Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Eliade, Mircea - Salazar

Eliade, Mircea - Salazar

Ratings: (0)|Views: 64|Likes:
Published by api-3699610

More info:

Published by: api-3699610 on Oct 18, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/15/2014

pdf

text

original

PREFA\u0162\u0102

Cartea aceasta de istorie politic\u0103 este scris\u0103 de un om care nu se \u00eendeletnice\u015fte nici cu istoria propriu zis\u0103, nici cu politica. Ea s-a n\u0103scut dintr-o nedumerire\u015fi a fost scris\u0103 pentru a r\u0103spunde la o \u00eentrebare, pe care autorul nu obose\u015fte s\u0103\u015fi-o pun\u0103 de zece ani: este posibil\u0103 o revolu\u0163ie spiritual\u0103? Este realizabil\u0103 istorice\u015fte o revolu\u0163ie f\u0103cut\u0103 de oameni care cred, \u00eenainte de toate, \u00een primatul spiritualului? Portugalia de ast\u0103zi, Portugalia lui Salazar, este poate singura\u0163ar\u0103 din lume care a \u00eencercat s\u0103 r\u0103spund\u0103 la asemenea \u00eentreb\u0103ri. Studiul istoriei sale moderne este cu at\u00e2t mai instructiv cu c\u00e2t experien\u0163a politic\u0103 portughez\u0103 \u2013 inaugurat\u0103 cu primele Constitu\u0163ii liberale\u015fi r\u0103zboaiele civile de la \u00eenceputul secolului XIX \u2013 este ast\u0103zi \u00eencheiat\u0103. Salazar, reintegr\u00e2nd Portugalia pe linia destinului ei istoric, \u00eencheie un ciclu dramatic care a fost nutrit de toate influen\u0163ele\u015fi toate conflictele ideologice ale secolului XIX, a cunoscut preg\u0103tirea latent\u0103 a revolu\u0163iei\u015fi proclamarea republicii, luptele \u00eentre partide, anarhia politic\u0103\u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, contra-revolu\u0163ia de la 28 mai1926; \u00eencheie acest ciclu\u015fi \u00eencepe un ciclu nou, orientat de cu totul alte principii\u015fi validat de o alt\u0103 tradi\u0163ie. Revolu\u0163ia moral\u0103\u015fi politic\u0103 a lui Salazar a reu\u015fit; dovada cea mai bun\u0103 este senin\u0103tatea\u015fi rodnicia Portugaliei de ast\u0103zi, comparat\u0103 cu haosul regimului trecut. Cine nu-\u015fi aminte\u015fte refrenulE n c o re

une r\u00e9volution en Portugal!, cu care se \u00eencheia acum vreo dou\u0103zeci de ani, un
celebru cuplet parizian?...

Mi s-a p\u0103rut interesant\u0103 istoria modern\u0103 a Portugaliei\u015fi din alt punct de vedere. Cum s-a putut ajunge la o form\u0103 cre\u015ftin\u0103 a totalitarismului, \u00een care Statul nu confisc\u0103 via\u0163a celor care-l alc\u0103tuiesc,\u015fi persoana uman\u0103 (persoana \u2013 nui n d i v i d u l) \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 toate drepturile sale fire\u015fti? S-a vorbit\u015fi s-a scris at\u00e2t de mult despre func\u0163ia\u015fi limitele libert\u0103\u0163ii \u2013 dar mi se pare c\u0103 tot str\u0103vechea formul\u0103 cre\u015ftin\u0103 e cea mai aproape de adev\u0103r; \u201eiube\u015fte \u2013\u015fi apoi f\u0103 ce vrei\u201d, a spus Fericitul Augustin. Dar, iube\u015fte \u00eent\u00e2i. Iubirea asigur\u0103 omului o stare de har, \u00een care cel pu\u0163in instinctele fiarei sunt adormite. Caritatea purific\u0103, iar un asemenea om, purificat, \u00ee\u015fi poate exercita \u00een voie toate libert\u0103\u0163ile; ele nu vor primejdui lini\u015ftea semenului s\u0103u\u015fi nu vor p\u0103gubi colectivit\u0103\u0163ii. Libertatea precedat\u0103\u015fi nutrit\u0103 de caritate, este climatul optim \u00eeng\u0103duit des\u0103v\u00e2r\u015firii omului. Dar c\u00e2t de departe este aceast\u0103 libertate cre\u015ftin\u0103 \u00een dragoste, de maxima rabelaisian\u0103, \u201efais ce que tu vouldras!\u201d, care a obsedat at\u00e2\u0163ia din vis\u0103torii

