hermanas

Vuestro inseamna al vostru a voastra. vuestro libro vuestros libros vuestra pluma vuestras pluma

Ca si vosotros,vuestro este folosit numai in Spania. Verbe neregulate:Tener si Venir Tener si venir sunt verbe neregulate. tener a avea tengo/vengo tienes/vienes tiene/viene tenemos/venimos tenis/venis tienen/vienen Tener que .Hay que. Tener que + infinitiv este un mod de a exprima obligatia de a face ceva.Aceasta expresie poate fi tradusa prin a trebui. Tener se conjuga in functie de subiect. Tengo que comer las verdures.Trebuie sa mananc legumele. venir- a veni

ngel tiene que leer el peridico. ngel trebuie sa citeasca ziarul. Ellos tienen que comprar una revista.Ei trebuie sa cumpere o revista. Hay que + infinitive este folositsa exprime idea ca e necesar sa faca ceva.Este mai mult o expresie generala,iar forma verbului hay ramane aceeasi. Hay que tomar un taxi.E necesar sa iei un taxi. Hay que estudiar mucho.Trebuie (e necesar) sa studiezi mult. Diferenta dintre cele doua expresii pe exemple: Maria tiene un examen el lunes.Ella tiene que estudiar. Maria are examen luni.Ea trebuie sa invete mult. No es fcil aprender espaol.Hay que practicar mucho. Nu e usor sa inveti spaniola.Trebuie (e necesar) sa practice mult. Expresii cu Tener tener __aos a avea __ani tener frio a-ti fi frig tener sed a-ti fi sete tener dolor de - a te durea . tener prisa a se grabi tener miedo a a se teme de ceva tener miedo de a se teme de a face ceva tener celos a fi gelos tener confianza a avea incredere tener cuidado a avea grija tener vergenza a-ti fi rusine tener la culpa a fi vinovat tener suerte a fi norocos tener lugar a avea loc tener ganas de a avea chef de tener en cuenta a fi de acord tener calor a-ti fi cald tener hambre a-ti fi foame tener sueo a-ti fi somn tener razn a avea dreptate tener xito a avea succes

Expresii pentru vreme Pentru a descrie vremea este folosit verbul hacer. ?Qu tiempo hace? Cum e timpul ? Hace frio.Este frig. Hace calor.Este cald. Hace viento.Este vant. Hace sol.Este soare. Hace buen tiempo.E vremea buna. Hace mal tiempo.E vreme rea. Hace fresco.E racoare. Deoarece expresiile folosesc substantive,ele sunt modificate cu adjective nu cu adverbe. Hace frio.Hace mucho frio.(nu muy). Exista de asemenea expresii pentru vreme care folosesc verbul hay: Hay niebla.E ceata.e negura Hay neblina.E ceata. Hay sol.E soare. Hay luna.E Luna. Hay relmpagos. Hay umedad.Este umezeala.E umed. Hay nubes.Este inorat. Hay lluvas torreciales. Hay un vendeval.E furtuna. Hay granizo.E grindina. Hay lloviznas.Burniteaza.Ploua marunt. Alte pentru vreme folosesc verbul estar impreuna cu un adjectiv: Est oscuro.E intuneric. Est nublado.e inorat. Est lloviendo. Alte expresii de vreme folosesc doar un adjectiv: Llueve.Ploua.(llover a ploua) Nieva.Ninge.(nevar- a ninge) Truena.Tuna (tronar a tuna) Moduri comune de a intreba cum e vremea: ?Qu tiempo hace? ?Qu clima hace? ?Cmo est el tiempo?

?Cmo est el clima en ? ? Cmo est el clima hoy? Personalul a Obiectul direct este un substantive sau un pronume care primeste actiunea verbului.In urmatoarele propozitii,obiectul direct este scris subliniat. Mike loveste mingea. George o cheama pe Maria In Spaniola cand obiectul direct este o persoana, acesta este precedat de prepozitia a. Corect: Jorge llama a Maria.Jorge o cheama pe Maria. Incorect: Jorge llama Maria. Personalul a este de asemenea folosit daca obiectul direct este un animal domestic. La mujer acaricia a su pero.(acariciar) Femeia mangaie cainele ei. El perro persigue a la gata.(perseguir) Cainele fugareste pisica. Personalul a nu este folosit daca obiectul direct nu este o persoana sau un animal domestic. Corect: Bebo la leche.(beber) Beau lapte. Incorect:Bebo a la leche. Personalul a nu este folosit dupa verbul tener sau verbul hay,indifferent daca obiectul direct este o persoana. Corect:Tengo dos hermanos.(tener) Am doi frati Hay cinco chicas.Sunt cinci fete. Incorecto: Tengo a dos hermanos. Hay a cinco chicas. Daca obiectul direct este o persoana nedefinita,personalul a nu se foloseste. Rezultatul este ca persoana devine nepersonalizata. Necesito medico.Am nevoie de (orice) doctor. Am nevoie de asistenta medicala. Uniri de cuvinte Cand a sau de precede articolul definit el,cele doua cuvinte se unesc devenind un singur cuvant.

a + el = al de + el = del De + la,de+las, de + los,a+la, a+ las,si a+los nu sunt niciodata unite. Verbele care schimba o:ue La prima grupa de verbe care-si schimba baza,litera o din baza se schimba in ue la toate persoanele cu exceptia lui nosotros si vosotros. contra cuento,cuentas,cuenta,contamos,contis,cuentan mover muevo,mueves,mueva,movemos,movis,muevan dormerduermo,duermes,duerme,dormimos,dormis,duerman Verbe comune care schimba o:ue almorzar a lua pranzul aprobar a aproba costar a costa volver a se intoarce (de undeva) encontrar a gasi morder a musca probar- a proba resolver rezolva sonar a suna tostar a praji colgar a agata (de ceva) contar a povesti,a numara devolver- a inapoia (un obiect) dormir a dormi envolver a invalui,a impacheta mover a muta recorder a-si aminti rogar a ruga sonar(con)- a visa (pe) volar -a zbura

La a doua grupa de verbe care schimba baza,litera e din baza se schimba in ie,la toate persoanele exceptand nosotros si vosotros. cerrar cierro,cierras,cierra,cerramos,cerris,cierran entender entiendo,entiende,entiende,entendemos,endis,entiendan mentir miento,mientes,miente,mentimos,mentis,mienten Verbe care schimba e:ie acertar- a ghici,a avea dreptate advertir a avertiza,a preveni cerrar a inchide comenzar a incepe confesar a marturisi

consenter a rasfata converter a transforma empezar a incepe entender a intelege hervir a fierbe negar a nega perder a pierde

defender a apara encender a aprinde,a da foc fregar a freca mentir a minti pensar a se gandi preferir a prefera

