Stepele si deserturile temperate

Asezare geografica Stepa Sub denumirea de stepe sunt cunoscute ierburile din Europa si Asia.Cea mai mare regiune de stepa din lume, supranumita si "Marea stepa" se gaseste in partea de SV a Rusiei si in tarile vecine din Asia Centrala,intanzindu-se din Ucraina pana in V prin Turkmenistan pana in regiunea Tian Shan.Armenia, Iran si parti din Anatolia sunt dominate de stepa temperata. Campia Panoniana este o alta regiune de stepa din Europa.In America de Nord (Canada), stepele, se numesc prerii, iar in America de Sud-pampas si se pot gasi in Patagonia. In Romania, stepa se intalneste in Baragan si in Campia de Vest.Zone de stepa relativ mici se pot gasi si in Insulele de Sud ale Noii Zeelande. Desert S-au format in special in centrul continentului asiatic, la mare distanta de apele oceanelor, despartite de obicei de lanturi muntoase.Cuprinde deserturile Asiei Centrale (Kara-Kum,Kzl-Kum) ale Chinei, Mongolei (Deertul Gobi) i Marele Bazin din SUA.

Figure 2 Distributia desertruilor temperate

Caracteristicile climei Stepa Este un mediu de trecere spre pdurile de foioase. n aceste zone masele de aer oceanic din vest ajung srace n umezeal. Precipitaiile ating valoarea de 450-500 mm pe an i cad mai mult n anotimpul de var. Iama este rece i geroas iar vara este clduroas, deseori nsoit de secete. Vanturile sutn de asemnea violente.Cateodata, verile sunt asa de calde incat iarba ia foc, un lucru foarte periculos in zona de stepa deoarece ierburile uscate permit imprastierea rapida a focului. Desert Clima se caracterizeaz prin: veri lungi, calde i uscate, cu temperaturi care variaza intre 21-27 C (normal temperatura nu creste mai mult de 38 C , iar noaptea temperatura se mentine in jur de 10 C) si ierni reci, geroase cu temperaturi ce ating sub 0 grade C.Astfel, diferena de temperatur ntr-un interval de 24 de ore poate atinge 32 C . Cantitatea anual de precipitaii este foarte redus, sub 100 mm;majoritatea precipitatiilor tind sa apara intr-un singur anotimp, acest lucru avand ca efect faptul ca in restul anului isi face aparitia seceta.Majoritatea precipitatiilor apar iarna cu exceptia lunii Mai.

Figure 2 Variatia temperaturii sia precipitatiilor

Vegetatia, fauna si solurile Stepa In zonele de stepa cresc ierburi scunde, care se dezvolta in climatul temperatcontinental in continuarea padurilor de foioase. Plantele care populeaz regiunile de step, numite xerofite, au cunoscut adaptri speciale, astfel nct ele au reuit s supravieuiasc, s se dezvolte i s se nmuleasc, n aceste medii destul de ostile. Vegetaia ierboasa de step este alctuit din specii de graminee xerofile. Vegetaia ierboas a stepelor xerofile este reprezentat de piuul ngust, brboas i colilie. n aceste zone de vegetaie se ntlnesc i unele tufriuri scunde de porumbar i migdal pitic,graminee ca :ovsciorul, obsiga, colilia, nsoite de numeroase plante cu flori divers colorate :oiele, aglica, jaleul, etc.Vegetaia pampasurilor e dominat de gramineul gigant Gynerium argenteum, nalt de pn la 2.5 m, cu un spic ce depete 1 m lungime, de culoare albicioas . Fauna este reprezentata in special prin rozatoare, precum harciogul, popandaul, viezurele si iepurele, prin pasari de talie mare, precum dropia, potarnichea, curcanul salbatic si nandu-strutul american.In prerie traia bizonul, astazi disparut din cauza vanatorii intense.Sub vegetaia de stepa s-au dezvoltat solurile de cernoziom.

Desert Vegetaia este slab dezvoltat, fiind reprezentat de un numr restrns de specii de plante xerofite: rogoz, ierburi epoase, saxaul .a.Se gasesc diferite tipuri de animale :mamifere, pasari si reptile.Printre animalele care s-au adaptat la aceasta clima aspra se numara camila cu doua cocoase (camila bactriana) care se gaseste in special in deserturile asiatice, precum desertul Gobi, dincare au ramas in salbaticie doar 400 de exemplare, Argalul de Gobi (o speci de oaie, pe cale de disparitie), capra ibex si gazela cu coada neagra, soparla coada-de-zebra (Callisaurus draconoides) si viezurele de stanca.Se mai intalnesc de asemenea si animale carnivore nocturne de marimi mici, insecte si arahnide.Probabil ca cel mai spectaculos si mai rar intilnit dintre animalele desertului este ibrisul, numit si leopardul zapezilor, o specie pe cale de disparitie care traieste in regiunile muntoase din desertul Gobi. n acest tip de mediu sunt rspndite cmpurile de nisip cu dune, vile seci, dealurile cu versani dezgolii de vegetaie. Solurile sunt cenuii de deert, arido-soluri, sarace in humus si bogate in carbonat de calciu. Influenta antropica Stepa Fertilitatea mare a acestor soluri a determinat transformarea mediilor naturale de stepa i silvostep n medii agricole, constituind cea mai nsemnat zon cerealier de pe glob. Acest mediu conine i o reea mare de aezri urbane i rurale cu multe ci de comunicaie.Terenurile de stepa, care in trecut ocupau peste 30% din teritoriu, au fost transformate preponderent in terenuri agricole. Asupra vitalitatii plantelor si animalelor s-a rasfrant negativ si schimbarea regimului hidrologic, poluarea rezervoarelor acvatice.Influenta omului si-a pus amprenta asupra vegetatiei spontane din regiunea Brailei. In trecut vegetatia caracteristica era reprezentata prin stepa In zonele de campie si prin vegetatia de stepa si de balta

in Balta Brailei. Stepa a fost destelenita si inlocuita cu vegetatie de cultura in proportie de 90%, ea se mai gaseste astazi sub forma de pajisti naturale, pe marginea drumurilor, de-a lungul digurilor si canalelor de irigatie.Multe animale, precum bizonul american au disparut din cauza vanatului excesiv.

Desert Multe deserturi temperate, nu doar aride, din ziua de azi se extind, un proces ce se numeste desertificare.Aceasta expansiune este cauzata in special de activitati umane, precum defrisarea ,pasunatul in exces si deprivarea de resurse de apa.Locuitorii Chinei au facut planuir variate pentru a opri expansiunea desertului Gobi, insa aceste planuri nu au avut succes sau un impact mare asupra populatiei.Cele mai recente planuri implica plantarea unui Mare Zid Chinezesc, un "zid" urias de paduri proaspat plantate ce ar servi la oprirea extinderii.In Mongolia, solul acoperit cu ierburi a fost devastat de caprele crescute de triburile nomadice.Ibrisul, numit si leopardul zapezilor, este azi o specie pe cale de disparitie din cauza vanatului excesiv pentru blana acestuia.

Proiect realizat de : Dobre Raluca -Elena si Tuinete Beatrice Ana-Maria, clasa a XI-a F1

Bibliografie
Dorina Cheval, Constantin Furtuna,"Geografie Generala",Teora Lambert, Wayne, "Deserts" , The World Book Encyclopedia, 1994 ed. Critchfield, Howard J., "Deserts" , The New Book of Knowledge, 1998 ed. http://www.ucmp.berkeley.edu/index.php http://www.marietta.edu/~biol/biomes/desert.htm http://www.blueplanetbiomes.org/steppe.htm http://bioterapiro.bioterapi.ro/