F0RHARFA C0tSTlltTFl F0RHARFA C0tSTlltTFl

lST0RlCF lST0RlCF
STu0lu 0F CAZ STu0lu 0F CAZ
PRFllHltARll
6RASu HlHAFlA 6RASu HlHAFlA

F0RHulARFA CAZulul F0RHulARFA CAZulul

uHAtlSHul uHAtlSHul

F0RHARFA C0tSTlltTFl lST0RlCF F0RHARFA C0tSTlltTFl lST0RlCF

lST0Rl06RAFlA R0HAtFASCA lST0Rl06RAFlA R0HAtFASCA

CR0tlCA CR0tlCA

6AlFRlF 6AlFRlF
Formularea constiintei istorice a poporului roman se
realizeaza treptat, fiind reflectata in scrierile umanistilor
din secolele XV - XVII, care consemneaza in
documentele ce ni s-au pastrat, redactate mai intai in
limba slavona, apoi in latina, iar mai tarziu in limba
romana, modul in care romanii din diferitele provincii se
inscriu in cursul istoriei : situarea lor in timp si spatiu
(originile, limba, continuitatea), evenimentele istorice,
personalitatile (institutia domniei) ,obiceiurile,cultura si
civilizatia.
Inapoi Inapoi
Inapoi Inapoi
Con Consstiin tiintta istorica a istorica se naste din ncercarea de a construi
identitatea unui popor, a unei natiuni, prin raportare la alte
popoare, la alte natiuni. Cateva dimensiuni specifice acestei
raportari sunt: situarea n timp si n spatiu, evenimentele
istorice, limba, cultura si civilizatia, mentalitatile.
Primul roman care afirma, n lucrarea sa Hungaria
(1S36), scrisa n limba latina, originea romana si unitatea
limbii si a poporului roman este savantul umanist Nicolaus
Olahus.
Pasul important este facut n acest domeniu de
cronicarii moldoveni, cei care la mijlocul secolului al Xv!!lea
si nceputul secolului al Xv!!!lea, scriind n limba romana,
pun bazele istoriografiei si care, de asemenea, sunt considerati
a avea merite n crearea unui stil literar.
Scrierile lor au ecou si n Tara Romaneasca, unde apar
alte cronici care continua efortul de reconstituire a istoriei mai
ndepartate sau mai recente.
pare mai intai in Italia in secolele XIV-XV,avandu-i
reprezentanti de seama pe :
Boccacio Boccacio
Petrarca Petrarca
Leonardo Bruni Leonardo Bruni
Pico della Mirandola Pico della Mirandola
Tomaso Campanella Tomaso Campanella
Termenul provine din fr. humanisme si lat. humanus
("omenesc") si exprima o atitudine ce recunoaste demnitatea,valorile
si posibilitatile fiintei umane ,atitudine manifestata inca din
ntichitatea greaca si latina si redescoperita in epoca Renasterii,cand
se transforma intr-o ampla miscare culturala europeana.
$e dezvolta apoi in :
Franta (prin operele lui Rabelais,Montaigne )
nglia ( Thomas Morus,Francis Bacon,William
$hakespeare)
Tarile de 1os (Erasmus de Rotterdam)
Germania, Polonia
iar mai tarziu in secolele XVI-XVII si in Tarile
Romane, prin legaturile unor domni cu papalitatea si
cu principii umanisti si prin operele istorice si
culturale ale unor personalitati de marca, Neagoe
Basarab, Nicolaus Olahus, Miron Costin, Dosoftei,
Constantin Cantacuzino,Dimitrie Cantemir.
UmanismuI devine astfeI, in Renastere, UmanismuI devine astfeI, in Renastere, o o
miscare ampIa miscare ampIa ,care ,care tinde sa schimbe statutuI tinde sa schimbe statutuI
omuIui in univers omuIui in univers si fata de divinitate, punandu si fata de divinitate, punandu- -I I
in centruI Iumii ca masura a perfectiunii divine, in centruI Iumii ca masura a perfectiunii divine,
incercand refacerea armoniei originare si incercand refacerea armoniei originare si
modeIarea unor caIitati aIese,moraIe,de modeIarea unor caIitati aIese,moraIe,de
cunoastere, stiintifice si artistice. cunoastere, stiintifice si artistice.
UmanismuI isi propune crearea UmanismuI isi propune crearea omuIui totaI omuIui totaI , ,
a aceIui a aceIui uomo universaIe uomo universaIe ,avand cunostinte ,avand cunostinte
encicIopedice, encicIopedice, sintentizand din toate domeniiIe sintentizand din toate domeniiIe
stiinteIor si arteIor,cu puteri creatoare sporite, stiinteIor si arteIor,cu puteri creatoare sporite,
prefigurand opera de construire a viitoruIui prefigurand opera de construire a viitoruIui
Europei. Europei.