La a treia grupa de verbe care schimba baza,litera e din baza se schimba in i la toate persoanele,cu exceptia lui nosotros si vosotros. repetirrepito,repites,repite,repetimos,repitis,repiten competir compito,compites,compite,competimos,competes,compiten pedir pido,pides,pide,pedimos,pedis,piden Lista cu verbe care schimba e:i bendecir a binecuvanta colegir a deduce competir a concura consiguir a obtine corregir a corecta decir a spune despedir a-si lua ramas bun,a concedia elegir a alege freir a praji gemir a geme impeder a impiedica maldecir a blestema medir a masura pedir a cere pperseguir a pesecuta,a urmari reir a rade repetir a repeat seguir a urmari,a continua server a servi sonreir a zambi

Verbele neregulate:Estar,Ir,Dar estar,ir,dar estoy voy doy ests - vas - das est - va da estamos vamos - damos estis vais dais estn van dan

Ir a + infinitiv ir a + infinitive = a avea avea de gand sa faca ceva (in viitor) Eduardo va a converser con mi hermana. Vas a inviter muchas muchachas.Vei invita multe fete. Cuvinte si expresii de timp hoy azi maana maine ms tarde mai tarziu esta tarde in dupa-amiaza asta la semana que viene- saptamana viitoare el mes que viene luna care vine el ao que viene anul care vine esta noche diseara maana por la maana maine dimineata maana por la tarde maine dupa amiaza maana la noche maine seara Acabar de acabar de + infinitiv = terminarea unei actiuni(in trecutul cel mai recent) Acabas de invitar a muchas muchachas.Tocmai ai invitat multe fete. Volver a volver a + infinitiv = a face ceva din nou Vuelvo a leer el libro. Citesc iar cartea. volver (verb care schimba o:ue) vuelvo vuelves vuelve volvemos volvis vuelven

Numerale ordinare primero primul tercero al treilea quinto al cincilea sptimo al saptelea noveno al noulea segundo al doilea cuarto al patrulea sexto al saselea octavo al optulea dcimo al zececelea

Numeralele ordinare au patru forme ca si adjectivele terminate in o. primero,primera,primeros,primeras Primero si tercero pierd o in fata unui substantive la singular el primer dia el trecer ao Numeralele ordinare de obicei preced substantivul.Dar daca substantivul la care se refera este regalitate,papa sau o strada numeralele ordinare vin dupa substantiv. Carlos Quinto (regalitate) la Calle Sexta (strada) el quinto libro la sexta pluma Lunile,Anotimpurile,Data zilei enero-ianuarie marzo martie mayo mai julio iulie septiembre - septembrie noviembre noiembrie Anotimpurile la primavera primavara el verano vara el otoo - toamna el invierno iarna febrero februarie abril aprilie junio iunie agosto august octubre octombrie diciembre decembrie

En Amrica del Norte, la primavera empieza en marzo. In America de Nord primavara incepe in martie. En Amrica del Sur, la primavera empieza en septiembre. In America de Sud, primavara incepe in septembrie. Iata cum puteti intreba data zilei.

Cul es la fecha de hoy? A cuntos estamos hoy? Qu dia es hoy? A cuntos estamos? Daca se face referire la prima zi a lunii se foloseste expresia el primer dia sau simplu el primero. Qu dia es hoy? Hoy es lunes,el primer dia de mayo. Hoy es lunes, el primero de mayo. Pentru celelalte zile ale lunii se foloseste numarul cardinal . Cul es la fecha de hoy? Hoy es martes,el venticinco de marzo. A cuntos estamos hoy? Estamos al domingo,tres de junio. Comparatia de inegalitate In Spaniola inegalitatea se exprima folosind una din urmatoarele forme: ms (menos) + adjectiv + que ms (menos) + adverb + que ms (menos) + substantiv +que Daca este urmat de un numar in constructia comparativului se foloseste de in loc de que. Hay menos de veinte alumnos en la clase. Sunt mai putin de douazeci de elevi in clasa Daca propozitia este negativa,que este folosit chiar atunci cand comparativul este un numar. No tengo ms que cinco dolares. Comparatia de egalitate Pentru a forma comparatia de egalitate folosind adjective sau adverbe,se foloseste urmatoarea formula: tan + adjectiv(adverb)+ como El libro es tan bueno como la pelcula. (Cartea este la fel de buna ca si filmul.)

Pentru a forma comparatia de egalitate folosind substantive se foloseste urmatoarea formula: tanto(-a,-os,as) + substantiv+como Juan tiene tanto dinero como Mara. (la fel de multi bani ca si) Forma lui tanto se acorda in gen si numar cu substantivul. tanto dinero;tanta paciencia;tantos libros Cand actiunea (nu lucrul) este comparata,si nu exista adjectiv,folositi urmatoarea formula. verb + tanto+como Sus estudiantes aprenden tanto como mis estudiantes. (invata la fel de mult ca) Cand actiunea (nu lucrul) este comparata,si exista adjectiv se foloseste urmatoarea formula: verb + tan + adjectiv (forma masculina) +como Superlative Superlativul relativ articol definit + substantiv + ms (menos) + adjectiv + de Juan es el chico ms inteligente de la clase. John este cel mai destept baiat din clasa. Superlativul absolut Are trei forme: muy + adjective sumamente+adjectiv (aceasta forma este folosita mai mult de cei din inalta societate) adjective+ isimo (-a,-os,-as) Pronumele personal si ca obiect al prepozitiei Cand pronumele mi urmeaza prepozitia con cele doua cuvinte se combina pentru a forma conmigo.

ti + con = contigo (cu tine) Prepozitii care sunt urmate de pronumele subiectiv in loc de pronumele obiectiv. entre intre excepto cu exceptia incluso inclusiv menos mai putin,cu exceptia segn conform,dupa salvo in afara de Pronumele direct Este echivalentul complementului direct dinlimba romana. Obiectul care primeste actiunea verbului se numeste obiect direct (OD). Obiectul direct raspunde la intrebarea ce? sau pe cine? cu privire la ce face subiectul propozitiei. Cand pronumele inlocuieste obiectul direct,se folosesc urmatoarele pronume: me (yo) nos (nosotros) te (t) os- (vosotros) lo,la (l,ella,usted) los,las (ellos,ellas,ustedes). Pronumele direct se acorda in gen si numar cu obiectul propozitiei. In propozitile negative,pronumele este pus intre cuvantul negativ si verbul conjugat. Nu cumpar cartile. No compro los libros. No los compro. (Nu le cumpar) In propozitile cu doua verbe ,sunt doua posibilitati privitoare la plasamentul pronumelui. pus inaintea verbului conjugat Exemple: Lo quiero ver.Vreau sa-l vad. Maria nos debe visitar.Maria trebuie sa ne viziteze. atasarea (lipirea) direct la verbul la infinitiv Exemple:Quiero verlo.Vreau sa-l vad. Debemos regalarlo.Trebuie sa-l daruim.

