A

A
ABANDON psih. Renun]are la lupt\ sau la ac]iunea `ntreprins\ ca urmare a con[tientiz\rii discrepan]ei dintre capacitatea fizic\ sau psihic\ proprie [i dificult\]ile solicit\rilor adversarilor sau ale condi]iilor `ntrecerii. Din punct de vedere psihologic, se poate interpreta ca un mecanism de ap\rare a eului, continuarea activit\]ii putnd avea repercusiuni asupra s\n\t\]ii sau asupra p\str\rii imaginii de sine. ~ poate fi cerut de antrenor, de arbitru sau de medic [i se `nregistreaz\ `n fi[a de concurs. ABATERE gen. ~nc\lcare sau nerealizare a prevederilor regulamentului de concurs, concretizat\ `n devierea loviturii glon]ului de la punctul ochit pe ]int\ (tir), `n omisiunea unor por]iuni de traseu (schi, ciclism), `n inexactitatea efectu\rii procedeelor tehnice, cu consecin]e uneori defavorabile adversarului (jocuri sportive). Este sanc]ionat\ `n general de c\tre arbitrii, judec\torii de concurs [i comisiile disciplinare, conform prevederilor specifice fiec\rui sport (repetarea procedeului, a loviturii, pierderea unui punct, schimbarea serviciului, pierderea jocului, rejucarea lui etc.). ~ lateral\ (V. tir). ABILITATE MOTRIC| psih. Capacitate a individului de a executa cu u[urin]\, precizie, coordonare [i `n mod adecvat condi]iilor, o anumit\ mi[care. Este folosit\ `n mai multe accep]iuni: pentru a desemna priceperea motric\ (v. pricepere motric\); pentru a desemna aptitudinea motric\ (v. aptitudine motric\); pentru a desemna `ndemnarea. Sensul propriu este acela de pricepere [i are la baz\ coordonarea complex\ neuromuscular\ [i func]iile perceptiv-motorii, al\turi de factorii psiho-fiziologici `nn\scu]i, fiind condi]ionat\ de exersarea `n situa]ii variate. Este una din premisele de baz\ ale activit\]ilor corporale [i sportive. ABORDAJ s.n. Ciocnire `ntre dou\ ambarca]iuni, nave sau vase, fapt care constituie, `n competi]ii, motiv de penalizare a ambarca]iunii care a provocat-o.

ABORDARE c\l. Mod `n care cuplul cal-c\l\re] `ntmpin\ obstacolul `nainte de a-l s\ri (direct, cu ezitare, cu inten]ia de a-l refuza).

ABDUC}IE m.b. Mi[care sau pozi]ie `n care un segment se afl\ sau se deplaseaz\ `n afara axei longitudinale a corpului sau a segmentului (de ex.: dep\rtarea bra]ului de trunchi). Ant.: adduc]ie.

ABOT c\l. Piedic\, compus\ din dou\ garnituri unite printr-un lan] lung de cca 40 cm, care se aplic\ pe gambele anterioare ale calului pentru a-i limita mi[c\rile, `n vederea dresajului, a corect\rii [i a perfec]ion\rii unor variante de s\ritur\, de alergare etc.

21

absen]\ ACCEPTARE c\l. Admitere a dificult\]ilor stabilite pentru un cal de c\tre cel ce profit\ de handicap [i publicate `n programul cursei; neacceptarea presupune refuzul de a angaja calul `n curs\ [i pierderea ei prin forfet.

ABSEN}| man. Neparticipare fizic\ la activitatea programat\ sau planificat\. ~n cazul concursurilor oficiale, ~ se sanc]ioneaz\, dup\ reguli prestabilite (forfet, amenzi, elimin\ri [i alte sanc]iuni).

ABSOLUT tir Rezultat sau record maxim (600 de puncte din 600 posibile).

ABSORB|R tir Pies\ de construc]ie special\ pentru atenuarea for]ei de recul a unei arme `n momentul tragerii unui foc.

ABSORB}IE schi Mi[care de atenuare, de preluare, de reducere a [ocurilor provocate de denivel\rile prtiei, realizat\ prin `ndoirea sau prin tragerea genunchilor sub corp `n timpul coborrii.

ACCEPTOR AL AC}IUNII p.f. Segment final al sistemului de proiectare, de conducere-efectuare [i de rezolvare a unei sarcini motorii. Simultan cu imagineaproiect a mi[c\rii se formeaz\ `n creier un tablou al rezultatului a[teptat. Cnd ac]iunea este conform\ cu acest tablou, se confirm\ corectitudinea ac]iunii (feedback pozitiv). ~n cazul gre[elilor sau al e[ecurilor (feedback negativ), se reproiecteaz\ ac]iunea, circuitul continund pn\ la realizarea `n ~, a ceea ce Anohin a numit aferenta]ie de sanc]ionare.

ACCELERA}IE I. b.m. Cre[tere a vitezei unui corp `n mi[care `ntr-o unitate de timp. ~ pe care o cap\t\ o mas\ (un corp) este direct propor]ional\ cu for]a care ac]ioneaz\ asupra ei. Cnd viteza cre[te, cu cantit\]i egale `n timpuri egale, mi[carea este uniform accelerat\ (de ex.: alergarea accelerat\). Vitezele cresc cu cantit\]i inegale `n timpuri [i spa]ii inegale, datorit\ complexit\]ii mi[c\rilor corpului omenesc care sunt efectuate `n specificul actelor [i al ac]iunilor motrice cu caracter tehnico-tactic (deplas\ri ale `ntregului corp, mi[c\ri ale unor segmente ale sale, arunc\ri cu diferite obiecte, lovire a mingii cu piciorul sau cu mna etc.) [i structurate fie pe tipuri [i mi[c\ri rectilinii, fie pe mi[c\ri circulare sau pe combina]ii dintre acestea, ~ mi[c\rilor cap\t\ un caracter neuniform, variabil, adeseori alternnd cu decelera]ii (reduceri ale vitezei). II. tir Procedeu de mi[care `n urm\rirea ]intei mobile.

ACCESORII gen. Varietate de piese, de obiecte [i de aparate indispensabile efectu\rii preg\tirii [i particip\rii sportivilor la diferite concursuri: tir stativ; hochei pe ghea]\ cros\, talp\; schi leg\turi, bastoane; gimnastic\ trambulin\, covor etc.

ACCENT gim., p.a. Mi[care scurt\ produs\ de `ncordarea brusc\ a mu[chilor p\r]ilor periferice ale corpului, cu scopul de a marca (sublinia) `nceputul sau un moment al exerci]iului `n gimnastic\.

ACCIDENT SPORTIV m.b. ~ntmplare neprev\zut\ care survine brusc `n timpul practic\rii sportului [i produce tulbur\ri (alter\ri func]ionale) sau leziuni (alter\ri morfologice, structurale) `n corpul omenesc. Aspectele caracteristice principale ale ~ sunt: gravitatea, frecven]a [i consecin]ele. Gravitatea se stabile[te pe baza amplorii interven]iei medicale (internarea `n spital) [i a timpului de `ntrerupere a activit\]ii sportive: ~ u[or, cnd tratamentul se face ambulatoriu [i activitatea sportiv\ poate fi continuat\; ~ mediu, dac\ se recomand\ temporar practicarea sportului, dar nu se impune internarea `n spital; ~ grav, cazurile care necesit\ internarea `n spital. Frecven]a se studiaz\ prin num\rul total al accidentelor survenite `n activitatea sportiv\ `ntr-o anumit\ perioad\ de timp (frecven]\ absolut\) [i prin calcularea procentului de sportivi care se accidenteaz\ din num\rul practican]ilor sportului (frecven]\ relativ\). Frecven]a absolut\ a ~ pune `n

22

acord de frontier\ eviden]\ amploarea fenomenului [i locul lui `n ansamblul preocup\rilor [i al m\surilor necesare ocrotirii s\n\t\]ii publice. Frecven]a relativ\ a ~ exprim\ gradul de periculozitate a activit\]ii sportive, `n general, [i a diferitelor ramuri sportive, `n particular. Frecven]a absolut\ a ~ reprezint\ o component\ important\ a morbidit\]ii la adolescen]i [i tineri. Ea are tendin]e de cre[tere datorit\ `nmul]irii practican]ilor sportului. Frecven]a relativ\ a ~ se cifreaz\ la cteva procente din num\rul total al sportivilor, este dependent\ de caracteristicile fiec\rei ramuri sportive [i datorit\ intensific\rii m\surilor administrativ-organizatorice a r\mas constant\ sau are o tendin]\ de cre[tere mai mic\ dect frecven]a absolut\. Consecin]ele ~ se reflect\ asupra st\rii de s\n\tate (complica]ii, sechele), asupra activit\]ii sportive (`ntreruperea preg\tirii, neparticiparea la competi]ii) [i asupra aspectelor sociale (tulburarea procesului de formare profesional\ [i a activit\]ii productive, responsabilitatea juridic\ a celor vinova]i pentru ac]iuni premeditate sau neluarea m\surilor preventive prev\zute `n actele normative). Chiar [i ~ u[oare din punctul de vedere al st\rii de s\n\tate pot avea consecin]e grave asupra activit\]ii sportive, dac\ sunt localizate la segmentele corporale necesare efectu\rii mi[c\rilor specifice unei anumite ramuri sportive.

dup\ perioade de solicitare intens\ (climatul subalpin) [i ca stimulare general\ (climatul marin).

ACOMODARE m.b. Modificare a reac]iei organismului la un anumit excitant, `n cazul cnd acesta ac]ioneaz\ timp `ndelungat sau se repet\ frecvent f\r\ s\-[i schimbe caracteristicile. ~ se observ\ cu u[urin]\ `n cazul analizatorilor (de ex.: senza]iile olfactive [i auditive, ini]ial nepl\cute, se atenueaz\ prin r\mnerea mai mult\ vreme `n mediul respectiv, cea gustativ\ se diminueaz\ prin p\strarea prelungit\ `n cavitatea bucal\ a unui aliment). ~ `mbrac\ o form\ particular\ `n antrenamentul sportiv. Datorit\ proceselor de ~, reac]ia la excitantul efort devine din ce `n ce mai slab\ pe m\sur\ ce acesta se repet\ f\r\ s\-[i schimbe caracteristicile (`n special intensitatea). Pentru evitarea plafon\rii [i ob]inerea `n continuare a perfec]ion\rilor necesare cre[terii poten]ialului fizic, se recomand\ ca, dup\ anumite etape, s\ se modifice brusc caracteristicile efortului din lec]iile de antrenament. ~n teoria antrenamentului sportiv, aceast\ recomandare este formulat\ ca principiul cre[terii `n trepte a efortului. Sin.: obi[nuin]\.

ACLIMATIZARE m.b. Complex de modific\ri prin care organismul reac]ioneaz\ la schimbarea fenomenelor meteorologice (temperatur\, presiune atmosferic\, vnt, precipita]ii) `n vederea adapt\rii la aceste schimb\ri. Schimbarea brusc\ a acestor fenomene determin\ deregl\ri ale func]iilor organismului, constituind o piedic\ pentru ob]inerea performan]ei sportive. ~n scop preventiv, se recomand\: s\ se m\reasc\ prin c\lire posibilitatea organismului de a suporta factorii meteorologici nefavorabili; s\ se studieze condi]iile meteorologice [i de microclimat `n care se vor desf\[ura competi]iile [i s\ se efectueze antrenamentele `n condi]ii ct mai asem\n\toare cu acestea. ~n activitatea sportiv\ de performan]\, procesele de aclimatizare sunt utilizate ca factori favorabili pentru cre[terea capacit\]ii de efort aerob (climatul alpin), ca refacere

ACOMPANIAMENT MUZICAL gim., p.a. Fraz\ (fond) muzical(\) ce `nso]e[te execu]ia suitei mi[c\rilor sportivului, imprimndu-i o anumit\ ritmicitate, armonie, expresivitate [i m\rindu-i puterea de sugestie, starea emo]ional\. ~ este o pies\ clasic\ ori modern\ sau creat\ special `n concordan]\ cu temperamentul sportivului, cu tematica [i cu structura exerci]iilor (de ex.: sol fetegimnastic\ artistic\, gimnastic\ ritmic\, gimnastic\ acrobatic\ [i gimnastic\ aerobic\).

