Sistemul de gestiune al graficelor

CAPITOLUL 7 SISTEMUL DE GESTIUNE AL GRAFICELOR 7.1. Sistemul de gestiune al graficelor

Utiliz`nd Excel, datele din tabele pot fi reprezentate sub form[ grafic[. Un grafic este un instrument eficient pentru prezentarea clar[ a datelor, ]ntr-un mod care ofer[ un impact vizual imediat. Cu alte cuvinte, graficele sunt mai u=or de ]n\eles dintr-o privire dec`t liniile =i coloanele de date. }n Excel se pot crea mai multe tipuri de grafice. Unele din ele sunt bidimensionale (2D), altele tridimensionale (3D). Principalele tipuri de grafice sunt: Arie - Area Bar[ - Bar Coloan[ - Column Linie - Line Circulare - Pie Inel - Doughnut Radar - Radar XY (Dispersate) Scatter Suprafa\[ - Surface Cilindru Cylinder Cone Con Piramid Piramid[ Tipuri de grafice tridimensionale: Zon[ Bar[ Coloan[ Linie Pl[cint[ Suprafa\[ Pentru majoritatea tipurilor de grafice, exist[ cel pu\in dou[ variante sau subtipuri. Un grafic bidimensional este desf[=urat pe dou[ axe: axa orizontal[ - axa X, numit[ =i axa categoriilor axa valorilor axa Y, pe care sunt reprezentate seriile de date. O serie de date este un set de valori care descriu evolu\ia unei m[rimi. La graficele 3D este utilizat[ pentru a treia dimensiune axa Z. Un grafic con\ine mai multe obiecte care pot fi selectate =i modificate individual. Figura urm[toare (figura 7.1) prezint[ unele din aceste obiecte. Titlu Axa Y Legenda

Grafic Figura 7.1

Axa X

Modelarea deciziilor utiliznd foile de calcul }n continuare este prezentat[ o descriere sumar[ a principalelor tipuri de grafice.

7.2. Graficele de tip arie - Area

Un grafic arie ilustreaz[ continua schimbare ]n volum a unor serii de date. Acest tip de grafic ]nsumeaz[ datele din toate seriile individuale pentru a crea linia de v`rf care cuprinde zona, oferind privitorului o imagine asupra modului ]n care diferitele serii contribuie la volumul total. Utiliza\i graficul arie pentru cifrele referitoare la v`nz[ri =i la produc\ie, pentru a ar[ta modul ]n care volumul se modific[ ]n timp =i pentru a eviden\ia cantitatea sau volumul schimb[rii.

Figura 7.2

7.3. Grafice bar - Bar

Un grafic bar[ este utilizat pentru compararea obiectelor neconectate ]n timp. Acest tip de grafic nu ofer[ o imagine prea bun[ a evolu\iei ]n timp, el utilizeaz[ bare orizontale pentru a ar[ta varia\ia pozitiv[ sau negativ[ fa\[ de un punct de referin\[. Barele aflate la st`nga punctului de referin\[ arat[ o varia\ie negativ[, iar cele din dreapta arat[ o varia\ie pozitiv[.

Figura 7.3

7.4. Grafice coloan - Column

Graficele coloan[ sunt ]n general folosite pentru a ar[ta varia\ia ]n timp a unor m[rimi necontinue. Acest tip de diagram[ utilizeaz[ bare verticale pentru a da impresia de m[sur[tori f[cute la intervale de timp diferite. Graficele coloan[ sunt folosite frecvent pentru comparea diferitelor elemente prin plasarea lor unele l`ng[ altele. Asem[n[toare cu graficele coloan[ sunt graficele de tip cilindru, con =i piramid[, numai c[ la aceste grafice valorile nu mai sunt reprezentate prin coloane ci prin cilindre, conuri, respectiv piramide.

Sistemul de gestiune al graficelor

Figura 7.4 Asem[n[toare sunt graficele de tip cilindru, con, piramid[. Diferen\a este c[ valorile nu mai sunt reprezentate prin coloane, ci prin cilindrii, conuri, piramide.

7.5. Grafice linie - Line

Un grafic linie ilustreaz[ evolu\ia unei m[rimi la care intervalele de varia\ie sunt egale. Dac[ intervalele de varia\ie sunt neegale se va utiliza un grafic (dispersat) XY. Pentru fiecare serie de date se va ob\ine ]n grafic o linie.