Pronumele indirect Pronumele indirec (PI) raspunde la intrebarea cui?. Pentru a inlocui obiectul indirect se folosesc urmatoarele pronume: me (imi) nos (ne) te (iti) os (va) le (ii) les (le) In propozitia negativa cu un verb,pronumele indirect sta intre cuvantul negativ si verbul conjugat. l no me compra nada. l no te trae el desayuno. Ellos no me compran ningn regalo. Pentru a se evita ambiguitatile create de le si les se foloseste o fraza prepozitionala. Ella les escribe a su hermana una carta. Cateodata o fraza prepozitionala este adaugata un din cauza neclaritatii,ci pentru intarire. Juan me da a mi el manzana. Juan imi da mie marul. In propozitile cu doua verbe,sunt doua posibilitati privitoare la amplasamentul pronumelui: pus imediat inaintea verbului conjugat: Exemple: Me necesitas dar un regalo.Esti nevoit sa-mi dai un cadou. Te necesito comprar un sombrero.Sunt nevoit sa-ti cumpar o palarie. Atasarea (lipirea) direct la verbul in infinitiv Exemple: Necesitas darme un regalo.Esti nevoit sa-mi dai un cadou. Necesito comprarte un sombrero.Sunt nevoit sa-ti cumpar o palarie noua. Pronumele direct si indirect impreuna Pronumele direct me te lo,la indirect me te le personal yo t l,ella,usted

nos os los,las

nos os les

nosotros vosotros ellos,ellas,ustedes

Cand sunt ambele pronume intr-o propozitie primul se scrie pronumele indirect. Ellos me lo dan. Ella te la vende. Ori de cate ori ambele pronume incep cu litera l primul pronume se schimba cu se. le lo = se lo le la = se la le los = se los le las = se las les lo = se lo les la = se la In propozitile negative,cuvantul negativ vine direct inaintea primului pronume. No se lo tengo. In propozitile cu doua verbe,exista doua posibilitati pentru a pune cele doua pronume.Inaintea verbului conjugat,sau atasate de verbul la infinitiv. Te lo quiero decir.Quiero decirtelo Ella me lo debe explicar.Ella debe explicrmelo. Trebuie sa le-o trimiti lor. Necesitas envirsela a ellos. In cazul propozitiei negative,cand pronumele sunt atasate la infinitiv,cuvantul negativ este pus direct inaintea verbului conjugat. In cazul propozitiei negative,cand pronumele sunt atasate inaintea verbului conjugat,cuvantul negativ este pus direct inaintea pronumelor. Verbe precum Gustar Folosirea lui gustar necesita folosirea pronumelui indirect. Me gusta el cuarto.Imi place camera. Nos gustan las flores.Ne plac florile. Conjugarea lui gustar se transforma in gusta cand subiectul propozitiei este la singular si in gustan cand subiectul propozitiei este folosit la plural.

Adesea este folosit gustas,cand se face referire la cineva,la persoana a doua singular. Verbe care se folosesc ca si gustar aburrir a plictisi bastar a fi suficient (a ajunge) caer bien (mal) a veni bine (rau),a placea (un placea) dar asco- a scarbi,a da scarba disgutar a un placea (ceva) doler(o:ue)- a durea encantar a placea mult faltar a lipsi ceva importar a interesa interesa a interesa molestar a deranja parecer a parea picar a intepa quedar a ramane,a sta volver (o:ue) loco a inebuni Timpul prezent Pentru a forma timpul prezent in spaniola,se combina conjugarea verbului estar cu gerunziu. estar estoy,ests,est,estamos,estis,estn Pentru a forma gerunziul pentru verbele regulate de conjugarea 1 se adauga ando in locul terminatiei -ar. pentru verbele regulate de conjuagarea a 2-a si a 3-a (er,ir),se adauga iendo in locul terminatiei er sau ir. Daca inaintea lui er sau ir se afla o vocala,-i de la iendo devine y astfel se adauga yendo. caer cayendo creer creyendo huir huyendo ir yendo influir influendo leer leyendo seguir siguiendo (exceptie) Verbe cu prima persoana neregulata Urmatoarele verbe au forma neregulata pentru conjugarea la prima persoana singular. caber (a se potrivi cu ceva,a incapea)- yo quepo caer (a cadea) yo caigo conducer (a conduce)- yo conduzco conocer (a cunoaste)-yo conozco

escoger (a alege) -yo escojo dirigir (a indrepta spre ceva)-yo dirijo hacer (a face)- yo hago salir (a iesi) yo salgo traer (a adduce)-yo traigo ver (a vedea) yo veo

saber (a sti) yo s seguir(a urma) yo sigo valer (a valora) yo valgo

Pentru verbele care se termina in -cer si cir,schimba c in zc pentru forma yo. conocer yo conozco conducir (a conduce) yo conduzco crecer (a creste)-yo crezco traducer (a traduce) yo traduzco establecer(a stabili,a infiinta) yo establezco producer (a produce)-yo produzco Pentru verbele care se termina in ger si gir,schimba g in j pentru forma yo. escoger (a alege) yo escojo dirigir (a indrepta spre ceva)-yo dirijo emerger (a aparea,a se ivi) yo emerjo finger (a pretinde,a simula)- yo finjo Pentru verbele care se termina in guir,se schimba gu in g pentru forma yo. seguir (a urma) yo sigo conseguir (a obtine) yo consigo distinguir ( a distinge) yo distingo Saber vs Conocer/ Pedir vs preguntar In spaniola exista,ca si in romana,doua verbe pentru a exprima idea de a sti ,a cunoaste.Aceste doua verbe sunt saber si conocer.De obicei,cand in romana se foloseste a sti in spaniola se foloseste saber,iar cand vrem sa spunem a cunoaste se foloseste conocer. Aproape aceiasi situatie o avem si cu pedir si preguntar.Care inseamna a cere,a intreba. Pido ms carne.Cer (doresc) mai multa carne. Pedimos ahora.Cerem acum. preguntar pentru: a intreba,a cere o informatie Pregunto qu hora es.Intreb ce ora este. Preguntamos a qu hora sirven la cena. Intrebam la ce ora servesc cina.

Numeralele cardinale 31-1000 10.diez 20.veinte 30.treinta 40.cuarenta 50.cincuenta 60.sesenta 70.setenta 80.ochenta 90.noventa 100.cien 31.treinta y uno 32.treinta y dos 33.trenta y tres 41.cuarenta y uno 51.cincuenta y uno 61.sesenta y uno 71.setenta y uno 81.ochenta y uno 91.noventa y uno 101.ciento uno

De la 101 la 199 se foloseste ciento. ciento uno ciento dos ciento cincuenta y dos Observatie!! Y se foloseste numai intre 31 si 99 si este folosit pentru a separa sutele de zeci. Corect: Incorect ciento ochenta y ocho ciento y ochenta y ocho Numerele cardinale pana la 1000 din 100 in 100. 100.cien 300.trescientos 500.quinientos 700.setecientos 900.novecientos 200.doscientos 400.cuatrocientos 600.seiscientos 800.ochocientos 1000.mil Exprimarea timpului Pentru exprimarea timpului se foloseste verbul ser. Es la una.E ora unu.

