f

'--.
-.....
PARTEAADOUA
Procedura fiscaBi
CAPITOLUL I. Executarea obligatiei fiscale
1.1. Notiunea etapele de calculare a impozitelor taxelor. ..... 41
1.2. Persoanele care calculeaza impozitele ................ .. ... ... ........ 43
1.3. Documente fiscale ........ .............................. ...... ..... ... ........... 44
1.4. Modificarea obligatiei fiscale stabilite initial. .................... 4 7
1.5. Modalitati de plata a impozitelor ............. .......................... . 48
1.6. Momentul platii impozitului ..... ......... ............... ...... ...... ... .. 50
1.7. Conditia platii individuate Ia timp a impozitului ... ... ..... . 52
1.8. Retinerea impozitului Ia sursa de plata . ... .... .. ... ..... ............. 53
1.9. Procedura amanarii platilor ...... .......... .. .... .. ... .. 54
1.10. Restituirea impozitului ..................... .......... .... .. ...... .. .... ... .. 57
CAPITOLUL II. Procedura executarii silite a obligatiilor fiscale
2.1. Executarea silita in cadrul raporturilor juridice fiscale ......... 59
2.2. Regulile generate de executare silita.. ... ......... ... .......... .... ... . 62
2.3.Executarea silita in cazul persoanelor juridice ..... .. ... .. ........ 63
2.4. Executarea silita in cazul persoanelor fizice ..... ... ..... ........ .. 64
2.5. Sechestrarea comercializarea bunurilor sechestrate ... ..... 64
2.5 .1. Evaluarea bunurilor sechestrate . ................. .............. 67
2.5.2. Conditiile de participare Ia licitatie
a cumparatorilor. ... .... ........ ..... .. ..... ... .... ................. ......... ..... 68
2.5.3. licitatiei ,cu strigare" ... .... ........ ..... .. .... 69
2.5.4. licitatiei cu reducere . ...... .. ................... 69
2.5.5. Incheierea contractului de vanzare-cumparare
achitarea lotului de catre Ia licitatie . ... .. ... .... . 70
2.6. Urmarirea datoriei debitoriale a contribuabilului . ........ ..... . 71
2.7. Ridicarea banilor in numerar. .... .... ...... .... .... ................... .... . 73
2.8. Scaderea (anularea) debitelor pentru cauze de insolvabilitate
sau disparitie a debitorului ............. ... .. ...... .. ............... ........... .... . 75
2.9. Contestarea actiunilor de executare silita ........................... 76
PAR TEA A TRElA
Reglementarea juridica a impozitelor taxelor
CAPITOLUL I. Reglementarea juridica a impozitului pe venit
1.1. Notiuni general e . .... ...... ...... .. ............ .. .................................. 77
1.2. Impunerea veniturilor realizate de persoanele ce practica
activitatea de antreprenoriat.. .. ...... ................... ........................ ... 78
1.3.Subieqii impunerii ............ .... .. .................. .......... .. .. .............. 78
1.3 .1. Intreprinderile agricole gospodariile
(de fermier), agentii micului business ......... ... .... ........ ....... .. 80
1.3.2. Subiectii impozabili ce activeaza In sfera asigurarii . 83
1.3 .3 .Organele puterii de stat institutiile pub lice .... .. ....... 84
1.3 .4.0rganizatiile necomerciale .. ....... ...... ..... .... ... .......... .. .. 84
1.3.5. Fondurile de investitii... ....... ..... .................. .... ........... 87
1.3.6. Fondurile de pensionare ...... ...................................... 89
1.3. 7. Societatile ...... ...................... .... .... ...... ...... ...... ... .. .... ... 90
1.4. Rezidenta ...... ..
0
.. .. . .......... . .. ... . .. .... .............. .... ... ... ... ... ...... . ..... 92
1.5. Obiectul impunerii ............ .. ... ................... .. ............... .... .... .. 93
1.6. Cotele impozitului pe venit... .. ............. .. .. .. ..... ...... ... ..... ...... . 98
1. 7. Sursele de venit neimpozabile .... ....... ........ .... .... ........ .... .. . 102
1.8. Modul termenele de achitare a impozitului pe venit. ... . 103
1.9. Facilitati privind impozitul pe venit. .................. ............... 105
CAPITOLUL II. lmpozitul pe veniturile persoanelor fizice. 111
CAPITOLUL III. Impunerea pe circulatia averii
3 .1. Impunerea active lor de capital... ....... .... ........ ... ... ......... ...... 113
3.2. Impunerea donatiilor. ... ............ ...................... ... .......... ...... . 114
3.3. Impunerea din transmiterea proprietatii ca unnare
a decesului .......... ....................... .... ... ........ .......... ... ..... ..... ... .. ..... 115
3.4. Impozitul privat.. .......... ....................... ........ ........ .. ... .......... 115
CAPITOLUL IV. Reglementarea juridica a impozitelor indirecte
4.1. Particularitati general e . .......... .. ....... .............. ...... ......... ..... 116
4.2. Taxa pe valoarea adaugata .......................... ....... ..... .. .... ..... 118
-- .
4.3. Accizele . ... .... ........ .. ....... ..... .............. ... ...... ......... .. ... ........... 135
CAPITOLUL V. lmpozitul pe bunurile imobiliare ....... ...... .. 141
CAPITOLUL VI. Taxele percepute in fondul rutier ............ 143
4 :1 I 5
f
6
CAPITOLUL VII. Regimul juridical taxelor locale
7 .1. Consideratii preliminare . .. ... ...................... ..... ... ............. ... 144
7 .2. Taxa pentru amenajarea teritoriului .. ...... ... ...... .. ........ ... .... 146
7.3. Taxa pentru dreptul de a organiza licitatii locale ~ i loterii . ... 146
7.4. Taxa hoteliera .. ... .. ..... ...................... ... ......... ; .......... ... ....... 147
7.5. Taxa pentru amplasarea publicitatii (reclamei) . ............... 147
7.6. Taxa pentru dreptu1 de a folosi simbolica loca.la ..... ...... ... 148
7.7. Taxa pentru eliberarea autorizatiei de amplasare
a unitatilor comerciale ... .. ... ............... ...... ..................... ........... . 148
7.8. Taxa de piata.. ............................................ ..... .......... ... ... ... 149
7.9. Taxa pentru parcarea autovehiculelor. ....... .. ... ... ... ............ 149
7.10. Taxa balneara .................... .. .. .... ........ ........ .............. .. ..... .. 149
7 .11. Taxa de Ia posesorii de diini ......... ....... ........ .......... ... .. ... . 150
7 .12. Taxa pentru dreptul de a efectua fi lmari cinematografice ~ i
televizate ................. .. ....................... ...................... ................... 150
7.13. Taxa pentru trecerea frontierei de stat........... ........... ... ... . 151
7.14. Taxa pentru dreptul de a vinde In zona vamala .............. 151
7.15. Taxa pentru dreptul de a presta servicii
Ia transportarea calatorilor. .. ............. .. .......... ... .................. ....... 152
7 .16. Competenta administratiei pub lice locale
Ia stabilirea taxelor locale .. ...... ... ......................... ... ..... ......... .... 152
7.17. Impozitul pentru folosirea resurselor naturale .. ....... ... .... 153
7.17.1. Taxa pentru apa.. ................................................ ... 153
7.17.2. Taxa pentru folosirea resurselor minerale ......... .... 154
7.17.3. Taxa pentru lemnul eliberat pe picior
(venitul silvic) .. .. .. .
PARTEA A PATRA
Administrarea fiscaHi
!56
CAPITOLUL I. Organizarea organelor administrarii fiscale
1 .1. Notiuni general e . ........................ ................................... .... 15 7
1.2. Organizarea ~ i functionarea Ministerului Finantelor. ... .... 158
1.3. Organizarea ~ i functionarea Serviciului Fiscal de Stat .... . 159
1.4 Organizarea ~ i functionarea
Departamentului Controlului Varna!... ...... ......... ... ....... ............ 162
CAPITOLUL II. Controlul fiscal
2.1. Notiunea ~ i functiile controlului fiscal.
2.2. Metodele controlului fiscal.
2.3. Actele controlului fiscal.
2.3.1. Actul de control.
164
168
170
170
2.3.2. Procesul-verbal de constatare
a contraventiei administrative ......................... ................... 173
2.3 .3. Competenta In cazullncalcarii
cadrului normativ fiscal
CAPITOLUL III. Raspunderea juridica ~ i constrangerea
statalii in sfera dreptului fiscal
3 .1. Consideratii preliminare.
3.2. Raspunderea penalii.
3 .3 . Raspunderea contraventionalii.
3.4. Raspunderea fiscalii.
3.5. Raspunderea disciplinarii.
3 .6. Raspunderea materiala.
174
176
177
183
191
196
197
7
#
are un obiect de reglementare complex, dreptul fiscal se prezinta ca
un ansamblu coerent unitar de norme juridice, lntrucat el vizeaza nu orice
acte sau operatiuni, ci numai pe acelea care alcatuiesc ramura dreptului fiscal.
1.3. Normele juridice fiscale.
1.3.1 Structura logico-juridica.
Normele dreptului fiscal sunt, Ia fel ca celelalte norme juridice, regula
de conduita instituita de stat, a caror aplicare este asigurata prin
juridici\, iar Ia nevoie - prin foqa de constriingere a statului
7
Normele dreptului fiscal au un caracter general, impersonal deci , Ia
fel ca cele mai multe dintre normele juridice, se refera Ia un numar
nedeterminat de subiecte de drept, se aplica repetat In timp, ori de ciite ori
sunt lntrunite conditiile vizate de ele.
Din punct de vedere a! structurii logico-juridice, normele dreptului fiscal
cuprind ele cele trei elemente specifice normelor juridice: ipoteza, dispo-
zitia sanqiunea.
Ipoteza normelor dreptului fiscal prevede conditiile sau lmprejurarile In
care urmeaza sa se aplice dispozitiile cuprinse In aceste norme juridice. De
exemplu, Codul fiscal prevede In art.6 alin.9
8
ca prin impozite taxe se
lmplinirea surselor de venituri ale bugetului de stat ale bugete-
lor locale.
Dispozifia normelor dreptului fiscal prevede condt!ita subiectilor de
drept vizati de aceste norme fie obligiindu-i sa actioneze lntr-un anumit fel ,
fie permitiindu-le sa efectueze anumite operatiuni fiscale sau sa
anumite acte fiscale, fie interziciindu-le comiterea unor acte sau operatiuni
de natura fiscala. Deci, dispozitiile cuprinse In normele dreptului fiscal pot
fi: operative, permisive prohibitive.
Dispozi{iile onerative sunt cele mai multe dintre normele dreptului fis-
cal. Prin dispozitii onerative se reglementeaza obligatiile fiscale ale persoa-
nelor ce practica activitatea de antreprenoriat ale persoanei fizice, lntru
exercitarea controlului fiscal etc. De exemplu, In art.80 alin.l Cod fiscal se
prevede onerativ ca agentii economici care platesc dividende aqionari lor
sunt obligati sa retina sa achite impozitul pe dividende.
9
Unele dintre normele dreptului fiscal cuprind dispozifii permisive. De
exemplu: art.24 alin.l Cod fiscal prevede ca: "se permite deducerea cheltu-
7
Gh., Teoria genera/a a dreptului, Cluj Napoca, 1992, p.l32-133
8
In redactia Legii nr.l 064-XIV din 16.06.2000
9
1n redaqia Legii nr.l 064-XIV din 16.06.2000.
16
ielilor ordinare necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe par-
cursu! anului fiscal, exclusiv In cadrul activitatii de lntreprinzator".
In timp, unele norme ale dreptului fiscal cuprind dispozifii prohi-
bitive. De exemplu: se interzice deducerea sumelor platite Ia procurarea
terenurilor.
10
Sancfiunile cuprinse In normele dreptului fiscal sunt reglementate potri-
vit interesului de a percepe lncasa sumele necesare, stabilite prin actele
normative In vigoare privind impozitele taxele.
Ca sanqiuni specifice dreptului fiscal sunt remarcate penalitatea
amenda fiscala prevazute de Legea "Cu privire Ia administrarea impozitului
pe venit pentru punerea In aplicare a titlurilor l II ale Codului fiscal"
nr.l1 64-XIII din 24.04.1997.
In cea ce penalitatea, aceasta poate fi comparata cu
prevazuta Ia art.165; 166 Cod civil al Republicii Moldova datorita conditii-
lor de aplicare prevazute de legislatia fiscala stabilirea marimii penalita-
tilor11 , penalitatea fiscala reprezinta o sanctiune specifica exclusiva
domeniului dreptului fiscal.
Privitor Ia amenda fiscala de asemenea putem trasa o legatura cu amenda
contraventionala. lnsa nu putem vorbi de o amenda pur admi nistrativa.
Amenda administrativa se aplica In cuantum banesc calculat lntre limita mi-
nima maxima, iar Ia stabilirea amenzii fiscale, aplicate persoanelor fizice
sau juridice, care n-au achitat impozitele taxele, n-au prezentat date au-
tentice organelor fiscale etc., sunt luate In considerare alte elemente specifice
de sanqionare, cum ar fi elementul procentual din suma neachitata.
Pe liinga aceste sanctiuni , reglementarea In vigoare mai prevede apli -
carea unor pedepse penale administrative. In Legea cu privire Ia adminis-
trarea impozitului pe venit nr.ll64-XIII din 24.04.1997 se enunta elemen-
tele infiaqionale, iar In Codul penal sunt prevazute pedepsele aplicate.
Despre structura logico-juridica a cuprinsului normelor dreptului fiscal
mai este de semnalat ca ipoteza, dispozitia sanctiunea apar arareori In
fiecare dintre aceste norme juridice.
Pentru simplificarea rationalizarea textului actelor normative, de cele
mai multe ori ipoteza dispozitiile sunt contopite In textele normative, iar
sunt specificate Ia actelor normative sau In codurile:
penal , al contraventiilor administrative, al muncii.
..
Conform art24.alin.4 . .{ )IJ_ ;
A se vedea art I aim &:dm L:egea rrnr !064,XIV
dm 16 o6 2ooo) \!' '+ 1D E Lu ..
'\ t
'-( ;: -- '<-.. BlBLIO TE A P
... >- ' :'' . -;(::1 J;-.j-/f.
'<. - c ,_:., _ . __ ; ._ _
I
1.3.2. Legislatia fiscaHi.
Legislatia fiscala, denumita drept fiscal
12
, este conceputa sustinuta
In doctrina europeana cu utilitatea de a individualiza pune In evidenta,
categoria normelor juridice privind veniturile publice care se realizeaza cu
specificul fiscal al impozitului.
Potrivit necesitatilor de realizare practica a venitur il or bugetare. regle-
mentarea juridica a impozitelor $i taxelor cuprinde 2 categorii de norme
juridice:
norme privind obiectul subiectele debitoare ale impozitelor taxelor;
norme privind procedura fiscala a stabilirii lncasarii impozitelor $i
taxelor, precum $i a solutionarii litigiilor dintre contribuabili organe le
fiscale ale statului.
Prima dintre aceste categorii de norme juridice fiscale are un continut de
drept material, potrivit necesitatii de a se institui legal fiecare dintre impo-
zite taxe, precizandu-se obiectul subiectul impozabil sau taxabil , cota
de impunere, tennenele $i, eventual, alte conditii de plata a acestora.
A doua categorie cuprinde normele fiscale de natura procedurala potrivit
necesitatii de stabilire lncasare a impozitelor taxelor, $i de defi -
nitivare a lor In cazuri de contestare a modului In care au fost stabilite.
Alaturat acestora, legislatia fiscala este completata cu acte normative care
reglementeaza sanctiunile aplicabile contribuabililor ce nu decl ara corect
obiectul impozabil sau alte fapte ilicite de natura fiscala, precum
executarea silita
13
a impozitelor $i taxelor neachitate Ia termenele legale.
Datorita obiectului propriu de reglementare juridica normele legislatiei
fiscale se disting de celelalte norme de drept prin specificul lor de a regie-
menta impozite $i taxe $i procedura fiscala, fapt prin care s-a ajuns sa se sus-
tina "autonomia dreptului fiscal" cu "importanta deosebita, atat din punct de
vedere teoretic, cat $i din punct de vedere practic"
14

Autonomia dreptului fiscal a fost sustinuta nu numai In cadrul dreptului
finantelor publice, ci $i extins, In cadrul dreptului public. In acest sens s-a
afinnat ca "dreptul fiscal este ramura dreptului public care reglementeaza
drepturile fiscului prerogativele lui de activitate'"
5
12
Trotobas L., Finances publiques, Paris, I 964, lib.Dalloz, p.487 urm.
13
Legea nr.663 -XIII din 10.11 1995 "Cu privire Ia modul de urmarire a impozitelor )i
taxelor altor pla(i ".
14
Trotobas L. , Op.cit., p.488
15
Ibidem, p.490
IH
Corelativ $i tot In regim de drept public, legislatia fisca!a prevede ca
subiectii impozabili sunt obligati sa plateasca impozite $i taxe calculate $i
defmitivate de organele fiscale, sa prezinte date $i informatii cerute de orga-
nele fiscale etc., avand totodata drepturi prevazute de Codul fiscal
16
.
Natura de drept public a legislatiei fiscale se apreciaza lnsa nu autonom,
ci In corespundere cu reglementarea cheltuielilor pub lice, a bugetelor de stat
$i locale, a lmprumuturilor de stat, precum In corespundere cu natura de
drept public a acestor compartimente structurale ale finantelor pub lice.
In consecinta dreptul fiscal sau legislatia fiscala este o parte a dreptului fi-
nantelor pub lice care, in ansamblullui, este o ramura a dreptului public.
1.4. Delimitarea dreptului fiscal de alte ramuri de drept.
Dreptul pozitiv cuprinzand ansamblul normelor juridice In vigoare, Ia un
moment dat este privit, in fiecare stat - In teoria generala a dreptului - ca
"sistem a! dreptului " In structura caruia nonnele de conduita instituite de
catre stat sunt grupate in "institutii juridice $i ramuri de drept"
17
.
Dintre ramificarile dreptului este cunoscut ca prima aparitie opinia juris-
consultului Ulpian din statui antic roman care a conceput introdus divizi-
unea dreptului In drept public $i drept privat.
18
Aceasta diviziune a fost re!uata In teoria contemporana a dreptului,
specificandu-se ca ramuri ale dreptului public: dreptul constitutional, drep-
tul administrativ, dreptul financiar $i ca ramuri ale dreptului privat: dreptul
civil, dreptul comercial etc.
Relafia dreptului fiscal cu dreptul constitutional este determinata prin
prisma importantei dreptului constitutional in oricare dintre sistemele de
drept din statele moderne $i, derivat, datorita statuarii constitutionale a unor
concepte fundamentale pentru domeniul dreptului fiscal. Astfel, In contextul
importantei notiunii $i dispozitiei constitutionale privind principiile generale
de organizare $i conducere statala, drepturile lndatoririle fundamentale ale
cetatenilor, autoritatilor publice etc.
Constitutia Republicii Moldova statueaza, ca: ,cetatenii au obligatia sa
contribuie prin impozite $i prin taxe, Ia cheltuielile publice"
19
.
Cu dreptul administrativ, dreptul fiscal se afla intr-o relatie foarte
stransa', cuprinzand normele referitoare Ia organizarea $i funqionarea tutu-
ror organelor puterii executive, precum $i norme privind conducerea, orga-
16
Conform art.8 alin.l Cod fiscal
17
A se vedea Gh., Op.cil., p.ll9
18
Ibidem, p.l22-123
19
Conform art. 58. alin.l din Constitu(ia Republicii Moldova
19
I
nizarea functionarea organelor de control fiscal care fac parte din admi-
nistratia de stat.
Dintre celelalte ramuri ale dreptului, dreptul fiscal are rela{ii .;i cu
dreptul penal, In virtutea dispozitiilor referitoare Ia constatarea infraqiuni-
lor in domeniul fiscal de ciitre organele de control fiscal .