ACORD DE FRONTIER| auto. ~n]elegere realizat\ de dou\ asocia]ii sportive na]ionale a dou\ ]\ri cu grani]\ comun\, cnd exist\ condi]ii geografice specifice sau din motive de distribu]ie a popula]iei. Acestea pot face o cerere `n octombrie la Conferin]a Federa]iei Interna]ional\ de Automobilism (FIA) pentru atribuirea

23

acostare urm\toarele probe: perechi (feminin, masculin [i mixt), de grup: `n 3 (feminin) sau `n 4 (masculin).

unui acord de frontier\ celor dou\ asocia]ii, pentru anul urm\tor. Dup\ studierea cazului de c\tre Comitetul Executiv, acesta `l va recomanda spre ratificare Conferin]ei Plenare. Cererea trebuie f\cut\ `n fiecare an, acordul fiind valabil un an. Un acord semnat d\ dreptul fiec\rui pilot licen]iat al uneia dintre cele dou\ asocia]ii sportive na]ionale semnatare s\ participe la concursurile organizate pe teritoriul celeilalte asocia]ii, f\r\ licen]\ interna]ional\ [i f\r\ ca acest concurs s\ figureze `n Calendarul Sportiv Interna]ional (concursurile `ntre trei asocia]ii sportive na]ionale vor fi interzise).

ACRO{ARE I. fb. Ac]iune regulamentar\ `ntreprins\ de un juc\tor, situat lateral fa]\ de adversar, prin care se `ncearc\ deposedarea sau `mpiedicarea folosirii balonului `ntr-o ac]iune sau `ntr-o direc]ie dezavantajoas\ lui [i, implicit, echipei sale. II. box }inere a adversarului, ag\]are de el. III. schi Ag\]are a unui fanion.

ACOSTARE s.n. Ac]iune de apropiere a bordului unei ambarca]iuni de alt\ ambarca]iune, de ponton, de chei, de geamandur\.

ACROBAT gim. Gimnast care execut\ cu m\iestrie diferite exerci]ii complexe de rostogoliri, r\sturn\ri, rot\ri [i salturi (`nainte, `napoi, duble etc.) `n planuri [i de la `n\l]imi diferite, pe suprafe]e de sprijin `n general limitate.

ACROBATIC| gim. Ansamblu al elementelor tehnice, dinamice, cu diferite grade de dificultate, care solicit\ coordonare, echilibru, precizie, eficien]\, orientare `n spa]iu, dexteritate, curaj [i care sunt integrate `n compozi]iile exerci]iilor din gimnastica artistic\, patinaj artistic, s\rituri `n ap\ etc., precum [i `n programele [colare de educa]ie fizic\. Introducerea acesteia `n ]ara noastr\ a fost f\cut\ `n a doua jum\tate a sec. al XIX-lea de Gh. Moceanu, care a gr\bit `nfiin]area primelor [coli romne[ti de gimnastic\. Elementele de ~ reprezint\ [i obiectul activit\]ii arti[tilor de circ, ele constituind mijloace de exprimare artistic\. Elementele acrobatice sunt sistematizate `n statice [i dinamice. Cele statice se grupeaz\ `n pozi]ii de echilibru, de men]inere [i de mobilitate. Grupa exerci]iilor dinamice cuprinde rostogoliri, r\sturn\ri, salturi `n axe diferite, exerci]ii de balans `n perechi [i `n grup. Concursurile de acrobatic\ se desf\[oar\ la

ACT MOTRIC m.b. Mi[care simpl\ executat\ `n mod reflex, automat sau voluntar, `n situa]ii pentru a c\ror rezolvare este necesar\ interven]ia aparatului locomotor. ~ reflex Mi[care care are la baz\ reflexe `nn\scute [i reprezint\, de regul\, o reac]ie rapid\ de ap\rare fa]\ de un excitant nociv. Mi[carea este involuntar\ [i se efectueaz\ sub comanda neuronilor motori medulari. ~ automat Parte component\ a deprinderilor motrice. Baza lui fiziologic\ o constituie reflexele condi]ionate bine consolidate prin repetarea `ndelungat\ a mi[c\rilor. Se efectueaz\ sub comanda centrilor motori corticali care nu se g\sesc `n stare de excita]ie optim\ [i `n consecin]\ ~ automat nu se execut\ `n mod con[tient. ~ voluntar Mi[care con[tient\ comandat\ de centrii motori corticali afla]i `n stare de excita]ie optim\. Se execut\ conform modelului motric elaborat `n ace[ti centri, pe baza analizei [i sintezei complexului de informa]ii primite de la analizatori (`n special analizatorul motor [i cel vizual).

ACT REFLEX m.b. Reac]ie fiziologic\ elementar\, `nn\scut\, determinat\ de excitan]i proveni]i din mediul intern sau extern. ~ reprezint\ func]ia structurii anatomice denumit\ arc reflex. ~ st\ la baza celor mai multe manifest\ri motrice [i vegetative ale organismului uman. Dac\ excita]ia care determin\ un ~ este precedat\ de o excita]ie care `n mod normal nu produce ~ respectiv [i aceast\ asociere se repet\ de multe ori `n acelea[i condi]ii, se constat\ c\ ~ se va declan[a la ac]iunea excita]iei ini]ial indiferente. ~n acest mod, ia na[tere un nou tip de reflexe, cele dobndite, denumite reflexe condi]ionate, care au un rol foarte important `n via]a de

24

activitate toate zilele, `n educa]ia fizic\ [i `n activitatea sportiv\. ~n limbajul curent, se utilizeaz\ gre[it termenul ~ pentru a denumi actele motrice efectuate rapid [i f\r\ comand\ voluntar\ de un sportiv. ~n realitate, aceste reflexe sunt acte motrice automatizate (v. act motric).

ACTIVARE psih. Proces de stimulare a poten]ialului de lucru al sportivului, de cre[tere a capacit\]ii psihice, `ndeosebi prin mijloace psihologice: motiva]ie, sugestie, `ndemn, convingere, ordin. Printr-un proces judicios de preg\tire psihic\, ~ poate deveni deprindere, declan[ndu-se condi]ionat, `n urma ac]ion\rii proceselor de reglare psihic\. ~ se manifest\ `n nivelurile ridicate de aten]ie [i orientare, vigilen]\, percep]ie, luciditate a gndirii, dispunere, efort voluntar. Unele efecte de ~ se ob]in [i prin utilizarea produselor psihofarmaceutice, majoritatea lor fiind `ns\ substan]e dopante [i interzise prin regulamentele de concurs din medica]ia sportiv\, din ra]iuni de s\n\tate [i de etic\.

ACTIVITATE I. gen. Form\ fundamental\ de existen]\ [i interac]iune a omului cu mediul `nconjur\tor. ~ presupune desf\[urarea deliberat\ a unui ansamblu de acte, ac]iuni [i opera]ii motorii, intelectuale [i morale `n scopul realiz\rii unui obiectiv, a satisfacerii unor trebuin]e sau aspira]ii. Coordonatele definitorii ale ~ sunt: motiva]ia, scopul [i mijloacele ale c\ror interrela]ii determin\ gradul de eficien]\ a acesteia. Se manifest\ `n forme variate, fizice, psihomotorii, intelectuale [i morale, `n mod independent [i `n cadrul asociativ, `n timp variabil ca durat\. Sunt eviden]iate unele tipuri de activitate care sunt specifice fiin]ei umane: jocul, `nv\]area, munca etc. Printre ~ specifice educa]iei fizice [i sportului sunt: ~ formativ\, ludic\, competi]ional\, recreativ\. ~ competi]ional\ Form\ esen]ial\ de finalizare [i de evaluare a activit\]ii sportive, subordonat\ preg\tirii [i, totodat\, integrnd-o, care se desf\[oar\ la ramurile [i probele sistemului competi]ional, pe baza unui program [i a unui calendar sportiv intern [i interna]ional, `n scopul complet\rii procesului de preg\tire, al dinamiz\rii lui, al atingerii unui obiectiv de performan]\, al satisfacerii unor trebuin]e de divertisment, cunoa[tere etc. ~n structura unui ciclu anual, ~ poate deveni dominant\,

implicnd, mai mult ca oricnd, o valorificare [i o confirmare a preg\tirii efectuate pn\ atunci. ~ se desf\[oar\ conform regulilor [i regulamentelor fiec\rei ramuri, ale fiec\rei competi]ii, a unor instruc]iuni elaborate special de c\tre un departament, o federa]ie etc. Ea are la baz\ ideea educativ\, amatorismul, fair play-ul. (V. competi]ie). ~ corporal\ Sintagm\ folosit\ pentru a desemna activitatea motorie a omului. Reprezint\ un tip fundamental de activitate uman\ orientat\ spre dezvoltarea [i perfec]ionarea fizic\ a individului sub raport somatic [i func]ional, cu efecte simultane de contribu]ie la formarea personalit\]ii lui. ~ are forme diferite de manifestare: ludice, agonistice, gimnice, sportive recreative. Sin.: activitate de educa]ie fizic\ [i sport. ~ recreativ\ Form\ de activitate uman\ component\ a timpului liber (loisir). Presupune folosirea acelor acte [i ac]iuni preponderent motorii care pot exercita efecte de ordin recreativ, deconectant, de relaxare, destindere [i divertisment. ~ trebuie s\ se desf\[oare pe ct posibil prin forme de practicare a exerci]iilor fizice `n natur\, `n aer liber, `n scopul amplific\rii efectelor cu ajutorul factorilor naturali (ap\, aer, soare). Sunt recomandate diferite forme de turism, plimb\ri pe distan]e lungi, excursii, drume]ii, cicloturism, turism montan, jocuri, `not, schi, s\niu[ etc. ~ sportiv\ Component\ de baz\ a activit\]ii umane, accesibil\ tuturor vrstelor [i sexelor, ce const\ dintr-un ansamblu de mijloace [i metode specifice educa]iei fizice [i sportului, care contribuie la dezvoltarea mai accentuat\ a unor calit\]i, deprinderi [i priceperi, la dobndirea unui `nalt nivel de preg\tire fizic\ multilateral\, la `nt\rirea [i men]inerea s\n\t\]ii, la cre[terea armonioas\ a individului, la ob]inerea unor rezultate sportive. ~ este un fenomen social care a ap\rut o dat\ cu societatea [i se dezvolt\ `n conformitate cu legile dezvolt\rii sociale. Formele de organizare ale ~ sunt expresia particularit\]ilor sistemului de educa]ie fizic\, la un moment dat, al unei ]\ri. ~ se realizeaz\ individual sau `n grup, `n familie sau `n cadrul unor institu]ii [i organiza]ii specializate sau nu `n acest domeniu. Aria de dezvoltare a acestui fenomen, for]a lui organizatoric\ [i educativ\ depind `n mare m\sur\ de participarea statului [i a principalelor for]e sociale la crearea [i func]ionarea lui. ~ are o importan]\ din ce `n ce mai mare pentru individ [i pentru societate, dat fiind rolul ei `n asigurarea unor valori necesare fiec\rei

25

activizare celor 15', arbitrul `ntrerupe jocul, serviciul fiind executat alternativ de fiecare juc\tor pn\ la finalul setului respectiv, adic\ pn\ la realizarea celor minim 21 de puncte pentru `nving\tor, `ns\ la o diferen]\ de cel pu]in 2 puncte fa]\ de juc\torul `nvins. Fiecare punct `n aceast\ perioad\ de ~ se atribuie astfel: dac\ primitorul nu reu[e[te 12 retururi regulamentare, punctul se atribuie juc\torului care a servit; dac\ reu[e[te [i cel de-al XII-lea retur, jocul pentru punctul respectiv se `ntrerupe, punctul atribuindu-se primitorului, deoarece a executat valabil [i cel de-al XII-lea retur. Regula ~ a fost introdus\ `n vederea stimul\rii jocului bazat pe atac, a dinamiz\rii [i a cre[terii spectaculozit\]ii lui [i, respectiv, a limit\rii jocului de ap\rare, bazat pe ]\c\neal\. II. [ah Timp acordat ambilor juc\tori pn\ la terminarea partidei, dup\ consumarea num\rului de mut\ri [i timpul solicitat pentru partid\ (de ex.: dup\ 40 de mut\ri [i 4 h de joc se mai acord\ cte 30' pentru fiecare juc\tor pn\ la terminarea partidei).

