Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Anatomie Note Curs

Anatomie Note Curs

Ratings: (0)|Views: 48 |Likes:
Published by Giurca Mihai

More info:

Published by: Giurca Mihai on Nov 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/08/2011

pdf

text

original

 
 1
Curs 1.
Curs introductiv: definitia anatomiei, diviziuni,terminologie anatomica uzuala Tesuturi: definitie, clasificare, notiuni de ontogeneza.
pg 2Curs 2.
Introducere in osteologie
pg 8Curs 3.
Introducere in artrologie
pg 11Curs 4.
Introducere in miologie
pg 14Curs 5.
Introducere in studiul sistemului nervos: neuroni; sistemnervos periferic; sistem nervos central; maduva spinarii nervi spinali, plexuri nervoase
pg 22Curs 6.
Trunchiul cerebral. Nervi cranieni 
pg 31Curs 7.
Cerebel, diencefal, scoarta cerebrala
pg 37Curs 8.
Capul, gatul si trunchiul: regiuni topografice, factori ososi, musculari, articulari, nervosi, vasculari 
pg 43Curs 9.
Membrul superior: regiuni topografice, factori ososi,musculari, articulari, nervosi, vasculari 
pg 54Curs 10.
Membrul inferior: regiuni topografice, factori ososi,musculari, articulari, nervosi, vasculari 
pg 67Curs 11.
Cavitatea toracica. Sistemul respirator 
pg 85Curs 12.
Sistemul cardiovascular 
pg 91Curs 13.
Cavitatea abdominala. Sistemul digestiv 
pg 98Curs 14.
Sistemul uro-genital 
pg 109Curs15.
Cresterea si dezvoltarea: definitie, baze anatomice,factori de influenta
pg 116
 
 2
CURS 1.Curs introductiv: definitia anatomiei, diviziuni,terminologie anatomica uzuala. Tesuturi: definitie, clasificare,notiuni de ontogeneza
ANATOMIA este ştiinŃa care se ocupă cu studiul formei şi structurilorcorpului omenesc viu în dinamica ontogenetică şi funcŃională.
Obiectul de studiu al anatomiei este
omul viu,
ca sistem biologic concretsenzorial.Descrierea analitică (forma, mărimea, consistenŃa, culoarea, poziŃia, modul defixare) a părŃilor componente ale subsistemelor corpului uman reprezentintăconŃinutul
anatomiei descriptive
sau anatomiei sistematice. Pe baza datelordescriptiv-analitice s-a dezvoltat studiul descriptiv-sintetic de care se ocupă
anatomia topografică.
Ea studiază raporturile dintre elementele şi structurilesubsistemelor, descriindu-le în planuri succesive, de la suprafaŃă în profunzime, fărăa lua în considerare subsistemul de care aparŃine structura întâlnită.Studiul suprafeŃelor regiunilor corpului se realizeaza în cadrul
anatomieiclinice
sau
anatomiei pe
 
viu.
EvoluŃia şi diversitatea morfologiei omului în timp şi spaŃiu sunt studiate de oramură a anatomiei numită
antropologia fizică
sau
anatomia general
ă Artiştiiplasticieni au fost dintotdeauna interesaŃi de cunoaşterea morfologiei corpului umanşi prin eforturile lor s-a dezvoltat o nouă ramură a anatomiei numiră
anatomiaartistică.
Forma corpului uman şi a subsistemelor componente precum şi raporturiledintre elemente, structuri şi subsisteme, suferă modificări în ontogeneză. Studiulcreşterii şi diferenŃierii, ca latură cantitativă, respectiv calitativă a procesului dedezvoltare a corpului uman se efectuează în cadrul
anatomiei dezvoltării.
Legilegenerale de organizare a lumii animale ce rezultă din corelarea tuturor cunoştinŃelorasupra formei şi structurilor subsistemelor organismelor alcătuiesc obiectul destudiu al
anatomiei filozofice.
În funcŃie de metode deosebim anatomia macro - de cea microscopică.
Anatomia macroscopică
este de fapt anatomia propriu-zisă în sensul larg şi înrădăcinat al cuvântului. Ea cuprinde studiul corpului omenesc considerat ca un întreg, a formei organelor şi raporturilor dintre ele.
Anatomia microscopică
 studiază elementele şi structurile subsistemelor corpului uman cu ajutorulmicroscopului. Pătrunderea anatomistului în micro- şi inframicrostructură estedeterminată de necesitatea obiectivă a interpretării organizării macrostructurilor îndinamica lor funcŃională şi ontogenetică.
Fiziologia este ştiinŃa care se ocupă cu studiul diverselor funcŃii alecorpului uman şi reglarea acestora.
Între formă, structură şi funcŃie există ostrânsă legătură anatomic, impunându-se o cercetare interdisciplinară (conceptulcomplementarităŃii).
 