Cu dreptul muncii dreptul fiscal are legatura in virtutea raspunderii juri-
dice de natura materiala sau disciplinara pe care o pot aplica persoanele cu
funqii de raspundere din cadrul organelor de control fiscal.
Relafia dreptului fiscal cu dreptul internafional public este evidentiata
prin existenta conventiilor interstatale determinate de necesitatea evitarii du-
blei impuneri a veniturilor care se obtin pe teritoriul Republicii Moldova se
transmit in alte state ori invers. Sub aspecte generale aceste conventii dove-
desc existenta unor raporturi fmanciar-fiscale intre state.
1.5. Raporturile juridice fiscale.
In ansamblul raporturilor juridice fiscale se recunosc trei elemente fun-
damentale ale acestor raporturi:
1) subiectele participante;
2) continutul;
3) obiectul.
Subiectele participante In raporturi juridice fiscale sunt, in primul rand,
organele de control fiscal iar ca al doilea subiect participant pot fi lntreprin-
derile de stat, persoanele fizice juridice care activitati de
antreprenoriat etc. carora le revin drepturi obligatii prevazute de dreptul
fiscal.
In cadrul raporturilor juridice din domeniul fiscal subiectele pmticipante
au o pozitie juridica diferita, chiar in ipoteza in care ambele subiecte parti-
cipante sunt organe de stat, intreprinderi de stat.
Organele administrativ fiscale de stat, participand Ia aceste raporturi In
exercitarea atributi ilor autoritare cu care sunt investite, au o pozitie juridica
de reprezentant al intereselor financiar-fiscale de stat sau publice. Astfel,
aceste organe de stat au competenta de a pretinde celuilalt subiect partici-
pant respectarea legislatiei fiscale In vigoare
Pozitia autoritara de reprezentant al intereselor financiar-fiscale de stat a
primului subiect participant este o expresie a regimului de drept public a!
raporturilor juridice ce se stabilesc In temeiul in aplicarea normelor fis-
cale.
Continutul raporturilor juri dice fiscale If constituie drepturile .;i obli-
ga{iile privind plata .;i fncasarea impozitelor .;i taxelor.
20
Aceste drepturi obligatii in continutul raporturilor juridice de natura fis-
cala sunt inconfundabile cu alte raporturi juridice sunt reglementate de Co-
dul fiscal (vezi art.8 - Drepturile obligatiile contribuabilului art. 10 -
Drepturile, obligatiile raspunderile organelor fiscale).
Obiectul raporturilor juridice se in temeiul in aplicarea nor-
melor dreptului fiscal. Acesta se identifica potrivit conceptiei din teoria ge-
nerala a dreptului care sustine ca obiectul raporturilor juridice este aqiunea,
bunul material sau valorile vizate de drepturile obligatiile subiectelor par-
ticipante.
Din acest punct de vedere obiectul celor mai multe dintre raporturile juridice
din domeniul fiscal 1l reprezinta sumele de bani ce se individualizeaza se
incaseaza ca impozite taxe.
1
Alaturat acestora, obiectul raporturilor juridice
fiscale 11 reprezinta actiunile sau operatiunile de executare silita altele.
1.6. Izvoarele dreptului fiscal.
Actele normative prin care sunt instituite normele dreptului fiscal, con-
form practicii legislative actuate, sunt: legile, acordurile (conventii le) inter-
nationale privind evitarea dublei impuneri, hotararile guvernului, precum
instruqiunile Ministerului Finantelor.
Legile sunt cele mai importante acte normative emise pentru domeniul
fiscal de catre Parlament pentru a reglementa prin legi "impozitele taxele
orice alte venituri ale bugetului de stat ale bugetelor judetene,
$i satelor"
20
.
Acordurile (convenfiile) interna{ionale privind evitarea dublei impuneri
sunt izvor de drept cu conditia ca Republica Moldova sa fie parte Ia acest
acord acesta sa fie ratificat de Parlament. In acest caz, daca actele norma-
live au alte prevederi, se apl ica acordul (conventia) internationala
21
Aceste
acorduri ( conventii) au ca scop evitarea dub lei impuneri diminuarea exce-
s iva a impunerii din partea ambelor state.
Hotardr,ile Guvernului se emit pentru organizarea executarii legilor
<.lcc i, sunt acte normative prin care se instituie norme juridice necesare pen-
lru executarea dispozitiilor generale din Codul fiscal din celelalte legi de
. specialitate fiscala. Astfel, prin Hotararea Guvernului nr.489 din


despre aprobarea Regulamentului cu privire Ia modul de
confirmare a donatiilor pentru scopuri filantropice s-au reglementat conditi-
i lc efectuarii donatiilor filantropice aplicarea dispozitii lor generale din
' odul fiscal referitoare Ia deduceri privind donatiile In scopuri filantropice .
Monitorul oficial
21
f
[\__
lnstructiunile Ministerului Finantelor sunt acte normative prin care se
instituie norme juridice care dezvolta detaliaza cuprinsul di spozitiilor
generale din Codul fiscal din celelalte legi de specialitate fiscal a. lnstruc-
tiunile Ministerului Finantelor sunt justificate de necesitatea de a lndruma
intr-un mod specializat aplicarea unitara a dispozitiilor generate din legi
celelalte acte normative prin care se instituie normele dreptului fiscal. De
exemplu: pentru aplicarea practica a dispozitiilor generale din Codul fiscal -
titlul I II - s-a emis, Instruqiunea Ministerului Finantelor "Cu privire Ia
modul de calculare achitare a impozitului pe venit de catre persoanele ce
practica activitatea de antreprenoriat" nr.1 din 23.10.1998, Instruqiunea
"Cu privire Ia modul de prezentare de catre persoanele fizice a declarati ei cu
privire Ia impozitul pe venit" nr.2 din 23.10.1998 alte instruqiuni cu refe-
r ire Ia aceste titluri din Codul fiscal.
1.7. Acfiunea legislafiei fiscale in timp spafiu.
Reglementarea juridica a impozitelor. taxelor este instituita potrivit
unor criterii de aplicare a legii fiscale In timp spatiu astfel ca necesitatile
interesele statului sa fie protejate realizate.
Aplicarea fn timp a legii fiscale este justificata de principiul anualitatii
impozitelor. Art.3 alin.4 Cod fiscal enunta ca: "impozitarea se efectueaza In
baza prezentului Cod altor acte normative, publicate In mod oficial, care
sunt in vigoare pe o perioada stabilita pentru achitarea impozitelor taxelor".
Din acest articol se mai desprinde ca reglementarea im,pozitelor taxelor au o
aplicabilitate nelimitata in timp, dar este determinata de anualitatea exercitiu-
lui bugetar.
In conditiile elaborarii executarii unor bugete de stat anuale, In virtu-
tea faptului ca bugetul statu lui este un act de autorizare a veniturilor pub! ice
de stat, in mod rational se ajunge Ia urmatoarea formulare: impozitele
taxele se percep in temeiul dispozitiilor legii de adoptare a bugetului de stat
anual, in limitele exercitiului bugetar respectiv. In consecinta, legislatia fis-
cala se aplica in timp cu periodicitate anuala determinata de anualitatea
exercitiului bugetar.
De exemplu, in perioada anului 1998 prin Legea anuala a bugetului de
stat s-a stabilit o cota de impunere anuala pentru agentii economici (per-
soane juridice) In marime de 32% din venitul impozabil. Un agent economic
in 1998 n-a achitat in conformitate cu legislatia impozitul pe venit. Consta-
tarea neachitarii a fost stabilita in anul 2000. La data constatarii, prin Legea
anuala a bugetului de stat pe anul 2000, s-a stabilit o cota de impunere anu-
ala pentru agentii economici- persoane juridice in marime de 28% din ve-
nitul impozabil. In acest caz" agentului economic - persoana juridica i se va
a plica reglementarea juridica din 1998.
22
Aplicarea fn spatiu a legii fiscale este guvernata de principiul teritoria-
litatii impozitelor, coordonat cu cerinta de evitare a impunerii duble a veni-
turilor, care, dupa obtinerea pe teritoriul unui stat de catre persoanele stra-
ine, sunt transferate in alte state in consecinta, sa nu fie supuse impunerii
atat de statui pe teritoriul caruia a fost obtinute cat de statui in care sunt
transferate.
In general, principiul teritorialitatii legii fiscale se aplica asupra tuturor
veniturilor, bunurilor altor obiecte impozabile obtinute situate pe terito-
riul statului, indiferent de cetatenia sau subiectelor impozabile.
Acest principiu este expresia "suveranitati fiscale" a fiecarui
stat independent suveran.
Pentru cetatenii rezidenti in Republica Moldova principiul teritorialitatii
legii fiscale se aplica cu diferentieri pentru veniturile bunurile impozabile
obtinute In Republica Moldova fata de cele obtinute in strainatate aduse In
Republica Moldova. Veniturile bunurile obtinute in Republica Moldova de
catre cetatenii Republicii Moldova rezidenti sunt dispozitiilor Codului
fiscal altor acte normative fiscale, deci sunt impuse in conditiile cu
inlesnirile prevazute de dispozitiile legislatiei fiscale a Republicii Moldova.
Spre deosebire de acestea, veniturile obtinute in strainatate de catre ce-
tatenii rezidenti In Republica Moldova pot fi impuse cu prilejul transferarii
sau aducerii lor in Republica Moldova numai in !ipsa unor conventii de
evitare a dublei impuneri.
23
In ce veniturile obtinute pe teritoriul Republicii Moldova de ca-
tre cetatenii nerezidenti, se impune numai venitul obtinut din sursele atlate
In Republica Moldova, in modul stabilit de Codul fiscal alte acte norma-
tive, daca acordul ( conventia) internationala de evitare a dub lei impuneri nu
prevede altfel.
CAPITOLUL II
Teoria generaHi privindimpozitele impunerea
2.1. Nofiunea de impozit.
lnstitutia impozitului este in esenta un produs al istoriei, care a lnsotit
na_9terea dezvoltarea statului a devenit actualmente instrumentul privi-
legiat al politicilor pub! ice.
Deci, impozitele sunt procedeul sau mijlocul de realizare a veniturilor pu-
blice pentiu efectuarea cheltuielilor necesare in interes public In folosul soci-
V A se vedea art. 73 Cod fiscal Hotararea Guvernului des pre aprobarea Regulamentului cu
privire Ia modul de divizare a veniturilor ob(inute de catre nereziden(i din sursele din
Republica Moldova a veniturilor obtinute peste hotarele ei, nr.490 din 04.05.1998.
23
f
til,L
etatii. Definirea notiunii de irnpozit nu variaza prea mult de Ia un autor Ia altul.
Astfel, doctrina franceza retine ca: "impozitul este o prestatiune de valoare
pecuniara ceruta indivizilor dupa anumite reguli fixe, In scopul de a acoperi
cheltuielile In interes general numai pentru ratiunea faptului ca indivizii care
trebuiau sa plateasca sunt membrii unei comunitati politice organizate"
24
In concurenta cu doctrina franceza, cea americana enunta ca impozitele
sunt "preturi stabilite prin constn'ingere pentru serviciile guvernamentale"
25
Cadrul normativ al Republicii Moldova impozitul ca fiind "o
plata obligatorie cu titlul gratuit, care nu tine de efectuarea unor aqiuni de-
terminate concrete de catre organul lmputernicit sau de catre persoana cu
func;tii de raspundere a acestuia pentru sau in raport cu contribuabilul care a
achitat aceasta plata "
26
.
lntru lncercarea de a defini notiunea de impozit, putem afi rma ca impo-
zitul este o prelevare obligatorie fata de stat In scopul acoperirii cheltuieli lor
publice stabilite prin lege tara vreo contraprestatie directa imediata,
datorata de persoanele fizice juridice pentru veniturile pe care le obtin sau
bunurile pe care le poseda.
2.2. Elementele impozitului.
Impozitele moderne in conceptia doctrinei financiar-fiscale contem-
porane sunt mijlocul de realizare a veniturilor publice individualizat prin
urmatoarele elemente:
forma pecuniara a impozitelor;
plata tara vre-o contraprestatie anumita;
stabilirea autoritara unitara a impozitelor;
impozitul este o plata obligatorie de utilitate publica;
caracterul juridic a! impozitelor.
27
24
Jeze G., Cours de finances publiques, Theorie generate de limpot, Paris, 1934, p.37.
25
Hansen A.H., Fiscal Policy and Business Cycles, New Yore, 1941 , citat de Vacarel I.
Finanfe/e pub/ice (teorie i practici:i), Ed.Stiin(ifica Enciclopedica, 1981, p. l 00
26
Conform art.6 al in.l Cod fiscal (In redactia Legii 1 064-XIV din 16.06.2000)
27
Gliga I., Op.cit.,(Ed. l994), p.J 14-118; Saguna D.O., Drept financiar i fiscal, (vol.2),
Ed."Oscar Print" 1997, p.p. 102-104; Saguna D.O., Drept financiar i fiscal,
Ed."Oscar Print", 1994, p.p.331-332; Minea M.St. , Dreptul finanfelor pub/ice,
Ed."Accent", Cluj Napoca, 1999,p.p.101-102; Minea M.St., Regimul ;uridic a/ finan{e/or
pub/ice in Romania, Ed."Argonaut", Cluj Napoca, 1998 p.p.1 08-1 09; Condor 1., Dreptfisca/ Ji
financiar, Ed."Tribuna economica", 1996, p.p. 144- 145.
24
Forma pecuniara a impozitelor este forma cea mai frecventa, insa nu
cste exclusiva, deoarece chiar In perioada contemporana s-a recurs,
alaturat impozitelor datorate platite in bani, Ia impozitele in natura.
In mod exceptional unele impozite, cum este eel pe veniturile avand ca
obiect productia agricola, impozitul funciar etc. s-a perceput in natura, prin
obligarea producatorilor agricoli sa plateasca statului - cu titlul de impozit-
o anumita parte din produqia anuala de cereale. Impozite In natura de acest
fel au fost reglementate cu aplicabilitate temporara exceptionala, justifi-
caUl. de lmprejurari exceptionale de seceta alte cauze naturale, reprezen-
Ul nd un mijloc de interventie a statului In scopul proteqiei consumului in-
lorn de produse agricole Ia preturi corespunzatoare.
In tirnp ce impozitele in bani se stabilesc in funqie de cuantumul banesc
al veniturilor, impozitele in natura se stabilesc in funqie de valoarea expri-
mata in bani a produselor agricole, terenurilor altar bun uri.
Plata fora vreo contrapresta{ie anum ita din partea statu lui i'n folosul ime-
diat al platitorilor este un element esential , datorita caruia impozitele se deo-
scbesc de taxe, tarife alte pla!i pecuniare cu echivalente specifice.
Particularitatea impozitelor de a fi datorate tara un echivalent direct
imediat in folosul platitorilor de impozite se explica prin rolul lor de prin-
cipale venituri publice, de mijloc financiar primordial de formare a fondu-
ril or necesare statului sau trebuintelor pub lice.
Particularitatea impozitelor de a fi datorate platite tara un echivalent
direct imediat se lntelege diferit de "reversibilitate" a lor.
Reversibilitatea impozitelor este exprimata de conditiile generale eco-
nomice, sociale culturale create de stat, in folosul tuturor cetatenilor, prin
modul de intrebuintare a fondurilor constituite cu ajutorul impozi-
lolor celorlalte venituri bugetare. De fapt, reversibilitatea impozitelor este
gcnerala, deoarece beneficiarii ei sunt toti cetatenii unui stat, tara a se recu-
nOa$te vreo vocatie deosebita a platitorilor de impozite in cea ce
ICCesul Ia invatamantul de stat, Ia actiunile de sanatate publica, protectie
sociala alte conditii ce exprima reversibilitatea impozitelor impreuna cu
clelalte venituri bugetare.
Stabilirea autoritara unitara a impozitelor este un element esential care
prczinta imp9rtanta sub doua aspecte: eel al instituirii exclusiv de catre or-
Ul)ele de stat carora li s-a rezervat aceasta competenta eel a! reglementa-
ri i unitare prin norme fixe aplicabile pe lntreg teritoriul state lor pentru toti
ontribuabilii.
In cea ce elementul de autoritate, oricare ar fi forma sa, impo-
:t,itul este lntotdeauna perceput ca un act de autoritate, o obligatie prin con-
care reiese din notiunea de impozit.
25
I
Pentru cetateanul-contribuabil, impozitul este lnainte de toate o restriqie
a libertatii sale, a posibilitatilor sale materiale, tocmai ca unnare a elemen-
tului de autoritate.
De aceea instituirea impozitelor exclusiv de catre organele parlamentare
are ca scop evitarea arbitrarului abuzurilor care pot aparea prin exercita-
rea de catre organele fiscale a atributiilor sale.
In alta ordine de idei, reglementarea impozitelor a devenit necesara prin
aplicarea lor pe lntreg teritoriul fiecarui stat, respectiv in toate subdivi ziu-
nile administrativ-teritoriale.
Impozitele sunt de utilitate publica, intrucat fondurile sunt pre-
destinate acoperirii cheltuielilor publice care se efectueaza In interes gene-
ral. S-a afirmat in literatura de specialitate ca relatia dintre impozite, chel-
tuielile publice interesele generate este "fundamentul masura impozi-
telor moderne"
28
.
Relatia dintre impozite cheltuieli publice este consacrata in Constitutia
R.M. care prevede ca lndatorire fundamentala a cetatenilor sa contribuie,
prin impozite prin taxe , Ia cheltuielile publice
29
.
Caracterul juridic al impozitelor este elementul care completeaza cele-
lalte elemente indeosebi stabilirea impozitelor in mod autoritar unitar,
in scop de utilitate publica.
In cadrul dreptului fiscal , dupa instituirea impozitelor cu consimtaman-
tul cetatenilor, aplicarea lor autoritara, unitara cu scop de utilitate publ ica
pretinde reglementarea lor ca plati nu benevole, ci obli gatorii.
In acest sens contribuabilii sunt obligati- cum prevede Constitutia
Republicii Moldova - prin norme juridice
30
sa plateasca impozitele preva-
zute de legi calculate In mod autoritar de catre agentii publici, iar neplata
impozitelor atrage dupa sine constrangerea prin executarea silita.
2.3. Notiunea de taxa.
Taxele reprezinta, alaturea de impozite cea de a doua categorie princi-
pala de venituri ale bugetului.
31
Taxa este o plata efectuata de persoanele fizice sau juridice pentru anu-
mite servicii prestate acestora de ditre organele de stat sau institutii pub! ice.
Taxele sunt ele plati reglementate ca venituri ale bugetului de
stat sau ale unor colectivitati publice, care insa, spre deosebire de impozite,
28
.Jeze G., Cours de finances publiques, Ed. "M.Giard", Paris, 1929, p.323
29
Art. 58. a! in. I din ConstituJia Republicii Moldova
3
Conform atr.58 alin.3 din Constitutia Republicii Moldova.
31
A se vedea Minea M.St., Op.cit. (Ed.l998), p.p.l21-122; Condor 1., Opcit., p.p.145-146; Saguna
DD, Op.cit. (Ed.1994), p.p.35!-355; Saguna DO., Op cit. (Ed.1997, vol.2), p.p.l32-134.
26
11nt datorate de acei care beneficiaza de anumite servicii , prestari ori alte
IL' IC sau activitati ale unor organe sau institutii publice. Un exemplu il con-
HI ituie taxa de stat.