genera]ii. ~ se sub`mparte `n dou\ grupe: ~ pentru to]i (~ de mas\) `n care se urm\re[te angrenarea maselor `n practicarea educa]iei fizice [i a sporturilor (v. activitate fizic\); de performan]\, `n care rezultatul [i recordul ocup\ locul dominant, preg\tirea `ndelungat\, sistematic\ [i [tiin]ific\ desf\[urndu-se pentru a sluji acestui scop. II. t. ~ fizic\ Tip de activitate uman\ caracterizat\ `n general prin mi[c\ri con[tiente, motivate, efectuate `n scopuri diferite fie `n activitatea profesional\, fie `n sport, `n turism, `n recrea]ie (ca parte component\ important\ a timpului liber). ~ ludic\ Tip de activitate psihomotorie desf\[urat\ `ndeosebi `n perioada copil\riei, sub form\ de joc dinamic (structurat de reguli elementare), caracterizat\ prin manifestare liber\, spontaneitate, voio[ie, imagina]ie, prin provocare de pl\cere, satisfac]ie participantului. ~ motric\ Ansamblu de ac]iuni motorii `ncadrate `ntr-un sistem de idei, reguli [i forme de organizare, `n vederea ob]inerii unui efect complex de adaptare a organismului la efort, de perfec]ionare a dinamicii acestuia [i de ob]inere a unui rezultat, a unui efect de ordin formativ, competi]ional, compensator, terapeutic, recreativ, rela]ional. ~ se `ncadreaz\, `n general, `ntr-un concept privind organizarea, con]inutul [i finalitatea educa]iei fizice [i sportului. ~ este folosit\ [i ca expresie care concretizeaz\ numai acele exerci]ii fizice care se g\sesc `ntro anumit\ interrela]ie sau structur\ [i care se aplic\ dup\ anumite reguli [i cu un anumit scop. III. m.b. ~ igienico-sanitar\ Ansamblu de norme [i ac]iuni elaborate [i `ndeplinite de cadre [i institu]ii autorizate, prin care se urm\re[te ocrotirea s\n\t\]ii celor angrena]i `n procesul de educa]ie fizic\ [i activitatea sportiv\. ~ se refer\ att la persoanele care practic\ diferite forme de exerci]ii fizice, ct [i la condi]iile de mediu `n care se desf\[oar\ acestea (baze, instala]ii, aparate [i echipamente utilizate). ~ este `ndrumat\ [i controlat\ `n conformitate cu normele fixate de organele specializate ale Ministerului S\n\t\]ii [i al Familiei (MSF), ale Ministerului Tineretului [i Sportului (MTS) [i ale COR.

ACTIVIZARE I. t.m. Regul\ special\, introdus\ pentru finalurile seturilor care nu se termin\ `n 15', a c\rei aplicare const\ `n urm\toarele: dup\ scurgerea

AC}IUNE I. gen. Fapt de comportament prin care individul r\spunde printr-un act sau un ansamblu de acte voluntare, la stimul\ri externe (ori interne) sau pe care `l realizeaz\ `n mod inten]ionat pentru rezolvarea unei sarcini, atingerea unui scop, ob]inerea unei performan]e. II. m.b. ~ motric\ Structur\ unitar\ de acte motrice destinat\ rezolv\rii unor sarcini concrete ale activit\]i motrice. ~ se execut\ conform modelului elaborat `n aria motorie a scoar]ei cerebrale pe baza analizei [i sintezei informa]iilor primite de la analizatori (`n special vizual [i chinestezic). Controlul con[tient al ~ este cu att mai necesar, cu ct aceasta a fost `ntreprins\ de mai pu]ine ori. Prin repet\ri multiple ~ devine deprindere motorie, astfel c\ actele motorii care o compun se execut\ automat. ~n acest stadiu, controlul con[tient este necesar la `nceputul [i sfr[itul ~, precum [i la supravegherea global\ a modului ei de execu]ie, pentru a se corecta eventualele neconcordan]e cu modelul cortical. III. lp., box, j.s. Procedeu tehnicotactic sau combina]ie de procedee de atac. IV. scr. ~ conven]ional\ Ac]iune bazat\ pe viteza reac]iilor motrice simple, cu fixarea dinainte a unor detalii ca: linia `n care urmeaz\ s\ se efectueze atacul, direc]ia

26

acvaplan ac]iunii pe lam\ sau a fentelor, num\rul lor, traseul armei `n ac]iunile defensive. ~ defensiv\ Totalitate a mi[c\rilor tehnico-tactice executate cu scopul de a `ndep\rta sau a evita lovitura adversarului. ~ ofensiv\ Totalitate a mi[c\rilor tehnico-tactice executate cu scopul de a lovi adversarul. ~ simpl\ Ac]iune tehnicotactic\ executat\ `ntr-un singur timp de scrim\. ~ compus\ Ac]iune tehnico-tactic\ executat\ `n mai mul]i timpi de scrim\. ~ cu alegere Ac]iune bazat\ pe manifestarea reac]iilor disjunctive complexe, formate din dou\ sau mai multe variante de ap\rare, de atac sau din fazele lor finale ~ cu comutare Ac]iune bazat\ pe manifestarea reac]iilor diferen]iale, executat\ f\r\ pauz\ `n timpul unei faze de arme dup\ `nceperea altei ac]iuni. ~ preg\titoare Mi[care prealabil\ executat\ `naintea propriului atac cu scopul de a deruta adversarul asupra realelor inten]ii, de a-i deplasa lama sau de a-l atrage `ntr-o linie `n care nu este preg\tit s\ ac]ioneze. ~ pe lam\ (fier) Ac]iune preg\titoare cu propria lam\ pe lama adversarului cu scopul de a o `ndep\rta sau a o re]ine att ct este necesar pentru a lansa ac]iunea ofensiv\. V. c\l. Form\ exterioar\ a alurei calului `n mi[care (diferit\ de aspectul s\u `n repaus), care variaz\ `n func]ie de construc]ia, vrsta [i caracterul animalului. ~ calului poate fi greoaie, lejer\, elevat\, vioaie, bun\, `n general, sau `n sensul opus acestor calit\]i, ea constituind o distinc]ie principal\ [i un indiciu `n selec]ie, dar nu un criteriu sigur [i singular pentru aprecierea calului de sport `n genere. O caden]\ [i un trap elevat (steppe), care dau calului de trap o extrem\ elegan]\, reprezint\ un defect de ~ pentru un trotteur de pild\, `n schimb capacitatea de vitez\ presupune o ~ bun\, necesar\ calului de curse. VI. rg. ~ inten]ionat\ Trimitere cu inten]ie frauduloas\ a balonului (cu mna) `n margine (spre a-l scoate din joc) sau `nainte [i constituie o infrac]iune fa]\ de spiritul jocului, ce se sanc]ioneaz\ cu o lovitur\ de pedeaps\. De asemenea, a juca inten]ionat balonul sau a interveni `n orice alt fel din pozi]ie de afar\ din joc reprezint\ tot o astfel de gre[eal\, agravat\ [i prin periculozitatea sa. ~n general, latura inten]ional\ a oric\rei `nc\lc\ri de regulament sau gre[eli constituie `n rugby prin aplicarea regulamentului acestui joc baza de determinare a caracterului nesportiv [i, ca atare, a gradului pedepsei.

ACURATE}E A MI{C|RII gen. Caracteristic\ a mi[c\rii, dar [i atribut al sportivului de performan]\ [i `ndeosebi de `nalt\ performan]\, prin care se apreciaz\ eficien]a execu]iei procedeelor tehnice, exactitatea, elegan]a, corectitudinea din punct de vedere biomecanic fa]\ de execu]ia model [i expresivitatea ob]inute ca urmare a unui num\r mare de `ncerc\ri repetate pentru `nl\turarea erorilor, a mi[c\rilor inutile [i implicit realizarea performan]ei scontate. ~ poate fi testat\ [i `mbun\t\]it\ cu ajutorul mai multor metode, fiind esen]ial\ pentru marea performan]\.

ACVABEL| nat. ~not `n grup cu mi[c\ri sincronizate.

ACVAPLAN pl. Plut\ dintr-o plac\ din lemn, de form\ dreptunghiular\, cu laturile de 1,50/0,80 m (sau mai mari cu c]iva centimetri), prev\zut\ cu leg\turi elastice pentru fixarea piciorului [i cu un dispozitiv de remorcare, printr-un cablu, la o ambarca]iune cu motor, care se deplaseaz\ cu o vitez\ de peste 15 km/h. Capacitatea de plutire a ~ cu un om pe suprafa]a sa rezult\ din for]a dezvoltat\ de cablul `ntins [i m\rimea ei [i depinde de viteza ambarca]iunii [i de unghiul de `nclinare a plan[ei fa]\ de suprafa]a apei. Cablul lung de 15-30 m trebuie s\ reziste la o greutate de minim 250 kg, deoarece sportivii `ncerca]i efectueaz\ `n timpul deplas\rii [i unele s\rituri acrobatice, amplificndu-[i astfel greutatea corpului. Un vas poate remorca la pupa sa concomitent mai multe ~, cablurile fiind recuperate (strnse) apoi prin reducerea vitezei. Mai dificil\ este aruncarea cablului peste bord `n vederea startului, a ridic\rii la suprafa]\ a ~ [i a sportivului. Startul din ap\, de pild\, se efectueaz\ prin cre[terea treptat\ a vitezei ambarca]iunii pn\ cnd ~ se ridic\ la suprafa]a apei, dup\ care sportivul se poate ridica [i el `n picioare. Alteori, startul are loc de pe o plut\ de acostare sau de pe o estrad\ special amenajat\, ~ fiind smuls din ap\ de cablu, `mpreun\ cu sportivul aflat cu picioarele flexate pe plan[\, ]inndu-se cu putere de cablu. Pe lng\ func]iile sale de agrement, remorcarea pe ~ este [i un mijloc important de antrenament pentru schiul alpin `n perioada de var\, deci `ntre sezoane.

27

ad libitum AD|POST tir Loc special construit pe direc]ia liniei ]intelor poligonului de tragere, `n scopul protej\rii arbitrilor.

AD LIBITUM [ah Libertate de a muta o pies\ pe tabla de [ah, pe un cmp la alegerea celui aflat la mutare (expresie latin\).

ADAPTARE m.b. Complex de modific\ri morfofunc]ionale prin care organismul reac]ioneaz\ la excita]iile provenite din mediul intern sau extern. ~n cazul eforturilor fizice, ~ `mbrac\ dou\ forme de manifestare. ~ imediat\ Modificare morfofunc]ional\ care apare `nainte [i `n timpul efortului. Ea are ca efecte principale: p\strarea homeostaziei generale a organismului, pe care tinde s\ o tulbure activitatea muscular\ [i asigurarea condi]iilor optime de func]ionare a mu[chilor angrena]i `n lucru realizat\ att prin modific\rile survenite la nivelul acestora, ct [i prin aportul celorlalte sisteme [i organe a c\ror func]ie se modific\ `n mod adecvat. ~ tardiv\ Modificare morfofunc]ional\ care reprezint\ modific\rile morfofunc]ionale ap\rute `n urma repet\rii solicit\rilor (eforturilor fizice). ~n cazul antrenamentului metodic, ~ tardiv\ const\ `n perfec]ion\ri func]ionale, structurale [i dimensionale ale mu[chilor, organelor [i sistemelor solicitate. Spre deosebire de ~ imediat\, care se produce la toate persoanele care fac efort, ~ tardiv\ se observ\ doar la cele antrenate. Studierea modific\rilor din ~ imediat\ pune `n eviden]\ nivelul de solicitare a organismului `n timpul lec]iilor de antrenament [i `n competi]ii. Urm\rirea evolu]iei modific\rilor caracteristice ~ tardive indic\ felul `n care organismul sportivului reac]ioneaz\ la programul de preg\tire [i permite s\ se aprecieze calitatea acestuia. Perfec]ion\rile rezultate prin procesele de ~ tardiv\ nu sunt un bun definitiv c[tigat. Ele dispar treptat `n cazul cnd solicit\rile care le-au determinat nu se mai repet\. Aceast\ constatare constituie baza medico-biologic\ a unui principiu fundamental al antrenamentului, cel al continuit\]ii. Un aspect particular al ~ `ntlnit `n activitatea sportiv\ este cel al ~ la schimbarea brusc\ a fusului orar. Perturbarea bioritmurilor circadiene determin\, pe lng\ numeroase simptome subiective [i obiective, [i `nr\ut\]irea performan]elor sportive. Se consider\ c\ ~ la noul fus orar necesit\ o zi pentru fiecare or\ care diferen]iaz\ fusul orar al localit\]ii de origine de cel al localit\]ii unde s-a f\cut deplasarea.

ADNCIRE A IDEII [ah Aprofundare a arborelui de variante `ntr-o problem\ de [ah, constnd din analizarea mut\rilor posibile cu scopul elucid\rii solu]iilor acesteia. ~ este un procedeu eficient pentru [ahul prin coresponden]\ [i compozi]ia [ahist\, dar neeconomic pentru [ahul practic.