O coordonata a umanismului romanesc este interesul pentru istoria

propriului neam ,pentru consemnarea ei si punerea acestor scrieri in
circuitul european.
cest fapt constituie, in opinia lui Dan Horia Mazilu, un "indiciu al
instalarii si inchegarii constiintei nationale".
Inflorirea remarcabila a scrierilor
cu caracter istoriografic in limba romana, atat
in Moldova,cat si in Tara Romaneasca,in secolul
al XVII-lea si in primele decenii ale secolului
urmator este pregatita de preocuparea pentru
istorie a oamenilor politici si a carturarilor din
secolele precedente.
"Inflorirea,cu totul remarcabila,a scrierilor cu caracter istoriografic
pe care o adapostesc secolul al XVII-lea si primele doua decenii ale
veacului urmator,atat in Moldova,cat si in Tara Romaneasca,nu a
reprezentat nicidecum un fenomen conjunctural....] $ecolul al XVI-
lea in cultura romaneasca este dominat - dupa parerea noastra - de
un acut sentiment al istoriei (indiciu al instalarii si inchegarii
constiintei nationale) , care ii anima, la fel de intens,pe oamenii
politici , ca si pe carturari. Intoarcerea catre propriul trecut
,consolidarea legaturilor cu inaintasii si punerea in valoare a
traditiilor nationale (toate semnele ale perenitatii, ale unei
permanente constientizate) sunt forme de manifestare ale ideii de
apartenenta a prezentului la un curs comun istoriei..."
(Dan Horia Mazilu,Cronicarii moldoveni. Grigore Ureche,
Miron Costin, Ion Neculce)
" "Cuvantul istorie are doua
semnificatii distincte ...].Istoria
defineste,in acelasi timp, ceea ce s-a petrecut
cu adevarat si reconstituirea a ceea ce s-a petrecut,
cu alte cuvinte, trecutul in desfasurarea lui obiectiva
si discursul despre trecut."
(Lucian Boia,Istorie si mit in constiinta romaneasca)
In Tarile Romane ,cei mai cunoscuti oameni de cultura in operele carora
se exprima idei umaniste sunt Nicolaus Olahus, Grigore Ureche, Miron
Costin, Ion Neculce, Nicolae Milescu, Udriste Nasturel si Dimitrie
Cantemir.
Nicolaus Olahus a scris operele sale in limba latina "tilla" si
"Hungaria",spre deosebire de Neagoe Basarab, care a redactat
"Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie" ,in limba
slavona.
Nicolaus Olahus formuleaza ideea originalitatii latine a poporului roman
:"Romanii se spune ca sunt colonii romane.Dovada de acest lucru e faptul
ca au multe cuvinte comune cu limba latina.Monede romane se gasesc
multe in acest loc si ele sunt neindoielnic semn al vechimii stapanirii
romane prin partile acestea...Moldovenii au aceeasi limba, religie si
obiceiuri cu muntenii...Limba lor si a celorlalti a fost candva romana,ca
unii ce sunt colonii de romani"
Udriste Nasturel scrie "Predoslovia " la "Penticostarul " publicat in
slavona si traduce in limba romana "Viata sfintilor Vaarlam si
Ioasaf".
Nicolae Milescu traduce "Vechiul Testament" si scrie "Manual" sau
"$teaua Rasaritului stralucind in Occident".Lucrarea sa de
capatenie este insa "1urnalul siberian",in care da amanunte inedite
despre lacul Baikal si despre viata corupta de la curtea Imperiului
Chinez,citand legende despre construirea Marelui Zid .