Conform elementelor specifice ale taxelor de a fi platite cu un contra-
l1Chivalent direct imediat, cuantumul banesc a! taxelor ar trebui sa fie ega!
l' \1 valoarea economica a servlciului sau a activitatii prestate In folosul
pllltitorilor de taxe. In absenta acestei echivalente, daca cuantumul banesc al
unci taxe disproportionat valoarea patrimoniala a serviciului
prcstat, aceasta taxa cumuleaza un element de impozit, este taxa cu un
eontraechivalent partial - ca de exemplu pentru eliberarea certificatelor
vizand dreptulla

Cuantumul banesc al taxelor poate fi stabilit In corelatie cu costul ser-
vic iului prestat In folosul platitorului, avand In vedere ca In secolele prece-
di.lnte s-a recurs Ia lntretinerea baneasca a unor servicii publice din taxele
t11 casate de Ia beneficiarii lor. Pentru costurile serviciilor prestate publicului
L'Sic lnsa preferata indreptatita denumirea de tarif, care se con-
lhrm criteri ilor specifice preturilor anume lntr-un cuantum banesc nece-
snr pentru acoperirea cheltuielilor de lntretinere sau de funqionare a institu-
(ii lor sau unitatilor prestatoare.
In cadrul dreptului fiscal, pe langa taxele cu contraechivalent direct
in 1cdiat, s-au practicat exista In prezent taxe datorate tara vreun echiva-
de acest fel , cum este, spre exemplu, taxa pe valoarea adaugata.
In prezenta unor taxe atilt cu contraechivalent direct imediat, cat a
unor taxe cu contraechivalent paqial ori tara vreun contraechivalent se
poate conchide ca deosebirea dintre impozite taxe este relativa, deoarece
in exercitarea atributiei de reglementare a veniturilor publice, parlamentele
llll atitudinea de a institui impozite taxe tinand seama sau nu de elemen-
li.l lc specifice teoriile acreditate In doctrina acestei ramuri de drept.
2. 4. Clasificarea impozitelor.
In teoria generala a impozitelor, .clasificarea impozitelor este menita sa
puna In evidenta varietatea particularitatile acestora, pe
:utcgorii determinate de mai multe criterii dintre care pot fi considerate mai
importante: forma pHitii, obiectul, modul de percepere.
, Dupa forma platii impozitele sunt:
impozite In bani;
impozite In natura.
1.' Lcgca cu privire Ia taxa de stat nr. 1216-XIl din 03.12.1992.
27
I
Pentru cetateanul-contribuabil, impozitul este lnainte de toate o restriqie
a libertatii sale, a posibilitatilor sale materiale, tocmai ca urmare a elemen-
tului de autoritate.
De aceea instituirea impozitelor exclusiv de catre organele parlamentare
are ca scop evitarea arbitrarului abuzurilor care pot aparea prin exercita-
rea de catre organele fiscale a atributiilor sale.
In alta ordine de idei, reglementarea impozitelor a devenit necesara prin
aplicarea lor pe lntreg teritoriul fiecarui stat, respectiv In toate subdivi ziu-
nile administrativ-teritoriale.
Impozitele sunt de utilitate publica, lntrudit fondurile bane$ti sunt pre-
destinate acoperirii cheltuielilor publice care se efectueaza In interes gene-
ral. S-a afirmat In literatura de specialitate ca relatia dintre impozite, chel-
tuielile publice interesele generale este "fundamentul $i masura impozi-
telor moderne"
28
Relatia dintre impozite cheltuieli publice este consacrata In Constitutia
R.M. care prevede ca lndatorire fundamentala a cetatenilor sa contribuie,
prin impozite prin taxe , Ia cheltuielile publice
29
.
Caracterul juridic al impozitelor este elementul care completeaza cele-
Jalte elemente lndeosebi stabilirea impozitelor In mod autoritar $i unitar,
ill scop de utilitate publica.
In cadrul dreptului fiscal, dupa instituirea impozitelor cu consimtaman-
tul cetatenilor, aplicarea lor autoritara, unitara $i cu scop de utilitate publ ica
pretinde reglementarea lor ca plati nu benevole, ci obligatorii.
in acest sens contribuabilii sunt obligati- a$a cum prevede Constitutia
Republicii Moldova - prin norme juridice
30
sa plateasca.impozitele preva-
zute de legi calculate In mod autoritar de catre agentii publici, iar neplata
impozitelor atrage dupa sine constriingerea prin executarea silita.
2.3. Notiunea de taxa.
Taxele reprezinta, alaturea de impozite cea de a doua categorie princi-
pali:i. de venituri ale bugetului.
31
Taxa este o plata efectuata de persoanele fizice sau juridice pentru anu-
mite servicii prestate acestora de catre organele de stat sau institutii pub! ice.
Taxele sunt $i ele plati reglementate ca venituri ale bugetului de
stat sau ale unor colectivitati publice, care lnsa, spre deosebire de impozite,
28
.Jeze G., Cours de finances pub/iques, Ed. "M.Giard", Paris, 1929, p.323
29
Art. 58. al in.l din Constitu!ia Republicii Moldova
3
Conform atr.58 alin.3 din Constitutia Republicii Moldova.
3 1
A se vedea Minea M.St., Op.cit. (Ed.l998), p.p.l21-122; Condor 1. , Op.cit. , p.p. l45-146; Saguna
DO , Op.cit. (Ed.l994), p.p.351-355; Saguna D.D., Op cit. (Ed.l997, vol.2), p.p.l 32-134.
26
sunt datorate de acei care beneficiaza de anumite servicii, prestari ori alte
acte sau act ivitati ale unor organe sau institutii publice. Un exemplu II con-
stituie taxa de stat.
Conform elementelor specifice ale taxelor de a fi platite cu un contra-
echivalent direct imediat, cuantumul banesc al taxelor ar trebui sa fie ega!
cu valoarea economica a servlciului sau a activitatii prestate In folosul
platitorilor de taxe. In absenta acestei echivalente, daca cuantumul banesc al
unei taxe disproportionat valoarea patrimoniala a serviciului
prestat, aceasta taxa cumuleaza un element de impozit, este taxa cu un
contraechivalent partial - ca de exemplu pentru eliberarea certificatelor
viziind dreptulla mo$tenire.
32
Cuantumul banesc al taxelor poate fi stabilit In corelatie cu costul ser-
viciului prestat In folosul platitorului, avand In vedere ca In secolele prece-
dente s-a recurs Ia lntretinerea baneasca a unor servicii publice din taxele
lncasate de Ia beneficiarii lor. Pentru costurile serviciilor prestate publicului
este lnsa preferata $i lndreptatita denumirea de tarif, care se stabile$te con-
form criteriilor specifice preturilor anume lntr-un cuantum banesc nece-
sar pentru acoperirea cheltuielilor de lntretinere sau de funqionare a institu-
tiilor sau unitatilor prestatoare.
In cadrul dreptului fiscal, pe liinga taxele cu contraechivalent direct $i
imediat, s-au practicat $i exista In prezent taxe datorate rara vreun echiva-
lent de acest fel, cum este, spre exemplu, taxa pe valoarea adaugata.
In prezenta unor taxe atiit cu contraechivalent direct $i imediat, cat $i a
unor taxe cu contraechivalent partial ori rara vreun contraechivalent se
poate conchide ca deosebirea dintre impozite taxe este relativa, deoarece
In exercitarea atributiei de reglementare a veniturilor publice, parlamentele
au atitudinea de a institui impozite taxe tiniind seama sau nu de elemen-
tele specifice $i teoriile acreditate In doctrina acestei ramuri de drept.
2. 4. Clasificarea impozitelor.
in teoria generala a impozitelor, clasificarea impozitelor este menita sa
puna In evidenta varietatea particularitatile acestora, lnrati$iindu-le pe
categorii determinate de mai multe criterii dintre care pot fi considerate mai
importante: forma platii, obiectul, modul de percepere.
Dupa forma platii impozitele sunt:
impozite In bani;
impozite In natura.
'-' Lcgeacu privire Ia taxa de stat nr. 1216-XII din 03.12.1992.
27
Din punct de vedere a! obiectului, impozitele sunt clasificate in doua variante:
1. impozite- personale
reale
2. impozite pe- venituri
avere
fapte de consum
Impozite personale sunt cele stabilite in funqie de calitati situatii per-
sonale ale contribuabililor, incepiind cu existenta fizica in cazul impozitului
denumit capitatie, a situatiei de celibatar ori casatorit tara copii In cazul
impozitului reglementat pentru aceasta situatie personala altele.
Distinqia impozitelor personale fata de cele reale este considerata a fi
cea mai veche. Ea pierdut insemnatatea In perioada moderna In care
persoana fizica, ca contribuabil, nu mai este acceptata ca obiect a! impune-
rii, deci ca materie impozabila.
33
Clasificarea impozitelor, tot din puhct de vedere a! obiectului , 'in trei
categorii- pe venituri, pe avere pe fapte de consum, lnceputul
ramificarii moderne a impozitelor, care a continuat continua In procesul
de evolutie a reglementarii juridice a speciilor de impozite din fiecare stat
contemporan.
A. Jmpozitele pe venituri sunt categoria care Ia lnceput se percepea numai
asupra veniturilor persoanelor fizice, fie in varianta de impozit pe ve-
nitul global a! fiecareia dintre aceste persoane, fie in varianta mai mul-
tor impozite reglementate distinct pe grupe sau cedule de venituri - din
agricultura, industrie, comert, din exercitiul liber a! un.ei profesiuni , ve-
nituri sub forma salariilor etc.
B. Jmpozitele pe avere s-au diversificat ca impozite propriu-zise asupra ave-
rii aviind ca obiect valoarea bunurilor mobile imobile ale fiecarui con-
tribuabil, impozite asupra circulatiei averii cum sunt cele pe succesiuni,
donatii de imobile, pe actele de viinzare a bunurilor imobile etc., precum
impozite pe substanta averii ca impozite exceptionale percepute de
exemplu, pe averea obtinuta in lmprejurari de razboi.
C. lmpozitele pe faptele de consum alcatuiesc o categorie mode rna de impo-
zite cu un cuprins de mare varietate, incepiind cu impozitele incluse in
preturile de viinzare a bunurilor de consum: taxa pe valoarea adaugata,
accize etc. Aceste prime impozite pe fapte de consum sunt urmate de
33
Trotabas L. Op.cit. p.231
28
taxele sau monopolurile fiscale incluse in preturile de viinzare a tutunului
produse monopolizate, de impozitele, taxe vamale etc.
Cea mai importanta clasificare a impozitelor este cea care impo-
",i lcle in raport de modul perceperii: impozite directe impozite indirecte.
34
!mpozitele directe se stabilesc se platesc In cadrul unui raport direct
11tre contribuabilul-debitor organele de stat de specialitate fiscala care
incaseaza impozitele, urmaresc recuperarea celor neachitate in-
lcgralla termenele prevazute de reglementarile in vigoare. Percepere directa
stc instituita pentru impozitele care au ca obiect situatii aqiuni personale
li e cetatenilor, bunuri mobile imobile, venituri, beneficii venituri ale
porsoanelor fizice juridice etc. care se declara in vederea calcularii impo-
se platesc direct de catre contribuabilul debitor, organului de stat
do competenta fisca!a sa le incaseze.
!mpozitele indirecte sunt cele care se percep cu prilejul viinzarii unor
hunuri , mai ales de consum, sau numai al punerii In circulatie a unor bunuri,
vtl pri lej ul executarii unor lucrari prestari de servicii etc. Aceste impozite se
l'Hiculeaza conform unor norme legal instituite in preturile de viinzare sau de
punere in circulatie a bunurilor ca In tarifele lucrarilor serviciilor, se retin
de cMre agentii economici care au pus in circulatie aceste bunuri, se platesc
in contul veniturilor publice. Suportatori ai acestor impozite sunt nu platitorii
1!11' ci cumparatorii bunurilor viindute sau puse In circulatie, beneficiarii
lucr1'lrilor serviciilor, acest fapt justificiind denumirea de impozite indirecte.
A viind in vedere ca perceperea indirecta nu pretinde nu ocazioneaza
nominalizarea lnscrierea nici a platilor, nici a suportatorilor de impozite
ill registre de evidenta aceste categorii de impozite sunt preferate din anu-
ltlitc considerente anume: excluderea cheltuielilor administrative de cal-
l' tli de evidenta a lor, se realizeaza cu certitudinea oferita de viinzarea
hunurilor ale caror preturi sunt incluse in lucrarile serviciile prestate.
2.5. Necesitatea coexistenfei impozitelor directe impozi-
telor indirecte. .
1\laturat impozitelor directe, au aparut s-au perceput cu o importanta
di n ce In ce mai mare impozitele indirecte. Impozitele indirecte au un ca-
. meter real, intruciit vizeaza obiectul sau actul, taciind abstraqie de persoana
I dlil posibilitatile contributive ale acesteia.
oexistenta impozitelor directe a impozitelor indirecte este necesara
din mai multe considerente:
11
Vcl'.i lleneJJjjeB c.r., HWiozoeoe npaeo, 13,1:\. H.D: <:PEK llPECC, MocKsa, 2000, CTp.41.
29
I
I
Impozitele pe venit nu se refera in lntregime Ia toate formele de bogatie
Ia toate veniturile existente nici nu urmaresc lndeaproape evolu(ia lor
cresdinda.
Daca acest lucru s-ar fi putut realiza, este aproape sigur, ca nu ar fi
existat alta forma de impunere dedit acea directa.
Datorita faptului ca unele venituri bogatii, prin natura lor, sunt mai
putin vizibile, s-a impus necesitatea gasirii unor criterii care sa le stabileasca
adevarata masura. De exemplu, valorile. mobiliare, veniturile industriale
comerciale, veniturile profesionale, etc., pot scapa de controlul efectuat
de organele fiscale.
Recurgerea Ia impunerea indirecta, pentru a lovi asemenea tendinte,
este absolut necesara.
Impozitele indirecte, scrie Frederico Flora, se justifica prin aceea ca
"servesc sa corijeze oarecare erori inegalitati ale impozitelor directe sa
implineasca lacunele, afectand ulterior bogatia in manifestarile ei imediate,
In dubla lor faza, aceea a transferarii ei aceea a cheltuirii ei"
35
.
Din acest punct de vedere impozitele indirecte apar ca o impunere com-
plimentara, pe Janga impozitele directe. Trebuie de remarcat, ca impozitele
indirecte au un caracter antidemocratic, deoarece, fiind incluse In pretul
produselor de prima necesitate, lovesc paturile socialmente vulnerabil e. fn
cazul impozitelor directe, acestora li se acorda scutiri cu scopul de a le asi-
gura minimul de existenta.
lmpozitele indirecte tacut aparitia au capatat un rol preponderent
pe masura ce structura economica a evoluat bogatiile mobiliare au devenit
mai importante. Aceste impozite pe transferul pe consumatia bo-
gatiilor, au urmat in dezvoltarea lor, evolutia sistemului economic.
Odata cu trecerea Ia economia de schimb, au aparut primele impozite
indirecte pe consumatie. Impozitele indirecte au fost restranse Ia lnceput, Ia
accizele pe un numar limitat de marfuri.
Impozitele pe consumatie, chiar In epoca modern a, erau, putin rentabi le,
fiindca erau numai pe un numar rectus de marfuri al caror consum
era limitat din cauza imperfectei distribuiri a veniturilor lntre cetateni. Ac-
tualmente, odata cu dezvoltarea rapida a sistemelor fiscale formarea ca-
drului legislativ privind impozitele indirecte, s-a ajuns sa se obtina venituri
bugetare importante din aceste impozite.
Aceasta nu lnseamna ca impozitele indirecte au tendinta de a inlatura
impozitele directe de a se instala In locul acestora.
In cadrul bugetelor din statele dezvoltate, cu o economie de piata, randa-
mentul impozitelor indirecte cu mult pe eel al impozitelor directe.
35
F.Fiora, Manuale della scienza del/finanze.edit. Jtaliana, Livorno 1921, p.p.319-320.
30
t\ sl lei, din punct de vedere fiscal, se poate afirma ca impozitele indirecte
l'Oil slitui e actualmente fundamentul impunerii impozitele directe apar ca
11 11 corectiv pentru aspectul antidemocratic a! impozitelor indirecte.
2.6. Principiile clasice moderne ale impunerii fiscale.
Facultatea sau capacitatea contributiva a cetatenilor se apreciaza ca fiind
dutcrminata de venitul sau profitul net a! oricarui patrimoniu sau al activita-
!li lucrative. Realizarea unui venit ca diferenta pozitiva lntre veniturile
chultuiel ile curente ale unui patrimoniu sau activitati lucrative este conditia
l
1
lumcntara a perceperii de impozite implicit, a existentei unei capacitati
l'Onlributive a persoanelor fizice juridice.
: onceptul capacitatii contributive a platitorilor de impozite este conside-
l'l ll primordial In continutul maximelor fundamentale ale impunerii din
Hlulcle moderne.
Maximele fundamentale ale impunerii - ca ansamblu al actelor ope-
l'll (iunilor de stabilire a impozitelor - conform conceptiei economistului
Adam Smith, sunt urmatoarele:
36
Maxima de justitie: "cetatenii fiecarui stat trebuie sa contribuie Ia
cheltuielile guvernamentale, atat cat le permit facultatile proprii, adica In
proportia veniturilor pe care le realizeaza sub proteqia statului".
Maxima de certitudine: "impozitul fiecarui cetatean trebuie sa fie
prestabilit nu arbitrar". In epoca moderna, cuantumul platii trebuie sa
fie cert pentru contribuabil, ca pentru orice alta persoana.
Maxima comoditatii: "impozitele trebuie ridicate Ia locul timpul
convenabil contribuabilului".
Maxima economiei: "cheltuielile de percepere a impozitelor trebuie sa fie
cat mai mici comparativ cu ceea ce trebuie sa intre In Trezoreria statului"
37
.
Prima dintre aceste maxime, cea de justitie, pretinde percepe-
ruu impozitelor In raport de facultatile proprii ale cetatenilor, conditionate
du "proportia veniturilor pe care le realizeaza", respectiv de facultatea sau
cupacitatea contributiva a cetatenilor, pornind de Ia premisa obligatiei ceta-
de a contribui prin impozite Ia cheltuielile pub lice.
D'in cuprinsul acestei maxime rezulta ca sunt juste numai impozitele
cnrc, instituite In scopul acoperirii cheltuielilor publice sunt reglementate
lll.l pcrcep In raport de capacitatea contributiva a fiecarui debitor.
11
' ll cJI HCB C.f., HC/Jio2o6oe npa6o, l13R J.1)J, ct>EK llPECC,MoCKBa,2000,c-rp 51.54.
I '/' I U\I li x, Traite elementaire de sciense desfinanceset de legislationfinancierefrancaise, Ed.
A ltousseau, Paris, 1921, p.369-370.
31
Cea de a doua maxima - a certitudinii impozitului - are corespondent In
principiul "legalitatii impozitelor" care pretinde ca sa fie percepute numai
impozitele reglementate prin Jegi, promovand "legalitate a cetate-
nilor in fata impozitului"
3
s.
In comparatie cu maximele fundamentale ale impunerii formulate de
Adam Smith, devenite traditionale, in ultimele decenii, in literatura de spe-
cialitate au fost exprimate cerinte mai complexe de a impozitelor.
Astfel, pe langa cerintele de "repartizare echitabila a impozitelor in funqie de
situatia fiecarui cetatean", de promovare a "unei administratii fiscale cu un
cost rectus pe lntelesul contribuabilului", sub aspect structural "impozitele
trebuie seleqionate astfel, !neat sa minimalizeze influenta asupra decizii lor
economice eficiente" "sa corecteze ineficienta din sectorul privat".
In acest sens structura impozitelor trebuie folosita In scopul
"stabilitatii economice"
39
. Aceste ultime cerinte de structurare seleqio-
nare a impozitelor pot fi considerate ca avand lnsemnatatea valoarea unor
concepte de politica fiscala utilitarista, deoarece orienteaza legiferarea im-
pozitelor moderne subordonate intereselor de stimulare a initiativei particu-
lare, de stabilitate economica.