ADDUC}IE m.b. Mi[care de apropiere a unui membru de planul median al corpului. Ant.: abduc]ie.

ADEREN}| I. gen. Fenomen produs la suprafa]a de contact dintre o roat\, un pantof de tenis, o gheat\ de baschet, un schi etc. [i calea de deplasare ([osea, podeaua s\lii, prtie). II. alp. Ac]iune specific\ `n tehnica alpinistului, constnd `n alipirea de stnc\ a diferitelor p\r]i ale corpului.

ADI}IONARE DE PUNCTE reg. Gen de `ntocmire a unui clasament pe baza `nsum\rii punctelor acumulate. Se folose[te `n unele turnee la jocurile sportive (dou\, trei pentru victorie, unul pentru joc egal, nici un punct pentru joc pierdut). Modalitate de alc\tuire a clasamentului neoficial pe puncte la JO (7 puncte locul I; 5 puncte locul II; 4 puncte locul III; 3 puncte locul IV; 2 puncte locul V; 1 punct locul VI).

ADJUDECARE [ah Ac]iune prin care se decide de c\tre conducerea concursului ca o partid\ de [ah `ntrerupt\, din motive regulamentare sau de for]\ major\, s\ nu mai fie continuat\ de cei doi juc\tori, rezultatul confrunt\rii urmnd a fi stabilit `n urma analiz\rii pozi]iei existente la `ntrerupere.

ADMITERE LA START reg. Prevedere a regulamentului marilor concursuri de motociclism sau automobilism

28

aerodrom care pretinde concurentului parcurgerea unui num\r suficient de tururi (adesea precizat de regulament), care s\-i permit\ o bun\ cunoa[tere a parcursului. La concursurile de motociclism, num\rul minim de tururi este obligatoriu pentru o singur\ clas\ de ma[ini. Dac\ concurentul particip\ [i la alte clase, atunci num\rul minim obligatoriu prev\zut pentru aceste clase se reduce la dou\ treimi. ~n func]ie de rezultatelor ob]inute `n antrenamentul oficial (cronometrat), concurentul cap\t\ dreptul de participare `n curs\, respectiv ~.

ADVERSAR gen. Sportiv aflat `ntr-un raport de `ntrecere cu al]ii, `ntrecere bazat\ pe respectul reciproc [i pe egalitatea condi]iilor de desf\[urare.

ADMONESTARE I. gen. Sanc]iune din timpul unei manifest\ri sportive constnd dintr-o observa]ie verbal\ sau scris\, efectuat\ public sau `n particular pentru o gre[eal\ sau pentru agresivitate de mic\ importan]\. II. fb. Sanc]iune care precede acordarea, de c\tre arbitru, a cartona[ului galben sau a celui ro[u pentru agresivitate, pentru atac neregulamentar asupra adversarului etc.

ADVERSITATE psih. Atitudine de tip concuren]ial, manifestat\ de sportiv fa]\ de oponentul s\u, avnd cauze emo]ional-motiva]ionale [i determinat\ de interese contradictorii. Atitudini de ~ manifest\ [i ceilal]i factori din lumea sportului manageri, spectatori etc. Etica sportiv\ cere combativitate, nu ~. Uneori se atribuie [i factorilor naturali care ac]ioneaz\ potrivnic inten]iilor de concurs ale sportivilor.

ADRENALIN| m.b. Hormon secretat de por]iunea medular\ a glandelor suprarenale. ~ are ac]iune complex\ [i important\ asupra celulelor, organelor [i sistemelor corpului omenesc. Ea contribuie `n mod esen]ial la efectuarea eforturilor fizice [i psihice din activitatea de educa]ie fizic\ [i sport prin intensificarea func]iei cardiace (for]\, amplitudine, ritmul contrac]iilor) [i a metabolismului intermediar glucidic `n mu[chii stria]i [i ficat, mobilizarea sngelui din teritoriile inactive (splin\, splahne) [i cre[terea consecutiv\ a debitului circulant din mu[chi, favorizarea ventila]iei pulmonare (dilatarea c\ilor respiratorii), stimularea sistemului nervos central [.a.

AEROBIOZ| m.b. Form\ fundamental\ de via]\ care este posibil\ numai `n prezen]a oxigenului. Ant.: anaerobioz\. ~n educa]ia fizic\ [i `n activitatea sportiv\, cunoa[terea aspectelor particulare ale ~ sunt necesare pentru o mai larg\ `n]elegere a caracteristicilor diferitelor tipuri de efort [i a influen]ei unor condi]ii speciale de mediu (de ex.: altitudine). (V. efortul aerob, efortul anaerob, efortul mixt, adaptarea, energogeneza contrac]iei musculare).

AEROCLUB av., par., pl. Organiza]ie sportiv\ ai c\rei membri practic\ sau simpatizeaz\ sporturile aeronautice: avia]ie sportiv\, para[utism, planorism. ~ este afiliat [i recunoscut de federa]ia na]ional\ de specialitate, ceea ce confer\ membrilor s\i dreptul de participare la competi]iile oficiale.

ADUNARE gim. Exerci]iu de front [i ordine prin care executan]ii se grupeaz\ pentru raport sau pentru intrarea `ntr-o forma]ie de lucru, indicat\ de comand\.

AERODINAMIC atl., av., bob, ci., moto., par., schi 1. Pozi]ie specific\ luat\ de corpul omenesc `n anumite situa]ii (de ex.: la patinaj vitez\, la ciclism, la sanie etc.). 2. Form\ a unui obiect sau a unui aparat (de ex.: suli]\, disc, bob, sanie, motociclet\, planor etc.), realizat\ din construc]ie, astfel `nct s\ `ntmpine, `n deplasare, o rezisten]\ minim\ din partea aerului. Sin.: profil ~.

ADUNAREA! gim. Comand\ folosit\ `n vederea grup\rii executan]ilor pentru raport sau `ntr-o anumit\ forma]ie: `n cerc, `n linie, pe [iruri etc.

AERODROM t.m.s. Teren special amenajat pentru manevrele aeronavelor [i pentru `ntre]inerea lor.

29

aeromodel iar `n competi]ii, organiza]ia sportiv\ va purta obligatoriu denumirea `nscris\ `n cererea sa de ~.

AEROMODEL md. Aparat zbur\tor mai greu dect aerul, asem\n\tor cu o aeronav\, cu greutatea cuprins\ `ntre 1 g [i 25 kg, ce poate zbura ca planor sau propulsat de motoare termice, electrice sau de cauciuc. Nu trebuie s\ transporte fiin]e umane [i este folosit `n activitatea sportiv\ sau de recrea]ie.

AEROMODELISM md. Sport tehnico-aplicativ pentru construc]ia de aeromodele [i organizarea de concursuri pe baz\ de regulamente proprii.

AG|}ARE I. fb. Procedeu de atac cu ajutorul piciorului. II. h.g. Fault cu crosa la picior (la patin\). III. lp. Executare de prize, cu ajutorul minilor [i al degetelor asupra diferitelor segmente corporale ale adversarului (`n special membrele inferioare), f\r\ a opune degetul mare celorlalte degete (f\r\ a apuca).

AEROMODELIST md. Sportiv care practic\ `n mod organizat ramura sportiv\ aeromodelism.

AG|}AT gim. Mod de prindere a p\r]ii lucrative a aparatului, cu genunchii `ndoi]i; ~ la un genunchi sau cu vrful picioarelor.

AERONAUTIC| av. Ramur\ a tehnicii specializat\ `n problemele naviga]iei aeriene, ale construc]iei de avioane, dirijabile, aerostate. Bazele ~ romne[ti au fost puse `n primul deceniu al sec. XX prin crearea Industriei aeronautice romne (IAR). Prima Lege de organizare a aeronauticii `n ]ara noastr\ a ap\rut `n decembrie 1931.

AGE a.m., jd. A ridica.

AGILITATE gen. (V. `ndemnare).

AFAR| DIN JOC rg. Regul\ fundamental\ `n rugby, care interzice participarea la joc oric\rui juc\tor ce se afl\ (`n general) `ntre balon [i terenul de ]int\ advers, mai ales cnd mingea se afl\ la parteneri. Dar pentru aceasta, el nu este sanc]ionat dect la momentele fixe. Sin.: ofsaid.

AFAR| DIN PLAN{| scr. Dep\[ire a liniilor laterale sau de fund ale plan[ei de c\tre tr\g\tor, fapt care aduce dup\ sine `ntreruperea luptei de c\tre arbitru, iar apoi reluarea ei de la linia de mijloc.

AGLOMERARE I. j.s. Form\ de ap\rare prin care doi sau mai mul]i ap\r\tori, dep\rtndu-se de adversarul repartizat spre supraveghere, se ajut\ reciproc retr\gndu-se grupat `n apropierea co[ului, por]ii, semicercului etc. pentru a `mpiedica p\trunderile, dep\[irile sau alte ac]iuni ale atacan]ilor, ca urmare a m\ririi densit\]ii lor pe suprafa]a respectiv\ de joc. II. rg. Transformare indirect\ a jocului `n punctele critice caracterizate prin imobilismul relativ al balonului [i circula]ia juc\torilor. molurile Transformare caracterizat\ prin purtarea balonului `ntr-o rela]ie de `mpingere 2-1, adic\ 2 juc\tori din atac [i 1 ap\r\tor (cel pu]in). gr\mezile spontane Transformare caracterizat\ de rela]ia de `mpingere `ntre 2 juc\tori adver[i cu balonul aflat pe sol.

AFILIERE org. Ac]iune expres\ prin care o sec]ie, o federa]ie, o asocia]ie sau un club `[i oficializeaz\ existen]a, recunoa[te autoritatea forului sportiv, `nscriindu-se `n eviden]a acestuia ca unitate care are dreptul de a participa la calendarul competi]ional respectiv. ~ se face `n scris,

AGO a.m., jd. B\rbie.

AGONIST m.b. Mu[chi sau grup\ muscular\ care, contractndu-se, determin\ efectuarea unei mi[c\ri. Ac]iunea mu[chilor ~ este `nso]it\ `n permanen]\ de

30

ajutoare aceea a mu[chilor antagoni[ti. Coordonarea fin\ a interven]iei ambelor categorii de mu[chi este indispensabil\ pentru efectuarea corect\ a mi[c\rilor [i evitarea suprasolicit\rilor mecanice ale mu[chilor [i articula]iilor. (V. antagonist).

AGONISTIC| ist. Form\ de practicare a exerci]iilor fizice `n Grecia Antic\, caracterizat\ prin `ntrecere. ~ este sinonim\ cu no]iunea modern\ de activitate sportiv\. Jocurile Istmice, Jocurile Nemeice, Jocurile Corintice alc\tuiau aceast\ form\ cuprinz\toare de `ntrecere `n domeniul exerci]iilor fizice (alerg\ri, s\rituri, lupte, pancra]iu etc.).

aceasta avnd drept cauz\ o ac]iune incorect\ a adversarului, o decizie injust\ a arbitrului [.a. O form\ de neacceptat este ~ instrumental\, inten]ia de a provoca distrugere, r\nire sau intimidare a adversarului, `n vederea ob]inerii cu orice pre] a avantajului. Folosirea substan]elor dopante [i a procedeelor incorecte intr\ `n categoria faptelor de ~. Miza mare a unor `ntreceri a proliferat `n ultimele decenii manifest\ri agresive [i din partea fanilor, spiritul sportiv fiind `nc\lcat `n mod flagrant. Instituirea premiilor fair-play nu a reu[it s\ elimine acest flagel. Pentru a nu sugera ac]iuni nepermise, este de dorit s\ se modifice expresia ap\rare agresiv\ `n ap\rare activ\ sau ap\rare combativ\.

AIKI NO SEN a.m., jd. Folosire a inten]iei adversarului. AGONOTHE}I ist. Arbitri [i conduc\tori tehnici ai jocurilor agonistice, inclusiv ai JO din antichitate, care vegheau ca desf\[urarea lor s\ se fac\ `n limitele regulamentului [i ale eticii `ntrecerii.

AGRAF| tir arc Bucat\ de srm\ ascu]it\ la un cap\t [i f\cut\ rozet\ la cel\lalt cap\t, pentru fixarea ]intei de panou.

AIKIDO a.m. Art\ mar]ial\, conceput\ de Ueshiba Morihei (1881-1969), care deschide `n anul 1931, la Tokyo, o sal\ numit\ kobukai, unde `[i instruie[te discipolii, prednd diferite procedee tehnice [i filozofice. Esen]\ a artelor mar]iale, ~ japonez reprezint\ calea armoniei, a unirii cu energia universal\.