Son las dos.E ora doua. Minutele pot fi adaugate folosind cuvantul y (si) Es la una y cinco.E unu si cinci. Son las tres y doce.E trei si doisprezece minute. Minutele pot fi scazute folosind cuvantul menos. Es la una menos cinco.E unu fara cinci. De asemenea se pot folosi cuvantul media(jumatate) si cuarto (sfert) Es la una y media. Son las tres menos cuarto. Son las dos y cuarto. Pentru a spune ceva ce are legatura cu timpul,se foloseste formula a + la(s) + ora. La fiesta empieza a las nueve.Petrecerea incepe la noua. Pentru a face diferenta intre dimineata,dupa-amiaza si seara,se folosesc expresile de la maana,de la tarde si de la noche. Son las dos de la tarde.E ora 2 dupa-amiaza. Son las dos de la maana. E doua dimineata. Cand ora nu e specificata se folosesc expresile por la maana,por la tarde,por la noche. Siempre leo el periodico por las maanas. Mereu citesc ziarul dimineata. Expresii de timp por las maana dimineata (and ora nu e specificata) de la maana dimineata (cand ora e specificata) por la tarde dupa amiaza (cand ora nu e specificata) de la tarde- dupa- amiaza (cand ora e specificata) por la noche seara,noaptea (cand ora nu e specificata) de la noche seara,noaptea (cand ora e specificata) maana maine,dimineata maana por la maana maine dimineata

pasado maana poimaine ayer ieri anoche aseara la noche anterior,anteanoche alaltaieri seara el lunes que viene lunea urmatoarea la semana que viene saptamana care vine el ao que viene anul care vine el lunes pasado lunea trecuta la semana pasada saptamana trecuta el ao pasado anul trecut al mediodia amiaza alrededor de in jur de de dia de zi durante el dia in timpul zilei a tiempo la timp en punto exact,fix tarde tarziu temprano - devreme Por si para Por si para au multe intelesuri si de multe ori sunt confundatedeorece fiecare inseamna pentru. Por are multe intelesuri si este cel mai dificil dintre cele doua Regula: pentru a exprima recunostinta sau scuza Model: Gracias por la ayuda.(Multumesc pentru ajutor) Pentru inmultire si impartire. Dos por dos son cuatros. Pentru viteza,frecventa si proportie Voy al restaurante cinco veces por semana. (Merg la restaurant de cinci ori pe saptamana.) Insemnand prin,de-a lungul,prin zona Andamos por el parquet.Mergem prin parc. Cand este vorba despre un schimb,inclusive vanzari l me dio dies dlares por el libro.(El mi-a dat 10 dolari pe carte). Cand inseamna in favoarea, in folosul No vote por nadie. Pentru a exprima o lungime de timp.

Yo estudi por dos horas. Pentru a exprima un timp general sau nedeterminat,insemnand in timpul Puedo ver las estrallas por la noche. In legatura cu transportul si comunicarea Prefiero viajar por el tren y hablar por telfono. In caz de greseala de identitate,sau a fi luat drept Me tienen por loco.(Ma iau drept nebun.) Pentru a arata motivul unei actiuni (cu: a merge,a veni,a trimite,a intreba) Paso por ti a las ocho.(Trec pe la tine la opt.) Cand e urmat de un infinitiv, pentru a exprima o actiune care a ramas sa fie completata,se foloseste por +infinitive La cena est por cocinar.(Cina se pregateste) Pentru a exprima cauza sau un motiv. El hombre murio por falta de agua.(Omul a murit din lipsa de apa.) Esta por inseamna a fi dispus sa Estoy por tomar caf.(Sunt dispus sa beau cafea.) In constructii passive El libro fue escrito por Octavio Paz.(Cartea a fost scrisa de Octavio Paz.) Expresii idiomatice in care apare por por adelantado in avans por ahora deocamdata por alli pe acolo,pe la voi por amor de Dios pentru Dumnezeu por aqui pe aici por casualidad din coincidenta por ciento procent,procentaj por cierto desigur por complete complet por dentro inauntru,pe dinauntru por desgracia din nefericire por ejemplo de exemplu pore eso de aceea,pentru aia por favor te rog por fin in sfarsit por lo visto - aparent por medio de prin,cu ajutorul

por lo general in general por lo menos cel putin por ningn lado - nicaieri por lo tanto deci,prin urmare por otra parte pe de alta por mi parte din partea mea parte palabra por palabra cuvant cu cuvant por primera vez pentru prima data por separado luat in parte,separat por supuesto desigur por suerte din fericire por todas partes peste tot por todos lados peste tot,in toate partile por ultimo in incheiere,in final Para are relative mai putine utilizari. Pentru a indica destinatia. El hombre sali para Madrid.(Omul a iesit sa mearga in Madrid.) Pentru a arata scopul unui lucru. El vaso es para agua. Cand inseamna cu cu intentia de sau cu scopul de Para hacer una paella,primero dore las carnes. (Pentru a face o paella,mai intai trebuie sa pregatesti carnea.) Pentru a indica ceva,pentru un scop. Este regalo es para ti.(Cadoul acesta e pentru tine.) Pentru a exprima un contrast cu ceea ce e de asteptat Para un nio leemuy bien.(Pentru un copil citeste foarte bine) Estar para exprima o actiune care curand va fi completata.Inseamna a fi gata sa,a fi pe punctul sa. El tren est para salir.(Trenul e gata sa plece.) Comparative neregulate Urmatoarele adjective au forme neregulate pentru comparativ si superlative. Adjectiv:bueno (bun) Comparativ:major(mai bun) Superlativ:el/la major(cel mai buna/cea mai buna) Adjectiv:malo (rau)

Comparativ:peor (mai rau) Superlativ:el/la peor (cel mai rau/cea mai rea) Adjectiv:grande (mare) Comparativ:mayor (mai mare;mai in varsta) Superlativ:el/la mayor (cel mai mare/cea mai mare,cel mai in varsta/cea mai in varsta) Adjectiv:pequeo (mic) Comparativ:menor (mai mic;mai tanar) Superlativ:el/la menor (cel mai mic/cea mai mica;cel mai tanar/cea mai tanara) Cand ne referim la varsta,folosim formele neregulate mayor si menor. Cand ne referim la conceptelede mai mic sau mai mare,se folosesc formele neregulate mayor si menor. El agua es de mayor importancia que la comida. Apa are mai multa importanta decat mancarea. La comida es de menor importancia que el agua. Mancarea e mai putin importanta decat apa. Demonstrative adjectiv descrie un substantiv Aceasta carte e a mea.(adjectiv) Aceasta e a mea.(pronume). aceasta este (adjectiv demonstrativ) ste (pronume demonstrativ) acela ese (adjectiv) se (pronume) acela,acela de acolo aquel (adjectiv) aqul (pronume) este libro (aceasta carte) estos libros (aceste carti) esta pluma (acest stilou) pronume inlocuieste un substantive