Dimitrie Cantemir este, in acest lung sir de
carturari,personalitatea cea mai impunatoare,un umanist
veritabil ,tipul de uomo universale, care,prin opera sa
complexa si difersificata,analizeaza conditia omului
incapabil sa se opuna "sortii nestatornice" ("fortuna
labilis").De asemenea :
el analizeaza raporturile omului cu istoria
fixeaza locul romanilor in istoria europeana si universala
descrie situarea geografica a Moldovei si organizarea ei
statala
contureaza trasaturile morale fundamentale ale poporului
roman
Umanismul romanesc ofera o dimensiune
gnoseologica de integrare a culturii romane in
ansamblul european si universal de valori,prin
permanenta statala si misiunea istorica a
poporului de pe aceste meleaguri.
In general,umanismul romanesc are trasaturi
baroce,regasite si in poemul "Viata lumii" de
Miron Costin ,care dezvolta teme ca ubi sunt si
fortuna labilis.
Inapoi Inapoi
Explicatia termenilor Explicatia termenilor ::
W W istoriografie istoriografie = (gr. historia = (gr. historia - -"istorie" si graphein "istorie" si graphein - - "a scrie") . "a scrie") .
stiinta auxiIiara a istoriei care se ocupa cu studiuI evoIutiei stiinta auxiIiara a istoriei care se ocupa cu studiuI evoIutiei
conceptiiIor istorice si aI opereIor istorice ; . TotaIitatea conceptiiIor istorice si aI opereIor istorice ; . TotaIitatea
scrieriIor istorice.Consemnarea istoriei romanesti incepe Ia scrieriIor istorice.Consemnarea istoriei romanesti incepe Ia
curtea domneasca a MoIdovei,din porunca Iui Stefan ceI curtea domneasca a MoIdovei,din porunca Iui Stefan ceI
Mare,in secoIuI aI XV Mare,in secoIuI aI XV- -Iea Iea
W W cronica cronica = (Iat. chronica = (Iat. chronica - - "istorie pe ani") Scriere cu caracter "istorie pe ani") Scriere cu caracter
istoric ,din EvuI Mediu,in care evenimenteIe istoric ,din EvuI Mediu,in care evenimenteIe
(sociaIe,poIitice,famiIiaIe) sunt prezentate in ordine (sociaIe,poIitice,famiIiaIe) sunt prezentate in ordine
cronoIogica,dupa diferite surse (scrise si oraIe) ; tipuri : cronoIogica,dupa diferite surse (scrise si oraIe) ; tipuri :
cronica domneasca,cronica de autor,cronica anonima.In cronica domneasca,cronica de autor,cronica anonima.In
spatiuI medievaI romanesc (MoIdova),se utiIizeaza denumirea spatiuI medievaI romanesc (MoIdova),se utiIizeaza denumirea
Ietopiset (din sI. v. "scrierea aniIor"),initiaI scrieriIe fiind Ietopiset (din sI. v. "scrierea aniIor"),initiaI scrieriIe fiind
redactate in Iimba sIavona,ca Iimba oficiaIa ,de canceIarie redactate in Iimba sIavona,ca Iimba oficiaIa ,de canceIarie
in secoIeIe aI XV-Iea si aI XVI-Iea ,s-au pastrat primeIe
cronici.Cea mai veche cronica romaneasca este Cronica Iui
Stefan ceI Mare (LetopisetuI de cand...s-a inceput Tara
MoIdovei),o cronica oficiaIa de curte,cu autor necunoscut
,scrisa in Iimba sIavona.
Cronica este continuata in secoIuI aI XVI-Iea,succesiv,de
caIugarii Macarie,Eftimie si Azarie , din prunca domnitoriIor
vremii.In Tara Romaneasca ,s-au pastrat cronici despre Mihai
ViteazuI ,Cronica BuzestiIor si croniciIe in versuri scrise in
Iimba greaca de vistiernicuI Iui Mihai ViteazuI ,Stavrinos si de