AITE a.m. Partener. AGREMENT tr. Concept care implic\ activit\]i, baze [i materiale sportive, folosite pentru pl\cere, distrac]ie, predominant de natur\ motric\.

AGRESIV j.s. Tip de juc\tor sau de joc caracterizat prin atacuri [i contraatacuri sus]inute `n majoritatea lor la limita dintre regulamentar [i neregulamentar.

AJUSTARE t.m.s. Potrivire a echipamentului, a materialului de concurs (la cerin]ele regulamentului unei competi]ii) sau a pieselor de harna[ament ale calului (sc\ri, drlogi, chingi etc.).

AGRESIVITATE psih. Comportament caracterizat prin tendin]a de a provoca distrugere sau durere. Se consider\ c\ ~ are o component\ genetic\, mai puternic manifestat\ la indivizii colerici. De asemenea, un nivel ridicat de ~ au persoanele cu deficien]e educative. Unii autori consider\ ~ ca o reac]ie de frustrare, `n sport

AJUTOARE c\l. Mijloace de care dispune c\l\re]ul [i pe care la folose[te `n conducerea calului. Pot fi: ~ naturale `ndemnul cu vocea, gambele, pumnii cu drlogii, trunchiul c\l\re]ului [i [ezuta; ~ artificiale (cele care completeaz\ ac]iunea ajutoarelor naturale, cu scopul de a determina calul s\ execute o anumit\ mi[care) aplicarea pintenilor, `ntrebuin]area crava[ei [i a biciului de manej.

31

ajutor `ntre mers [i ~ const\ `n apari]ia fazei de zbor (f\r\ contact cu solul) la fiecare pas simplu de ~. 2. Mijloace (exerci]ii) folosite frecvent `n practica educa]iei fizice [i `n antrenamentul sportiv, structurate pe diferite variante care au intrat `n terminologia curent\ a acestor domenii. ~ accelerat\ Exerci]iu care se caracterizeaz\ prin cre[terea treptat\ a frecven]ei pa[ilor alerg\tori, concomitent cu alungirea lor, avnd ca rezultat cre[terea (accelera]ia) vitezei de deplasare pn\ la un anumit punct, prestabilit `n distan]\, dup\ care, prin reducerea treptat\ a frecven]ei [i a lungimii pa[ilor, viteza scade (decelera]ie). Pentru a asigura o cre[tere cursiv\ a vitezei alerg\rii, o bun\ coordonare a mi[c\rii bra]elor cu a picioarelor [i o cheltuial\ minim\ de energie `n ~ accelerat\, este necesar s\ nu se neglijeze raportul optim dintre varia]ia lungimii pa[ilor (amplitudinea, fuleul) [i frecven]a lor (caden]a, tempoul). Prin ~ se pot ob]ine viteze diferite `n raport cu posibilit\]ile individuale [i cu scopul urm\rit. Distan]ele pe care se desf\[oar\ ~ accelerat\, de regul\, sunt cuprinse `ntre 20 [i 120 m. ~n func]ie de distan]a de ~ accelerat\ parcurs\, viteza la care se ajunge `n raport cu cea maxim\, num\rul de repet\ri [i pauza dintre repet\ri, ~ accelerat\ serve[te la: dezvoltarea vitezei, cnd distan]ele sunt mici (20-60 m), viteza maxim\ sau foarte aproape de aceasta, num\rul de repet\ri redus (4-8), pauza dintre repet\ri mare (5-8'); dezvoltarea rezisten]ei de vitez\, cnd distan]ele sunt mari (80-120 m), viteza aproape de cea maxim\, num\rul de repet\ri mare (8-15), pauza dintre repet\ri mic\ (3-4'); perfec]ionarea tehnicii pa[ilor alerg\tori, cnd distan]ele sunt medii [i viteza submaxim\. ~ accelerat\ este un exerci]iu folosit att `n activitatea de educa]ie fizic\ a tuturor vrstelor, ct [i `n antrenamentul sportiv. ~ cu start lansat sau ~ lansat\ Mijloc care se caracterizeaz\ prin men]inerea constant\ a vitezei, de regul\ maxim\, pe o anumit\ distan]\, de regul\ `ntre 10 [i 50 m (viteza se men]ine constant\ cnd raportul dintre frecven]a [i lungimea pa[ilor r\mne neschimbat). ~ cu start lansat `ncepe din momentul (punctul) `n care sportivul atinge viteza sa maxim\ (pe baza unei alerg\ri accelerate prealabile) [i trece lansat, `n vitez\ maxim\, o linie marcat\ pe pist\, a[a-zisa linie de start (de aici rezult\ denumirea de ~ cu start lansat); ~ cu start lansat

AJUTOR I. gim. Interven]ie a profesorului sau a antrenorului `n fazele de `nv\]are [i de perfec]ionare a execut\rii unor mi[c\ri pentru m\rirea [i localizarea corect\ a informa]iilor proprioceptive, vestibulare, vizuale [i kinestezice. II. [ah Termen folosit `n [ahul artistic pentru problemele cu mat ~ `n care piesele negre, prin mut\ri unice, ajut\ pe alb s\ fac\ mat regele negru, `ntr-un anumit num\r de mut\ri. III. reg. ~ de starter (V. starter).

AKA a.m., jd. Band\ adeziv\ de culoare ro[ie, de aproximativ 6 cm l\]ime [i 25 cm lungime, lipit\ pe suprafa]a de lupt\, la o distan]\ de 2 m de punctul care marcheaz\ centrul suprafe]ei de lupt\, `n opozi]ie cu banda alb\, [i marcheaz\ locul pe care `l ocup\ judoka la `nceputul [i la sfr[itul `ntrecerii.

ALBINO [ah Pion alb pe orizontala a doua, exceptnd marginile, care trebuie s\ efectueze patru mut\ri distincte, ce dau na[tere la patru variante `n realizarea solu]iei.

ALEGERE A TERENULUI j.s. Ob]inere de c\tre o echip\ a p\r]ii convenabile a terenului `n urma tragerii la sor]i, efectuat\ de arbitru. Echipa advers\ prime[te mingea [i implicit dreptul de a `ncepe jocul.

ALERGARE I. gen. 1. Mod de locomo]ie al omului `n care, datorit\ `ntinderii energice, alternative a membrelor inferioare (tripl\ extensie), corpul este proiectat `n aer, revenind apoi pe sol, `ns\ pe piciorul opus celui de pe care s-a desprins. ~n ~ se distinge o succesiune de unit\]i de mi[c\ri identice, numite pa[i de alergare sau pa[i alerg\tori, dnd acestui mod de locomo]ie caracterul unui exerci]iu ciclic. Unitatea ciclic\ a ~ este pasul alerg\tor simplu, constituit din totalitatea ac]iunilor cuprinse `ntre dou\ sprijine pe sol succesive, simetrice, existente pe picioare opuse. ~ este o mi[care natural\ care, `n procesul educa]iei fizice [i sportive, prin mijloace metodice specifice, se perfec]ioneaz\ `n scopul sporirii eficien]ei ei `n via]a de toate zilele [i `n activit\]ile sportive. Diferen]a

32

alergare serve[te ca mijloc de dezvoltare a vitezei de alergare, cnd num\rul repet\rilor este mic (4-8) [i pauza `ntre repet\ri mare (5-8'.). Obi[nuit, `n procesul de instruire, ~ cu start lansat se cronometreaz\ `n vederea cunoa[terii valorii vitezei maxime (absolute) a sportivului, devedind o nelipsit\ prob\ de control pentru sprinteri [i s\ritori. ~ cu start lansat are alura specific\ alerg\rii de vitez\, folosindu-se [i ca mijloc de perfec]ionare a tehnicii de alergare, cu deosebire `n antrenamentul sprinterilor. ~ cu genunchii sus sau ~ cu genunchii la piept (skipping) Variant\ a alerg\rii care const\ `n ridicarea energic\ a coapselor, implicit a genunchilor, `n oscila]ia anterioar\ a fiec\rui pas, peste nivelul orizontalei (de unde [i denumirea). ~n ~ cu genunchii sus lungimea pa[ilor este mult mai mic\ dect `n alergarea lansat\, contactul cu solul se face exclusiv pe pingea, trunchiul este aplecat u[or `nainte, bra]ele `ndoite din cot penduleaz\ energic, ca dou\ pistoane, `nainte [i `napoi, `n concordan]\ cu mi[carea picioarelor; distan]ele variaz\ `ntre 10 [i 50 m, rareori mai mult. ~n func]ie de intensitate (frecven]a pa[ilor), distan]a parcurs\ sau durata `n timp (~ cu genunchii sus nu se cronometreaz\), num\rul repet\rilor, durata pauzelor dintre repet\ri [i con]inutul ei, ~ cu genunchii sus poate servi la: perfec]ionarea tehnicii de alergare, cu prec\dere a sprinterilor [i a alerg\torilor de garduri, cnd distan]a (durata) ~ este medie [i frecven]a moderat\; dezvoltarea vitezei, cnd frecven]a este maxim\ sau aproape de aceasta, num\rul repet\rilor mic (4-5) [i pauza dintre acestea mare (5-8'); dezvoltarea rezisten]ei de for]\ [i vitez\, cnd distan]a (durata) este mare, frecven]a submaxim\, num\rul repet\rilor mare (8-10) [i pauza dintre acestea mic\ (2-4'). Variante ale ~ cu genunchii sus: ~ pe loc, `n care elementul de dozare a volumului este timpul; ~ pe loc, cu sprijin pe mini la perete, trunchiul `nclinat oblic `nainte, ac]iune exclusiv\ asupra picioarelor, cu dozare `n timp; ~ la deal (`n pant\), pe treptele stadionului, `n urcare etc. ~ cu genunchii sus este un exerci]iu folosit frecvent att `n activit\]ile de educa]ie fizic\, ct [i `n antrenamentul sportiv. ~ cu joc de glezne Form\ de deplasare (alergare) caracterizat\ prin amplitudinea foarte redus\ a mi[c\rilor bra]elor [i picioarelor `n raport cu alergarea propriu-zis\, `n care efortul este localizat la nivelul articula]iilor gleznelor

[i genunchilor. ~n ~ cu joc de glezne, contactul cu solul se ia exclusiv pe partea anterioar\ a pingelei, `n care timp articula]ia gleznei se afl\ `n extensie dorsal\ [i genunchiul u[or `ndoit, proiectat `nainte, dup\ care se produce o derulare rapid\ pe toat\ talpa (de la vrf spre c\lci), concomitent cu extensia piciorului din articula]ia genunchiului [i trecerea rapid\ `n sprijin pe cel\lalt picior printr-o faz\ de zbor (f\r\ sprijin pe sol) extrem de redus\, aproape insesizabil\. ~ cu joc de glezne se execut\ pe distan]e relativ mici (10-50 m), `n care timp corpul se afl\ permanent `n plan vertical, bra]ele `ndoite lejer din articula]ia cotului, relaxate din umeri. ~ cu joc de glezne este un exerci]iu folosit frecvent, `mpreun\ cu alte exerci]ii, `n educa]ia fizic\ [i `n antrenamentul sportiv, ca mijloc de `nc\lzire a aparatului locomotor. ~n func]ie de distan]a (durata) parcurs\, num\rul repet\rilor, frecven]a mi[c\rilor [i pauza dintre repet\ri, ~ cu joc de glezne poate servi [i la ameliorarea tehnicii alerg\rii, la dezvoltarea suple]ii, la dezvoltarea vitezei (factorul frecven]\). ~ cu joc de glezne se poate executa [i pe loc. ~ cu pa[i `ncruci[a]i Exerci]iu care se produce cnd executantul, aflat `n alergare, se `ntoarce cu una din p\r]ile laterale ale corpului `nspre direc]ia de alergare. ~n aceast\ situa]ie, piciorul opus p\r]ii laterale care s-a `ntors va fi obligat s\ execute pasul (pendularea dinapoi spre `nainte) printr-o ridicare mai pronun]at\ a coapsei, concomitent cu o u[oar\ mi[care de supina]ie, `n raport cu cel\lalt picior, dep\[indu-l `n acest mod specific, prin a[a-numitul pas `ncruci[at (de ex.: pasul `ncruci[at cu piciorul drept se produce cnd corpul se `ntoarce cu latura stng\ spre direc]ia de alergare). Succesiunea mai multor unit\]i specifice pasului `ncruci[at formeaz\ ~ cu pa[i `ncruci[a]i. Pa[ii `ncruci[a]i imprim\ un ritm specific alerg\rii, accentul fiind dat de modul de execu]ie a acestor pa[i [i de a[ezarea activ\, viguroas\ a piciorului pe sol, f\r\ a provoca modific\ri `n structura de baz\ a alerg\rii. ~ cu pa[i `ncruci[a]i se execut\ pe terenuri netede, f\r\ denivel\ri, pe distan]e scurte (20-40 m), cu viteze nu prea mari (controlabile), constituind un mijloc special pentru preg\tirea tehnic\ a elanului la aruncarea suli]ei [i a mingii de oin\, `n structura c\rora pasul `ncruci[at se g\se[te ca un element tehnic specific, bine definit. ~ cu pa[i s\ri]i Transformare