Intr-o interpretare contemporana, doctrina franceza
40
apreciaza ca princi-
piile generale ale fiscalitatii intr-o societate Iibera sunt urmatoarele: indivi-
dualitatea, nedescriminarea, impersonalitatea, neutralitatea, legitimitatea
arbitrariului.
lndividualitatea de Ia ideea ca intr-o societate democratica
omul nu statui este valoarea esentiala. In acest context, fiscalitatea trebuie
sa reprezinte unul din mijloacele asigurarii deplinei dezvoltari a personali-
tatii fiecarui cetatean, corespunzator propriei sale aspiratii.
Nediscriminarea are In vedere promovarea unor reguli unitare , valabile
pentru toti - astfel ca impozitele sa fie stabilite tara discriminari, directe sau
indirecte, fata de unii din subieqi sau fata de unele grupari sociale. In acest
cadru, este contrar principiului nediscriminarii ca impozitele sa fie percepute
doar de Ia agentii economici capabili, ale caror b(meficii sunt in concordanta
cu serviciile efectuate in timp ce aceia care lnregistreaza pierderi, datorita unei
proaste administrari, sa fie exceptati total sau partial de Ia plata impozitelor.
lmpersonalitatea este principiul corespunzator caruia sunt preferabile
impozitele analitice ( clasificatia mode rna a impozitelor directe: pe venit
pe avere), fata de cele sintetice (clasificarea clasica a impozitelor directe:
reale personale). Deci in acest sens impozitele trebuie sa fie asu-
38
L.Trotabas, op.cit., p.p.506-507.
39
R.Musgrave, Public finance in Theory and practice, Mc.Grou-Hill Book Company, 1973, p.193.
40
AI lias M. , fmpozitul pe capital $i rejorma monetara, Ed.Hennann, Paris 1999, p.p. 36-43.
32
pra veniturilor persoanelor fizice nu asupra persoanei care sa fie obiect al
i m punerii.
cum apreciaza Maurice Allais, "impersonalitatea impozitelor ras-
punde dorintelor profunde ale cetatenilor democratiilor occidentale"
41
.
Neutralitatea impozitelor se refera Ia cerinta ca impozitele sa nu contra-
vi na unei mai bune gestionari a economiei, ci sa fie favorabile realizarii
unei economii cat mai eficiente. Altfel spus, "impozitul nu trebuie sa modi-
lice alegerile cele mai eficiente"
42
.
lmpozitul nu trebuie sa loveasca beneficiile caci aceste beneficii consti-
tu ie motorul esential a! unei economii. Daca agentii economici constata ca
beneficiile lor sunt aspru impozitate, incitarea pentru o cat mai buna gestio-
nare nu poate fi decat diminuata.
Legitimitatea face distinqie intre veniturile "legitime " cele "nelegi-
time", In functie de care fiscalitatea trebuie adoptata in mod corespunzator.
1\stfel se considera a fi legitime veniturile provenind din munca, cele aferente
unei mai bune gestionari acelea rezultate din asumarea de riscuri. Acestor
venituri ar trebui sa li se aplice o impunere mai
In cazul veniturilor nelegitime, fiscalitatea trebuie sa loveasca atat cat
cste posibil.
Lipsa arbitrarului presupune perceperea de impozite pe baza
unor principii simple clare, care sa nu dea nici unui arbitrariu sau
abuzurilor din partea organelor fiscale.
2.7. Conceptiile clasice moderne privind impozitele
impunerea.
Dreptul statului de a-si institui un sistem de impunere care se asigure In
mod corespunzator cuantumul veniturilor publice necesare indeplinirii fun-
qiilor sale izvorate - conform sustinerilor din literatura de specialitate
43
-
din teoriile filozofico-juridice (tinand de teoria filozofia clreptului), care
cxpl ica necesitatea reglementarii, de o maniera diversificata, a veniturilor
bugetare sub forma impozitelor taxelor.
Astfel , conform teoriei organice
44
formulata sustinuta de ganditorii
li lozofiei clasice germane (Hegel altii), dreptul de a institui sistemul de
'
11
Ibidem, p.38.
'
12
Ibidem, p.39.
'
13
1\ se vedea Saguna D.D: , Op.cit., ed.l997, vol.II, p.134-136; Motica R. , Mihai Gh. , Teoria
.)'i.f/lozofia dreptului , ed.ALL, 1997, p.p. I 0-16.
'
1
'
1
Mai detal iat aceasta problema vezi Saguna D.O., Op.cil., ed.1994, p.p.356-357.
33
impunere reprezinta un produs necesar al dezvoltarii istorice a popoarelor,
intrucat statui s-a nascut din natura omeneasca. fiind, dreptul de
impunere se justifica prin necesitatea organizarii vietii de stat care presu-
pune constituirea fondurilor necesare sustinerii respective activitat i
de interes general comun.
Potrivit teoriei sociologice statui este stapiinul absolut (rezultat din fra-
mantarile organizarilor sociale) reprezinta forta brutala a minoritatii organi-
zate in vederea impunerii impotriva majoritatii stapanite. Conform acestei
teorii, vointa detinatorilor puterii echivaleaza cu dreptul deoarece aceasta
emana de Ia ei prin urmare, vointa suveranului determina normele de con-
duita sociala.
Pentru exercitarea puterii \'n interesul \'ntregii societati este necesara in-
stituirea unui sistem de impunere care sa asigure mij loacele acope-
ritoare ale nevoilor de functionare intretinerii aparatului de stat.
Teoria contractului social, formuhita de 1.1 .Russeau, care sustinea ca
dreptul de a institui impozitele este un atribut recunoscut statului de catre
indivizi prin contractu! social care a dat statului, ori ca statui,
fiind un produs al interesului social, al solidaritati i sociale nationale, irn-
pozitele reprezinta contributii pecuniare pe care cetatenii le accepta le
suporta in virtutea solidaritatii sociale nationale.
Teoria echivalentei impozitelor sustine ca "impozitele gasesc justifi -
carea in serviciile avantajele garantate de stat, ca impozitele apar ca un
contraserviciu pe care statui \'I garanteaza cetatenilor"
45
, sau ca impozitele
"sunt preturi stabilite prin constrangere pentru serviciile guvernamentale"
46
In ultimele decenii, teoria echivalentei impozitelor a fost actualizata In
Statele Unite ale Americii de catre Tribunalul Suprem Federal care mo-
tivat o decizie a sa, data \'ntr-un litigiu fiscal, in modul urmator: "Puterea de
impunere indispensabila pentru existenta oricc'irui guvern civilizat, se exer-
citc'i in baza presupunerii unui echivalent restituit contribuabilului prin
protecjia persoanei .Ji a proprietc'ifii sale, prin-crearea .yi menfinerea unor
avantaje publice de care el projita". Aceasta actualizare a teoriei echiva-
lentei impozitelor, mai mult decat formularile teoretice anterioare, ofera
caracterizarea echivalentului pe care fiecare stat modern il acorda contribu-
abilului platitor de impozite care consta \'n proteqia persoanelor a pro-
prietatii lor in toate avantajele publice, social-culturale.
Dupa teoria siguranfei, impozitele sunt considerate ca prime de asigu-
rare pentru viata bunurile cetatenilor (statui asigura bunuri le ?i viata ce-
45
A se vedea Leon G., Dreptul de impunere !ji principiilefimdamentale ale impunerii. Editura
"Eminescu", 1914, pp.9-13.
46
A. Hansen, Fiscal and Business cic/es, New York, 1941, p. l82.
34
tatenilor, iar datoreaza, in schimb, impozite, ca un fel de prima de
as igurare).
In fine, teoria sacrificiului sustine ca ratiunea impozitului este justificata
de natura statului, in sensu! ca acesta este un produs necesar al dez-
voltarii istorice; fiind, necesitatea unei organizari statale
determina dreptului de impunere. Dreptul statului de a sta-
bili percepe impozite reprezinta consecinta directa a obligatiilor sale de a
indeplini funqii sarcini de stat(adica pub lice).
Din analiza acestor teorii, prin care s-a incercat a se justifica necesitatea
stabilirii perceperii unor sume de bani de catre stat cu titluri de venituri
bugetare, rezulta ca un sistem de impunere echilibrat reprezinta modalitatea
autoritatilor publice de obtine resursele cu care sa poata asigura buna
functionare a organelor sale prin intermediul carora statui indepline;;te
functiile sale Ia nivelul societatii .
2.8. Principiile politicii fiscale.
Ca urmare a actiunii factorilor politici, economici sociali, incasarile
fiscale au cunoscut o continua.
Aceasta problema a inceput cu atilt mai mult sa ocupe lumea financiara
cu cat impozitele devin din ce in ce mai indispensabile pentru acoperirea
cheltuielilor bugetare.
Ca urmare a sporirii fiscalitatii, are Joe diminuarea corespunzatoare a
veniturilor care raman Ia dispozitia persoanelor fizice persoanelor juridice
pentru consum acumulare.
Prin intermediul impozitelor o parte din veniturile populatiei ale
agentilor economici este prelevata Ia dispozitia statului utilizata pentru
satisfacerea nevoilor pub lice.
Daca in trecut in tarile industrializate impozitele directe au avut o pon-
dere mai mare fata de impozitele indirecte, in ultimii ani se observa o anu-
m ita tendinta de echilibrare a acestora.
In tarile mai putin dezvoltate se remarca o folosire mai larga a impozi-
te lor indirecte. Ponderea acestora se explica prin gradul mai redus de dez-
voltare a productiei, prin structura mai putin complexa a produqiei industri-
ale ?i prin nivelul scazut a! veniturilor realizate de populatie.
:- In afara de aceste cauze economice, raportul dintre ponderea impozitelor
directe a celor indirecte mai este influentat de politica financiara promo-
vata de guvernul aflat Ia putere.
In realizarea misiunii lor de componenta principala a veniturilor bugetare,
impozitele trebuie sa indeplineasca anumite cerinte, adica sa respecte anumite
principii.
35
Asemenea principii afirma Wagner A., "nu sunt de natura absoluta. Ele
depind de raporturile economice culturale ale unui popor. Cu un cuvant,
ele nu sunt categorii pur logice, ci mai mult istorice"
47
A. Principiul impunerii echitabile.
Echitatea in materie de impozite a fost interpretata in mod diferit de-a
lungul timpului.
In funqie de gradul de cuprindere a subieqilor a materiei impozabile,
impunerea poate fi generala atunci dind se intinde asupra tuturor cetatenilor
in ce veniturile sau averea acestora, sau partiala cand unii cetateni
beneficiaza de anumite scutiri sau reduceri de impozite.
In spiritul justitiei care trebuie sa guverneze repartizarea sarcinilor fis-
cale intre membrii societatii este necesar sa se faca distinctie lntre egalitatea
in fata impozitului egalitatea prin impozit.
Egalitatea in fata impozitelor presupune ca impunerea sa se faca In ace-
mod pentru toate persoanele fizice persoanele juridice, indiferent de
locul unde domiciliaza sau au sediul. Impunerea trebuie sa se faca In
mod pentru toate activitatile economice. Egalitatea in fata impozi-
tului presupune, in ultima instanta, neutralitatea impozitului.
Egalitatea unui impozit presupune dimpotriva, diferentierea sarcinii fis-
cale de Ia o persoana Ia alta in funqie de anumite criterii economice $i soc i-
ale ca: marimea absoluta a materiei impozabile, situatia personala a subiec-
tului impozabil, natura $i provenienta veniturilor, etc.
Pentru realizarea unei reale egalitati fiscale este necesar ca la stabilirea
impozitelor sa se tina seama nu numai de marimea absoluta a veniturilor
realizate, ci de cheltuielile efectuate de contribuabil, puterea contributiva
a acestuia la plata impozitului, pozitia sociala a subiectului impozabil In
societate.
B. Pprincipiul politicii financiare.
La introducerea unui impozit se ca acesta sa aiba un randa-
ment fiscal ridicat, sa fie stabil elastic.
Pentru ca impozitul sa aiba un randament ridicat trebuie ca el sa fie uni-
versal, adica sa fie platit de toate persoanele care realizeaza din aceea$i
sursa venituri impozabi le sau poseda gen de avere $i sa cuprinda
intreaga materie impozabila.
47
Wagner A., Finanzwissenschaft, Leipzig 1890, volll, p.299.
36
Un impozit este considerat elastic atunci dind este capabil a se adapta
nevoilor bugetare, adica sa poata fi majorat in cazul cheltuielilor
bugetare sa poata fi diminuat, dind acestea se reduc.
Prin politica fiscala se un anumit scop social. Se aplica o
impunere diferentiata a veniturilor sau averii diferitelor categori i sociale in
funqie de interesele partidului de guvernamiint. Cu ajutorul unor masuri
fiscale, statui poate sa evite influentele negative pe care le-ar putea avea
consumului unor produse daunatoare sanatatii (bauturi alcoolice,
tutun, etc.).
C. Principiul politicii economice.
In conditiile complexe ale mecanismelor pietei concurentiale in lega-
tura directa cu incercarile statelor moderne de a utiliza impozitele ca un
mijloc de interventie in economie, in practica financiara contemporana se
remarca o anumita accentuare a rolului impozitelor pe plan economic. in
acest cadru, impozitele se folosesc ca o parghie de politica economica- prin
insu$i modul concret in care sunt percepute. Astfel , impozitele se
manifesta ca instrumente de stimulare sau de friinare a unor activitati eco-
nomice, a consumului anumitor marfuri sau servicii. Totodata impozitele
pot impulsiona sau ingradi relatiile comerciale internationale in ansamblul
lor sau cu anumite tari
48

In acest conte;t, consideram ca merita sa evidentiem unele aprecieri
semnificative in literatura de specialitate. Astfel, Gabriel Ardant afirma, ca
" impozitul a incetat de a mai fi grauntele de nisip care sa jeneze mecanis-
mul pietii, cmn era considerat in perioada capitalismului premonopolist,
devenind unul dintre reglatoarele motoarele acestui mecanism. Ca ur-
mare, impozitul are atilt rolul alimentarii cu fonduri a bugetului de stat, cat
pe acela a! unui factor de echilibru in economie"
49
.
fn ordine de idei, Pier Lalumiere subliniaza ca "impozitele pot fi
fo losite pentru a incuraja (sub forma scutirii) sau pentru a descuraja (pe
calea supraimpozitarii) o anumita activitate economica. Fara sa inceteze de
a fi un mUloc de acoperire a cheltuielilor publice, venitul fiscal (impozitul)
o devenit un mijloc de interventie In domeniul economic $i social"
50
.Referindu-se Ia impactul fiscalitatii asupra economiei, L.H.Kimmel
rnentioneaza ca "impozitele excesive exercita o influenta negativa asupra
IH Finanfele Romdniei, vol.l, Ed. "Sedona", 1995, p.l37.
''
1
'
1
G.Ardant, Histoile de l'impot, livre II, Lib.Artheme Fayard, Paris, 1972, p. 136.

I'.Lalumiere, Lesftnances publiques, Lib.Armand Colin, Paris, 1970, p.p. 180-181.
37
economiei nationale, deoarece stopeaza initiativa stimulentul lntreprin-
zatorilor, impiedidind productiei"
51
.
In fine, nu-l putem omite aici pe americanul Harold M. Groves, care
apreciaza ca "in conditii egale, cea mai buna sursa fiscala este cea care se
amesteca eel mai putin In producerea privata a averii. De aceea, este firesc
ca "impunerea sa fie astfel conceputa, !neat sa nu ucida gaina care face oua
de aur"
52
.
2.9. Stabilirea impozitelor taxelor.
Impozitele se realizeaza, practic, prin acte operatiuni specifice care In
ansamblul lor alcatuiesc impunerea denumita a$ezare (asieta) ori perce-
pere a impozitelor.
Deci, impozitele se datoreaza statului de catre anumite persoane denu-
mite subiecte impozabile datorita faptului ca poseda anumite bunuri, anu-
mite venituri impozabile se stabilesc lntr-un cuantum banesc calculat cu
ajutorul unui tarif de impunere, cu modalitate de achitare a impozitelor $i
taxelor, termenele achitarii, facilitatile privind impozitele taxele.
1. Subiecfi impozabili sunt persoanele fizice juridice prevazute de
normele juridice referitoare Ia impozite taxe, carora le revine lndatorirea
de a plati impozite taxe. Alaturat obligatiei de a plati impozite, subiectului
impozabil li revin alte de a se lnregistra la organele fisca le In
vederea atribuirii codului fiscal (vezi Hotariirea Guvernului nr.486 din 04
mai 1998, "Cu privire Ia Registrul Fiscal de Stat Regulamentul cu privire
Ia Registrul Fiscal de Stat"), de a declara bunurile sau veniturile proprii, de
a lntocmi anumite evidente scrise etc., precum dreptul de a cere facilitati
legale, de a contesta actele operatiunile ilegale ale organelor fisca le etc.
Asemanator, pentru persoanele carora le revine obligatia de a plati taxe este
specifica denumirea de subiect taxabil.
Reglementarea juridica a impozitelor subiectele impozabi le
indiferent de cine suporta, de fapt, impozitele. Potrivit acestei distinctii fun-
damentale dintre impozitele directe cele indirecte, In cazul impozitelor
directe, subiectul impozabil este suportatorul impozitului. fn cazul impo-
zitelor indirecte, subiectului impozabil li revine o lndatorire formala de a
plati impozitul care, fiind inclus In pretul de viinzare sau circulatie a unui
bun, este suportat de o alta persoana anume de cea care cumpara produ-
sele sau bunurile a caror viinzare sau circulatie este supusa impozitelor.
51
L.H.Kimmel , Taxes and Economic Encentives, Washington, 1950, p.p. I , 15, 196.
52
H.M.Groves, Financing guvernement, sixth edition Holt Rinehart and Winston, New York -
Cicago- San Francisco- Toronto- London, 1964, p. l 27.
38
2. Obiectul impozabil este bunul, venitul etc. pentru care se datoreaza
impozitele directe, precum viinzarea, punerea in circulatie etc. a unor pro-
d use In cazul impozitelor indirecte. Acest obiect este specificat prin dispo-
zitiile legale referitoare Ia impozite este elementul de distinctie al impo-
zitelor lntre ele, constituind totodata, cum s-a expus anterior, unul dintre
criteriile de clasificare a impozitelor. In mod asemanator este reglementat
obiectul taxelor, care permite distinctia atilt a taxelor intre ele, cat a taxe-
lor fata de impozite. _
In doctrina ruseasca
53
, spre deosebire de doctrina romiineasca'
4
, se face
distinqia lntre notiunile de "obiect impozabil" "materie impozabila".
Prin materie impozabila se lntelege un bun real (exemplu: un automobil ,
un apartament etc.), iar prin obiect impozabil sau al impunerii - fapta juri-
dica, adica conditiile (actiunile, evenimentele, starile) de care norma juri-
dica leaga survenirea consecintelor juridice. In sens fiscal, aceste conditii
reprezinta existenta materiei impozabile, iar consecintele - obligatia Ia
plata impozitelor.
3. Cotele impozitelor .Ji taxelor constituie procentul, suma fixa ori an-
samblul de procente sume fixe cu ajutorul carora se calculeaza cuantumul
banesc al fiecarui impozit.
Cea mai raspiindita cota de impunere este cota procentuala, care, Ia riin-
dul sau, poate fi proportionala, progresiva regresiva.
Cola propor{ionala de impunere cuprinde un singur procent (de exem-
plu, 28%) cu ajutorul caruia se calculeaza impozitul, apliciindu-se respec-
tivul procent unic legal prestabilit Ia valoarea bunului impozabil, Ia venitul
lunar ori anual impozabil etc. Cu toate ca procentul cotei proportionale de
impunere este unic, cuantumul banesc al impozitului calculat cu ajutorul
acestei cote In raport cu valoarea bunului impozabil.