doctrinari ai secolului XVIII!...
8
MIRCEA ELIADE

Statul salazarian, stat cre\u015ftin\u015fi totalitar, se \u00eentemeiaz\u0103, \u00eenainte de toate, pe dragoste. Afirma\u0163ia aceasta poate p\u0103rea, \u00een ochii competen\u0163ilor, o iresponsabil\u0103 exclama\u0163ie de diletant. Dar ea nu e dec\u00e2t o reducere la elementele ei ultime a revolu\u0163iei\u015fi reformelor \u00eentreprinse de Salazar. C\u0103ci ce \u00eenseamn\u0103 \u00eenlocuireai n d i v i d u l u i (a \u201ecet\u0103\u0163eanului\u201d) prin

familie, nucleu ireductibil al na\u0163iunii,\u015fi re\u00eentoarcerea la corpora\u0163ii, considerate drept

colectiv social organic;\u015fi ce \u00eenseamn\u0103: \u201enu discut\u0103m na\u0163iunea... niciodat\u0103 un fiu nu dore\u015fte s\u0103 fie copilul altei mame\u201d?... Toate acestea nu sunt altceva dec\u00e2t variet\u0103\u0163i ale aceleia\u015fi comunit\u0103\u0163i organice de dragoste: iubirea, care creeaz\u0103, une\u015fte\u015fi valorific\u0103 familia. Aceast\u0103 unitate organic\u0103\u015fi ireductibil\u0103 \u2013 iar, ca atare, singura care poate exercita drepturi politice \u2013 nu ia fiin\u0163\u0103 dec\u00e2t printr-un act de dragoste, cu tot ce aduce el dup\u0103 sine: smerenie, jertf\u0103, renun\u0163are, crea\u0163ie. \u00centreaga concep\u0163ie social\u0103\u015fi statal\u0103 a lui Salazar se \u00eentemeiaz\u0103 pe familie\u015fi, ca atare, pe dragoste. Corpora\u0163iile, municipiile\u015fi na\u0163iunea nu sunt dec\u00e2t forme elaborate ale aceleia\u015fi familii portugheze. \u201eNa\u0163iune unitar\u0103\u201d \u00eenseamn\u0103, pentru dictatorul Portugaliei, comunitate de dragoste\u015fi comunitate de destin \u2013 termeni care definesc \u00eentocmai familia.