33

alergare modul de combinare a componentelor sale att `n activit\]i de educa]ie fizic\, ct [i `n antrenamentul sportiv. ~ `n tempo variat st\ la baza antrenamentului de dezvoltare a rezisten]ei prin metoda fartlek. ~ `n tempo variat se desf\[oar\ pe pista stadionului cnd distan]ele sunt relativ scurte [i `n afar\ (parcuri, [osele etc.) cnd distan]ele sunt lungi. ~ u[oar\ Exerci]iu care const\ `n parcurgerea unei distan]e cuprinse `ntre cteva sute de metri [i 2-3 km `ntr-un tempo (vitez\) moderat [i uniform, cu pa[i relativ mici, f\r\ un efort vizibil, `ntr-o alur\ relaxat\, cu scopul ridic\rii (stimul\rii) treptate a unor indici fiziologici de baz\ (frecven]a cardiac\, frecven]a respiratorie etc.) [i a aparatului locomotor (elasticitatea muscular\, suple]ea articular\ etc.), necesare organismului `n vederea sus]inerii unui efort fizic din ce `n ce mai mare, care va urma. ~ u[oar\ este un mijloc nelipsit din activitatea de educa]ie fizic\ [i din antrenamentul sportiv, care, `mpreun\ cu alte exerci]ii cu efort moderat, asigur\ faza de `nc\lzire (preg\titoare) a organismului pentru efort sus]inut. ~ u[oar\ se poate transforma `n mijloc util de `ntre]inere [i stimulare a marilor func]iuni cu deosebire a circula]iei [i respira]iei la persoanele care nu practic\ sportul, duc o via]\ sedentar\ [i sunt trecute de 35-40 de ani (v. jogging). II. atl. Prob\ din atletism care se desf\[oar\ sub form\ de `ntrecere pe pista stadioanelor, `n s\li de atletism, pe [osele, pe terenuri naturale (cmp, p\dure etc.), al c\rei traseu poate avea lungimi diferite `n func]ie de vrst\, sex, grad de preg\tire sportiv\ etc., avnd ca scop parcurgerea distan]ei date `ntr-un timp ct mai scurt, cu respectarea anumitor reguli, prev\zute de regulamentul concursurilor de atletism. Distan]a de concurs `n probele de stadion este cuprins\ `ntre dou\ linii drepte de culoare alb\, late de 5 cm, trasate transversal pe pista de alergare, formnd unghi drept cu marginea interioar\ a acesteia, o linie care marcheaz\ plecarea (linia de start), care este interioar\ distan]ei de concurs [i o linie care marcheaz\ sosirea, care este unic\ pentru toate probele desf\[urate pe stadioane [i s\li de atletism. Linia de sosire este exterioar\ distan]elor de concurs, `n func]ie de aceasta stabilindu-se locul liniei de start al fiec\rei probe, prin m\surarea distan]ei de concurs

a pa[ilor alerg\tori obi[nui]i `n pa[i s\ri]i, printr-o alungire a lor peste limita normal\ din alergare. Concomitent cu alungirea pa[ilor se produce reducerea frecven]ei lor. Pa[ii alerg\tori obi[nui]i devin pa[i s\ri]i datorit\ angaj\rii unei for]e de impulsie foarte mari `n faza de sprijin, la fiecare pas, al c\rei efect este prelungirea fazelor de zbor din structura alerg\rii. ~ cu pa[i s\ri]i are alura unor s\rituri succesive lungi [i legate `ntre ele, de pe un picior pe cel\lalt. ~ cu pa[i s\ri]i este un mijloc eficient de dezvoltare a for]ei [i a detentei musculaturii membrelor inferioare, folosit `n activitatea de educa]ie fizic\ [i `n antrenamentul sportiv, cu prec\dere de s\ritorii `n lungime, triplusalti[ti [i sprinteri. Frecvent, distan]ele pe care se execut\ ~ cu pa[i s\ri]i sunt cuprinse `ntre 10 [i 50 m. ~ `n tempo uniform Men]inere constant\ a unei viteze moderate `n alergare, pe o anumit\ distan]\ sau `ntr-o anumit\ durat\ de timp, de regul\ mari. Exemplu: 3 km ~ `n tempo uniform, sau 15' ~ `n tempo uniform etc. ~ `n tempo uniform este un mijloc eficient de dezvoltare a rezisten]ei aerobe att `n activit\]ile de educa]ie fizic\, ct [i `n antrenamentul sportiv, distan]ele [i tempoul variind `n func]ie de vrst\, sex, nivel de preg\tire sportiv\. ~ `n tempo uniform st\ la baza organiz\rii [i desf\[ur\rii antrenamentului de dezvoltare a rezisten]ei prin metoda maraton. ~ `n tempo variat Schimbare a vitezei de alergare (tempoul) pe parcursul unui anumit traseu, de dou\ sau de mai multe ori. Lungimea traseului, distan]ele pe care se execut\ schimbarea tempoului [i m\rimea (intensitatea) acestuia se stabilesc `n func]ie de obiectivul urm\rit `n instruire. ~ `n tempo variat se define[te prin urm\toarele componente de structur\: distan]a total\ a alerg\rii, distan]ele par]iale care se parcurg cu tempouri (viteze) diferite [i m\rimea (intensitatea) tempoului. De obicei, tempoul este redat printr-o frac]ie ordinar\ (2/4; 3/4; 8/10 etc.) sau printr-un procent (75%; 90% etc.) care reprezint\ cu a cta parte din viteza maxim\ se alearg\ pe fiecare din distan]ele par]iale, reprezentnd puterea sau intensitatea efortului (de ex.: 800 m ~ : 200 m 2/4 + 200 m 3/4 + 300 m 2/4 + 100 m 4/4). ~ `n tempo variat se folose[te `n practic\ pentru dezvoltarea rezisten]ei `n diferite regimuri de efort (anaerob, mixt etc.), `n func]ie de

34

alergare `n sensul invers al alerg\rii. Sensul ~ pe pista circular\ (stadion sau sal\) este invers mersului acelor de ceasornic. Pe traseul ~ exist\ marcaje fixe, care odat\ stabilite r\mn neschimbate, cum sunt cele de pe pistele cu dimensiuni standard, care delimiteaz\ anumite locuri [i spa]ii proprii fiec\rei probe (linii de start, de sosire, de a[ezare a gardurilor etc.) [i marcaje mobile, schimb\toare, specifice probelor de cros [i maraton, care `[i schimb\ locul [i dimensiunile `n func]ie de condi]iile naturale, nestandardizate, proprii fiec\rui traseu de concurs. Exist\ dou\ metode de cronometraj recunoscute ca oficiale: cronometraj manual, care poate fi efectuat cu aparate (cronometre) mecanice sau cu aparate electronice ac]ionate digital [i cronometraj `n `ntregime automatizat pe sisteme electronice. Pentru toate cursele pn\ la 10 000 m inclusiv, timpul oficial al fiec\rui concurent se va `nregistra `n minute, secunde [i sutimi de secund\, iar pentru cursele pe pist\ a c\ror distan]\ este mai mare de 10 000 m, timpii care nu se termin\ cu zero vor fi converti]i `n zecimea de secund\ superioar\ [i se vor `nregistra `n zecimi de secund\ (de ex.: pentru 20 000 m, 59'26''32 va deveni 59'26''4). Pentru toate cursele care se desf\[oar\ `n `ntregime sau `n parte `n afara stadionului, timpul cronometrat oficial se `nregistreaz\ f\r\ a se ]ine seama de sutimi de secund\ (de ex.: pentru maraton, 2h,09'44''32 va fi `nregistrat 2h,09'45''. ~n cazul cronometrajului manual, timpul se m\soar\ pornind cronometrul din momentul `n care cronometrorul vede scnteia sau fumul pistolului (deci nu la zgomot), iar la cronometrajul electric cronometrul porne[te automat la pocnetul pistolului starterului, pn\ `n momentul `n care o parte a torsului f\r\ cap, gt, bra]e, picioare atinge planul perpendicular pe marginea cea mai apropiat\ a liniei de sosire. ~n func]ie de distan]a de concurs, protocolul [i condi]iile organizatorice ale competi]iei, ~ are mai multe denumiri [i caracteristici. ~ de vitez\ Prob\ desf\[urat\ pe distan]e cuprinse `ntre 50 m [i 400 m, pe pist\ cu dimensiuni standardizate, pe stadion [i `n sala de atletism, fiecare concurent dispunnd, prin tragere la sor]i, de un culoar separat pe care este obligat s\-l p\streze pe tot parcursul cursei. Plecarea se face obligatoriu din start de jos (v. start) la urm\toarele

comenzi ale starterului: pe locuri, gata [i pocnetul pistolului. Probele cu distan]a egal\ sau mai mic\ de 110 m se desf\[oar\ pe linie dreapt\, celelalte, mai lungi, `n func]ie de distan]a de concurs cuprind [i secven]e din turnant\ (ex. 150 m), o turnant\ `ntreag\ (de ex.: 200 m [i 300 m) sau 2 turnante (de ex.: 400 m). Probe olimpice pentru b\rba]i [i femei: 100 m, 200 m [i 400 m. Structura dinamic\ a ~ de vitez\ este format\ conven]ional din patru secven]e care se succed `n ordine astfel: a) startul de jos, format din totalitatea ac]iunilor `ntreprinse de sportiv `n leg\tur\ cu a[ezarea sa `n blocurile de start, la comenzile starterului, pn\ `n momentul primului impuls, exercitat printr-o cre[tere sesizabil\ a presiunii asupra pere]ilor blocurilor de start, ap\rut `n urma pocnetului pistolului; timpul care se scurge de la declan[area pocnetului pistolului pn\ la momentul primului impuls al mi[c\rii (numit timp al reac]iei motorii sau vitez\ de reac]ie la start) se m\soar\ `n milisecunde cu aparatur\ electronic\ special\, printr-o conexiune a pistolului cu blocurile de start [i aparatul electronic `nregistrator; b) faza de accelerare a vitezei sau lansarea din start `ncepe cu primul pas (][nirea din blocuri) [i ]ine pn\ la atingerea vitezei maxime a alerg\torului; caracteristica general\ a fazei const\ `n cre[terea treptat\ a lungimii pa[ilor, concomitent cu cea a frecven]ei lor, timp `n care trunchiul, din pozi]ia ghemuit\ specific\ startului de jos, se `ndreapt\ progresiv pn\ ajunge `n plan vertical; sprinterii consacra]i `ncheie faza de accelerare atingnd viteza maxim\ a alerg\rii, dup\ 40-60 m de la start, iar `ncep\torii dup\ 15-25 m; c) faza de men]inere a vitezei maxime sau viteza lansat\ se consum\ pe ultima parte a cursei, cnd s-a atins viteza maxim\, caracteristic\ fiind men]inerea constant\ a lungimii pa[ilor [i frecven]a lor (v. ~ cu start lansat); sprinterii consacra]i b\rba]i pot atinge `n cursa de 100 m viteze de peste 12 m/s., iar femeile peste 11 m/s; d) fini[ul const\ `n aplecarea trunchiului pe linia de sosire, pe ultimii doi pa[i de alergare. ~ de semifond Prob\ care se desf\[oar\ pe distan]e `ntre 800 m [i 3 000 m pe piste cu dimensiuni standard, pe stadion [i `n sala de atletism. Probe olimpice: plecarea (startul) se face din picioare (v. start `nalt) la dou\ comenzi ale starterului: pe