Cota progresiva este alcatuita din mai multe procente, aranjate In
tere progresiva pe de valori sau venit impozabil, astfel , !neat impozi-
tul calculat cu ajutorul acestei cote el progresiv in functie de valoa-
rea bunului impozabil , de marimea venitului impozabil etc. Pentru aplicarea
acestei cote sunt stabilite mai lntiii valorice In succesiva
pentru veniturile obiectele impozabile. Apoi se prevad procentele de cal -
cui ale impozitului pentru fiecare (exemplu, 6% pentru venituri le
lntre 6000 lei anual 7000 lei anual; 10% lntre 700 l lei 10000 lei anual;
15% lntre 10001 lei 20000 lei anual etc.). 0 cota de acest fel este progre-
siv simpla, iar daca pentru fiecare valorica se prevad sume fixe
53
Epbi3raJJHH A. , HaJ/ozu u Ha!lozoaoe npaeo, H3L\. "AHa.JIHTHKa Tipecc" MocKsa 1997, CTp.57.
54
Vezi Gli ga 1. , Op.cit. (ed. 1994), p.125; Minea M St. , Op.cit. (ed.l998), p.p.I03-I 04; Mi nea
M.$t. , Op. cit. (ed.l999), p.95; Saguna D.D , Op.cit.(vol.l l, ed.l997), p.97.
39
procente, acestea devin cota progresiv compusa
55
(exemplu, 60 lei suma
fixa 7% pentru veniturile intre 2001 4000 lei anual; 180 lei sum a fixa
8% pentru veniturile intre 4001 lei 8000 lei etc. ).
Cota regresiva cuprind valorice care sunt aranjate intr-o ordine
descrescanda (exemplu, 20%; 15%; 10%).
4. Modul de achitare a impozitelor taxelor. Reglementarea juridica
prevede urmatoarele moduri de achitare a impozitelor taxelor.
a) metoda platii directe, utilizate, de regula, pentru veniturile provenite de Ia
persoanele ce practidi activitate antreprenoriala sau prestari servicii , fie
ca au personalitate juridica sau fizica. in acest caz, suma datorata este
stabilita, in conditiile legii, de catre debitor, care are obligatia sa o verse,
din propria initiativa, Ia termenele stabilite, in contul bugetului de stat.
b) Metoda retinerii varsarii (retinerea Ia sursa de plata), este folosita In
cazul veniturilor impozabile realizate de catre persoanele fizice prin sau
de Ia agentii economici, indiferent de proprietate: institutii de stat, firme
cu capital strain etc. Unitatile in cauza au obligatia sa calculeze, sa re-
tina se verse in contul bugetului de stat sumele datorate de acestea,
eliberandu-se veniturile nete.
c) Metoda aplicarii de timbre fiscale, este folosita In cazul accizelor care
sunt aplicate pe produse (tigari, bauturi alcoolice etc.) supuse consu-
mului.
5. Termene de achitare reprezinta data Ia care, sau pana Ia care un anu-
mit venit trebuie varsat Ia bugetul statului. La stabilirea termenului de plata
se are in vedere incasarea ritmica Ia bugetul statului a veniturilor, cat po-
sibilitatile de plata ale detinatorilor de obiecte impozabile.
Termenul se fixeaza sub forma unui interval de timp - an, trimestru, se-
mestru, luna etc. - in cadrul caruia sumele datorate trebuie varsate Ia buget,
situatie in care scactenta (data limita) este ultima zi a perioadei respective,
sau ca o zi fixa a platii, cand atilt scadenta cat termenul de plata coincid.
Cu privire Ia tennenele de plata trebuie de mentionat ca momentul platii
Ia bugetul de stat a unui venit devine exigibil nu coincide lntotdeauna cu
eel al obligatiei platitorului . Obligatia platitorului se de re-
gula, in momentul cand acesta a intrat in posesia obiectului impozabil, iar
stingerea are loc Ia achitarea in termen a obligatiei fiscale.
6. Faciliti:ifile privind impozitele taxele. Facilitati le sunt prevazute prin
acte normative care instituie venituri bugetare, de care se tine seama Ia
55
Pentru exemplificare a se vedea ITenenHeB c.r., Hanozoeoe npaeo, 1-'13;.\. Y!L( ct:J5K
ITPECC,MocKBa,2000,crp I 01-102.
40
evaluarea bazei de calcul, Ia determinarea cuantumului venitului impozabil,
precum Ia incasarea acestuia.
Facilitatile prevazute de lege sunt stabilite de cele mai multe ori sub
forma de reduceri, deduceri sau scutiri au in vedere anumite situatii de-
osebite, in care anumiti platitori realizeaza venituri au dreptul Ia scaza-
minte din venitul realizat, ca apoi suma ramasa sa fie supusa impunerii.
Acordarea inlesnirilor se face tinand seama de conditiile specifice de
munca, invaliditate, participari Ia conflagratii etc.
Inlesnirile se mai acorda in vederea sprijinirii familiei, favorizarii per-
soanelor in varsta sau cu capacitatea redusa de munca etc. La incasarea im-
pozitelor taxelor se mai acorda amanari sau de plata ale deti-
natorilor materiei impozabile.
PARTEA A DOUA
Procedura fiscaHi
CAPITOLUL I
Executarea obligatiei fiscale
1.1. Nofiunea etapele de calculare a impozitelor taxelor.
Obligatia esentiala a contribuabililor consta in achitarea Ia timp in ma-
rimea prevazuta de lege a impozitelor taxelor Ia bugetul public.
obligatie a contribuabililor, prevazuta atilt de Legea privind bazele siste-
mului fiscal, cat de Codul fiscal, are un rol primordial fata de celelalte
obligatii ale platitorilor de impozite, dat fiind finalitatea scopul pe care o
are, anume, de a acumula fondurile de interes public ale statu lui.
Esenta executarii obligatiei fiscale consta in inraptuirea de catre persoa-
na obligata a unei totalitati de actiuni determinate, indreptate exclusiv spre
finantarea efectiva a bugetului de stat. 56
Caracterul specific al executarii obligatiilor de plata a impozitelor consta
In faptul ca platitorului i se impune o conduita obligatorie, lncepand cu
momentul detenninarii limitelor obligatiei (marimii platilor), finalizandu-se
cu introducerea efectiva, reala a mijloacelor in bugetul de stat.
. Un alt caracter specific executarii obligatiei fiscale de plata a impozite-
lor consta in faptul ca, In decursul evolutiei dezvoltarii societatii,
practica impozitarii a elaborat o diversitate de moduri, mijloace, procedee (
tehnice, metode prin intennediul carora contribuabilul
' 56
5po13ranHH A.B. , Hanozu u Hanozoeoe npaeo, AHMIHHKa - ITpecc, MocKBa 1996, p.
260.
41
Aceste moduri, metode procedee lmbraca fie forma unor evidente sau
calcule aritmetice, fie au un caracter factologic, care determina modul
tipul actiunilor care urmeaza sa fie sau conditiile modul (proce-
dura) anumitor acte operatiuni, legate de plata impozitelor.
Diversitatea var ietatea acestor procedee metode necesita In mod
obiectiv sistematizarea analiza lor, fapt care permite delimitarea In cadrul
relatiilor fiscale a unui sistem de relatii care poarta denumirea de procedurii
fi

57
.
Procedurafiscalii consta In totalitatea procedeelor, mijloacelor meto-
delor stabilite de legislatie, care determina modul de executare a obligatiei
fiscale de catre contribuabili sau alte persoane,
58
constand In calcularea
plata impozitelor In bugetul statului.
Procedura fiscala apare (se din momentul aparitiei obiectului im-
pozitarii urmeaza fazele acesteia, finalizandu-se cu lncasarea impozitului
In bugetul corespunzator. In general, avandu-se In vedere obligatiil e pe care
le are contribuabilul , toata procedura fiscala poate fi lmpartita conventional
In doua faze:
!. Calcularea impozitelor;
2. Plata impozitelor.
Jn cal itate de component suplimentar al procedurii fiscale se poate deli -
mita totalitatea relatiilor care vizeaza documentarea sau fixarea executar ii
obligatiilor fiscale atat In faza calculiirii, cat In faza platii impozitelor
Calcularea impozitului reprezinta prima faza a procedurii fisca le. Aceasta
consta dintr-o totalitate de actiuni ale persoanei care calculeaza impozitul
vizand determinarea sumei impozitului sau taxei, care urmeaza a fi platite. In
procesul calcularii impozitului se pot evidentia cinci componente succes ive:
1. Determinarea obiectului impozitarii;
2. Determinarea bazei impozabile;
3. Alegerea cote i de calculare a impozitului;
4. Apl icarea 1nlesnirilor fiscale;
5. Calcularea sumei impozitului.
57
Ibidem, p. 261.
;, Ibidem, p. 262.
42
1.2. Persoanele care calculeaza impozitele
In dependenta de eel care le calculeaza, impozitele pot fi:
calculate de organul fiscal;
calculate de contribuabil personal;
calculate de alte persoane (agenti fiscali).
I. Pentru persoanele fizice, In anumite cazuri, exista un sistem simplifi-
cut de calculare plata a impozitului, constand in calcularea acestuia de
organele fiscale. Calcularea impozitelor de catre organul fiscal se fi-
nalizeaza cu lntocmirea de catre acesta a unui document, aviz de
platrt), In care se reflecta marimea sumei impozitului pe care contribuabilul
urmeaza sa o introduca In buget In modul corespunzator.
2. De regula, persoanele juridice, potrivit legislatiei fiscale, In calitate de
contribuabil i sunt obligate sa calculeze de sine statator sumele impozitelor
cc unneaza a fi platite. Plata impozitelor in acest caz se face prin prezenta-
rca Ia banca a dispozitiilor de plata potrivit Regulamentului B.N.M.
nr.25111 - 02 din 12 iulie 1996 ,Cu privire Ia decontarile tara numerar in R.
Moldova", In vederea transferarii sumelor impozitelor taxelor, de pe
conturile curente ale acestora, deschise In societatile bancare, pe conturile
trezoreriale respective ale bugetului.
3. In alte cazuri, obligatia de calculare a impozitelor este in sarcina
agentilor fiscali, adica a persoanelor care constituie sursa platii. Aceste per-
soane efectueaza anumite pla!i, de regula, pentru anumite servicii, in favoa-
rca altor persoane fizice juridice, avand obligatia legala sa faca retine-
rea impozitului din aceste sume. Dintre cazurile de plata a impozitului prin
intermediul unor persoane, avand calitatea de agenti fiscali, putem specifica
urmatoarele:
cazul calcularii plat[i impozitului pe venit de catre patroni pentru
angajatii lor, In baza contractului de munca conform art. 88 din Codul
fiscal (din salariu, onorarii, prime, ajutoare etc.).
cazul prevazut de art. 89 din Codul fiscal, cand impozitul pe venit se
refine din dobanzi royalty (de eel care le 20% din plata).
retinerile In conditiile art. 90 din Codul fiscal, din plati aferente
activitatii de lntreprinzator, care se efectueaza de catre orice persoana
care practica activitate de intreprinzator orice institutie de stat care
presteaza anumite servicii.
persoanele care fac retineri din platile pentru nerezidenti, In conditiile
art. 91 din Codul fiscal.
43
mtreprinderea In cazul pUitii dividendelor sau repartizarii beneficiului
lntre pentru asociati sau aqionari, ill cazul In care acestea se obtin de
Ia un agent economic strain.
1.3. Documente fiscale
Prin documente fiscale se lnteleg documentele lntocmite 1n scopuri fis-
cale, care fixeaza procesul calcularii impozitului, suma impozitului $i lntin-
derea obligatiei fiscale
59
. In literatura de specialitate, aceste documente mai
poarta denumirea de tit luri de creanta fiscala
60
Documentele fiscale se lntocmesc, sau numai se confirma de catre orga-
nele ce compun administratia fiscala $i carora le revine competenta de a
calcula impozitele datorate sau de a verifica calcularea lor. Prin documen-
tele fiscale, dat fiind specificul obligatiei fiscale (bugetare), aceasta este
impusa In mod unilateral de catre stat platitorului, respectiv documentele
fiscale vor avea caracterul unui act unilateral.
In funqie de natura obligatiilor fiscale pe care documentul fiscalle indi-
vidualizeaza, putem exemplifica urmatoarele categorii de documente:
1. avizul de impozitare (avizul de plata), - pentru obligatiile fiscale
determinate de catre organele fiscale;
2. actele de evidenfa intocmite de platitor (darile de seama, cartile de
venituri cheltuieli) orice alte documente justificative lntocmite In
scris, care adeveresc sau autentifica operatiunile economice - pentru
obligatiile fiscale care se stabilesc personal de catre pliititor;
3. actul de control (verificare), ce cuprinde rezultatele Yerificarilor - pen-
tru diferentele constatate 1ntre obligatiile de plata determinate de plati-
tor cele legal datorate, inclusiv pentru majorarile de lntiirziere date-
rate sau diferentele stabilite In urma verificarilor efectuate de organele
fiscale;
4. declarafia vamala- pentru obligatiile de plata constatate In vama;
5. chitanfa de plata, iar In cazul timbrelor (actul pe care s-au stins aces-
tea), - pentru obligatiile fiscale percepute prin plata directa;
6. procesul-verba! de constatare a contravenfiei decizia de aplicare a
amenzilor intocmite de organul fiscal - pentru obligatiile de plata a
amenzilor pentru lncalcarile fiscale;
59
Ibidem, p. 309.
60
Saguna Dan Drosu, Drept financiar fiscal, OSCAR PRINT, l 997 vol.ll , p.p.
41 -142.
44
In cazul executarii silite, - pentru persoanele fizice - hotardrea instan-
fei de judecata referitor fa executarea silita a bunurilor, iar pentru per-
soanele juridice, - decizia organului fiscal de executare silita, precum $i
orice alte acte care constata $i individualizeaza creantele fiscale.
Distingem documente fiscale explicite $i implicite:
1. Documentele explicite sunt actele lntocmite exclusiv 1n scopul de a
constata obligatia unui contribuabil de a plati o anumita suma catre buget,
individualiziind astfel, obligatia acestuia. Dintre acestea, putem exemplifica
urmatoarele:
a) avizul de impozitare (avizul de plata), ciind obligatia fiscala se constata $i
determina de catre organele fiscale in baza datelor declarate de contribuabil
sau alte persoane. Prin avizul de plata, organele fiscale comunica subiectu-
lui platitor inainte de termenul platii impozitului, o de plata care
contme precizarea termenului $i a sumei datorate de contribuabil.
b) Declara{ia de impunere 'in cazul anumitor impozite (pe venit), lntocmita
de contribuabil depusa organului fiscal respectiv. Organul fiscal va ve-
rifica exactitatea datelor inscrise in declaratia de impunere a calcului
impozitului datorat, prezentat in declaratie.
c) Documentele de evidenfa intocmite de contribuabil.
d) In cazul obligatiei fiscale stabilite de platitor, aceste documente se vor
intocmi 'in termenele conditiile vizate de lege (darile de seama sapta-
mdnale, lunare, trimestriale anuale, registrul de venituri cheltuieli). In
baza acestor evidente, ulterior, platitorul 'intocmqte declaratiile fiscale pe
care le depune Ia organul fiscal. Cu toate acestea, ciind organele fiscale,
cu ocazia verificarii declaratiei de impunere a contribuabilului, constata
ca impozitul nu a fast corect calculat, sau ciind contribuabilul nu a
furnizat IJ1 declaratie informatiile necesare, vor proceda Ia recalcularea
impozitului , care se va comunica in scris contribuabilului prin avizul de
plata, iar documentul fiscal , va fi acest aviz.
Declarafia vamala de import pentru care se datoreaza taxe vamale.
Declaratia vamala poate constata mai multe obligatii fiscale de natura di-
ferita ce revin unui contribuabil.
2. Documentele implicite se lntocmesc 'in alt scop, dar contin totodata
informatii, care contribuie Ia individualizarea obligatiei de plata a unui im-
pozit sau taxa. Vor constitui documente implicite:
l l) statele de plata a salariilor sau a altar drepturi salariale impozabile;
ll) documentele ce constata plata catre asociati sau actionari a dividendelor
cuvenite;
45
c) actele constatatoare lntocmite de organele fiscale 1n procesul controlu-
lui, actul de control - constata rezultatul unui control fiscal. Actul res-
pectiv se refera numai Ia constatarea existentei unor diferente lntre
obligatiile de pl ata determinate de platitor cele legal datorate.
A vizul de plata (de impunere ), este In forma scrisa a contri-
buabilului de catre autoritatea fiscala, prin care se cere achitarea obligatiei
fiscale, inclusiv a restantelor.
A vizul de plata a obligatiei fiscale inclusiv a restantelor aferente aces-
tara, se 1nmiineaza In urmatoarele cazuri:
In cazul calcularii impozitului de catre organul fiscal ;
daca organul fiscal a stabi lit ca contribuabilul nu a calcul at In modul
cuvenit impozitul ;
ciind contribuabilul nu onorat obligatia fiscala;
ciind contribuabi lul nu a declarat obligatiile sale fi scale (ln cazul
obligatiilor fiscal e pentru care, potrivit legii, este necesara depunerea
declaratiilor).
Organele fiscale determina suma obligatiei fiscale a contribuabilului In
baza documentelor de evidenta contabila sau altor date, luiind In considerare
platile achitate anterior de contribuabil.
Daca In calculul impozitului se introduc anumite corectari efectuate fie
de catre contribuabil, fie de catre organul fiscal , ultimul va expedia contri-
buabilului un aviz de plata corectat.
A vizul de plata va contine:
a) numele contribuabilului;
b) codul fiscal personal a! contribuabilului;
c) data emiterii avizului;
d) tipul platii, termenul de achitare suma obligatiei fiscal e cu descifrarea
aparte a sumelor curente restante(dupa caz), a sanctiunilor fi scale,
amenzilor penalitatilor;
e) adresa organului fiscal care a emis avizul.
Avizul de plata a obligatiei fiscale se considera primit de contribuabil daca:
este lnmiinat personal contribuabilului;
este trimis prin scrisoare recomandata Ia ultima adresa cunoscuta a
contribuabilului.
A vizul intra ]n vigoare de Ia data 1nmiinarii acestuia, contribuabilului
mentionat In aviz este valabil piina Ia anularea acestuia, sau onorarea tu-
46
I uror obligatiilor fiscale ale contribuabilului. A vizul se executa In termenul
indicat In acesta, curgerea caruia va incepe de Ia data inmiinarii avizului.
1.4. Modificarea obligatiei fiscale stabilite initial.
Executarea obligatiei fiscale lnseamna plata definitiva Ia termen a im-
pozitului In buget. Totodata, realizarea executarii in acest mod a obligatiei
cste posibilii numai In cazul aprecierii corecte Ia timp a tuturor elemente-
lor componente ale procedurii fiscale.
Cu toate acestea, piina In momentul stingerii obligatiei fiscale pot in-
lerveni o serie de situatii, de natura sa determine modificarea obligatiei fis-
cale stabilite initial. In asemenea situatii, obligatia modificata va fi adusa Ia
lndeplinire In conformitate cu noul sau continut
61

Modificarea obligatiei fiscale intervine In una din unnatoarele situatii
62
:
I. Modificarea elementelor In raport cu care s-a racut individualizarea sa;
2. Modificarea situatiei juridice a subiectului platitor;
3. Acordarea inlesnirilor prevazute de lege;
4. Modificarea actelor normative fiscale.
I) Modificarea elementelor In raport cu care s-a fiicut individualizarea
obligatiei.
In marea majoritate a cazurilor care determina modificarea obligatiei
fiscale, intervin schimbari In ceea ce materia impozabila In sensu!
majorarii sau reducerii acesteia. Aceste schimbari au loc, de regula, lntre
momentul individualizarii obligatiei momentul stingerii acesteia. Astfel ,
modificarea elementelor in raport cu care a fost determinatii obligatia fiscala
mai poate interveni:
a) In urma admiterii contestatiilor, formulate de contribuabil, atunci ciind
obligatia stabilita initial va fi modificata fie conform hotariirii adoptate
de instanta de judecata, fie potrivit deciziei adoptate de organul
fisca l in sensu! reducerii intinderii obligatiei, acordarii unor lnlesniri ,
neaplicarii unor sanctiuni sau reducerii acestora;
b). In urma controlului efectuat (exercitat) de organele financiar-fiscal e.