La lumina acestor preciz\u0103ri, se poate \u00een\u0163elege miracolul pe care l-a realizat Salazar: un stat totalitar\u015fi cre\u015ftin, construit nu pe abstrac\u0163iuni, ci pe realit\u0103\u0163ile vii ale neamului\u015fi tradi\u0163iei sale. Este cu at\u00e2t mai extraordinar\u0103 aceast\u0103 crea\u0163ie, cu c\u00e2t ea se \u00eempline\u015fte la cap\u0103tul unei evolu\u0163ii politice violent antitradi\u0163ionale, anticre\u015ftine\u015fi pasionat \u201eeuropenizante\u201d. Genera\u0163ii \u00eentregi de tineri portughezi \u2013 unii din ei de bun\u0103 credin\u0163\u0103, al\u0163ii pur\u015fi simplu din snobism sau secet\u0103 sufleteasc\u0103 \u2013 au dorit s\u0103 scoat\u0103 Portugalia din matca ei tradi\u0163ional\u0103\u015fi s-o transforme \u00eentr-o \u201e\u0163ar\u0103 european\u0103\u201d. Cartea de fa\u0163\u0103 istorise\u015fte eforturile acestor oameni\u015fi rezultatele lor. C\u00e2nd Portugalia repu- blican\u0103\u015fi democratic\u0103 a voit s\u0103 \u201eintre\u201d \u00een Europa, mizeria moral\u0103\u015fi haosul admi- nistrativ atinseser\u0103 propor\u0163ii neb\u0103nuite \u2013\u015fi prezen\u0163a lusitanismului \u00een capitalele europene se f\u0103cea remarcat\u0103 prin cuplete. O sut\u0103 de ani s-a zb\u0103tut Portugalia s\u0103 devin\u0103 o\u0163ara european\u0103, \u00eemprumut\u00e2nd din dreapta\u015fi din st\u00e2nga, imit\u00e2nd \u00eendeosebi modelele pariziene,\u015fi mult s\u00e2nge a curs ca s\u0103 se pun\u0103 cap\u0103t \u201espectrului reac\u0163iunii\u201d, care \u00eensemna tradi\u0163ie, monarhie, cre\u015ftinism. Iar c\u00e2nd ideile generoase triumfaser\u0103\u015fi Portugalia devenise o\u0163ar\u0103, cel pu\u0163in prin Constitu\u0163ie, \u00eentocmai ca celelalte\u0163 \u0103ri euro- pene \u2013 singura recompens\u0103 a fost refrenul Encore une revolution en Portugal!...

Europa n-a \u00eenceput s\u0103\u0163in\u0103 seama de Portugalia dec\u00e2t \u00een clipa c\u00e2nd aceasta a redevenit ea \u00eens\u0103\u015fi. Prestigiul de care se bucur\u0103 ast\u0103zi \u00een Europa aceast\u0103 \u0163\u0103ri\u015foar\u0103 atlantic\u0103 este pur\u015fi simplu uluitor, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la situa\u0163ia Portugaliei de acum 20 de ani. Se pare c\u0103 \u201eEuropa\u201d nu poate fi convenabil asimilat\u0103 dec\u00e2t de elite; mai precis, numai c\u00e2teva personalit\u0103\u0163i \u00ee\u015fi pot \u00eeng\u0103dui s\u0103 asimileze geniul uneia sau mai multor culturi europene, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ele \u00eense\u015fi\u015fi continu\u00e2nd s\u0103 creeze \u00een spiritul nea- mului lor. (Ce a \u00eensemnat geniul spaniol pentru Corneille, cel italian pentru Ronsard sau Sa de Miranda, cel englez pentru Voltaire\u015fi romantici, cel greco-latin pentru Goethe, cel german pentru romanticii anglo-saxoni \u2013 sunt lucruri bine\u015ftiute). Dar c\u00e2nd na\u0163iunile \u00een \u00eentregul lor \u00eencearc\u0103 (sau sunt silite) s\u0103 imite una sau alta din\u0163 \u0103rile europene, \u00eemprumut\u00e2nd sisteme de g\u00e2ndire\u015fi de guvern\u0103m\u00e2nt \u2013 atunci ori naufragiaz\u0103, ori ajung la crea\u0163ii hibride, debile, forme standard, care \u00eenseamn\u0103, \u00een afar\u0103 de pro- pria lor sterilizare,\u015fi moartea \u201eEuropei\u201d.