 3
NIVELE DE ORGANIZARE ÎN CORPUL UMAN.
Pentru a putea înŃelege funcŃionarea corpului uman ca întreg trebuie evidenŃiem nivelele structurale implicate pornind de la cel mai simplu până la cel maicomplex.
La nivel infrastructural 
corpul omenesc este format din structuri chimice:atomi, ioni, molecule. Moleculele formează organitele celulare din interiorul celulelor.Grupe de celule similare formează Ńesuturi şi acestea la rândul lor formează organe.Organele se grupează în sisteme prin însumarea cărora rezultă organismul ca întreg.
 
Celula
este unitatea de bază a materiei vii; la nivel celular se desfăşoarătoate funcŃiile necesare menŃinerii vieŃii. Fiecare celulă prezintă o membrană care osepară de mediul înconjurător şi o citoplasmă în care se găsesc organite celularecomune şi specifice, incluziuni, unul sau mai mulŃi nuclei. Există şi celule anucleate(hematia adultă). Deşi organismul uman se dezvoltă dintr-o singură celulă el vaconŃine 75 trilioane de celule incluzând 200 de tipuri diferite. În timpul dezvoltăriiembrionare celulele se divid şi apoi se diferenŃiază din punct de vedere structural şifuncŃional.
Un Ńesut 
reprezintă un grup de celule asemănătoare, specializate înrealizarea unor funcŃii specifice.
În organismul uman există 4 tipuri de Ńesuturi:epitelial, conjunctiv, muscular şi nervos; acestea vor fi descrise pe scurt înfinalul capitolului.
 ConcepŃia clasică a organizării corpului omenesc include trei categorii denoŃiuni: organ, aparat şi sistem. Se înŃelege prin noŃiunea de organ o asociere aunor Ńesuturi diferenŃiate în vederea îndeplinirii anumitor funcŃii. NoŃiunea de aparatera folosită pentru a indica o reuniune de organe cu structură diferită, dar cu funcŃieprincipală comună (exemplu aparatul digestiv, aparatul respirator, aparatul dereproducere etc.).
Organele
includ un grup de Ńesuturi cu rol diferit; prin însumarea acestorroluri rezultă funcŃia organului. De exemplu, stomacul care este un organ cu rol îndigestie are în structura peretelui său Ńesut epitelial (mucoasă de tip cilindricunistratificat), Ńesut muscular (fibre musculare netede cu dispoziŃie longitudinală şicirculară), Ńesut conjunctiv de suport, Ńesut nervos (plexuri nervoase vegetative întunica submucoasă şi musculară).Un grup de organe integrate ca structură şi funcŃie formează
un sistem
.Sistemele corpului uman funcŃionează în strânsă corelaŃie pentru a asigura proceselebazale ale vieŃii: protecŃie, mişcare, suport, excitabilitate, transport, respiraŃie,ingestie, digestie, excreŃie, reproducere şi integrare (coordonarea tuturor activităŃilormenŃionate).Aşa cum s-a arătat sistemul
 
este definit ca o sumă de organe cu aceeaşistructură, adică formate în mod predominant dintr-un anumit Ńesut (exemplu:sistemul osos, sistemul muscular, sistemul nervos). Ulterior, conceptul de sistemrămâne nemodificat, dar se remarcă o redefinire a noŃiunii de aparat. În concepŃia lui
Delmas
(1974
 )
aparatul reprezintă o sumă de sisteme, încercându-se în acest fel ogrupare funcŃională a organelor, în opoziŃie cu principiul anatomic clasic şi oierarhizare a structurilor, aparatul reprezentând un suprasistem.Se descriu clasic trei grupe de aparate care alcătuiesc corpul omenesc:-
 
 grupa aparatelor vieŃii de relaŃie
(aparatul locomotor, sistemul nervos);-
 
 grupa aparatelor de nutriŃie
(aparatul digestiv, aparatul circular, aparatulrespirator, aparatul excretor)-
 
 grupa aparatelor de reproducere
(aparatul genital masculin, aparatul

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->