estas plumas (aceste stilouri) ese libro (acea carte) esos libros (acele carti) esa pluma (acel stilou) esas plumas (acele stilouri) aquel libro (acea carte) (mai indepartata) aquellos (acele carti) (mai indepartate) aquella pluma (acel stilou) mai indepartat aquellas plumas (acele stilouri) mai indepartate Iata pronumele demonstrative corespunzatoare: ste (acesta - masculin) stos (acestia - masculin) sta (aceasta - feminin) stas (acestea - feminin) se (acela - masculin) sos (aceia - masculin) sa (acea- feminin) sas (acelea - feminin) aqul (acela - masc.) aqullos (aceia - masc.) aqulla (acea - fem.) aqullas (acelea - fem.) De asemenea, fiecare pronume demonstrativ are o forma neutra. Acestea nu se schimba in functie de gen sau numar, nu au accent, si se folosesc cand ne referim la o idee abstracta sau la un obiect necunoscut. esto (acest lucru) eso (acel lucru) aquello (acel lucru) (mai indepartata in timp sau spatiu Expresii de timp cu Hacer

Verbul hacer poate fi folosit in multe moduri pentru a indica lungimea timpului si a lungimii actiunii in care are loc in urmatoarele moduri. Hace+timp +que+timpul prezent al verbului Hace un ao que estudio espaol. De un an studiez spaniola. Hace dos aos que ellas estudian ingls. De doi ani ele invata engleza. Pentru a face acest tip de expresie negativa se adauga cuvantul no inaintea verbului. Alt mod de folosire a verbului hacer pentru a exprima de cat timp ceva are loc este urmatoarea: Timpul prezent al verbului + desde hace +timp Estudio espaol desde hace un ao. Studiez spaniola de un an. Ellas estudian ingls desde hace dos aos. Ele invata spaniola de doi ani. Adjectivul si pronumele posesiv adjectiv descrie un substantiv Adjectivul posesiv: mi(s)al meu,a mea tu(s) al tau,a ta su(s) al lui,al ei,a dumnevoastra nuestro(-a,-os,as)al nostru,a noastra vuestro(-a, -os, -as) al vostru, a voastra Pronumele posesiv este similar cu adjectivul posesiv,dar este folosit cu articol definit. pronume inlocuieste un substantiv

al meu, a mea, ai mei, ale mele el mio/la mia los mios/las mias al tau, a ta, ai tai, ale tale el tuyo/la tuya los tuyos/las tuyas al lui, a ei, ai lui, ale ei, al dumitale el suyo/la suya los suyos/las suyas al nostru, a noastra, ai nostri, ale noastre el nuestro / la nuestra los nuestros / las nuestras al vostru, a voastra, ai vostri, ale voastre el vuestro / la vuestra los vuestros / las vuestras al lor, a lor, ai lor, ale lor, a dumneavoastra, ... el suyo / la suya los suyos / las suyas Pronumele reflexiv me nos te os se se In limba spaniola infinitivul verbelor reflexive se termina in se. Daca propozitia are doua verbe, sunt doua posibilitati privitoare la plasamentul pronumelui. 1. Pus imediat inaintea verbului conjugat 2. Atasarea (lipirea) direct la verbul in infinitiv Andi trebuie sa-si spele parul. Andi se necesita lavar el pelo. Andi necesita lavarse el pelo. Preferam sa ne spalam cu sampon (sapun) parfumat. Preferimos lavarnos con jabn perfumado. Nos preferimos lavar con jabn perfumado.

Ori de cate ori un verb urmeaza direct o prepozitie, el ramane la forma de infinitiv. Pentru verbele relexive, sfarsitul "se" se schimba in acord cu subiectul. Observati diferentele in urmatoarele propozitii. Antes de dormirme, yo cuento burros. Antes de dormirte, t cuentas burros. Antes de dormirse, la chica cuenta burros. Antes de dormirnos, nosotros contamos burros. Antes de dormiros, vosotros contis burros. Antes de dormirse, los chicos cuentan burros.

Pentru unele verbe, intelesul se schimba in forma reflexiva. aburrir - a plictisi aburrirse - a se plictisi acordar - a fi de acord acordarse de - a-si aminti de acostar - a culca acostarse - a se culca casar - a casatori casarse con - a se casatori cu despedir - a concedia despedirse de - a-si aminti de dormir - a dormi dormirse - a adormi

ir - a merge irse - a pleca morir - a muri ( brusc, in urma unui accident, razboi, etc.) morirse - a muri (din cauze naturale, sau figurativ) negar - a nega negarse a - a refuza parecer - a parea parecerse a - a semana cu poner - a pune ponerse - a se pune probar - a proba, a incerca probarse - a se proba, a se demonstra quitar - a indeparta, a da la o parte quitarse - a-si scoate (haina) Cateva verbe sunt mereu folosite ca reflexive. arrepentirse (e:ie) - a regreta, a se cai atreverse a - a indrazni darse cuenta de - a-si da seama jactarse de - a se lauda quejarse de - a se plange de suicidarse - a se sinucide

Articolul definit:Part.II Daca substantivul feminin singular incepe cu a sau ha se foloseste forma de masculin a articolului. Aceasta regula se aplica numai la singular,la plural se foloseste forma feminina a articolului. el agua las aguas

Articolul definit e folosit cu unele tari si orase si nu e folosit cu altele. Iata cateva exemple cu care e folosit: la Argentina el Brasil el Canad el Ecuador la Florida la Habana la India el Japn el Paraguay el Per El Salvador el Uruguay Articolul definit este folosit cand verbul reflexiv e urmat de parti ale corpului, imbracaminte sau alte lucruri perseonale. Mara se lava la cara. l se pone el traje. Trecutul nedefinit Pentru a conjuga verbele de conjugarea I (-ar) la trecut, se elimina terminatia ar si se adauga una din terminatile urmatoare in functie de persoana: verb regulat ar + ,aste,,amos,asteis,aron

Pentru a conjuga verbele de conjugarea I la trecutul imperfect se utilizeaza urmatoarea formula: verb regulat ar + aba,abas,aba,bamos,abais,aban Pentru a conjuga verbele de conjugarea II (-er) si conjugarea a III a (-ir) la trecut, se elimina terminatia er si -ir si se adauga una din terminatile urmatoare in functie de persoana: verb regulat er,ir + i,iste,i,imos,isteis,ieron Pentru a conjuga verbele regulate de conjugarea a II-a (-er) si a III-a (-ir) la trecutul imperfect se foloseste urmatoarea formula: verb regulat er,-ir + ia,ias,iamos,iais,ian Imperfectul este folosit pentru actiuni care de obicei erau repetate. Almorzbamos juntos todos los das. Luam pranzul impreuna in fiecare zi. Las seoras siempre charlaban por las maanas. Doamnele mereu palavrageau dimineata. Imperfectul este folosit pentru a exprima actiuni care se intamplau in timpul altor evenimente. Yo lea cuando entr mi pap. Eu citeam cand a intrat tata. ("entrar" este la trecutul nedefinit) Imperfectul este folosit pentru a spune timpul sau varsta. Eran las siete de la noche. Era sapte seara. La nia tena cinco aos. Fetita avea cinci ani.