Figura 7.5

7.6. Grafice circulare - Pie

}ntr-un grafic circular se eviden\iaz[ m[rimea p[r\ilor ]n raport cu ]ntregul. }ntr-un astfel de grafic se poate reprezenta o singur[ serie de date. Pentru a scoate mai bine ]n eviden\[ valorile pe care le reprezint[, sectoarele din grafic pot fi scoase ]n afara cercului. Pentru a scoate ]n afar[ un sector dintr-un grafic circular, se aplic[ un clic pe suprafa\a sectorului pentru a selecta ]ntregul grafic, apoi un al doilea clic pentru a selecta numai sectorul, dup[ care se trage sectorul ]n afara cercului. Se elibereaz[ butonul mouse-ului atunci c`nd sectorul este pozi\ionat ]n locul dorit.

Modelarea deciziilor utiliznd foile de calcul

Figura 7.6

7.7. Grafice inel - Doughnut

La fel ca =i graficele circulare, graficele inel scot ]n eviden\[ m[rimea p[r\ilor dintrun ]ntreg. Deosebirea este c[ structura diagramelor inel permite reprezentarea mai multor serii de date. Fiecare inel concentric con\ine datele dintr-o serie de date.

Figura 7.7

7.8. Grafice radar - Radar

Fiecare categorie (fiecare etichet[ care ar fi afi=at[ pe axa X la un grafic ]n dou[ dimensiuni) are propria ax[. Punctele de date sunt plasate de-a lungul acestor axe. Un grafic radar rezult[ prin unirea punctelor de date care au aceea=i semnifica\ie pe toate axele.

Figura 7.8

7.9. Grafice XY (Dispersate) - Scatter

Un grafic XY (Dispersat) este asem[n[tor cu unul linie, numai c[ ilustreaz[ evolu\ia unor m[rimi la care intervalele de varia\ie nu sunt egale.

Sistemul de gestiune al graficelor

Figura 7.9

7.10. Crearea unui grafic

O metod[ pentru realizarea automat[, pas cu pas, a unei diagrame pornind de la datele din foaia de calcul este folosirea aplica\iei Chart Wizard. Graficele se pot crea ]n foaia de calcul curent[ sau se pot plasa ]ntr-o nou[ foaie de calcul din registrul curent. Foaia de calcul urm[toare (figura 7.10) con\ine v`nz[rile dintr-o libr[rie pentru c`teva articole, pe durata unei s[pt[m`ni.

Figura 7.10 Pe baza acestui tabel se pot construi dou[ grafice Primul grafic (figura 7.11) con\ine trei serii de date: v`nz[rile pentru creioane, caiete

=i pixuri. Pentru fiecare zi valorile fiec[rei serii sunt reprezentate prin bare colorate ]n mod diferit. Barele de aceea=i culoare fac parte din aceea=i serie. Figura 7.11

Modelarea deciziilor utiliznd foile de calcul Al doilea grafic (figura 7.12) con\ine cinci serii de date: v`nz[rile efectuate luni, mar\i, miercuri, joi =i vineri. }n grafic sunt reprezentate v`nz[rile efectuate ]n fiecare zi pentru fiecare articol.

Figura 7.12 Dac[ analiz[m modul ]n care sunt generate seriile constat[m c[ la primul grafic seriile sunt generate pe linii, la al doilea grafic seriile sunt generate pe coloane. Deci, ]n func\ie de cum se genereaz[ seriile se ob\in grafice diferite. Dac[ num[rul de linii este mai mare dec`t num[rul de coloane Excel va ]ncerca s[ genereze seriile pe coloane, altfel va genera seriile pe linie. Acesta este modul ]n care Excel ]ncearc[ automat s[ genereze graficele, dar modul ]n care se se vor genera seriile poate fi specificat de c[tre utilizator. Primul pas ]n crearea unui grafic este selectarea datelor din foaia de calcul. Pentru selectarea datelor se vor respecta urm[toarele reguli: Datele pentru grafic trebuie s[ fie introduse ]n linii =i coloane, care nu trebuie nep[rat s[ fie adiacente(celulele nediacente se selecteaz[ \in`nd ap[sat[ tasta <Ctrl>). > Etichetele (textele) ce vor fi folosite ]n grafic vor fi plasate primele linii =i primele coloane ale tabelului. Pentru exemplul nostru vom selecta domeniul A1:F4. Dup[ selectarea datelor se face un clic pe butonul Chart Wizard. Pe ecran va apare prima fereastr[ din Chart Wizard Step 1 of 4 (figura 7.13). Din aceast[ fereastr[ se va selecta tipul graficului. }n fereastr[ exist[ dou[ butoane: Standard Types =i Custom Types. C`nd este selectat butonul Standard Types apare o list[ cu toate tipurile standard de grafice. Pentru fiecare tip de grafic exist[ mai multe subtipuri. Dac[ este selectat butonul Custom Types apare o list[ de grafice predefinite. Din una din cele dou[ liste se selecteaz[ tipul de grafic dorit. Pentru exemplul nostru vom selecta un grafic de tip coloan[ (Column). }n partea de jos a ferestrei apar trei butoane: Next pentru a trece la pasul urm[tor. Back pentru a reveni la pasul anterior. Finish se creaz[ graficul folosind op\iunile selectate p`n[ la acel moment. Cancel se renun\[ la crearea graficului

