Okapi

Okapi este un mamifer artiodactil girafid din padurea Ituri, in N-E Republicii Democrate Congo din Africa Centrala. Desi Okapi poarta marcaje foarte asemanatoare cu ale Zebrei, este mai mult legata de familia Girafei.

A fost descoperit in 1887 de catre aventurierul Henry Morton Stanley. Numele kapi e o combinatie a doua cuvinte din dialectul Lese.

Oka vine de la verbul a taia si Kpi, un pronume care se refera la modelul realizat pe sagetile Efe, prin infasurarea sagetii cu fasii de scoarta, ca prin expunerea la foc, sa apara un model format din dungi negre si albe, asemanator

celui de pe picioarele
20000 in salbaticie.

de la Okapi. Astazi sunt aproximativ

Caracteristici si obiceiuri:
Okapi are spatele roscat inchis,iar la nivelul picioarelor sunt prezente linii orizontale in alb si negru facandu-le sa para asemanatoare cu zebra de la distanta.

Aceste marcaje se pare ca ajuta puii acestora sa isi urmeze mama in padure si de este de asemenea si un bun camuflaj. Forma corporala este asemanatoare girafei, doar ca okapi nu prezinta gatul la fel de lung.

Ambele specii au limba lunga ( aprox.35 cm) de culoare albastra care ii ajuta sa

culeaga frunze si muguri din copaci. Este lipicioasa si de culoare gri-albastrui la fel ca a girafelor. Limba aceasta lunga ii ajuta de asemenea sa isi curate pleoapele si urechile in interior si exterior. Masculii okapi au coarne mici numite Ossicones. Okapi mai prezinta si urechi largi

care ii ajuta in a-si

depista predatorul, leopardul.

Dimensiuni: 1.9-2.5 m lungime ,1.5-2.0m inaltime la greban. Prezinta o coada lunga (30-45cm) si o greutate intre 200-300 kg. Okapi sunt diurni ,desi ultimele fotografii realizate de catre cercetatori ai aratat ca ei se hranesc si noaptea.

Sunt majoritatea timpului solitari, fiind impreuna numai in perioada montei,exceptie

facand mamele cu puii lor . Obiceiurile din perioada de monta sunt de a se mirosi,inconjura si linge unul pe altul. Merg sa se hraneasca in padure pe trasee bine batatorite, nu sunt animale sociabile si prefer sa traiasca pe teritorii mari si indepartate. Oricum ei se tolereaza unul pe altul in salbaticie si chiar au fost vazuti hranindu-se in grupuri mici pentru perioade scurte de timp. Au propiul mod de comunicare teritoriala datorita unor glande de la nivelul copitelor care produc gudron ca si substanta si a urinei. Masculii sunt protective cu teritoriul lor,dar lasa femelele acolo pentru a se hrani.

Habitat:
Prefer altitudinea de 500-1000m in padurile in care se intampla sa ploua frecvent. Din acest considerent okapi prezinta o blana deasa si uleioasa care ii ajuta in a repela apa. Blana aceasta o capata devreme pentru a ajunge la aceste performante si pentru tehnicile de camuflaj. Sunt frecvent intalniti in zonele Wamba si Epulu.

Hranire:
Sunt erbivore ,hranindu-se cu iarba ,muguri, frunze,fructe si ciuperci. Multe dintre plantele cu care se hranesc okapi sunt otravitoare pentru oameni.

Examinarea fecalelor a aratat ca pot consuma si carbine de copac. Din observarea campiilor s-a descoperit ca mineralele si resursele de sare sunt luate dintr-un clei de culoare rosie,sulfuros si sarat de pe marginea raurilor si paraurilor.

Captivitate:
Exista in jur de 160 exemplare in captivitate . primul okapi nascut in captivitate a fost in Zoo Basel, Elvetia in 1957.

Salbaticie:
Okapi nu sunt considerate a fi in pericol,dar sunt totusi protejate de catre lege. Sunt

10000-20000

exemplare

in salbaticie. Exista un important centru de reproducere in Epulu care este sponsorizat de centre din lumea intreaga.

Boli intalnite la Okapi:

Neonatali- Vitelul de Okapi cantareste la nastere o greutate de 14-30 kg, ce reprezinta cca 7-8% din greutatea femelei negestante. Pot sa consume hrana solida dupa 21 zile,cu prudenta ,dar in mod normal dupa 6 luni. Puii isi dubleaza greutatea dupa 4 saptamani si si-o tripleaza dupa 7 saptamani. Defecatia normal,spontana,nu are loc inainte de 30-70 zie, iar daca este mai timpurie se datoreaza unei imbolnaviri. Pana la 60 zile acestia nu au termoreglare , de aceea temperature nediului este importanta pentru ei in primele doua luni de viata. Traumele puilor apar mai ales la mamele primipare, care in primele 4 luni pot provoca ruperea oaselor lungi , a mandibulei sau chiar omorarea puilor. Comportamentul acestor femele se poate datora stresului provocat de zgomote sau de comportamentul puilor. Uneori, femelele ling exagerat coada puilor pana acestia isi pot pierde varful cozii. In acest caz ,puii trebuie imbracati cu o imbracaminte adecvata pentru a evita ranirea. Lingerea excesiva perianala, inclusiv in interiorul rectului, pot produce zgarieturi si stenoze , ce necesita tratament local sau interventie chirurgicala la acesti vitei.

Bolile infectioase la neonatal pot crea probleme severe. In cazuri de diaree severa , s-a identificat un virus asemanator cu rotavirusul. La viteii tineri, maladiile care produc morbiditate si mortalitate sunt : boala ombilicului, poliartrita, meningite, pneumonia bacteriana si virala, pneumonia fungala si meningoencefalita fungala. Adulti- Tulburari ale musculaturii si scheletului. Okapi liberi parcurg zilnic distante mari pe terenuri variate, ceea ce le poate cauza pierderea invelisului specific al copitelor.

Tulburarile musculare si scheletice include fracturi ale oaselor metacarpiene la puii de 5 luni. Boli digestive infectioase, mecanice si parazitare. S-au intalnit cazuri de diaree( cu rotavirus).

In cazurile severe apare anorexia , cu multe fecale lichide in 24 ore. In formula dentara sunt inclusi in total 32 dinti. La unele animale mai batrane apar dinti anormali, ceea ce determina masticatie defectuoasa si ca urmare o slabire a organismului. La aceste animale se gasesc in fecale fibre mai mari decat este normal. Terapia consta in plombarea sau slefuirea suprafetelor neregulate. Schimbarea brusca a dietei provoaca colici, dilatarea cecumului, ranirea si obstructia colonului si se poate termina prin moarte. Paraziti. Cel mai frecvent , in numar mare se gasesc nematodele,trematodele si cestodele. S-a gasit nematodul moarte din cauza corizei. intrahepatic Monodontolla okapi,care poate provoca

Boli infectioase. Boli bacteriene precum tuberculoza, salmoneloza, actinomicoza care pot afecta orice system si pot cauza pneumonia, enterita, meningita, septicemia

si alte sindroame. Afectiuni dermatologice. Din cauza lingerie exaggerate, se constata pierderea parului si ca urmare pot aparea eriteme si inflamatii sau alopecia neinflamatorie.