Trecutul verbelor neregulate

ser fui,fuiste,fue,fuimos,fuisteis,fueron ir fui,fuiste,fue,fuimos,fuisteis,fueron dar di,diste,dio,dimos,disteis,dieron hacer hice,hiciste,hizo,hicimos,hicisteis,hicieron

Imperfectul verbelor neregulate

ser era,eras,era,ramos,erais,eran iriba,ibas,iba,ibamos,ibais,iban verveia,veias,veia,veiamos,veiais,veian

Cuvinte si fraze care indica o perioada de timp Unele cuvinte indica o perioada de timp specificata si astfel sunt un indiciu pentru folosirea trecutului perfect. ayer ieri anoche aseara anteayer alaltaieri desde el primer momento din primul moment durante dos siglos timp de doua secole el otro dia cealalta zi en ese momento in acel moment entonces atunci esta maana in aceasta dimineata esta tarde in aceasta dupa-amiaza la semana pasada saptamana trecuta el mes pasado luna trecuta el ao pasado anul trecut hace dos dias, aos acum doua zile,doi ani ayer por la maana ieri dimineata ayer por la tarde ieri dupa amiaza

Alte cuvinte si fraze indica repetativitatea,perioade de timp vagi sau nespecificate,indicand astfel folosirea imperfectului. a menudo- adesea a veces cateodata cada dia in fiecare zi cada semana in fiecare saptamana cada mes in fiecare luna cada ao in fiecare an con frecuencia frecvent de vez en cuando cateodata en aquella epoca in acea epoca (perioada) frecuentamente frecvent generalmente- in general muchas veces de multe ori mucho mult nunca niciodata por un rato pentru un timp scurt siempre mereu tantas veces de atatea ori todas las semanas- in fiecare saptamana todos los dias in fiecare zi todo el tiempo tot timpul varias veces de mai multe ori Verbele de conjugarea a III-a (-ir) care isi schimba baza la prezent o schimba si la trecut (schimba e:i si o:u la persoana a III-a plural si singular) preferir prefiero prefieres prefiere preferimos preferis prefieren preferi preferiste prefiri preferimos preferisteis prefiriron

Verbe neregulate la trecut decir traer ver

dije dijiste dijo dijimos dijisteis dijeron

traje trajiste trajo trajimos trajisteis trajeron

vi viste vio vimos visteis vieron

La fel ca si traer sunt: atraer,detraer,distrer,extraer,maltraer,retraer,sustraer Verbele care se termina in ucir sunt neregulate si se conjuga asa: producir produje,produjiste,produjo,produjimos,produjisteis,produjeron Alte verbe in aceasta categorie sunt: aducir,conducir,coproducir,deducir,inducir,introducir,reducir,traducir Mai multe verbe care sunt neregulate la trecutul imperfect urmeaza un model specific. In timp ce i-si schimba baza, toate au urmatoarele terminatii: -e -iste -o -imos -isteis -ieron Iata verbele, alaturi de baza lor corespunzatoare, schimbata:

Infinitiv

Baza schimbata anduvestuvtuvcuphubpudpussuphicquis-

andar estar tener caber haber poder poner saber hacer querer

venir

vin-

Hace adica acum Trecutul nedefinit al verbului + hace + timp Estudi espaol hace un ao. Am studiat spaniola acum un an Observati diferentele si asemanarile: Hace un ao que estudio espaol. De un an studiez spaniola. Hace un ao que estudi espaol. Am studiat spaniola acum un an.

Formarea adverbelor Cele mai multe adverbe sunt formate prin adaugarea sufixului mente la forma feminina singular a adjectivului. Adjectiv claro dificil Forma Feminina clara dificil Adverb claramente dificilmente

Alt mod de a forma adverbul este folosirea prepozitiei con + forma de singular a substantivului. cuidadoso (grijuliu) con cuidado perfecto con perfeccin Unele adverbe nu urmeaza nici un model si trebuie memorate.Iata o lista. bastante destul,suficient,destul de demasiado prea mult mal rau mucho mult muy foarte

nunca niciodata peor mai rau poco- putin siempre mereu Cand doua adverbe modifica acelasi verb,numai al doilea foloseste terminatia mente.Primul adverb este la forma feminina singular a adjectivului. El chico le habla clara y cortsmente. Baiatul ii vorbeste clar si politicos. Clauze comune asociate cu folosirea subjunctivului al menos que cel putin daca antes (de) que inainte ca con tal (de) que doar ca sa cuando cand despues (de) que dupa dudar que a se indoi ca en caso de que in caz ca en cuanto in cat priveste.de indata ce es aconsejable que e recomandabil ca es bueno que e bine ca es dificil que e dificil es dudoso que e indoielnic es fcil que e usor es fantstico que e fantastic es importante que e important es imposible que e imposibil es improbable que e improbabil es increible que e incredibil es (una) lstima que e pacat es malo que e rau es mejor que e mai bine es menester que e nevoie es necesario que e necesar esperar que a spera es posible que e posibil es preferible que e preferabil

es probable que e probabil es raro que e ciudat (rar) es ridiculo que e ridicol estar contento que a fi fericit ca es terrible que ...- e teribil ca ... hasta que ...- pana ... insistir en que ...- a insista ... mandar que ...- a trimite (ordona) ... ms vale que ...- e mai bine (mai valoros) ... mientras que ...- in timp ce ... negar que ...- a nega ca ... no creer que ...- a nu crede ca ... no es cierto que ... -nu e sigur ca ... no estar convencido de que ...- a nu fi convins ca ... no estar seguro de que ...- a nu fi sigur ca ... no es verdad que ... -a nu fi adevarat ca ... no imaginarse que ...- a nu-si imagina ca ... no parecer que ... -a nu parea ca ... no pensar que ...- a nu gandi ca ... no suponer que ... -a nu presupune ca ... ojal que ...- sper ca ... para que ...-pentru ce (ca) ..., ca sa ... pedir que ...- a cere (a ruga) ... preferir que ...- a prefera ... prohibir que ... -a interzice ... puede ser que ... poate fi ca ... querer que ...- a vrea sa ... recomendar que ...- a recomanda ... rogar que ...- a ruga ... sentir que ... -a regreta (simti) ... sin que ...-fara ... sugerir que ...- a sugera ... tan pronto como ...- tot atat de curand (repede) ... temer que ... -a se teme ca ... tener miedo de que ...- a-i fi frica ca... , a se teme ... Expresii care nu cer folosirea subjunctivului creer que a crede