Sistemul de gestiune al graficelor

figura 7.14 caseta Chart Wizard Step 1 of 4 Se selecteaz[ butonul Next pentru a trece la urm[toarea fereastr[ din ChartWizard Step 2 of 4. Aceast[ caset[ de dialog are dou[ butoane ]n partea de sus a casetei. Se selecteaz[ butonul Data range. Pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.14):

Figura 7.14 - ChartWizard Step 2 of 4

Modelarea deciziilor utiliznd foile de calcul }n caseta Data range este afi=at domeniul de celule din care se va genera graficul. Dac[ nu apare domeniul corect, se poate introduce alt domeniu (cu ]n fa\[). Din lista de op\iuni Series in se selecteaz[ Rows dac[ seriile de date se vor genera pe linii =i Columns dac[ seriile de date se vor genera pe coloane. Pentru exemplul nostru ]n Data range trebuie s[ avem domeniul = A1:F4. Vom genera seriile pe linie, deci se selecteaz[ op\iunea Rows. Se selecteaz[ butonul Series. Pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.15):

Figura 7.15 Step 2 of 4 Chart Source Data }n lista Series sunt afi=ate seriile de date ale graficului. Dac[ se selecteaz[ o serie ]n caseta text Name apare sau numele seriei, sau celula care con\ine numele seriei, iar ]n caseta Values este afi=at domeniul de valori din care se genereaz[ seria. Pentru exemplul nostru, dac[ select[m seria caiete, ]n caseta Name va apare =Sheet1!$A$3 (A3 este celula care con\ine numele seriei), iar ]n caseta Values va apare = Sheet1!$B$3:$F$3 (setul de valori din care se genereaz[ seria). }n caseta text Category(x) axis labels se introduce domeniul care con\ine informa\iile ce vor fi afi=ate pe axa x (a categoriilor). }n cazul nostru ]n aceast[ caset[ apare = Sheet1!$B$1:$F$1. Aceste celule con\in zilele s[pt[m`nii ce vor fi afi=ate pe axa x. O serie poate fi =tears[ dac[ atunci c`nd este selectat[ se apas[ pe butonul Remove. Pentru a ad[uga o serie nou[ se apas[ pe butonul Add; ]n caseta Name se scrie numele seriei, iar ]n caseta Values valorile care genereaz[ seria. }n casetele Name, Values =i Category(x) axis labels celulele sau domeniile trebuie s[ aib[ specificate ]n fa\[ =i numele foii de calcul (numele foii de calcul este separat de referin\ele celulelor prin !). Se apas[ pe butonul Next. Pe ecran apare caseta de dialog Step 3 of 4 - Chart Options.

Sistemul de gestiune al graficelor Aceast[ caset[ de dialog are ]n partea de sus mai multe butoane din care pot fi setate diferite caracteristici ale graficului. Butonul Axes C`nd este ap[sat acest buton apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.16):

Figura 7.16 Dac[ este selectat[ op\iunea Category(x) axis ]n grafic vor fi afi=ate informa\iile de pe axa X, ]n caz contrar pe axa X nu se va afi=a nimic. Dac[ este selectat[ op\iunea Value(y) axis ]n grafic vor fi afi=ate informa\iile de pe axa Y, ]n caz contrar pe axa Y nu se va afi=a nimic.