35

alergare concuren]i care str\bat individual [i succesiv distan]a repartizat\, cu obliga]ia transmiterii b\]ului de [tafet\, purtat `n mn\, coechipierului urm\tor, `ntr-un spa]iu delimitat regulamentar (20 m) numit spa]iu de schimb; frac]iunile de distan]\ care se parcurg, precum [i num\rul acestora denumesc proba (de ex.: 4x100 m); probe cu distan]e par]iale (frac]iuni) egale: 4x100 m; 4x400 m (ambele sunt probe olimpice pentru b\rba]i [i pentru femei), 4x200 m, 4x800 m (pentru ambele sexe) [i 4x1500 m (pentru b\rba]i), 4x50 m [i 4x80 m (pentru copii) [i probe cu distan]e par]iale inegale: 400+300+200+100 m, 800+400+200+100 m [.a. ~ de [tafet\ se desf\[oar\ pe stadioane cu pist\ standard, dup\ regulile generale ale probelor de alerg\ri (de ex.: la 4x100 m `ntreaga distan]\ 400 m se alearg\ pe acela[i culoar; la 4x400 m primul alerg\tor alearg\ pe culoar, al doilea trebuie s\ continue cursa pe acela[i culoar destinat ini]ial echipei sale `nc\ o turnant\, pn\ la intrarea `n linia dreapt\ opus\ sosirii etc). ~ peste obstacole Prob\ care const\ `n parcurgerea unui traseu, pe pista stadionului, lung de 3 000 m pentru seniori [i 2 000 juniori mici, b\rba]i [i femei, pe care sunt plasate transversal pe pist\ 4 obstacole mobile `nalte de 0,91 m pentru b\rba]i [i 0,76 pentru femei [i lungi de 3,96 m [i unul fix cu acelea[i dimensiuni, montat `n fa]a unei gropi cu ap\ de 3,66/3,66 m, adnc\, lng\ obstacol, de 0,70 m, cu reducerea treptat\ a adncimii pn\ la nivelul pistei la extremitatea cealalt\ a gropii. Obstacolele se afl\ la distan]e de 82 m, concurentul fiind obligat s\ treac\ (sar\) peste ele `n fiecare tur de pist\, totaliznd astfel pn\ la finalul cursei 28 de treceri peste obstacole (mobile) [i 7, peste groapa cu ap\. ~ de 3 000 m peste obstacole este prob\ olimpic\. ~ pe teren variat sau cros Prob\ din categoria ~ de fond care se desf\[oar\ `n afara stadioanelor, pe terenuri naturale, de preferat pe cmpuri [i paji[ti deschise, mai pu]in prin p\duri, cu profil variat care cuprinde altern\ri ale por]iunilor din traseu plane, orizontale, cu por]iuni `nclinate (urcu[uri [i cobor[uri) nu prea abrupte, cu sol de diferite constitu]ii (tare, alunecos, moale, iarb\ etc.), cu obstacole mici ([an]uri, boschete, pria[e etc.) care pot fi escaladate f\r\ `ntreruperea alerg\rii. Traseul este marcat cu ajutorul fanioanelor sau al altor `nsemne vizibile

locuri [i pocnetul pistolului; `n proba de 800 m fiecare concurent dispune, prin tragere la sor]i, de un culoar separat, fiind obligat s\ `l p\streze `n ~ pn\ la sfr[itul primei turnante, dup\ care continu\ ~ `n grup, de regul\, pe cele mai apropiate culoare de bordura intern\ a pistei. ~n celelalte probe startul se d\ `n grup de 12-18 concuren]i `ntr-o serie, ei ocupnd locul `n spatele liniei de start `n ordinea tragerii la sor]i. ~ de fond Prob\ care se desf\[oar\ pe distan]e `ntre 5 000 m [i 30 000 m, pe piste cu dimensiuni standard, pe stadion. Startul [i condi]iile de desf\[urare a concursului sunt acelea[i ca `n probele de semifond, cu excep]ia num\rului de competitori `ntr-o serie, care poate fi de 28-30. ~ de maraton Prob\ care se desf\[oar\ pe distan]a de 42,195 km, pe [osea sau pe alte drumuri, de regul\, cu plecarea [i sosirea pe stadion. ~ de maraton, att pentru b\rba]i, ct [i pentru femei, are reguli speciale referitoare la profilul traseului (diferen]e de nivel, lungimea [i succesiunea pantelor etc.), locuri [i mod de alimentare a alerg\torilor pe traseu etc. Exist\ [i: ~ de maraton sub form\ de [tafet\ (v. ekiden), constnd din parcurgerea distan]ei de 42,195 km, frac]ionat\ `n [ase p\r]i inegale, de cte o echip\ compus\ din [ase atle]i sau atlete, care str\bat competitiv, individual [i succesiv, distan]a repartizat\ pentru care au optat `nainte de curs\; ~ de semimaraton sau maraton redus (21,098 km). ~ de garduri Prob\ care se desf\[oar\ pe distan]e cuprinse `ntre 60 [i 400 m, pe stadion [i `n sal\ (`n sal\ doar 60 m), pe piste standard `n care succesiunea normal\ a pa[ilor este `ntrerupt\ dup\ un num\r precizat de cicluri prin introducerea unui pas caracteristic, pasul peste gard; num\rul gardurilor amplasate pe pist\, `n\l]imea lor, distan]a de la linia de plecare la primul gard [i intervalul dintre garduri difer\ `n func]ie de prob\ [i sex; fiecare alearg\ pe un culoar separat propriu, conform regulilor prev\zute la ~ de vitez\, [i este obligat s\ treac\ pe deasupra fiec\rui gard, doborrea unuia sau mai multor garduri nu se penalizeaz\; probele olimpice sunt pentru b\rba]i 110 m [i 400 m, iar pentru femei 100 m [i 400 m, fiecare din acestea avnd 10 garduri. ~ de [tafet\ Prob\ care const\ `n parcurgerea unei anumite distan]e, frac]ionate `n mai multe p\r]i egale sau inegale, de c\tre o echip\ compus\, de regul\, din 4

36

alonj\ de la cel pu]in 125 m. Se organizeaz\ campionate individuale [i pe echipe la nivel na]ional, european [i mondial. Distan]ele de concurs variaz\ `n func]ie de vrst\, sex, nivel de preg\tire. Distan]ele la CM de cros sunt `n jur de 12 km pentru b\rba]i [i 8 km pentru femei la categoria seniori [i de 8 km pentru b\rba]i [i 6 km pentru femei la categoria juniori. Sin.: cross country. III. hip ~ de cai Curs\ de `ntrecere `ntre cai de ras\, organizat\ dup\ un regulament special, desf\[urat\ pe hipodrom, `n vederea selec]ion\rii celor mai buni reproduc\tori necesari amelior\rii rasei respective [i a stabilirii ierarhiei valorii [i a preg\tirii lor la un moment dat. ~ provine din Anglia [i este `nso]it\ de pariuri. Sin.: hipism.

ALERG|TOR atl. Atlet specializat `n una din probele de alergare.

ALGORITM gen. Sistem, model, schem\ sau regul\ metodic\ alc\tuit\ dintr-o succesiune posibil\, logic\, de opera]ii, proceduri fixate detaliat sub forma unor decizii folosite `n rezolvarea unei probleme; `n general o problem\ poate fi solu]ionat\ prin mai mul]i ~ , procesul de instruire indicnd pe cel cu o eficien]\ mai mare. ~n procesul `nv\]\rii [i perfec]ion\rii motrice, ca [i `n cel al concursului sportiv, ~ stabile[te succesiunea optim\ a ac]iunilor (mijloace, structuri) [i a parametrilor necesari (de efort, volum, intensitate, densitate), care corespund obiectivelor [i condi]iilor concrete (vrst\, sex, nivel de preg\tire, adversar, atac, ap\rare etc.).

mului celulelor din organele limitative ale efortului specific; `nlocuirea celulelor uzate (rolul plastic al alimenta]iei); m\rirea [i/sau refacerea depozitelor de substan]e energetice [i de enzime necesare descompunerii [i resintezei acestora (rolul energetic al alimenta]iei). ~n ~, cantitatea [i procentul reprezentat de proteine, hidra]i de carbon [i gr\simi, ca [i aportul de s\ruri minerale [i ap\ prezint\ numeroase aspecte particulare determinate de caracteristicile efortului specific din fiecare prob\ sau ramur\ sportiv\ (de ex.: cre[terea procentului de glucide [i a num\rului de calorii/kg corp `n sporturile cu efort aerob, a cantit\]ii de proteine de origine animal\ `n cele cu efort anaerob etc.). Orarul [i con]inutul meselor sunt [i ele adaptate programului de antrenament [i al competi]iilor (cantitate mic\ de alimente, u[or digerabile, cu cel pu]in dou\ ore `nainte de efort, solu]ii cu glucide, vitamine [i s\ruri minerale `n timpul efortului de lung\ durat\, rehidratare [i alimenta]ie adecvat\ refacerii dup\ lec]iile de antrenament [i competi]ii). Problemele complexe ale ~ pot fi rezolvate `n mod corespunz\tor numai prin colaborarea cu medicul sportiv.

ALINIAMENT AL MARGINII rg. Linie imaginar\ care une[te picioarele exterioare ale tuturor participan]ilor la margine.

ALINIERE gim. Exerci]iu de front [i ordine prin care se realizeaz\ o dispunere ordonat\ a executan]ilor `ntr-o anumit\ forma]ie, rnd, [ir sau coloan\ de lucru.

ALIC| tir Muni]ie confec]ionat\ din aliaj de plumb, de calibru 4,5 mm, utilizat\ `n probele de pu[c\ [i de pistol cu aer comprimat la distan]a de 10 m.

ALINIEREA! gim. Comand\ `n vederea dispunerii simetrice `n diferite planuri a executan]ilor afla]i `ntr-o anumit\ forma]ie.

ALIMENTA}IE A SPORTIVULUI m.b. Activitate prin care se asigur\ sportivului alimentele necesare realiz\rii cerin]elor organismului `n condi]iile practic\rii unei activit\]i sportive de performan]\. ~n acest scop, se introduc `n corp substan]e de natur\ vegetal\ [i animal\ pentru: cre[terea num\rului [i/sau a volu-

ALONJ| I. box, lpt., atl., scr. Lungime a membrelor superioare, dimensiune care prezint\ importan]\ `n probele de aruncare, `n lupta `n ring, pe saltea sau pe plan[\ datorit\ prghiilor m\rite care permit dezvoltarea unei for]e superioare, sporirea amplitudinii mi[c\rilor

37

alpen[toc ALTERNAN}| A MI{C|RII gim. Particularitate de desf\[urare a mi[c\rilor complexe, `n care elementele structurale (perioade, faze, momente) se succed `n mod variat.

[i impunerea tacticii de concurs prin men]inerea adversarului la o distan]\ avantajoas\. ~n box ~ consemneaz\ lungimea bra]elor, mai mare dect a adversarului. II. tir arc ~ntindere maxim\ normal\ a unui tr\g\tor. ~ se m\soar\ `n cm de la crest\tura s\ge]ii pn\ la marginea excentric\ a arcului, incluznd [i lungimea vrfului.

ALPEN{TOC alp. Baston lung cu vrf metalic, care a fost folosit `n turismul de munte [i `n ascensiuni (arhaism).

ALTERNARE A TURNANTELOR p.v. Schimbare alternativ\ a culoarelor de c\tre cei doi patinatori, dup\ fiecare tur de pist\. Trecerea de pe un culoar pe altul se efectueaz\ `n spa]iul de schimb ce corespunde liniei drepte a pistei, opus\ locului de start.

ALPINIAD| alp. Ac]iune sportiv\ cu caracter tradi]ional [i/sau festiv, la care alpini[tii particip\ prin parcurgerea unor trasee de dificultate diferit\, celebrnd prin prezen]a [i rezultatele lor o aniversare, o periodicitate sau o premier\.

ALPINISM alp. Ramur\ sportiv\ constnd din ascensiuni efectuate pe trasee alpine cu grade diferite de dificultate, `n care se folosesc tehnici, echipament [i materiale specializate. ~ este un sport, de regul\ de echip\, `n care componen]ii au roluri bine definite, privind colaborarea `n timpul ascensiunii [i `n manevrarea corzilor de asigurare att la urcare, ct [i la coborre. ~ devine sport de performan]\ cnd ascensiunea traseelor [i atingerea `n\l]imilor prezint\ dificult\]i deosebite (pere]i verticali, surplomban]i, cu pu]ine fisuri sau prize naturale, cu diferen]e mari de nivel, zone cu climat foarte aspru, altitudini foarte mari etc.).