9
SALAZAR

Cred, astfel, c\u0103 nu m-am dep\u0103rtat prea mult de problemele neamului nostru,\u015fi ale timpului nostru, d\u00e2nd la iveal\u0103 aceast\u0103 carte \u00een care e vorba de istoria recent\u0103 a unei\u0163 \u0103ri din cealalt\u0103 extremitate a latinit\u0103\u0163ii. Adres\u00e2ndu-se, cu opt ani \u00een urm\u0103, tine- rilor portughezi, Salazar le spunea: \u201eTimpurile devin din ce \u00een ce mai aspre... V\u0103 spun c\u0103 sunte\u0163i genera\u0163ia sacrificat\u0103, genera\u0163ia care trebuie s\u0103 r\u0103scumpere...\u201d. Marea \u00eencle\u015ftare de ast\u0103zi, \u00een care mai ales tineretul se jertfe\u015fte, r\u0103scump\u0103r\u00e2nd gre\u015felile at\u00e2tor genera\u0163ii bine inten\u0163ionate, se reduce ins\u0103 tot la problema restaur\u0103rii sau dispari\u0163iei Europei; a acestei Europe care nu\u0163ine seama dec\u00e2t de acele\u0163 \u0103ri care nu-\u015fi tr\u0103deaz\u0103 destinul\u015fi nu-\u015fi suprim\u0103 istoria. Salazar a \u00eencercat s\u0103 salveze Portugalia printr-o revolu\u0163ie cre\u015ftin\u0103, adic\u0103 o revolu\u0163ie care pleac\u0103 \u00eentotdeauna de la lucruri mici\u015fi bine f\u0103cute \u2013 dar care ajunge, firesc, la o reintegrare a omului \u00een unit\u0103\u0163ile organice\u015fi \u00een ritmurile cosmice. A \u00eencercat \u2013\u015fi a reu\u015fit. Experien\u0163a aceasta istoric\u0103 ne sile\u015fte \u2013 ca\u015fi cre\u015ftini, ca Latini\u015fi Europeni \u2013 s\u0103 revizuim o serie \u00eentreag\u0103 de concepte: tradi\u0163ie, na\u0163iune, libertate etc.

Cartea de fa\u0163\u0103 se \u00eentemeiaz\u0103 pe o cinstit\u0103\u015fi, pe c\u00e2t e omene\u015fte posibil, complet\u0103 informa\u0163ie. Am l\u0103sat s\u0103 vorbeasc\u0103 mai ales faptele; dar nu numai faptele care mi se p\u0103reau mie semnificative (de\u015fi astfel se petrec lucrurile, chiar c\u00e2nd nu o m\u0103rturisesc, cu majoritatea istoricilor). Pentru a face totu\u015fi o carte accesibil\u0103, am renun\u0163at la aparatul\u015ftiin\u0163ific, mul\u0163umindu-m\u0103 s\u0103 tip\u0103resc la sf\u00e2r\u015fitul lucr\u0103rii o bibliografie a fiec\u0103rui capitol \u00een parte. Poate mai t\u00e2rziu, dac\u0103 va fi nevoie, voi da la iveala\u015fi o edi\u0163ie\u015ftiin\u0163ific\u0103, amplificat\u0103.

Cartea ar fi avut, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, mai pu\u0163ine lipsuri dac\u0103 a\u015f fi putut profita la
timp de admirabila La Revolucion Portuguesa a profesorului Jes\u00f9s Pab\u00f2n (Madrid,
1941). Din nenorocire, primele capitole erau redactate c\u00e2nd a ap\u0103rut monografia lui
Pab\u00f2n.
Aduc mul\u0163umirile mele conducerii Secretariatului Propagandei Na\u0163ionale din
Lisabona, care mi-a pus la dispozi\u0163ie un mare num\u0103r de lucr\u0103ri inaccesibile, precum
\u015fi d-lor Antonio Ferro, Dr. Tavares d\u2019Almeida, Dr. Manuel M\u00f9rias, Dr. Silva Dias,
P edro Correia Marques, J o\u00e2o Ameal \u00fei Eduardo Freitas de Costa, care mi-au \u00eenlesnit
\u2013 prin publica\u0163ii, documente sau informa\u0163ii personale \u2013 redactarea acestei lucr\u0103ri.
***
Mul\u0163umesc\u015fi pe aceast\u0103 cale d-lui Ministru Victor C\u0103dere, care a citit lucrarea
de fa\u0163\u0103 \u00een manuscris\u015fi mi-a sugerat mai multe \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri ale textului.
Lisabona, mai,1942
M. E.

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Michael Bonine liked this
Michael Bonine liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->