Butonul Titles C`nd este ap[sat acest buton pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.17):

Figura 7.17

Modelarea deciziilor utiliznd foile de calcul }n caseta Chart title se introduce titlul graficului. }n caseta Category(x) axis se introduce titlul axei x. }n caseta Category(y) axis se introduce titlul axei y. }n cazul ]n care graficul are dou[ axe X sau Y, ]n urm[toarele dou[ casete text se introduc titlurile asociate acestora. Butonul Gridlines C`nd acest buton este ap[sat, pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.18):

Figura 7.18 }n aceast[ caset[ se specific[ dac[ sunt afi=ate sau nu liniile de re\ea. Liniile de re\ea sunt linii orizontale =i verticale dispuse pe ]ntreaga suprafa\[ a graficului. Ele sunt folosite pentru a citi mai u=or valorile de pe grafic. Exist[ dou[ tipuri de linii de re\ea: Principale (Major Gridlines)-pentru delimitarea intervalelor principale de pe axe. Secundare (Minor Gridlines)-pentru a insera linii de re\ea ]ntre intervalele principale de pe axe. Dac[ trebuie afi=ate liniile de re\ea principale se vor marca casetele Major Gridlines, dac[ trebuie afi=ate liniile de re\ea secundare se vor marca casetele Minor Gridlines. Butonul Legend La ap[sarea acestui buton pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.19):

Figura 7.19

Sistemul de gestiune al graficelor Dac[ op\iunea Show Legend este setat[, graficul va avea ata=at[ o legend[. Pozi\ia ]n grafic a legendei se stabile=te cu una din op\iunile din domeniul Placement. Op\iune Bottom Corner Top Right Left Locul de plasare a legendei }n partea de jos a graficului }n col\ul din dreapta-sus al graficului }n partea de sus a graficului }n partea dreapt[ a graficului }n partea st`ng[ a graficului

Butonul Data labels La ap[sarea acestui buton pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.20):

Figura 7.20 Folosind una din op\iunile din domeniul Data labels, barelor din grafic li se pot asocia ni=te etichete. Aceste etichete pot con\ine fie valorile punctelor de date din grafic, fie categoria pe care o reprezint[. Butonul Data Table C`nd acest buton este ap[sat, pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.21):

Figura 21

Modelarea deciziilor utiliznd foile de calcul Dac[ op\iunea Show Data Table este setat[, sub grafic va fi afi=at tabelul pe baza c[ruia este construit graficul. Se apas[ pe butonul Next. Pe ecran apare caseta de dialog Step 4 of 4 - Chart Location (figura 7.22).

Figura 7.22 caseta de dialog Step 4 of 4 - Chart Location }n aceast[ caset[ de dialog se specific[ unde va fi plasat graficul. Dac[ este selectat[ op\iunea As new sheet - graficul se va crea ]ntr-o nou[ foaie de calcul al c[rei nume este specificat ]n caseta text al[turat[. Dac[ este selectat[ op\iunea As object in - se va crea ]n foaia de calcul specificat[ ]n caseta text al[turat[. Se apas[ pe butonul Finish.

7.11. Mutarea i dimensionarea unui grafic

Dup[ crearea unui grafic, acesta poate fi m[rit sau mic=orat sau poate fi mutat ]n alt[ pozi\ie ]n foaia de calcul. Pentru a dimensiona un grafic: 1. Se selecteaz[ graficul aplic`nd un clic deasupra lui. }n jurul graficului vor apare mici p[trate negre, numite puncte de selectare. 2. Se plaseaz[ cursorul mouse-ului deasupra unui punct de selectare. Cursorul ]=i va modifica forma va c[p[ta forma unei s[ge\i cu dou[ v`rfuri. 3. Se aplic[ un clic =i se trage de acest cursor pentru a m[ri sau mic=ora graficul. Pentru a modifica dimensiunile graficului ]n mod propor\ional se va \ine ap[sat[ tasta <Shift> ]n > timp ce se trage de unul din punctele de selectare din col\uri. Pentru a muta un grafic ]n alt[ pozi\ie a foii de calcul: 1. Se selecteaz[ graficul aplic`nd un clic deasupra lui. }n jurul graficului trebuie s[ apar[ punctele de selectare. 2. Se aplic[ un clic ]n interiorul graficului =i se trage graficul ]n noua pozi\ie. }n timpul acestei opera\ii cursorul ia forma unei cruci cu s[ge\i.

7.12. Modificarea tipului de grafic

La crearea unui grafic se selecteaz[ un anumit tip de grafic. Dup[ finalizarea graficului, tipul acestuia poate fi modificat ]n modul urm[tor: 1. Se selecteaz[ graficul. 2. Din bara de instrumente Chart se selecteaz[ butonul Chart Type. 3. Din lista care apare se selecteaz[ tipul de grafic dorit.

