IACOBESCU R. VASILE @ iACOBESCU V. VASILE ronanIn lucrare se prezinté diferite fipuri de scriere desenata: serlereacurenté, stenografia, scrierea Braille, alfabetul Morse, scrie- tea caligrafica in diverse variante, scrierea cartografica (filiform bloc, cursiv _romand, batarda), scrierea in desenul fehnic si scrie: rea artistica in foarte multe variant Se dau indicaliile necesare executdrii scrierli desenate, si anume: trasarea portativului, construirea ovalelor si bastonate- lor, inclinarea, corpul, lafimea si spafiul interior al li- ite tipurl de serlere, spaiat dint litere, con struitea bazelor si a legaturii dintre litere, ordinea si sensul de executare a literelor si cifrelor. Deasemenea se mai prezinté scrierea cu sablon, cuaerogratul, scrierea cu creionul eleciric pe metale 3.0. Cartea confine 160 planse cu diferite caractere de scriere deosebit de frumoase, utile desenatorior, cartografilor, profesorilor de desen, elevilor si studentilor, precum si brodezelor pentru mo- nograme. rucutaea plangelor. VASILE R. 1ACO = ro VASILE Y. tACOBESCU ‘Bun de tipar: 15.12.1909 Coll pars TE6N 973-31-0161-3 a Ducuret nomania ZT crierea, ciire ale minfii omenes de activitate si ins popoarele au inve dei. Obiecte sim mentionate de He: ind a pornit expe ca porumbelul ale Semnele mo au fost intilnite i sloard, ribo) ete Pictografia 51 aproximativ fonefx este reprezentaia astronomie ei. Scrieres hie aire Champollion format din pasari, scrioi aflati in poz pe genunchi. Serie ga. Scrierea cun astdzi este Kuweite de obicei stind in era 0 bucatd de # la stinga la dreap Vechea scrie fn zilele noasire. | rindurile se suecee vorbitd se schimb2 insoleste si dupa ir XV-XVI e.n. contin jar in prezent se + alfabet cu Iitere laiSCURT ISTORIC AL SCRIERII Te cree ciralentunedil nant ca stetmnrale tiene ateertes “ale min} omenesti -— confinué s8 ocupe un loc important in toate domeniile activitate si in toate maniiesi culturale si stiinfiiice, De-a lungul istoriei, jeu inventel dierie seme cu slutorul crore nota fap, nfm, Obiecte simbolice, cum sint o pasire, un soarece, o sigeat® si o broascé, menfionate de Herodol, alcaiuiay mesajul scijilor caire Darius, regele persilor, cind a pornit expedifie impoiriva lor. $i asiazi sini cunoscute semne simbolice, ca porumbelul alba lui Picasso, flamura albé ridicaté pe front si altele. Semnele mnemonice, de asemenea sisieme primitive de scriere, care au fost iniilnite in multe parfi ale lumii, sini reprezentate de nodurile de sioara, raboj etc. Pictogratia $1 ideografia au permis oamenilor s8 dea unui desen o valoare aproximativ foneticé, ajungind la un pas de alfabet. Ideografia in zilele noasire este reprezentata de semnele de circulajie, semnele din aritmeticé, chimie, astronomie etc. Scrierea hieroglifé egiptesné a fost desciiraté abia in anul 1822 de céire Champollion. Aceasta scriere era constituité dinir-un complex de semne format din pasari, animale, flori, pesti etc,, ce erau ajternute pe papirus de seripi allaji in pozitie sezind, cu picioarele incrucisate i cu tablifa sprijinia pe genunchi. Seri alicé egipteand se realiza de la dreepta spre stin- oe | Scrierea cuneiforma, folosité prin anul 3100 i.e.n. prin locurile unde astazi este Kuweitul, era constiuita din semne de forma unor cui de obicei stind in picioare, cu tablifa in mina stings, Instrumentul de seriere ‘era o bucati de irestie sau un lemn rolund asculil, iar scrievea.se citea de la stinga la dreapt Vechea scriere chinez’ este o scriere ideografics ce s-a pasirat pind in zilele noastre, Directia de scriere pe acelasi rind era de sus in jos, Findurile se suecedau de la dreapta le stinga. Sensul unui cuvini in limba yorbité se schimbé dupé pozitia se in cuprinsul frazei, dupa gestul care-| insofeste si dups inéltimea muzicalé a tonului. Oiefionarul realizal prin secolul XV-XVI e:n. conjinea 44 440 de ideograme. Trepiat numérul lor a fost redus, iar tn prezent se scrie pe orizontal’, concomitent cu popularizarea noului alfabet cu litere latine. 8 ha a