Actul de control1ntocmit de catre aceste organe, poate modifica obliga-
tia determinata initial de contribuabil sau de organul fiscal.
(,
1
Ibidem, p. 156.
(,
2
Ibidem.
47
2. Modificarea situatiei juridice a contribuabilului poate consta In reorganiza-
rea contribuabilului prin divizare, comasare, fuziune sau In cazul lichidarii
acestuia pe parcursul anului fiscal.
3. Modificarea obligatiilor fiscale prin acordarea unor lnlesniri, intervine
atunci ciind, dupa individualizarea obligatiei fiscale a unui contribuabil,
acesta solicita i se acorda anumite lnlesniri prevazute de lege (amanari
reduceri, scutiri etc). In acest mod obligatia fiscala va fi modifi-
cata fie in privinta termenelor de executare a ei, fie ln-privinta cuantu-
mului (marimii) sumei care face obiectul obligatiei.
4. Modificarea actelor normative fiscale. Actele nonnative In materie fis -
cala sunt lntotdeauna de imediata aplicare, ele modificand obligatiile
fiscale nascute lnainte de intrarea lor In vigoare dar neajunse Ia sca-
denta63. Potrivit art. 7 alin.(2) din Codul fiscal, modificarea obligatiei
fiscale pe parcursul anului fiscal prin stabilirea de noi impozite $i taxe,
sau modificarea acestora, se permit numai concomitent cu modificarea
corespunzatoare a bugetului de stat.
1.5. ModaiWiti de plata a impozitelor.
Plata impozitului reprezinta a doua faza a procedurii fiscale, care consta
In totalitatea aqiunilor lntreprinse de contribuabil sau alt subiect al raportu-
rilor juridice fiscale, In scopul achitarii reale (efective) a impozitului In bu-
getul respectiv.
Modurile de plata a impozitului constau In anumite procedee tehnice,
utilizate pentru achitarea efectiva a impozitului In bugetul respectiv.
Legislatia Republicii Moldova prevede doua modalitati de baza:
A. In bani;
B. prin intennediul executarii silite a averii contribuabililor, (reprezinta
calea subsidiara $i exceptional a de plata a creantelor fiscale ).
Modalitatile respective de plata a impozitelor pot fi clasificate, dupa
criteriul vointei, In benevole, - cand persoana obligata Ia plata impozitului II
achita (benevol) de sine statator, fortate, (silite) - ciind executarea se rea-
lizeaza Ia initiativa organelor fiscale, In cazul neachitarii Ia termenele legale
a impozitelor taxelor. Aceasta ultima modalitate de plata a impozitelor, se
aplica numai In cazul existentei restantelor Ia plata sau eschivarii de Ia plata
impozitelor $i taxelor.
63
Ibidem, p. 160.
48
A. Plata impozitelor In bani, se poate realiza prin achitarea acestora fie In
valuta nationala, fie In valuta straina.
Conform art. 4 din Regulamentul privind decontarile rara numerar 'in
Hcpublica Moldova nr. 25/ll-02(Proces-verbal al Bancii Nationale a Mol-
dovei nr.33/12 iulie 1996), unicul mijloc de plata legal pe teritoriul Repu-
hlicii Moldova II constituie moneda nationata, iar art.3 din act nor-
rnativ obligatia de respectare a art.4, In sarcina tuturor lntreprinde-
l'i lor indiferent de forma de organizare juridica. Persoanele indicate vor in-
ll\ptui decontarile exclusiv prin virament, inclusiv plata impozitelor de pe
:ont urile curente deschise In institutiile bancare, pe conturile respective ale
Trczoreriei . Conform art. 19 al Legii privind bazele sistemului fiscal, p.(l)
litcra(c), bancile alte institutii de credit sunt obligate sa execute Ia timp
(In cazul In care Ia cont sunt mijloace) dispozitiile contribuabilului ale
organelor fiscale pentru virarea impozitelor Ia buget, iar conform punctului
(d), bancile sunt obligate sa vireze Ia contul unic al Trezoreriei impozitele
lncasate de Ia contribuabil, nu mai tarziu de zilei imediat urmatoare
clei 'in care acestea s-au varsat.
Un caz particular de plata a impozitelor II constituie plata In numerar a
ucestora de catre persoanele fizice - cetateni. Acestea platesc, de regula,
impozitele taxele (taxe de stat, bunuri imobiliare, funciar), fie prin in-
tcrmediul bancilor, fie prin intermediul casieriilor primariilor, sau prin
In cazul efectuarii unor operatiuni 'in valuta straina In cazul In care
upar obligatii de plata 'in valuta straina, calcularea obligatiilor fisca le se
cfectueaza potrivit Regulamentului "privind modul de calculare a obligatii-
lor fiscale In cazul efectuarii operatiunilor In valuta straina", aprobat prin
ll. G. nr.488 din 4 mai 1998. Potrivit art 3 din regulament, operatiunile 'in
urma carora apar obligatii de plata In valuta straina ar fi urmatoarele:
cheltuieli care urmeaza a fi efectuate sau venitul care urmeaza a fi Inca-
sat 'in urma tranzactiilor efectuate;
acreditivele, cambiile, contractele futures, optiunile alte operatiuni
financiare similare.
La calcularea venitului impozabil, venitul brut alte lncasari, precum
cheltuielile suportate In valuta straina se recalculeaza In moneda nationala Ia
cursu! de schimb al Bancii Nationale Moldova Ia data tranzactiei. Potrivit
urt.5 din regulament, daca tranzaqia se efectueaza In valuta al carei curs
rata de moneda nationala nu este stabi lit de B.N.M., atunci convertirea
(conversiunea) are Joe In doua etape: - initial valuta este recalculata 'in va-
luta convertibila prin metoda directa de corelatie dintre cursurile acestor
va lute, iar dupa, suma obtinuta astfel In valuta convertibila este recalculata
In valuta nationala.
49
Data tranzactiei care a generat plata In valuta straina se considera data
retlectata in extrasul de cont a! bancii. In cazul expedierii marfurilor - data
mentionata in documentele de insotire ale furnizorului, care trebuie sa coin-
cida cu data transmiterii marfurilor catre organizatia de transport, sau data
primirii acestora de catre reprezentantul cumparatorului. Momentul
transmiterii catre organele de transport al marfurilor se considen'i trecerea
acestora in posesia cumparatorului, reprezinta respectiv data efectuarii
tranzactiei.
Totodata legislatia fiscala prevede posibilitatea achitat:ii impozitelor In
valuta straina in cazul executarii silite a disponibilitatilor de pe contul valu-
tar al contribuabilului In cazul In care pe contul curent In lei nu exista surse
( disponibilitati).
B. Executarea silita a averii contribuabililor.
Executarea silita a bun uri lor este reglementata In Legea 633/10 noiem-
brie 1995 ,Cu privire Ia modul de executare silita a impozitelor taxelor
altor plati". Aceasta modalitate exceptionala de executare a obligatiilor fis-
cale se va trata amanuntit In urmatorul capitol.
1.6. Momentul pHifii impozitului.
In virtutea faptului ca perceperea impozitului reprezinta, In fond, 0 pre-
luare In condi!iile legii a unei parti din proprietatea contribuabilului, se
poate deduce ca, din momentul preluarii acestei parti din proprietate, obli-
gatia contribuabilului fata de stat privind achitarea sumei respective a impo-
zitului se stinge, deoarece acesta din urma nu mai poate dispune de aceasta
proprietate (suma)
64
.
In asemenea condi!ii, se impune este necesara detenninarea momen-
tului preluarii acestei parti din proprietatea contribuabilului, adica, determi -
narea momentului platii impozitului.
Cand se realizeaza momentul platii unui impozit, acesta considerandu-se
achitat, - In momentul prezentarii Ia banca a dispozitiei de plata, In mo-
mentul transferarii de pe contul platitorului a mijloacelor In contul
achitarii impozitului, sau in momentul lncasarii efective a sumelor acestuia
In buget?
Codul fiscal ca contribuabilii (persoane fizice juridice), sunt
obligate sa achite Ia timp integral Ia buget In fondurile extrabugetare
sumele calculate ale impozitelor taxelor, asigurand exactitatea veridi-
citatea calculelor prezentate. Cu toate acestea, prevederea In cauza nu se va
interpreta ad literam, deoarece, formularea ,achitarea In buget fondurile
64
c.r., 0CHO(Jbl HaJ/0206020 npa6a, MoCKBa 1996, pag. 82-83.
50
bugetare" indica exclusiv destinatia finala a platii. Este imposibil de a in-
tcrpreta aceasta prevedere In sensu! di platitorul este obligat sa achite impo-
zitul In buget sau fondurile extrabugetare tara utilizarea unor mecanisme
intermediare.
Acest lucru se explica prin faptul ca In cadrul relatiilor care apar In pro-
cesul achitarii impozitelor participa nu numai contribuabilul statui repre-
zentat de organele sale, dar anumiti intermediari (institutiile financiare,).
Adica, procesul pla!ii impozitelor urmeaza conventional cateva faze.
Initial, apar relatii lntre platitor banca care 11 In legatura cu
transferarea impozitelor In buget. Ulterior, In temeiul obligatiei bancilor
privind participarea in raporturile de plata a impozitelor, - relatiile ultimelor
de transferare in buget a impozitelor prin intermediul institutiilor respective
ale statului (Trezoreria)
65
.
De regula, plata impozitelor se face prin prezentarea Ia banca a dispozi -
liil or de plata. Potrivit Regulamentului B.N.M. nr.25/ll - 02 din 12 iuli e
1996 ,Cu privire Ia decontarile tara numerar in R.M.", dispozitia de plata
(di spozitia de plata trezoreriala) reprezinta ordinul sau dispozitia data de
catre platitor bancii care II de a transfera beneficiarului o anu-
mita suma de bani. In acest caz beneficiarul va fi bugetul de stat.
Potrivit punctului 7 din Regulament, lncasarea mijloacelor pe
contul beneficiarului se realizeaza numai dupa transferarea sumelor respec-
tive de pe contul p!atitorului, aceasta tadindu-se exclusiv prin dispozitia
data de platitor, cu exceptia cazurilor de executare silita.
In ordine de idei, sumele de bani nu pot fi lncasate pe contul benefi-
ciarului pana Ia transferarea lor de pe contul platitorului. Dupa transferarea lor
lnsa ultimul nu mai raspunde de soarta ulterioara a acestor mijloace, deoarece s-
a produs deja preluarea unei paf!i din proprietatea acestuia, iar raspunderea In
continuare ova purta exclusiv institutia bancara
66
.
In concluzie, momentul platii impozitului coincide cu momentul transfera-
rii mijloacelor de pe contul platitorului, in acest moment obligatia
acestuia de achitare a impozitului se va stinge
67
.
Cu toate acestea, In cazul persoanelor fizice - salariati, momentul achi -
tarii impozitului 11 constituie momentul dind patronul a efectuat retinerea
impozitului din venitul salarial a! acestora. Astfel acestor persoane fizice nu
I i se cere ca impozitul care urmeaza a fi platit sa fie vi rat de acestea direct In
buget, moment In care, obligatia de plata a acestora s-ar considera stinsa.
/\cest fapt despre inegalitatea respectiv, necoinciderea momen-
1
'
5
M ypaBCKHH A EyX2aJ/mepCKue u HGJI0206ble KOHCYJ/bn1GtfUU, N29, 1998, pag. 39-40.
1
'
1
' Ibidem.
1
'
7
Ibidem.
51
tului plii!ii impozitelor !ntre contribuabilii persoane juridice respe
lntre anumite persoane fizice care respectiv, realizeazii
anumit tip de venit- venit salarial din activitiiti profesionale.
1.7. Condifia pHifii individuale Ia timp a impozitului.
Este o prevedere esentialii In procedura fiscalii constii In faptul
obligatia de plata a impozitului este o obligatie personalii, care nu poate fi
pusii In sarcina altor persoane, daca legea nu prevede expres acest lucru.
Acest fapt este conditionat de natura administrativa a relatiilor
care determina considerii persoana pliititorului ca fiind o conditie esenti-
alii pentru indeplinirea intocmai a obligatiilor fiscale.
Astfel, spre exemplu, daca legislatia civila admite, de regula, executarea
obligatiei prin cesiune de ciitre o tertii persoana, sau poate prevedea
mod direct executarea obl igatiilor de catre un reprezentant (mandatul, comi-
sionul etc), In dreptul fiscal aceste institute sunt neadmise. Se considera ca o
manifestare a conditiei platii individuate a impozitului, o are prevederea:
, cu privire !a impozite nu se convine", potrivit careia, piirtile unui contract
nu au dreptul reglementeze obligatiile sale fiscale prin intennediul
unor clauze sau conventii lncheiate lntre ei. De regula, acest lucru se reali-
zeaza prin lnserarea In contract a clauze fiscale.
Clauza fiscala reprezinta o stipulare sau o conditie continuta, de regula,
In contractele comerciale internationale cum ar fi, spre exemplu, contractele
despre prestarea unor servicii sau cele de creditare externa, prin care fiecare
parte este obligata plateasca din contul sau toate impozitele taxele In
legaturii cu executarea respectivului contract, prevazute In tara lor68
Clauza fiscalii intereselor exportatorilor transmite sau pune In
sarcina importatorului riscul modificarii legislatiei fiscale sau a cotelor im-
pozitelor.
Cu toate ca Jegislatia prevede expres cazurile cand plata impozitului se
face de ciitre alte persoane, spre exemplu, retinerea Ia sursa a impozitului
plata prin agentii fiscali, plata acestuia se realizeaza exclusiv din mij loacele
proprii ale contribuabilului nu a persoanelor vizate mai sus, care efectu-
eaza retinerea.
Exista de asemenea cazuri In care averea trece prin succesiune In
proprietatea unei persoane minore, caz In care impozitele ce greveaza
aceasta avere, se vor pli:lti de catre reprezentantii sai legali.
Referitor Ia conditia platii Ia timp a impozitelor taxelor, art.l3 punc-
tul (f) a! Legii privind bazele sistemului fiscal, prevede ca contribuabil ul
68
Epb13raJJHH A.B., Hanozu u HGJI0<!060e npa6o, AHaJH!TUKa- npecc, MOCKBa 1996. p.p.
32 1-322.
52
slc obligat sa verse Ia timp In lntregime Ia buget fondurile extrabuge-
lnrc, sumele calculate ale impozitelor altor plati obligatorii, asigurand
l'XUctitatea autenticitatea cuvenita a calculelor prezentate. obli-
n(i e este prevazuta de Codul fiscal.
In scopul determinarii obligatiilor contribuabilului, actele normative fis-
'<il e stabilesc diferite termene de plata a impozitelor
Astfel , in dependenta de formele de plata a impozitelor se pot evidentia
lmpozi te urgente periodice.
lmpozitele urgente - se platesc fie in momentul aparitiei obiectului im-
pozabil fie Ia un termen scurt de Ia aparitia acestuia.(spre exemplu impozitul
privat se pana Ia primirea certificatului de achizitionare procurare,
luxele vamale - In momentul importului).
lmpozitele periodice (calendaristice) - se platesc lntr-un anumit termen
stabilit calendaristic in actele normative care le reglementeazii.
In dependenta de frecventa platii acestora, impozitele periodice pot fi
delimitate in:
impozite care se achitii in decursul unei decade;
impozite achitate lunar;
impozite achitate trimestrial;
impozite achitate semestrial;
impozite achitate anual.
De termenele de plata a impozitelor este legata notiunea de restanta -
suma impozitului neachitata (netransferata) in termenele stabilite.
1.8. Retinerea impozitului Ia sursa de plata.
in anumite cazuri, legislatia obliga persoanele care fac plati cum ar fi
rcmunerari, dividende sau alte tipuri de venituri, sa retina sa vireze In
buget sumele impozitelor pentru contribuabil. Aceste persoane constituie
sursa platii. Pentru lntelegerea notiunii de sursa a platii, este necesar sa de-
limitaG;initial notiunile de sursa a pliitii sursa a venitului.
Sursa venitului poate fi de doua feluri: sursa pasiva de venituri sursa
de venituri.
'\rin surse pasive de venituri se inteleg activele care aduc venit unei per-
soane. In acest caz, sursa se exprima lntr-o forma concreta, cum ar fi spre
cxemplu bunuri (avere), cota parte din intreprindere, hilrtii de valoare etc.
Prin surse active de venituri se sub!ntelege nemijlocit prestarea unor
scrvicii, executarea unor lucrari, unor activitati , spre exemplu a
cclei de intreprinzator.
53
In baza delimitarii de mai sus, constatam ca sursa a venitului este acti -
vitatea sau activele care produc (aduc) venit, iar sursa a platii - este per-
soana, care de fapt efectueaza plati altei persoane.
Sursa platii, in sensu! de persoana, retine impozitul numai din
acele plati pe care le de Ia el o alta persoana respectiv, numai din
contul mijloacelor contribuabilului, adica a persoanei In folosul careia se fac
aceste plati. Contribuabilul venitul redus deja cu suma impozitului.
Platind impozitul din numele sau din contul contribuabilului, sursa de
plata are rolul unui agent fiscal. Agentii fiscali nu pot fi ident ificati cu con-
tribuabilii, cu toate ca poseda, practic, drepturi obligatii.
Retinerea impozitului Ia sursa de plata, ca modalitate de plata a impozi-
tului, este interesanta prin faptul ca agentii fiscali, ca contribuabilii , par-
curg practic ambele faze ale procedurii fiscale. Cu toate acestea, reali zarea
primei faze de catre agentul fiscal se efectueaza doar In anumite limite
(partial), specificul sau. Astfel, agentul fiscal nu trebuie sa deter-
mine un obiect ,strain" a! impozitarii sau alte componente specifice fazei ,
acesta va determina Ia concret numai suma retinerii. Tinand cont de obliga-
tiile pe care le are agentul fiscal, a doua faza a procedurii fiscale, se reali-
zeaza de catre acesta In lntregime.
Aceasta modalitate de retinere a impozitului se utilizeaza, In principal ,
In cazurile prevazute de Codul fiscal, din veniturile salariale, din dobanzi
royalty sau din platile pentru anumite servicii.
1.9. Procedura amanarii platilor.
Prin amanarea platilor fiscale se sublntelege amanarea termenelor de
achitare a acestor plati, stabilite printr-un act normativ sau de catre
organul fiscal, pe un termen mai lndepartat.
platilor fiscale reprezinta amanarea termenului de achitare a
unei parti din p!atile fiscale, stabilit prin lege, sau de catre organul fiscal, pe
un termen indepartat, inclusiv repartizarea platilor respective In rate.
Amanarile eplonarile platilor fiscale se acorda, de regula, In anumite
situatii exceptionale, care au cauzat contribuabilului pagube materiale consi-
derabile sau anumite dificultati de plata. In acest sens, potrivit Legii nr.633
din 10 noiembrie 1995 ,Cu privire Ia modul de urmarire a impozitelor, taxelor
altor plati" (cu modificarile completarile ulterioare), contribuabilul ur-
meaza sa depuna o cerere Ia organul fiscal, Ia care, se vor anexa anumite
acte doveditoare a situatiilor care servesc ca temei pentru solicitarea amana-
rilor sau Cererile se vor depune eel tarziu cu douazeci de zile
calendaristice pana Ia lmplinirea termenului de plata stabilit prin lege.
Nerespectarea acestui termen, are ca efect respingerea cererii lnaintate, tara
obligatorie a petitionarului. Cererile respective privind solicitarea
54
amanarilor platilor se examineaza in termen de 10 zile din mo-
mentul primirii acestora. Amanarile se pot acorda fie cu perce-
perea (calcularea) majorarilor de intarziere, fie tara calcularea acestora.