Sistemul de gestiune al graficelor

Tipul de grafic se poate modifica =i cu ajutorul op\iunilor din meniu. 1. Se selecteaz[ graficul. 2. Se aplic[ un clic pe butonul din dreapta al mouse-ului, =i din meniul care apare se selecteaz[ op\iunea Chart Type. Pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.23),

Figura 7.23 asem[n[toare cu caseta de dialog din care se stabile=te tipul graficului la crearea lui. Se selecteaz[ tipul de grafic dorit. 3. Se selecteaz[ butonul OK.

7.13. Opiuni pentru afiarea tridimensional

Pentru a modifica unghiurile, ]n[l\imea =i perspectiva tipului de grafic se folose=te comanda 3-D View care apare ]n meniul rapid afi=at la aplicarea uniu clic pe butonul din dreapta al mouse-ului. Pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.24):

Figura 7.24 caseta de dialog 3-D View

Modelarea deciziilor utiliznd foile de calcul Butoanele pentru ]n[l\ime (Elevation) controleaz[ nivelul relativ la care este v[zut[ diagrama. Pentru a modifica valoarea existent[ se pot folosi cele dou[ butoane sau se poate introduce o nou[ valoare ]n caseta Elevation. Butoanele pentru rota\ie controleaz[ unghiul de afi=are al diagramei ]n jurul unei axe verticale. O alt[ probabilitate de modificare a valorii existente este introducerea noului unghi ]n caseta Rotation. Dac[ op\iunea Right Angle Axis nu este selectat[, ]n caseta de dialog apar =i butoanele pentru perspectiv[. Aceste butoane sunt folosite pentru a stabili profunzimea ]n care este prezentat graficul. }n acela=i scop este folosit[ =i valoarea introdus[ ]n caseta Perspective. Dac[ op\iunea Auto Scaling este selectat[, cele dou[ dimensiuni ale graficului (baza =i ]n[l\imea) se vor stabili automat de c[tre Excel. Dac[ op\iunea Auto Scaling nu este selectat[, se activeaz[ caseta text Height ]n care se specific[ raportul ]n[l\ime/ baz[ ]n procente. Se selecteaz[ butonul OK.

7.14. Modificarea caracteristicilor unui grafic

Aproape orice parte a unui grafic Excel poate fi formatat[. Aceast[ flexibilitate ofer[ un control total asupra aspectului graficului creat. Se pot modifica culorile, ha=urile, fonturile diferitelor elemente dintr-un grafic. Pentru a putea fi formatat, orice element din grafic trebuie ]nt`i selectat. Selectarea se face foarte u=or cu ajutorul mouse-ului aplic`nd un clic peste elementul respectiv, dup[ ce graficul a fost selectat. Dup[ selectarea elementului dorit se apas[ butonul din dreapta al mouse-ului =i se aplic[ comanda Format numele elementului selectat. }n func\ie de obiectul selectat pe ecran apare o caset[ de dialog care, ]n general, ]n partea superioar[ are mai multe butoane. Din aceste casete de dialog se selecteaz[ caracteristicile graficului.

7.15. Aplicaie grafice tip plcint

Foaia de calcul urm[toare (figura 7.25) con\ine cheltuielile pe care le face o firm[ pentru a-=i face reclam[.

Figura 7.25 S[ se reprezinte ]ntr-un grafic structura acestor cheltuieli. Cel mai potrivit tip de grafic pentru a reprezenta structura acestor cheltuieli este graficul Pie. S[ calcul[m ]n coloana C c`t la sut[ din valoarea total[ reprezint[ fiecare tip de cheltuial[. }n celula C4 vom introduce formula =B4/B$8 (cheltuielile/cheltuielile totale) =i

Sistemul de gestiune al graficelor copiem formula ]n domeniul C5:C7. Pentru ca numerele s[ fie afi=ate sub form[ de procent, le select[m =i le format[m de tip procent. Pentru construirea graficului: 1. Se selecteaz[ zona A4:B7. 2. Se apas[ pe butonul Chart Wizard. 3. Se alege un grafic de tip Pie. Se selecteaz[ un subtip de grafic care s[ afi=eze =i procentele. 4. Avem o singur[ serie de date ]n domeniul B4:B7. Deci seria se va genera pe coloan[ =i domeniul de valori este B4:B7. Din celulele specificate ]n Category(x) axis labels se vor extrage numele sectoarelor. Deci ]n cazul nostru complet[m cu A4:A7. Se ob\ine urm[torul grafic (figura 7.26):

Figura 7.26 Dup[ construirea graficului compar[m procentele din coloana C cu procentele din dreptul sectoarelor. Constat[m c[ sunt exact acelea=i valori. Deci fiecare sector reprezint[ un procent dintr-un ]ntreg.