no dudar que a nu se indoi ca es cierto que e sigur ca (e adevarat ca) es claro que e clar ca es evidente que e evident ca es obvio clar (evident) estar seguro que a fi sigur ca es verdad que e adevarat ca no cabe duda que nu e nici o indoiala no es dudoso que nu e indoielnic ca no hay duda que nu e nici o indoiala Subjunctivul present verbele de conjugarea I (-ar) verbul la indicativ present terminatia de prezent +e,es,e,emos,is,en hablo o =hable,hables,hable,hablemos,hablis,hablem pentru verbele de conjugarea a II-a si a III-a (-er si ir) verbul la present terminatia de present + -a,as,-a,amos,is,-an Pentru verbele care se termina in zar,z se schimba cu c cand dupa aceasta vine litera e. empezar (e:ie) empiece Pentru verbele care se termina in ger sau gir,g se schimba cu j cand dupa acesta vine litera a. escoger escoja elegir (e:i) elija Verbe neregulate la subjunctiv present dar a da d des d demos estar a fi est ests est estemos haber a exista haya hayas haya hayamos ir a merge vaya vayas vaya vayamos

deis den saber a sti sepa sepas sepa sepamos sepias sepan

estis estn ser a fi sea seas sea seamos seis sean

hayis hayan

vayis vayan

Expresii comune care introduc un aspect de doriinta propozitiei Unul din modurile in care subjuctivul e folosit de a exprima dorinta. esperar que a spera ca insister en que a insista sa mandar que a ordona preferir que a prefera sa querer que a vrea es aconsejable que e recomandabil ca es necesario que e necesar sa pedir que a cere sa recomendar que a recomanda rogar que a ruga sugerir que a sugera sa Expresii care cer folosirea indicativului; creer que a crede ca no dudar que a nu se indoi ca estar seguro que a fi sigur ca no es dudoso que nu e indoelnic no hay duda que nu exista indoiala ca Subjunctivul Un alt mod in care este folosit subjunctivul: sa exprime ignoranta sau indoiala.

Lista cu cele mai comune expresii care introduce un aspect de ignoranta sau indoiala propozitiei,si de aceea cer folosirea subjunctivului. dudar que a se indoi ca es dudoso que e indoielnic ca es improbable que e improbabil ca es incierto que e incert ca es posible que e posibil ca no creer que a nu crede ca no es cierto que nu e adevarat ca (nu e sigur ca) no estrar convencido de que - a nu fi convins ca no estar seguro a nu fi sigur ca no parecer que a nu parea ca no pensar que a nu se gandi ca no suponer que a nu presupune ca puede ser que poate ca negar que a nega ca no es verdad que nu este adevarat ca no imaginarse que a nu-si imagina temer que a se teme ca Un alt mod in care subjunctivul este folosit:dupa anumite expresii impersonale. Expresii impersonale care cer folosirea subjunctivului. conviene que e convenabil ca es aconsejable que e recomandabil ca es bueno que e bine ca es dificil que e dificil ca es duoso que e indoielnic es fcil que e usor es fantstico que e fantastic ca es importante que este important sa es imposible que e imposibil ca (sa) es improbable que e improbabil ca es incierto que e incert ca es incredible que este incredibil es (una) lstima que e pacat ca es malo que e rau ca es major que e mai bine ca

es menester que e nevoie ca es necesario que e necesar ca es possible que e posibil es preciso que e necesar sa es preferible que e preferabil sa es probable que e probabil sa es raro que e ciudat (rar) ca es ridiculo que e ridicol ca es terrible que e teribil ca ms vale que e mai bine ca ojal que sper ca pude ser que poate ca Un alt mod in care subjunctivul este folosit:cu actiuni care nu sunt inca complete. Lista cu cele mai comune expresii care indica ca actiunea nu a fost terminata. a menos que cel putin daca,numai daca antes (de) que inainte de a con tal (de) que ca sa,pentru ca cuando cand despus (de) que dupa en caso de que in caz ca en cuanto de indata ce hasta que pana ce mientras que in timp ce para que pentru ca tan pronto como de indata ce Expresile de mai sus nu cer mereu subjunctivul.Numai cand acestea indica ca expresia care urmeaza nu a fost terminate. Pronumele relativ que Cel mai comun pronume relativ este que.Poate fi folosit pentru ambele personae si numere (singular si plural).In acest caz queeste echivalentul in romana a lui care pe care.

El hombre que es pobre.(persoana masculin singular) Los libros que son extensos (lucruri,plural) La seorita que conoci (persoana,feminin singular) La carta que leiste (lucru,singular,feminin) Pronumele relativ quien Pronumele relative quien se refera numai la personae si are forma de plural quines.(Nu exista distinctie intre masculine si feminin.) Cand pronumele relative se refera la o persoana si este intr-o propozitie de obiect direct poate fi folosit oricare que sau quien.Ambele sunt corecte.Observati ca personalul a este folosit cu quien dar nu si cu que. La seorita que conoci anoche es la hermana de Pablo. La seorita a quien conoci anoche es la hermana de Pablo. Cand pronumele relative vine dupa o prepozitie si se refera la o persoana,trebuie folosit quien.Se foloseste que daca urmeaza dupa o prepozitie,numai in cazul in care se refera la lucruri. Los chicos, con quienes fuimos a la playa,son nuestros amigos. El cuento en que pienso es extensor,no es corto. Pronumele relative:el que,la que,los que,las que si lo que Pronumele relative el que si (formele sale) se refera la lucruri si la personae.Este diferit de que avand forme pentru ambele personae singular si plural. Mi ta, la que es profesora, viene a visitarme hoy da. Matusa mea, cea care e profesoara, vine sa ma viziteze azi. Las mesas, las que son de plstico, son baratas. Mesele, cele care sunt de plastic, sunt ieftine. Mi to, el que es taxista, llegar pronto. Unchiul meu, cel care e taximetrist, va ajunge curand.

Mis pantalones, los que son viejos, son muy cmodos. Pantalonii mei, cei care sunt vechi, sunt foarte comozi. Alt de set de pronume relative care pot fi folosite in loc de el que,la que,los que, si las que el cual,la cual,los cuales,las cuales Adjectivele relative:cuyo,cuya,cuyos,cuyas Adjectivele relative cuyo si (formele sale) se traduc in romana prin (al carui,a carei,al caror,a carora). La nia, cuyo hermano es deportista, es muy simptica. Fata, a carui frate e sportiv, e foarte simpatica. El hombre, cuya madre vi en el parque, escribi su biografa. Barbatul, a carui mama am vazut-o in parc, a scris biografia ei. El coche, cuyos faros no funcionan, es un peligro. Masina, a carei faruri nu functioneaza, e un pericol. Pedro, cuyas hermanas son guapas, es mi amigo. Pedro, al carui surori sunt frumoase, e prietenul meu Comenzile formale Comenzile formale sunt formate in acelasi mod ca si subjunctivul prezent. Exemple de comenzi formale folosind verbe regulate:hablar,comer, si escribir. Hable Ud. ms lentamente. Hablen Uds. ms lentamente. Vorbiti mai incet. Coma Ud. la cena. Coman Uds. la cena.