Gheorghe PaIamed.
Istoriogrufiu Istoriogrufiu ncepe operu de consemnure u
istoriei romneti Iu sfrituI secoIuIui uI XV-Ieu
Iu curteu domneuscd u MoIdovei n timpuI Iui
tefun ceI Mure iur n secoIuI uI XVI-Ieu
ini]iutivu se regdsete i in \uru Romneuscd,
Deocumdutd numeIe ceIor cure se ndeIetnicesc
cu uceustd uctivitute nu se pdstreuzd ei uvnd
dour roI de scribi,
Cu timpuI unonimutuI este depdit iur ini]iutivu
trece din spu]iuI oficiuI uI cur]ii domneti n ceI
neoficiuI purticuIur fiind preIuutd de boierii
cdrtururi,
Se produce ustfeI o individuuIizure utt u
perspectivei ct i u stiIuIui ceeu ce conduce
Iu upropiereu istoriogrufiei de Iiteruturd i
scriereu primeIor pugini Iiterure,
Istoriografia Istoriografia Ln limba romn s Ln limba romn s- -a nscut o dat cu ridicarea a nscut o dat cu ridicarea
noii boierimi Lntre secolele al XVI noii boierimi Lntre secolele al XVI- -lea yi al XVII lea yi al XVII- -lea, ca o lea, ca o
consecin( a renun(rii la uzul limbii slavone consecin( a renun(rii la uzul limbii slavone Ln actele de Ln actele de
cancelarie yi a tendin(ei marilor feudali de a subordona cancelarie yi a tendin(ei marilor feudali de a subordona
puterea domneasc. puterea domneasc.
Un rol Lnsemnat Ln dezvoltarea istoriografiei, mai ales a celei Un rol Lnsemnat Ln dezvoltarea istoriografiei, mai ales a celei
moldoveneyti, l moldoveneyti, l- -a jucat a jucat umanismul umanismul trziu al ycolilor din trziu al ycolilor din
Polonia. Polonia.
Ideea apartenen(ei poporului romn yi a limbii sale la ginta Ideea apartenen(ei poporului romn yi a limbii sale la ginta
latin, aceea a originii comune yi a legturilor de neam yi latin, aceea a originii comune yi a legturilor de neam yi
limb Lntre to(i romnii trebuie puse pe seama influen(ei limb Lntre to(i romnii trebuie puse pe seama influen(ei
umanismului. umanismului.
celayi curent literar yi cultural a influen(at stilul celayi curent literar yi cultural a influen(at stilul
cronicarilor, oferindu cronicarilor, oferindu- -le modele de Lntocmire yi redactare le modele de Lntocmire yi redactare
savant a letopise(elor. yadar, istoria unui neam este savant a letopise(elor. yadar, istoria unui neam este
purttoarea unor valori educative yi purttoarea unor valori educative yi scrierea ei devine o scrierea ei devine o
responsabilitate integral asumat. responsabilitate integral asumat.
6e|e ma| vech| |nsemnar| s-au facut |n a doua jumatate a
seco|u|u| a| XV-|ea,|n t|mpu| domn|e| |u| 8tefan ce| Hare ,ceea ce
s-a num|t "cron|ca of|c|a|a" a vo|evodu|u|,pastrata |n cop|| |n ma|
mu|te vers|un| :
"Letop|setu| de |a |str|ta" s| "Letop|setu| de |a Putna" , |n ||mba
s|avona
"6ron|ca mo|do-germana"
"6ron|ca mo|do-po|ona"
"6ron|ca mo|do-rusa".
napoi napoi
Cronica Cronica este scrierea istoric Ln care sunt consemnate
Ln ordine cronologic evenimentele dintr-o anumit
perioad, dup surse diverse, att scrise, ct yi orale.
In spa(iul medievalit(ii romneyti, denumirea ei este
de letopise( letopise( yi limba de expresie este la Lnceput slavona,
limba oficial, de cancelarie, preluat din mediul bisericesc
