Clasificarea grupurilor de presiune

Deoarece, n prezent, grupurile de presiune reprezint un fenomen foarte extins, cu implicatii n viata social-politic. a trilor, ntruct sunt astfel organizate nct s-si sporeasc la maximum influenta asupra centrelor de decizie si sunt capabile s- si adapteze tactica la structura sistemului po1itic existent n fiecare tar, ele se nscriu n sistemul po1itic prin actiunea de pressing si consecintele acesteia asupra procesului decizional. Grupurile de presiune se clasifica dup mai multe criterii: mrime, structur, natur, scop, tehnici folosite, deose-bind: grupul de presiune partial, care este organizatia ce are si alte ratiuni de a exista dect actiunea de pressing politic, dar care poate f pus n situatia de a utiliza presiunea politic, la un moment dat n activitatea sa, de grupul de presiune exclusiv, care actioneaz doar n domeniul politic sj face presiune asupra puterii (lobby-ul); grupul de presiune intern, care actioneaz ntr-o anume societate, servind interesele membrilor si, integrati n respectiva societate, de grupul de presiune strin, care intervine ri viata politic intem a altor tri, servind intereselor unor persoane, grupuri, natiuni strine (petrolisti texani ce inf1uenteaz, spre exemplu, pu-terea po1itic din Arabia Saudit); grupul de presiune de mas, care urmreste s grupeze un numr ct mai mare de membri, deoarece astfel si sporeste sanse1e de a-si atin ge obiectivul (sindicate muncitoresti, organizatii femi- niste), de grupul de presiune de cadre, care si asigur eficienta prin atragerea unor membri marcanti prin functie, bogtie, prestigiu; n prezent, marea majoritate a grupurilor de presiune se sprijin pe sau sprijin diferite elite; grupul de presiune direct, care actioneaz la nivelul orga-nismelor puterii (ministere, parlament, nalti functionari), de cel de presiune indirect, care actioneaz la nivelul populatiei, a opiniei publice, pe care o sensibi1izeaz penlru ca atitudinea acesteia s influenteze puterea; grupul de presiune profesional, care reuneste membri dup ocupatia lor similar, de grupui neprofesional, care este constituit n jurul unui scop particular (dezarmare, pace, protejarea mediului) sau al unui statut (fosti combatanti, tineret, pensionari). O clasifcare ferm a grupurilor de presiune este practic imposi-bil., deoarece ele au, la ora actual., o organizare multiform, sunt n continu dezvoltare, actioneaz la orice nivel de manifestare a pu-terii, n forme foarte diferite si cu mijloace din cele mai neasteptate. Amploarea si diversitatea actual a grupurilor de presiune s-ar datora, n opinia lui Yves Mdny, stadiului de dezvoltare a gradului de complexitate ale societtilor contemporane, naturii si functionrii institutiilor autorittii statale si credibilittii n scdere a partidelor politice si parlamentarilor. Activitatea grupurilor de presiune se desfasoara in stransa corelatie cu cea a institutiilor statului si a partidelor politice. Ele nu exercita intr-un mod direct puterea politica,dar actioneaza asupra ei ca intermediari. Grupul se defineste prin caracterul sau colectiv si printr-o actiune colectiva. El trebuie sa prezinte un anumit grad de unitate si sa se caracterizeze prin existenta la membrii grupului a sentimentului apartenentei la grup si de adeziune la anumite valori comune.Deci, grupul de presiune exprima anumite interese, dispune de o organizare si exercita opresiune pentru a-si

atinge scopurile. Ca atare, el poate fi definit ca un grup de persoane reunite intr-o structura specifica de unul sau mai multe interese comune, care isi realizeaza obiectivele prin presiunea exercitata asupra autoritatilor abilitate sa ia o decizie. Tipuri de grupuri de presiune: Grupurile de presiune internationale: publice si private, institutionalizate si neinstitutionalizate, grupuri ce aparaun interes material si grupuri materialmente dezinteresate grupuri provizorii si grupuri permanente, oficiale si secrete, grupuri cu obiectiv limitat si grupuri cu scopuri multiple, grupuri de masa si grupuri de cadre, grupuri-client si grupuri-stapan Lobby-urile