Conditiile esentiale pentru acordarea acestora sunt urmatoarele:
a) se acorda numai in limitele anului calendaristic;
b) datoria restanta aferenta platilor restante, sa sumele debi-
toare ale contribuabilului, adica sa fie mai mare dedit toate creantele, pe
care le are contribuabilul de lncasat de Ia debitorii sai.
Conditiile de mai sus se cer lndeplinite, indiferent daca amanarile
lonarile sunt acordate cu, sau tara calcularea majorarilor de lntarziere.
Amanarile pot fi acordate cu referinta Ia urmatoarele plafi:
a) Ia sumele restantelor Ia impozite taxe sau Ia sumele restantelor In
bugetul asigurarilor sociale de stat;
b) pentru sumele majorarilor de lntarziere aplicate de catre organele fis-
cale;
c) pentru platile in fondurile extrabugetare, controlul asupra achitarii ca-
rora revine organelor fiscale.
Legea urmatoarele cazuri exceptionale In unna carora pot fi
acordate amanari tara calcularea majorarilor de lntarziere Ia
sumele amanate sau
a) calamitati naturale, In urma carora contribuabilul a suportat pagube
materiale considerabile, prelntampinarea carora a fost imposibila;
b) existenta datoriilor pentru cheltuielile efectuate care urmeaza a fi
compensate din buget prin frnantare directa, sau pentru produqia (lucra-
ri le, serviciile) realizate institutiilor bugetare.
In situati il e exceptionale vizate mai sus, organele fiscale, In comun cu
M inisterul Finantelor sau, dupa caz, cu organele executive ale administratiei
publice locale, (pentru platile In bugetele locale), adopta o hotarare prin care
Ia sumele amanarilor sau acordate contribuabilului nu se vor
calcula majorari de lntiirziere. In acest caz, calcularea penalitatilor se sus- .
pcn9a din ziua urmatoare dupa ziua adoptarii deciziei respective, iar dispo-
l",itiile de lncasare prezentate anterior institutiilor bancare, pentru executarea
silita a acestor sume, se vor rechema In mod obligatoriu.
In ipoteza In care lntreaga suma sau o parte din aceasta, amanata sau
anterior, tara calcularea penalitatilor, nu va fi achitata In termenul
stabil it, atunci, odata cu expirarea acestui term en, Ia sum a restantei
ncachitate se va calcula o penalitate In marimea stabilita, din momentul apa-
restantei initiate.
55
Amanarile Ia care se calculeaza majorari de lntarziere, p
fi acordate Ia cererea contribuabilului si In oricare alte cazuri, In afara
exceptionale vizate mai sus. in acest caz, hotararea organelor fiscale se
coordona cu Ministerul Finantelor sau (dupa caz) cu organele administratiei
publice locale. In acest ultim caz, Ia sumele amanate sau se vor
aplica majorarile de lntarziere.
Amanarile mentionate, se acorda In baza de contract ln-
cheiat cu contribuabilul, clauzele acestuia fiind stabilite de c.omun acord
Ministerul Finantelor sau organele administratiei locale (dupa caz). In cazul
nelndeplinirii obligatiunilor contractuale de catre contribuabil, organul fis -
cal este In drept sa rezilieze lnainte de termen acest contract.
Faptul calamitatii naturale se va confirma printr-o adeverinta a organului
teritorial respectiv al Departamentului de Stat pentru Proteqia Civila situ-
atii exceptionale.
Existenta cheltuielilor care urmeaza sa fie compensate din buget prin fi -
nantare directa a sumelor restante pentru productia realizata institutiilor
bugetare se va confirma prin actele de verificare a decontarilor reciproce.
Impreuna cu documentele indicate mai sus, contribuabilul va trebui sa
prezinte o nota informativa care va include urmatoarea informatie referi -
toare Ia: ,
situatia sa financiara;
decontarile cu debitorii creditorii, iar lntr-un compartiment aparte -
cu institutiile bugetare;
cauza data aparitiei datoriilor neachitate.
Amanarile sau se pot opera In cazul persoanelor fizice care
nu activitatea de antreprenoriat. in acest caz, decizia privind
acordarea acestora se va emite In baza actului de cercetare a starii patrimo-
niale a platitorului, unde se va indica:
56
data lntocmirii actului;
funqia, numele prenumele persoanelor care au lntocmit actul;
numele prenumele contribuabilului restantier, adresa, numarul
contului analitic, codul fiscal atribuit;
marimea datoriei neachitate Ia data lntocmirii actului, pentru fiecare
gen de plata;
sursele veniturilor lista bunurilor pasibile sechestrarii;
concluzia privind imposibilitatea achitarii sau urmaririi platilor In mo-
dul stabilit de lege, cu explicatiile sau obieqiile contribuabilului , daca
este cazul, semnaturile persoanelor care au lntocmit actul .
1.10. Restituirea impozitului
Potrivit lnstructiunii nr.l 0-7-02/994-208 din 31.05.96 cu privire Ia mo-
dul de restituire compensare a platilor In plus a pHitilor calculate var-
sate (urmarite) In plus, restituirea se efectueaza pentru urmatoarele plati:
1) impozitele taxele prevazute de Codul fiscal alte acte normative;
b) sanctiunile financiare amenzile aplicate de organul fiscal;
c) platile in fondurile extrabugetare, controlul asupra varsarii carora este
stabilit In sarcina organelor fiscale.
in cazul existentei Ia cetateni, lntreprinderi individuale sau gospodarii
(de fermier) a platii In plus Ia platile fiscale neachitarea amen-
zi lor aplicate fata de ei, platile In plus mentionate, pot fi trecute In contul
platii acestor amenzi, lnsa nu mai devreme de termenul legal stabilit pentru
achitarea lor numai in cazul existentei acordului In scris dat de cetateni,
lntreprinderi individuale sau gospodarii (de fermier).
In general, restituirea platilor In plus se efectueaza In baza cererii In scris
a contribuabilului, depusa In interiorul termenului de 3 ani de Ia momentul
achitarii platii In plus sau aparitiei acesteia.
Restituirea se printr-un aviz al organului fiscal , Ia cererea
contribuabi lului .
Cererile respective se examineaza In timp de zece zile din ziua urma-
t.oare dupa ziua depunerii lor, iar rezultatul examinarii se va comunica auto-
ru lui cereri i in termen de trei zile din ziua urmatoare, dupa ziua adoptarii
deciziei de restituire, care se considera ca zi a aprobarii avizului. In cazulln
care apare necesitatea efectuarii unui control documentar pentru confirma-
rea cererii primite, examinarea aprobarea deciziei se va face nu mai tarziu
de 30 zile, care urmeaza dupa ziua depunerii ei.
Restituirea platilor In baza hotararii instantelor altor or-
gane de urmarire sau control se efectueaza in modul termenele indicate
In hotararea acestor organe. In acest ultim caz, depunerea cererii pentru
restituire intocmirea avizelor nu sunt necesare.
Restituirea platilor In plus a platilor calculate varsate (urmarite),
agentilor economici cetatenilor se efectueaza prin cecuri de decontare eli-
de organele fiscale. Restituirea mijloacelor se face: pentru agentii
cconomici numai pe contul de decontare (curent), pentru efectuarea operati-
unilor legate de activitatea de baza, iar pentru cetateni, In modul indicat In
cererile lor.
Prin ,plata in plus" se are in vedere platile obligatorii, varsate de catre
contribuabil sau urmarite de organele fiscale in cuantum mai mare In raport cu
calculele (declaratiile) prezentate, precum cele varsate lnainte de termen.
57
Prin ,pHi!i calculate varsate (urmarite) in plus" se inteleg platile obli-
gatorii calculate varsate (urmarite) in plus ca rezultat al calcularii inco-
recte sau al incalcarii modului stabilit de calculare a acestora.
in cazul impozitului pe venit, conform art.l al.2-5 al Legii privind acfminis-
trarea impozitului pe venit, in cazul platii in plus a impozitului, contribuabilului
i se restituie suma platita in plus, o dobanda calculata Ia aceasta suma Ia rata
dobanzii, conform careia B.N.M., acorda credit in mod ordinar, in
luna noiembrie a anului calendaristic precedent.
Venitul sub forma de dobanda pentru orice plata in plus a impozitului , se
pentru perioada care incepe peste 30 zile dupa termenul stabilit de
prezentare a declaratiei fiscale (31 martie), sau dupa primirea declaratiei de
catre organele fiscale care se termina In ziua rambursarii supraplatii.
Dobanda calculata pentru plata In plus nu se In cazurile in care
impozitul nu este platit In termenul stabilit.
Conform art.l9 al Legii cu privire Ia administrarea impozitului pe venit,
restituirea p!atii in plus a impozitului, aparuta ca urmare a transferarii in
plus sau calcularii perceperii eronate a impozitului penalitatilor amen-
zilor aferente lui, se efectueaza conform cererii In scris a contribuabilului ,
adresata serviciului fiscal in decurs de 3 ani de Ia data achitarii impozitului ,
penalitatilor amenzilor respective.
Solicitarea privind restituirea impozitului poate fi satistacuta dupa un
control suplimentar al temeiniciei cerintelor contribuabilului . In cazul In
care contribuabilul are restante Ia alte tipuri de impozite, suma restituita se
va diminua cu suma acestei restante.
In legislatia noastra fiscala, se aplica operatiunea compensarii ca mod
de restituire a impozitelor. Este necesar de mentionat ca termenul de "com-
pensare" este utilizat in aceasta materje intr-un sens diferit decat eel consa-
crat in dreptul civil, deoarece, in dreptul fiscal , operatiunea de compensare
nu presupune existenta unor creante reciproce cum este in cazul dreptului
civil, dar creantele care se compenseaza apartin creditor - statu! -
iar obligatia de plata revine debitor- contribuabilul.
Potrivit lnstructiunii nr.1 0-7-02/994-208 din 31.05.96 cu privire Ia modul
de restituire compensare a platilor in plus a platilor calculate varsate
(unnarite) in plus, sumele platite in plus se pot compensa cu restantele Ia:
a) impozitele taxele prevazute de Codul fiscal alte acte normative;
b) sanqiunile financiare amenzile aplicate de organul fiscal;
c) platile in fondurile extrabugetare, controlul asupra varsarii carora este
stabilit in sarcina organelor fiscale.
58
CAPITOLUL II
Procedura execuHirii silite a obligatiilor fiscale
2.1. Executarea silita in cadrul raporturilor juridice fiscale.
Potrivit art. 132 din Constitutie art. 2 din Codul fiscal nr.1163-Xlll 1; J
din 24 aprilie 1997 sistemul fiscal al R. Moldova reprezinta totalitatea im- Je//."
pozitelor taxelor, altar venituri ale bugetului public, national, a principii-
lor, formelor metodelor de stabilire, modificare anulare a acestora, pre-
cum totalitatea masurilor ce asigura achitarea lor.
Organele financiare sunt investite cu competenta de a elabora executa
hugetele publice, sunt imputernicite direct responsabile de asigurarea co-
lcctarii depline Ia termen a impozitelor taxelor, de a le administra de
u le repartiza pe destinatii legale, precum de a exercita controlul aplicarii ()
ll Ormelor juridice financiare. Aceste organe au un statut juridic specific, In
sensu! ca ele pot pretinde persoanei juridice (de drept public sau de drept
privat) sau persoanei fizice, carora le revine executarea obligatiilor fiscale,
o anumita conduita obligatorie, iar In acest scop le pot controla, sanctiona
proceda Ia asigurarea indeplinirii acestor obligatii prin intermediul exe-
cutarii silite.
Executarea silita in cadrul raporturilor juridice fiscale reprezinta calea
subsidiara exceptionala de recuperare a creantelor fiscale, ea fiind declan-
exclusiv in cazul neachitarii de buna voie - Ia termenele legale - a im-
pozitelor taxelor datorate bugetului statului.
Potrivit art. 46 alin.(2), (4) (5), precum art. 54 din Constitutie,
drepturile libertatile persoanei, inclusiv dreptul Ia proprietate, nu au un
caracter absolut. Exercitarea unor drepturi sau unor libertati poate fi res-
transa numai prin lege numai daca se impune, dupa caz, inclusiv pentru
apararea sigurantei nationale, a ordinii publice, a sanatatii sau moralei pu-
bl ice, a drepturilor libertatilor cetatenilor.
Conform art. 58 alin.(l) din Constitutie, cetatenii au obligatia sa contri-
buie, prin impozite taxe, Ia cheltuielile publice. Aceasta obligatie funda-
mentala are un caracter specific deosebit determinat de natura publica a
puterii de stat, stabilita de art. 1 2 alin. (1) din Constitutie.
-lmpozitele taxele, percepute in conformitate cu legislatia fiscala re-
prezinta conditia indispensabila pentru existenta statului, de aceea obligatia
de a plati impozitele taxele, fixata in art. 58 alin.(l) din Constitutie, se
cxtinde asupra tuturor contribuabililor (cetatenilor R.Moldova, cetatenilor
strai ni apatrizilor, sau persoanelor juridice), ca o modalitate de revendi-
care neconditionata de catre stat, a drepturilor sale. Deci urmarirea contri-
butii lor financiare nu poate fi calificata ca fiind o lipsire a proprietarului de
59
bunuri in mod spontan, dar reprezinta o constriingere neconditionata
exercitare a pHitilor ce deriva dintr-o obligatie constitutional-pubr
Creanta fiscala a contribuabilului dezideratul organului fiscal rezulta n
dintr-o conventie sau lntelegere, dar exclusiv din lege ca urmare,
privind neexecutarea creantei fiscale tine de dreptul public. De aici decu
abilitarea sau investirea (autorizarea) organului fiscal cu dreptul de a
ceda autoritar in raporturile fiscal- patrimoniale, ceea ce nu suprima
reduce drepturile libertatile cetateanului.
In concluzie, necesitatea pornirii executarii silite a creantelor fiscale
impune ca o necesitate In contextul stipularilor art. 126-132 din
In ,vederea recuperarii creantelor fiscale restante, ca o modalitate de
pere a veniturilor bugetare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice
prevazute de legea bugetara anuala.
Totodata, conform legislatiei fiscale, persoanelor juridice fizice le este
garantata protectia judiciara a dreptului de proprietate In procesul executarii
silite a platilor.
Diferenta dintre procedeele de executare respectiv, dintre
mele acestei protectii pentru persoanele juridice ( controlul judiciar ulter
pentru persoanele fizice (controlul judiciar anterior) este conditionata In
cazul de fata nu de tipul proprietatii, dar de particularitatil e persoanei juri-
dice ca subiect al creantei fiscale, care dispune de patrimoniu separat ras-
punde anume cu acest patrimoniu propriu.
Persoana fizica, spre deosebire de persoana juridica, utilizeaza bunurile sale
nu numai In scopuri antreprenoriale, dar In calitate de bunuri personale, iata
de ce aceste bunuri nu pot fi individualizate In sens juridic
69
.
In materia executarii obligatiilor fiscale, regula de baza consta In exe-
cutarea de buna voie, din proprie initiativa de catre debitor (contribuabil) a
obligatiilor ce li revin acestuia. De regula, executarea, respectiv stingerea
acestor obligatii, se face prin plata.
daca debitorul nu executa obligatia sa, In cuantumul Ia terme-
nul stabilit de lege, creditorul, pentru a valorifica dreptul sau subiectiv pa-
trimonial pe care 11 are asupra debitorului, poate recurge Ia anumite mij Ia ace
pe care legea i le pune Ia dispozitie pentru a-1 sili pe ultimulla executare
70
In acest caz creditorul va cere executarea silita care este un mij Joe
subsidiar de realizare a creantelor fiscale.
La fel ca in dreptul civil, executarea silita In cadrul raporturilor juri-
dice fiscale reprezinta calea exceptionala de recuperare a creantelor fiscale,
69
A se vedea HoUirarea nr. 4 din 26.01.1998 a Cuqii Constitu!ionale aRM "Des pre controlul
constitu(ionalitil(ii unor articole din Legea nr. 633 din I 0. 11 . 1995 "Cu privire Ia moclul de
urmarire a impozitelor, taxelor a! tor pl a(i "".
70
Balan Emi l Dreptfinaciar, ALL BECK, 1999, p. 147.
60
1 pornindu-se numai in cazul neachitarii - de buna voi e, in cuantumurile
h1 tcrmenele legale - a impozitelor, taxelor sau altar contributii datorate
ltugctului public nationaf
1

Specific lnsa raporturilor juridice din domeniul fiscal , este faptul ca exe-
r ularea si lita a sumelor reprezentiind venituri fiscale ale bugetului este por-
lllln se exclusiv de catre organele administratiei fiscale ale
llllului. Acest lucru este prevazut expres de art.3 din Legea nr.633 din 10
110icmbrie 1995 ,Cu privire !a modul de urmarire a impozitelor, taxelor
11 1!0r plati", care nu admite efectuarea executarii silite a impozitelor taxe-
lor de catre alte organe de control fie direct, fie chiar prin intermediul orga-
Ji clor fiscale.
Pentru a se putea trece Ia executarea silita a creantelor fiscale este nece-
ura lndeplinirea urmatoarelor conditii:
expirarea termenului legal de plata tara ca sumele creantelor fiscale sa
fi fost achitate;
obligatia fiscala sa nu se fi executat de bunavoie;
(somarea) debitorului despre existenta creantei despre
scadenta ei.
lpoteza trecerii de catre creditor Ia procedeele execuUirii silite, este
uceea in care debitorul nu executa Ia termen In cuantumul stabilit obli-
ntia fi scala.
ln situatia In care titularul creantei fiscale a inceput executarea silita prin
organul de executare, ,va lnceta imediat orice executare silita, in cazul In
:are debitorul, odata cu plata creantei fiscale, achita majorarile de lntiirzi-
Jre, amenzile, cheltuielile de executare, precum orice alte sume stabilite
ln sarcina sa de legislatia fiscala"
72
.
Actul normativ care reglementeaza executarea silita In materie fiscala
uste Legea 633 din 10 noiembrie 1995 ,Cu privire Ia modul de urmarire a
impozitelor, taxelor altor plati", care normele de drept princi-
piile organizatorice de executare silita a platii impozitelor taxelor care
constituie sistemul fiscal al R. Moldova.
Conform legii mentionate, executarea silita reprezinta o constrangere
11 cconditionata de executare a platilor obligatorii specificate de lege drept
urmatoarele:
impozitelqi taxele;
11
. Minea Mircea Stefan, Dreptulfinanfe lor pub/ice, ACCENT, Cluj-Napoca, 1999, p. 273 .
12
Saguna Dan Orosu, Dreptfinanciar $ifiscal, OSCAR PRINT, 1997, voi.JI , p. 173.
61
p!atile In bugetul de stat, Ia bugetele locale (inclusiv creditele acordate
cu garantia acestor bugete), Ia bugetul asigurarilor sociale de stat in
fondurile extrabugetare;
majorarile de intarziere aplicate pentru neexecutarea in termen a
impozitelor, taxelor a altor plati aferente bugetelor mentionate.
2.2. Regulile generale de executare siiWi.
Potrivit legii cu privire Ia urmarirea impozitelor, taxelor a altor plati',
putem mentiona urmatoarele modalitati sau procedee, prin care se reali zeaza
efectiv executarea silita a creantelor fiscale de Ia contribuabilii restantieri:
a) sechestrarea bunurilor contribuabilului;
b) urmarirea sumelor ( datoriei) debitoare ale contribuabilului;
c) ridicarea banilor in numerar de Ia contribuabil.
Tndiferent de modalitatea de executare silita Ia care procedeaza organele
fiscale, executarea hotararilor de percepere fortata a creantelor fiscale res-
tante se efectueaza in raza de activitate a organului fiscal , de catre persoa-
nele cu funqii de raspundere a acestora, neaparat in prezenta platitorulu
( contribuabilului) sau a unui reprezentant al acestuia, imputernicit in modul
stabilit. Daca este vorba de o persoana fi zica, nelnregistrata ca subi ect al
antreprenoriatului - a unui membru adult al famili ei acesteia.