7.16. Aplicaie grafice de tip linie

Foaia de calcul urm[toare (figura 7.27) con\ine valoarea v`nz[rilor efectuate ]n perioada 1994-1998 de o firm[ distribuitoare de produse soft.

Figura 7.27 Pentru a ilustra tedin\ele de varia\ie ]n timp se va folosi un grafic de tip linie (nu XY pentru c[ intervalele de timp sunt egale).

Modelarea deciziilor utiliznd foile de calcul Pentru a crea graficul: 1. Se selecteaz[ domeniul A3:F6 2. Se selecteaz[ butonul Chart Wizard. 3. Se selecteaz[ un grafic de tip Line. 4. }n grafic vom avea trei serii de date, pentru v`nz[rile de Excel, a doua pentru v`nz[rile de Word, a treia pentru Power Point. Deci seriile se vor genera pe linie. Avem trei serii: 1. Excel - ]n domeniul B4:F4 2. Word - ]n domeniul B5:F5 3. Power Point - ]n domeniul B6:F6 Pe axa x trebuie afi=a\i anii. Deci ]n Category(x) axis labels complet[m = B3:F3. Se va ob\ine urm[torul grafic (figura 7.28):

Figura 7.28

7.17. Aplicaie grafice Stacked Line

Foaia de calcul urm[toare (figura 7.29) con\ine num[rul de calculatoare asamblate ]ntr-o fabric[ ]n trei intrvale de timp: de la ora 8 la ora 16 =i de la ora 16 la ora 24, de luni p`n[ vineri.

Figura 7.29 S[ se reprezinte ]ntr-un grafic num[rul total de calculatoare asamblate la sf`r=itul fiec[rei perioade. La sf`r=itul perioadei 8-16 num[rul total de calculatoare asamblate este egal cu suma dintre num[rul de calculatoare asamblate ]n intervalul 0-8 cu cele asamblate ]n intervalul 8-16, iar la sf`r=itul zilei trebuie ]nsumate calculatoarele asamblate ]n cele trei perioade. Cel mai potrivit tip de grafic este Stacked Line. La acest tip de grafic linia pentru o serie se genereaz[ adun`nd =i valorile din seriile precedente. Pentru a crea graficul:

Sistemul de gestiune al graficelor 1. 2. 3. 4. Se selecteaz[ domeniul A1:F4 Se selecteaz[ butonul Chart Wizard. Select[m un grafic de tip linie =i ca subtip un grafic Stacked Line. }n grafic avem trei serii de date: 0 - 800 800 1600 1600 - 2400 ]n B2:F2 ]n B3:F3 ]n B4:F4

Seriile sunt generate pe linie. Pe axa x vor fi afi=ate zilele s[pt[m`nii, deci ]n Category(x) axis labels vom introduce domeniul = B1:F1. Se va ob\ine urm[torul grafic (figura 7.30).

Figura 7.30

7.18. Aplicaie grafice de tip xy dispersate (Scater)

Foaia de calcul urm[toare (figura 7.31) con\ine nivelul stocurilor pentru articolele realizate de o fabric[ de ]nc[l\[minte pe durata unei linii.

Figura 7.31 S[ se reprezinte sub form[ grafic[ nivelul stocurilor pentru cele trei articole. Deoarece datele sunt distribuite inegal trebuie aleas[ o diagram[ xy =i nu una de tip linie. Pentru a crea graficul: 1. Se selecteaz[ domeniul A1:I4 2. Se selecteaz[ un grafic de tip xy 3. Seriile de date se vor genera pe linie. 4. Vom avea 3 serii:

Modelarea deciziilor utiliznd foile de calcul Sandale B2:I2 Adida=i B3:I3 Pantofi B4:I4 Pe axa x vor fi afi=ate zilele, deci ]n Category(x)Axis Labels vom avea = B2:I1 Se va ob\ine urm[torul grafic (figura 7.32):

Figura 7.32