Mancati cina. Escriba Ud. la carta. Escriban Uds. la carta. Scrieti scrisoarea. Daca prima persoana singular (yo) este neregulata,iregularitatea ramane si se aplica aceiasi formula. Tengan Uds. un buen viaje. (yo tengo) Sa aveti o calatorie placuta. Traiga Ud. las frutas. (yo traigo) Aduceti dumneavoastra fructele. Venga Ud. conmigo. (yo vengo) Vino dumneata cu mine. La fel se aplica si verbelor cu baza schimbatoare. Cuente Ud. las frutas. (yo cuento) Numara dumneata fructele. Vuelvan Uds. pronto. (yo vuelvo) Intorcetiva repede. Pida perdn. (yo pido) Cere iertare.
Ca si in subjunctivul prezent, urmatoarele verbe sunt neregulate:

dar d Ud. den Uds. estar est Ud. estn Uds. ir vaya Ud.

vayan Uds. ser sea Ud. sean Uds. saber sepa Ud. sepan Uds. Comenzi neregulate Urmatoarele opt verbe au forma neregulata a comenzilor familiare la afirmativ: decir di hacer- haz ir ve poner pon salir sal ser s tener ten venir ven Conditionalul Prezentul conditional se formeaza prin adaugarea sufixelor:ia,ias,ia,iamos,iais,ian la infinitivul verbului. Viitorul verbal la viitor Timpul viitor se foloseste pentru a spune,a indica,o actiune care va avea loc in viitor. In limba spaniola,forma de viitor pentru verbele regulate se formeaza adaugand urmatoarele terminatii (-,-s,-,,-emos,-is,-n) la forma de infinitiv a verbului. hablar hablar,hablars,hablar,hablaremos,hablaris,hablarn Exista doisprezece verbe in spaniola care sunt neregulate la viitor. poner a pune yo pondr

caber a se potrivi,a incapea hacer a face yo cabr yo har decir a spune poder a putea dir yo podr haber a exista tener a avea yo habr yo tendr salir a iesi querer a vrea,a iubi, yo sald yo querr valer a valora saber a sti yo vald yo sabr venir a veni yo vendr Verbele compuse,bazate pe verbele neregulate,mostenesc aceeasi neregularitate. Exemple: desquerer a nedori,a neiubi yo desquerr resaber a sti foarte bine yo resabr anteponer a pune inainte yo antepondr mantener a mentine yo mantendr prevaler- a prevala,a predomina yo prevald

Participiul trecut In limba spaniola,participiul trecut se formeaza adaugand sufixiul ado (pentru verbele terminate in ar) si -ido ( pentru verbele terminate in er sau ir ) la radicalul verbului in infinitiv. hablar

habl + ado = hablado ( vorbit) comer com+ ido = comido (mancat) vivir viv + ido = vivido ( trait) Verbe cu participiu trecut neregulat. abrir ( a deschide) abierto (deschis) cubrir (a acoperi) cubierto (acoperi) decir (a spune) dicho (spus) escribir ( a scrie) escrito (spus) freir ( a praji) frito ( prajit) hacer ( a face) hecho ( facut) morir (a muri) muerto ( mort) poner (a pune) puesto (pus) resolver(a rezolva) resuelto ( rezolvat) romper (a rupe) roto ( rupt) ver(a vedea) visto (vazut) volver (a [se] intoarce) vuelto (intors) Trecutul perfect Trecutul perfect se formeaza folosind verbul auxiliar haber conjugat la prezent impreuna cu participiul trecut al verbului. Haber se conjuga la prezent in felul urmator: he,has,ha,hemos,habis,han Trecutul perfect este folosit adesea cu adverbul ya Exemple: Ya han comido. Au mancat deja.

Marco ya ha ledo la carta. Marcu a citit deja scrisoarea Mai mult ca perfectul Se folosete pentru exprimarea unei actiuni din trecut care s-a petrecut inaintea altei actiuni din trecut. In spaniola pluscuamperfectul trecut se formeaza cu imperfectul conjugat al verbului auxiliar haber impreuna cu participiul trecut al verbului principal. Haber se conjuga la viitor in felul urmator: habia habias habia habiamos habiais habiaan Viitorul perfect Viitorul perfect se foloseste pentru a exprima faptul ca o actiune se va fi petrecut deja pana la un anumit moment din viitor. Este indicat mentionarea momentului . As fi cheltuit toti banii pana la toamna. Cat ar fi stat daca venea poimaine. Viitorul perfect se formeaza combinand verbul haber conjugat la viitor si participiul trecut al verbului principal. Conjugarea verbului haber la viitor

habr habrs habr habremos habris habrn La viitorul perfect, participiul trecut ramane neschimbat pentru toate persoanele, numarul si genurile. Iata cateva exemple: (yo) Habr escrito la novela antes del ao nuevo (eu) Asi fi scris romanul inainte de anul nou. (t) Habrs comprado una casa en un ao? (tu) Ai fi cumparat o casa intr-un an? l /ella) Habr pagado todas las deudas antes del tres de noviembre. (el /ea) Ar fi platit toate datoriile inainte de trei noiembrie. nosotros) Habremos vuelto de Espaa para el doce de agosto. (noi) Ne-am fi intors din Spania pe doisprezece august. (vosotros) Para cuando Alex llegue, vosotros ya habris salido. (voi) Pana cand o sa ajunga Alex, voi deja ati fi iesit. (ellos /ellas) Para cuando Ana vuelva, ellos ya habrn comido. (ei /ele) Pana cand o sa se intoarca Ana, ei deja au mancat.
Verbul auxiliar si participiul trecut nu sunt niciodata separati. Pentru a face propozitia negativa, se adauga cuvantul "no" inaintea formei conjugate a verbului auxiliar "haber". Exemple:

(yo) No habr comido. (eu) Nu asi fi mancat.

(t) No habrs ledo la novela. (tu) Nu ai fi citit romanul. (l /ella) No habr escrito la tarea. (el /ea) Nu ar fi scris tema. (nosotros) No Habremos aprendido nada. (noi) Nu am fi invatat nimic. (vosotros) No habris dormido. (voi) Nu ati fi dormit. (ellos) No habrn llegado. (ei /ele) Nu ar fi sosit. Cu verbele reflexive, pronumele reflexiv este scris imediat inaintea verbului auxiliar. Observati in urmatoarele exemple cum difera pozitia pronumelui reflexiv in verbul la prezent si la viitorul perfect: (prezent) Me lavo las manos. Ma spal pe maini.

viitorul perfect) Me habr lavado las manos. M-asi fi spalat pe maini.

- Pentru a face aceasta propozitie negativa, se adauga "no" inaintea pronumelui reflexiv (aici "me"). No Me habr lavado las manos. Nu m-asi fi spalat pe maini.

You might also like