In situatia In care bunurile contribuabilului platitor se afla in raza de ac-
tivitate a unui alt organ fiscal , executarea si lita a platilor se efectueaza de
catre organul fiscal de !a sediul sau domiciliul contribuabilului. Totodata,
potrivit art. 6
1
alin.(3) din legea cu privire Ia urmarirea impozitelor, taxelor
a altor plati, este posibila participarea colaboratorilor organului fiscal,
ai Departamentului de Control Financiar Revizie ai politiei de Ia locul
aflarii bunurilor care urmeaza sa fie executate. In situatia in care organul
fiscal a procedat Ia masura urmaririi sumelor debitoare ale contribuabilului,
executarea bunurilor debitorilor acestuia se va face urmand reguli ,
similar cu executarea bunurilor contribuabilului , adica, Ia sedi ul (domiciliul)
debitorilor, cu participarea, dupa caz, a organului fiscal a celorlalte or-
gane de Ia locul aflarii bunurilor debitorului .
Executarea silita a platilor se efectueaza in zile lucratoare, nu mai de-
vreme de ora 8
0
dimineata, nu mai tarziu de ora 20
0
seara. Exista po-
sibilitatea derogarii de Ia aceasta regula, iar executarea sil ita se va putea
efectua in afara orelor stabilite mai sus, daca contribuabilul dat In
acest sens acordul. in cazul In care contribuabil ul nu poate fi gasit in zilele
Iucratoare, se admite efectuarea executarii in zilele nelucratoare.
62
Daca contribuabilul lipse$te pe adresele cunoscute, organul fiscal se va
adresa, potrivit legislatiei, organelor politiei, pentru a fi declarata cautarea
acestuia.
Toate cheltuielile aferente executarii silite se suporta de Ia bugetul de
stat, unnand sa fie recuperate din contul contribuabilului.
2.3.Executarea silita in cazul persoanelor juridice.
Evident, daca termenul de plata a unui impozit a fost lncepand cu
ziua urmatoare celei In care expira termenul, sau celei in care s-a aflat despre
cxpirarea lui, organul fiscal este obligat sa lnainteze dispozitii de incasare a
bani lor de Ia conturile bancare ale contribuabilului- persoana juridica.
Pe parcursul a 3 zile de Ia data lnaintarii dispozitiei de lncasare, in cazul
lipsei sau insuficientei de mijloace bane$ti in conturile bancare ale platito-
rului, organul fiscal poate proceda fie Ia sechestrarea bunurilor contribua-
bilului, fie Ia ridicarea numerarului, inclusiv In valuta straina, care se afla In
seiful casei contribuabilului sau in reteaua comerciala a acestuia, fie Ia ur-
marirea sumelor debitoare ale contribuabilului .
La aceasta ultima modalitate, se va proceda In urmatoarele situatii:
In cazul In care termenul de achitare a datoriei debitoare a expirat,
contribuabilul are tot dreptul de a cere de Ia debitorii sai executarea
imediata, inclusiv pe cale judiciara;
In cazul In care In conturile bancare ale debitorului sau In seiful casei
lui sau In reteaua comerciala exista mijloace bane$ti;
cand debitorul dispune de bunuri care pot fi sechestrate $i comercializate.
Sub aspect procedural, daca contribuabilul se eschiveaza de a participa Ia
cxecutarea silita de organul fiscal sau nu nume$te In modul stabilit
un reprezentant, 'in special In cazul 'in care s-a procedat Ia masura sechestrarii
bunurilor, executarea se va efectua In !ipsa acestuia, dar cu participarea obli-
gatorie a colaboratorilor politiei $i in prezenta a doi martori asistenti.
In eventualitatea in care contribuabilul s-ar conforma, totu$i, execu-
landu-$i obligatiile sale de plata, se va acorda potrivit legii un termen de 20
de zi le, care are natura juridica a unui moratoriu $i curge din momentul se-
chestrarii bunurilor acestuia. Dupa expirarea acestui termen, daca platitorul
refuza sa execute platile sau nu are bani in conturile sale bancare, sau daca
aceste sume su!lt insuficiente, organul fiscal este In drept sa comercializeze
bunurile sechestrate ale contribuabilului - persoana juridica.
La masura comercializarii bunurilor, se procedeaza in cazul In care
hotararea organului fiscal cu privire Ia sechestrarea bunurilor nu a fost ata-
cata In modul stabilit de legislatie, fie pe cale administrativa fie judiciara.
63
,
In cazul atacarii hotararii organului fiscal, comercializarea bunurilor
mentionate, dupa caz, in plangere sau in cererea de chemare in judecata, se
va suspenda pana Ia solutionarea cauzei, existand insa posibilitatea ca orga-
nul fiscal sa sechestreze alte bunuri ale platitorului.
2.4. Executarea silita in cazul persoanelor fizice.
Sub aspect procedural executarea silita in cazul persoanelor fizice este,
practic, identica cu cea a persoanelor juridice.
Deosebirea consta in faptul ca odata cu sechestrarea bunurilor contribu-
abilului - persoana fizica, organul fiscal este obligat sa-i lnmaneze conco-
mitent somatia de avertizare privind adresarea In instanta judecatoreasca
pentru urmarirea platilor in cazul In care restantele nu vor fi stinse lntr-un
termen de 20 de zile de Ia data sechestrarii bunurilor.
In caz de neexecutare a platilor, dupa expirarea termenului de 20 zile,
organul fiscal inainteaza cererea de chemare in judecata a contribuabilului
pentru executarea lor silita.
Exista cazuri cand contribuabilul - persoana fizica nu permite reprezen-
tantilor organului fiscal accesul In domiciliu sau In sa In vederea
sechestrarii bunurilor. Acest fapt se va fixa lntr-un act, iar sechestrarea pro-
priu-zisa a bunurilor se va efectua dupa ce instanta judecatoreasca va emite
o hotarare de executare silita a platilor. In acest ultim caz, adresarea In in-
stanta judecatoreasca se va face tara respectarea termenului de 20 de zile,
iar dupa satisfacerea actiunii organului fiscal, acesta va proceda Ia comerci-
alizarea In modul stabilit a bunurilor sechestrate.
2.5. Sechestrarea comercializarea bunurilor sechestrate.
Procedarea Ia masura sechestrarii bunurilor contribuabilului se face
printr-o hotarare cu privire Ia punerea sechestrului asupra acestora, adoptata
de catre organului fiscal teritorial, avand putere juridica asupra tuturor
bunurile restantierului, indiferent de locul aflarii acestora. Daca contribua-
bilul este o persoana fizica a fost necesara adresarea in instanta judecato-
reasca pentru executarea silita a platilor, sechestrarea se va efectua In baza
acestei hotarari.
Inceperea procedurii de sechestrare, este precedata In mod obligatoriu de
transmiterea restantierului a copiei hotanirii privind sechestrarea bunurilor,
aducandu-i-se Ia fie In forma scrisa, fie orala, drepturile obligatiile
acestuia in timpul sechestrarii, ridicarii comercializarii bunurilor, precum
raspunderea prevazuta de lege pentru nelndeplinirea indatoririlor sale.
64
De la sechestrare sunt exceptate urmatoarele bunuri:
a) produsele agricole perisabile, conform listei aprobate de Guvern;
(H.G.nr.685 din 23 iulie 1997);
b) materia prima, materialele (carburanti, piese de schimb, ambalaje,
pesticide, erbicide alte chimicale, seminte, furaje, obi-
ecte de mica valoare scurta durata), animalele pentru ln-
fondurile fixe de produqie, necesare lucrarilor agricole pe par-
cursu! unui an de Ia data sechestrarii bunurilor;
c) bunurile gajate, pana Ia expirarea termenelor de achitare a platilor
garantate cu gaj;
d) terenurile cu destinatie agricola;
e) instalatiile de irigare plantatiile multianuale, amplasate pe terenurile
fondului de privatizare, a tractoarelor, combinelor, altor
echipamente cu destinatie agricola, mijloacelor de transport utilizate
pentru obtinerea produqiei agricole, vitelor de munca celor produc-
tive produqiei agricole In stadiu neterminat, care se afla Ia balanta
intreprinderii agricole supuse privatizarii ;
f) bunurile persoanei fizice care, conform Codului de procedura civila, nu
pot fi urmarite.
Bunurile se vor sechestra ill urmatoarea consecutivitate:
a. bunurile care nu sunt destinate nemijlocit ciclului de produqie;
b. produqia finita;
c. bunurile care se afla Ia alte persoane In baza unor contracte de impru-
mut, arenda, lnchiriere, pastrare etc.;
d. bunurile imobiliare, cu conditia ca nu fac parte din bunurile enumerate
mai sus.
Principala obligatie a restantierului consta in prezentarea In vederea se-
chestrarii tuturor bunurilor ce ii apartin cu drept de proprietate sau adminis-
trare economica. in scopul asigurarii indeplinirii acestei obligatii, contribu-
abilul va comunica in scris:
a. c,are dintre bunurile disponibile nu ii apartin cu drept de proprietate,
oferind totodata informatii cu privire Ia proprietarul acestora;
b. informatiile referitoare Ia bunurile detinute cu drept de proprietate de
contribuabil, dar transmise in folosinta temporara sau Ia pastrare altor
persoane.
65
f
Aceastii principala obligatie este asigurata prin aplicarea, dupa caz, fie a
raspunderii administrative, fie a raspunderii penale, iar faptu l ne'indeplinirii
obligatiei in cauza se va consemna in mod obligatoriu 'in scris de catre cola-
boratorul organului fiscal.
In scopul determinarii bunurilor care vor fi sechestrate, organul fiscal va
intocmi, in doua exemplare, lista bunurilor care va individualiza bunur ile
supuse sechestrarii. Fiecare pagina a acestui act va fi semnata in mod obli-
gatoriu de catre toti participantii Ia procedura sechestrarii.
Totodata lista va contine descrierea detaliata a starii tehnice caracte-
ristica fiecarui obiect inclus in aceasta.
Lista bunurilor sechestrate va include numai bunurile a caror valoare va
fi suficienta pentru stingerea restantelor Ia impozite taxe, recuperarea
cheltuielilor legate de executarea silita pentru achitarea impozitelor $i
taxelor aferente comerciali zarii bunurilor sechestrate.
Daca in baza documentelor aflate 'in posesia restantierului se va constata
existenta unor bunuri aflate Ia alte persoane, in temeiul unor contracte de
imprumut, arenda, 'inchiriere, pastrare etc. refer itoare Ia aceste bunuri , lista
le va include pe acestea.
Dupa intocmirea semnarea actului de sechestru, persoanei Ia care se
atla bunurile In cauza, i se va trimite o somafie de avertizare, prin care
acesteia i se vor comunica Ia urmatoarele:
a. bunurile restantierului se afla sub sechestru;
b. ca are obligatia sa le asigure integritatea;
c. nu este In drept sa le transmita unor teqe persoane, inclusiv restanti eru-
lui, :fara acordul organului fiscal care a efectuat sechestrarea.
Similar, se procedeaza 'in cazulln care restantierul nu a oferit sau a re-
fuzat sa ofere informatii cu privire Ia bunurile sale aflate Ia alte persoane,
dar care au fost ulteridr depistate In cadrul unor controale. In acest caz, or-
ganul fiscal, va lntocmi, pe langa actul de control, si lista acestor bunuri.
Daca exista probe ca aceste persoane au tainuit bunurile in vederea sustra-
gerii lor de Ia sechestrare, organul fiscal va fi 'in drept sa traga Ia raspundere
persoanele Ia care sau gasit bunurile sau o parte dintre acestea.
Dupa concretizarea listei bunurilor, se va proceda Ia intocmirea 'in doua
exemplare a actului de sechestru. Dadi restantierul sau reprezentantul sau
legal refuza sa semneze actul, despre aceasta se va face mentiunea respectiva.
Exista situatii, cand lista bunurilor sechestrate ale restantierului in-
clude hartii de valoare. In acest caz, copia actului de sechestru se va
transmite registratorului independent sau altor persoane care tin evidenta
hartiilor de valoare, moment din care, tara acordul organului fiscal, nu se va
efectua nici o operatiune cu hartiile de valoare.
66
Restantierul are dreptul sa inainteze orice obiectiuni sau propuneri In
scris, care se vor anexa In mod obligatoriu Ia actul de sechestru se vor
transmite conducatorului organului fiscal, pentru luarea deciziei definitive.
Nu se emite o hotarare cu privire Ia sechestrul bunurilor se anuleaza
executarea celei deja emise, daca :
a. conform hotararii instantei restantierul a fost declarat 'in
stare de insolvabilitate i s-a deschis procedura falimentara;
b. restantierul are statutul unei institutii financiare i s-a intentat procesul
de lichidare conform legislatiei .
Pana sau in timpul semnarii actului de sechestru restantierului i se va in-
mana somatia de avertizare, prin care va fi atentionat ca, daca in termen de 20
de zile din data punerii sub sechestru a bunurilor, acesta va stinge res-
tantele, acele bunuri se vor scoate Ia licitatie publica 'in vederea comercializa-
rii, iar daca restantierul este o persoana fizica - se va avertiza ca pentru exe-
cutarea silita a platilor, aceasta va fi chemata in instantajudecatoreasca.
La expirarea termenului de 20 de zile, daca hotararea de sechestrare nu a
fost atacata in modul stabilit iar restantele nu au fost stinse, dosarul restanti-
erului - persoana juridica, se va remite Ia Comisia republicana permanenta
pentru organizarea evaluarii comercializarii bunurilor sechestrate, iar in
cazul persoanelor fizice, organul fiscal va lnainta cererea de chemare 'in
judecata pentru executarea silita a platilor.
Daca dosarul este intocmit 'in privinta fondurilor fixe sechestrate ale in-
treprinderilor, organizatiilor institutiilor de stat, precum a intreprinde-
rilor a altor obiecte incluse In anexele Ia Legea cu privire Ia Programul de
privatizare, acesta se va remite de catre organul fiscal Departamentului Pri-
vatizarii Administrarii Proprietatii de Stat. in acest caz, evaluarea co-
mercializarea acestor bunuri se efectueaza de catre Departamentul Privatiza-
rii Administrarii Proprietatii de Stat, In modul stabilit pentru privatizarea
patrimoniului public.
2.5.1. Evaluarea bunurilor sechestrate.
!initial , in momentul sechestrarii bunurilor, organul fiscal va stabi li va-
loarea prealabila a acestora In baza valorii reziduale de bilant, - Ia persoa-
nele cafe tin evidenta contabila, iar Ia persoanele care nu tin contabilitatea,
valoarea bunurilor se va stabili de catre reprezentantul organului fiscal ,
avandu-se In vedere starea tehnica sau gradul de uzura a acestora. La harti-
ile de valoare se va indica valoarea lor nominala.
Organizarea ulterioara a expertizei evaluarii bunurilor sechestrate se
efectueaza de catre Comisia permanenta, de sine statator sau de
In domeniu, contractati de aceasta. De asemenea, Comisia permanenta are
67
f
atributia de numire a organizatorilor licitatiei, care pot fi organele fiscale
teritoriale sau agentii economici care dispun de licenta pentru activitatea
respectiva, de Comisia permanenta In baza de concurs. Plata pentru
serviciile ultimilor nu va zece Ia suta din sumele obtinute In unna
comercializarii bunurilor sechestrate.
Pana Ia lnceperea licitatiei expertii care au evaluat bunurile, transmit
Comisiei loturile de bunuri evaluate, care se perfecteaza printr-un proces-
verbal.
Comisia permanenta:
examineaza loturile;
aproba actul cu privire Ia pretul initial de licitare pentru fiecare lot
aparte (In cazulln care expertiza evaluarea bunurilor au fost efectuate
de de Comisie);
adopta hotararea de scoatere a bunurilor Ia licitatia cu strigare;
dispune publicarea In ,Monitorul Oficial" a anuntului (avizului) despre
data locul licitatiei, care va contine o informatie ampla
privind tipul bunurilor caracteristicile lor tehnice;
aproba componenta comisiei de licitatie aces-
teia. Pentru fiecare licitatie se formeaza o comisie de licitatie.
2.5.2. Conditiile de participare Ia licitatie a cumpa-
ditorilor.
Doritorii de a participa Ia licitatie vor depune Ia organul fiscal teritor ial
urrnatoarele acte:
a. cererea de participare dupa modelul stabilit. Depunerea cererilor se va
incheia cu 3 zile pana Ia data preconizata a licitatiei;
b. documentul de plata, care confirma transferarea unui acont In marime de
2% din pretul initial al bunurilor, daca Comisia permanenta a considerat
necesara transferarea acesteia;
c. informatii despre persoanele participante Ia licitatie;
d. In anumite cazuri, - procura pentru dreptul de a lncheia contractu! de viin-
zare cumparare.
Banii destina!i cheltuielilor aferente executarii silite se suporta de Ia bugetul
de stat, iar dupa comercializare aceste sume se vor recupera In primul rand.
Participantul Ia licitatie are dreptul revoce cererea de participare,
adresand In acest sens un demers In scris cu 3 zile lnainte de data stabilita a
68
licitatiei. in acest caz participantului i se va restitui sum a acontului ( daca s-a
decis perceperea acestuia).
Daca In procesul examinarii cererilor de participare Ia licitatie, comisia
de licitatie constata lnregistrarea a mai mult de 2 participanti, bunurile vor fi
scoase Ia licitatie publica. in cazul lnregistrarii unui singur cumparator, co-
misia de licitatie va duce In ziua licitatiei negocieri directe cu acesta, In ve-
derea achizitionarii de catre ultimul a bunurilor sechestrate.
in acest ultim caz, comercializarea bunurilor se va efectua In baza con-
tractului de vanzare-cumparare, lncheiat cu Inspectoratul Fiscal Principal de
Stat, Ia un pret nu mai mic decat pretul stabilit de expertiza, daca este vorba
de licitatia ,cu strigare" respectiv, daca este vorba de licitatia cu reducere
- In baza unui contract similar, Ia un pret rectus cu eel mult zece Ia suta fata
de pretul stabilit de expertiza.
in ipoteza In care Ia licitatia cu ,strigare" nu s-a lnscris nici un cumpa-
rator, Comisia permanenta va decide anularea licitatiei publicarea In Mo-
nitorul Oficial a avizului cu privire la licitatiei , cu reducere".
Daca, In acest ultim caz, nu s-a lnregistrat nici un cumparator, Comisia
permanenta va anula licitatiei va remite materialele In cauza
organului fiscal teritorial pentru ridicarea sechestrului de pe aceste bunuri
procedarea la alte masuri de executare si lita prevazute de lege.
Licitatia urmeaza sa aiba lcic peste 15 zile de Ia data publicarii anuntului
in Monitorul Oficial.
2.5.3. licitatiei ,cu strigare".
La inregistrarea cererilor mai multor cumparatori se va proceda Ia desfli-
licitatiei cu strigare. Licitatia se pentru fiecare lot de bu-
nuri aparte cu anuntarea de catre licitator- desemnat de catre organizatorul
licitatiei in baza de contract- a pretului initial al acestui lot a pasului de
ridicare a pretului .
Participantul a! unui lot este obligat sa semneze procesul -
verbal privind rezultatele licitatiei. In cazul refuzului de a semna procesul-
verbal privind rezultatele licitatiei, participantul va fi privat de dreptul de a
participa Ia aceasta licitatie, iar li citatia va incepe de Ia pretul oferit de parti -
cipantul anterior. In acest caz, participantului care a refuzat sa semneze pro-
cesul-verbal nu i se va restitui suma acontului.
2.5.4. licitatiei cu reducere.
Licitatia cu reducere se va lncepe cu anuntarea pretului maxim a! fieca-
rui lot supus licitatiei, care va fi pretul initial de Ia licitatia cu strigare, dupa
69