care o consacrase ca limba a culturii scrise.
$tefan cel Mare $tefan cel Mare este promotorul acestei ac(iuni,
continuate ulterior yi de al(i domnitori, pentru ca Ln secolele
urmtoare s devin oper de autor, att Ln Moldova, ct yi
Ln Tara Romneasc.
CRONIC - tipologie Ln func(ie de autor
sau ini(iator:
.roni.a domneas.g este cronica oficial, Lntocmit sub directa
supraveghere a domnului care a avut ini(iativa ei yi este
expresia punctului de vedere oficial;
.roni.a de autor este cronica Lntocmit de un Lnv(at laic,
exponent al clasei sociale cu acces la instruc(ie, care are
ini(iativa de a fixa Ln scris evenimentele importante din istoria
neamului su;
.roni.a anonimg este un tip de cronic al crei autor nu este
cunoscut; cercetrile Lntreprinse asupra acestor cronici,
Lncepnd cu secolul al XIX-lea, au permis diferite ipoteze
privind paternitatea lor; pentru a desemna presupusul autor,
se foloseyte formula " atribuit lui".
Temele fundamentale abordate de
cronicari yi de ceilal(i autori preocupa(i de
conytiin(a istoric a romnilor sunt:
originile
limba
continuitatea
evenimentele istorice
institu(ia domniei
o In secolul al XVII-lea ,primele cronici de autor in limba
romana apar in Moldova (Letopisetul Tarii Moldovei).
o Tot in limba romana,s-au pastrat cronicile anonime
muntene ,care se refera la aceeasi perioada (1290-
1688),dar pe pozitii adverse, "Letopisetul anonim
cantacuzicesc" si "Cronica Balenilor" , "Letopisetul
anonim brancovenesc".
o Ele sunt continuate prin cronici de autor,realizate de
Radu Greceanu ,Radu Popescu, stolnicul Constantin
Cantacuzino (Istoria Tarii Romanesti),pana in primele
decenii ale secolului al XVIII-lea.
Cronica lui !on Neculce Cronica lui !on Neculce ,,Letopise[ul ]arii Noldovei de la Letopise[ul ]arii Noldovei de la
Dabija Dabija voda pana la a doua domnie a lui Constantin voda pana la a doua domnie a lui Constantin
Navrocordat Navrocordat ,este ,este cea mai importanta dintre toate cea mai importanta dintre toate
cronicile moldoveneti cronicile moldoveneti pentru evolu[ia prozei literare pentru evolu[ia prozei literare
prin arta nara[iunii,dovedind talentul de povestitor prin arta nara[iunii,dovedind talentul de povestitor
nnascut al autorului. nnascut al autorului.
Lucrarea, Lucrarea, preponderent memorialistica, selec[ioneaza preponderent memorialistica, selec[ioneaza
din multitudinea de evenimente traite atitudini din multitudinea de evenimente traite atitudini
omeneti care imprima o direc[ie dramatica destinului omeneti care imprima o direc[ie dramatica destinului
uman. uman.
Cronicarul este ntemeietorul Cronicarul este ntemeietorul portretului anectodic portretului anectodic, din , din
care lipsete descrierea, detaliile de caracterizare care lipsete descrierea, detaliile de caracterizare
morala i morala i psihologica adunandu psihologica adunandu se din ntamplari pline se din ntamplari pline
de via[a. de via[a.
Inapoi Inapoi
STFFAt CFl HARF STFFAt CFl HARF
HlHAl vlTFAZul HlHAl vlTFAZul
tlC0lAuS 0lAHuS tlC0lAuS 0lAHuS
6Rl60RF uRFCHF 6Rl60RF uRFCHF
HlR0t C0STlt HlR0t C0STlt
l0t tFCulCF l0t tFCulCF
0lHlTRlF CAtTFHlR 0lHlTRlF CAtTFHlR