ALTITUDINE gen. ~n\l]ime a unui punct de pe suprafa]a p\mntului, fa]\ de nivelul mediu al m\rii, care se determin\ cu altimetrul. Preg\tirea concursului sportiv la ~ (2 000 2 500 m) prezint\ importan]\ pentru nivelul performan]ei, `ntruct sportivul se g\se[te `n fa]a unor dificult\]i mai mari de acomodare, datorate atmosferei rarefiate (hipoxie) [i a presiunii sc\zute (hipobarism). Pentru anularea acestor efecte organismul realizeaz\ o nou\ homeostazie prin adaptarea treptat\ `n regim de efort, la condi]iile ~ respective. Gradul aclimatiz\rii depinde de starea de s\n\tate, de echilibrul nervos [i de capacitatea de efort a sportivului. ~ este favorabil\ eforturilor cu specific biologic predominant aerob (probele de semifond [i fond), a[a cum au confirmat-o JO de la Mexico City din 1968 [i valoarea alerg\torilor africani care tr\iesc [i se antreneaz\ la ~ mari.

ALPINIST alp. C\]\r\tor pe munte sau pe stnc\, care urm\re[te atingerea unui obiectiv (ascensiunea unui traseu, perete, vrf). ~n ascensiunea sa natural\, ce presupune o tehnic\ a c\]\r\rii [i un bun antrenament, ~ este ajutat [i asigurat de o serie de procedee [i de ustensile (corzi, carabiniere, pitoane [i alte dispozitive de asigurare, ciocan, piolet etc.), echipament adecvat (espadrile sau bocanci speciali, casc\ de protec]ie, echipament de bivuac etc.) [i, de regul\, de cel pu]in un coechipier.

ALUNECARE I. p.a., p.v., schi, s.n. Deplasare pe z\pad\, ghea]\ sau ap\ prin intermediul schiurilor, patinelor, ambarca]iunilor sau chiar al corpului, caracterizat\ prin men]inerea permanent\ a contactului acestora cu suprafa]a de sprijin. Din punct de vedere bio-mecanic ~ reprezint\ faza activ\ a unui ciclu care se desf\[oar\ datorit\ vitezei dobndite anterior. II. schi ~ pe un singur sprijin Deplasare care u[ureaz\ men]inerea ct mai mult timp a vitezei dobndite `n urma `mpingerii. ~ prin `mpingere Deplasare prin ac]iunea simultan\ de `mpingere cu bra]ele [i ~, p\strnd schiurile permanent apropiate [i greutatea corpului egal repartizat\ pe amndou\. III. bb., hb.

38

amend\ Combina]ie tactic\ `n ap\rare, prin care 2 coechipieri `[i coordoneaz\ ac]iunile de urm\rire [i mascare a atacan]ilor direc]i, circulnd f\r\ a se stingheri reciproc. IV. scr. ~ pe lam\ Ac]iune preg\titoare, premerg\toare atacului, executat\ tehnic cu o mi[care de u[oar\ presiune de-a lungul lamei adversarului, cu scopul de a ob]ine o linie deschis\ pentru a lovi.

AMBALARE I. c\l. Fug\ necontrolat\ a calului, care nu se mai supune conducerii c\l\re]ului. II. auto, moto. M\rire a tura]iilor motorului la start, pentru a beneficia la plecare de puterea lui maxim\.

ALUR| I. c\l. Tempo de deplasare a calului `n diferitele lui forme de mi[care (pas, trap, galop). II. atl., ci., j.s., s.n. Tempo de desf\[urare a cursei, care poate fi lent, rapid etc. Termenul de ~ se folose[te, `n general, pentru aprecierea subiectiv\ a unei `ntreceri fie `n momentul transmisiei ei, fie `n cronica ce o `nso]e[te.

AMBARCA}IUNE s.n. Construc]ie din diferite materiale (lemnoase, metalice, sintetice, fibre plastic, cauciuc) cu form\ hidrodinamic\, care plute[te pe ap\ [i se deplaseaz\ cu ajutorul unui mijloc de propulsie (rame, vsle, vele, motor). ~ este de mai multe feluri: ~ de sport (schif, kaiac, canoe, iaht); ~ de turism [i agrement (gig, balenier\, kaiac [i canoe populare etc.); ~ cu vele (iol\, snaip, cuter etc.) ~ neted\ Suprafa]\ dreapt\ a `nveli[ului exterior al cocii unei ambarca]iuni, ob]inut\ prin a[ezarea scndurilor unele lng\ altele pe bordaj.

AMATOR gen. Sportiv care practic\ la un anumit nivel valoric o prob\ sau o ramur\ sportiv\, `n timpul s\u liber, pentru pl\cere [i `n interesul s\u, f\r\ a urm\ri prin aceasta dobndirea de bunuri materiale din care s\-[i asigure permanent existen]a sa [i a familiei sale.

AMBARDEE s.n. Abatere `ntr-un bord sau altul a unei ambarca]iuni ancorate sau care navigheaz\.

AMATORISM gen. Principiu [i totodat\ conduit\ (atitudine) a sportivului care `[i practic\ proba sau ramura sa de sport f\r\ a face din aceast\ preocupare o profesiune. Regula nr. 26 din statutul CIO, acceptat\ de federa]iile sportive interna]ionale, stabile[te rigorile ~, din care rezult\ expres c\ sportivul nu poate primi remunera]ii financiare sau avantaje materiale pentru practicarea sportului s\u preferat `n afara celor admise prin textele de aplicare, care o `nso]esc [i o completeaz\ (echivalente materiale, limitate de fiecare federa]ie sportiv\ interna]ional\, pe timpul preg\tirii [i al concursurilor, cheltuielile de `ntre]inere, cazare, transport, pentru asigur\rile sociale, echipament, plata antrenorilor, chiriile locului de antrenament, banii de buzunar, scoateri din produc]ie etc.). ~n compara]ie cu sportivul nonamator, potrivit Legii nr. 69/2000, cel amator nu are rela]ii contractuale de munc\ cu structurile sportive pe care le reprezint\.

AMBIDEXTRIE gen. Abilitate pe care un sportiv o manifest\ `n realizarea cu mna dreapt\ [i stng\, cu aproximativ aceea[i eficien]\, a diferitelor procedee tehnice. Prin extensie ~ se refer\ [i la folosirea cu aceea[i eficien]\ a ambelor picioare ale juc\torului de fotbal sau rugby.

AMENAJARE SPORTIV| t.m.s. (V. baz\ sportiv\; complex sportiv).

AMENDAMENT reg. Concept general folosit [i pentru modificarea dispozi]iilor regulamentului unui sport sau ale unei competi]ii anterior stabilite.

AMAZOAN| c\l. Femeie practicant\ a c\l\riei care particip\ la competi]ii ecvestre.

AMEND| reg. Sanc]iune pecuniar\, aplicat\ de c\tre juriul sau arbitrul unei competi]ii sportivului care a `nc\lcat codul normelor sau regulamentul ramurii sau probei sportive. ~ se achit\ federa]iei interna]ionale `ntr-un anumit termen de la data notific\rii, `ntrzierea pl\]ii constituind o nou\ `nc\lcare a codului, care poate

39

amenin]are zgomotul unei ]evi de e[apament sau de [ocurile produse de motociclet\ [i de automobil, ca urmare a denivel\rii drumurilor. ~ pot fi hidraulice sau cu fric]iune, telescopice sau cu bra], iar `n cazul ma[inilor de curse, supor]ii lor originali nu pot fi modifica]i. II. tir Pies\ compresibil\ care preia [ocul provocat de chiulasa mobil\ `mpins\ puternic `napoi de explozia `nc\rc\turii cartu[ului.

atrage dup\ sine o sanc]iune suplimentar\: suspendare, descalificare etc.

AMENIN}ARE I. [ah Perspectiv\ a unei manevre ce poate fi `ntrev\zut\ dup\ efectuarea mut\rii cheie. ~ multipl\ Apari]ia unui num\r de posibilit\]i diferite ce se pot solda cu mat, dup\ efectuarea mut\rii cheie. ~ secundar\ Perspectiv\ creat\ prin mutarea cheie care apare dup\ efectuarea unei mut\ri oarecare de ap\rare, `mpotriva amenin]\rii primare. ~ scurt\ Perspectiv\ a amenin]\rii cu mat la mutarea urm\toare, `ntr-o problem\ cu mat `n trei sau `n mai multe mi[c\ri care apare dup\ mutarea cheie. ~ ter]iar\ Posibilitate care apare dup\ o parad\ secundar\ [i poate fi anulat\ printr-o parad\ ter]iar\. II. ci., j.s., s.n. Ac]iune pe care unul sau mai mul]i sportivi o `ntreprind pentru a periclita pozi]ia sau poarta adversarului. III. scr. Ac]iune a tr\g\torului care caut\ prin diferite manevre ale armei albe s\ pun\ `n pericol spa]iul vulnerabil al adversarului.

AMPENAJ I. av. Organ dispus `n coada fuselajului, care asigur\ stabilitatea [i, `mpreun\ cu aripioarele, manevrabilitatea avionului. Un ~ este orizontal, iar cel\lalt este vertical. II. tir arc Totalitate a penelor montate pe o s\geat\.

AMPLASAMENT j.s., gim. Ac]iune de dispunere a juc\torului `n teren [i a unor aparate `n cadrul s\lilor de sport.

AMONTE tr., s.n. Direc]ie sau loc situat `n susul apei curg\toare, spre izvoare, fa]\ de un punct de referin]\.

AMORSARE A VIRAJULUI schi ~ncepere a virajului, rota]ie a corpului `n sensul virajului pentru a provoca [i transmite o impulsie de rota]ie unuia sau ambelor schiuri.

AMORTIZARE m.b. Faz\ terminal\ a mi[c\rii ciclice [i aciclice, `n care corpul [i segmentele sale, formnd un sistem de prghii articulate elastic, frneaz\ progresiv pn\ la anulare reac]ia reazemului. ~n practica sportiv\, pentru diminuarea [ocului de contact al corpului cu diferite obiecte (mingi, obiecte portative etc.), se folosesc mi[c\ri de ~, iar pentru diminuarea [ocului cu reazemul, `n ateriz\ri, se folosesc materiale elastice (saltele, plase, nisip).

AMPLITUDINE A MI{C|RII m.b. Caracteristic\ a mi[c\rii, constnd `n deplasarea maxim\ care poate fi realizat\ `n planul de execu]ie al mi[c\rii respective. ~ depinde `n cea mai mare m\sur\ de forma extremit\]ilor osoase care se articuleaz\. Al]i factori care condi]ioneaz\ ~ sunt: starea cartilagiilor [i sinovialei articula]iei, suple]ea capsulei [i ligamentelor articulare, for]a de contrac]ie a musculaturii agoniste, elasticitatea musculaturii antagoniste. Cre[terea ~ este unul din obiectivele procesului de antrenament, pentru c\ ea influen]eaz\ eficien]a execu]iilor tehnice [i aspectul estetic al mi[c\rilor. ~ se m\soar\ `n grade cu un aparat special (goniometru) sau `n centimetri prin lungimea parcursului mi[c\rii.

AMORTIZOR I. auto., moto. Pies\ special\ de diferite tipuri pentru diminuarea vibra]iilor transmise de

AN OLIMPIC ist. Al patrulea an al intervalului olimpic (v. olimpiad\), `ntotdeauna par, dup\ ciclicitatea pe care aceste jocuri au avut-o `ncepnd din anul 1896, cnd la Atena a avut loc prima edi]ie `n versiunea modern\. Pentru JO de var\, urm\torii ~ au fost: 1900, 1904, 1908, 1912, 1920, 1924, 1928, 1932,

40

analizator motor 1936, 1948, 1952, 1956, 1960, 1964, 1968, 1972, 1976, 1980, 1984, 1988, 1992, 1996, 2000. Din suit\ lipsesc anii: 1916, 1940 [i 1944, cnd edi]iile respective ale JO nu au avut loc din cauza r\zboaielor mondiale.

ANABOLISM m.b. Component\ a schimburilor care au loc `n organismele vii (metabolism), reprezentat\ de procesele complexe de sintez\, necesare producerii substan]elor energetice [i a materiei plastice specifice organismului respectiv. ~ se realizeaz\ pe baza energiei furnizate prin cealalt\ component\ a metabolismului, denumit\ catabolism. Intensitatea ~ variaz\ `n func]ie de regimul alimentar, condi]iile de mediu [i de vrst\ (mare la copii [i adolescen]i, medie la adul]i [i sc\zut\ la vrstnici). ~n activitatea sportiv\ se acord\ o importan]\ deosebit\ m\surilor de stimulare a proceselor anabolice din timpul fazei de suprarefacere, care urmeaz\ dup\ lec]iile de antrenament [i competi]ii, pentru a se accelera [i amplifica perfec]ion\rile morfofunc]ionale necesare cre[terii poten]ialului fizic al sportivilor.

hormoni anabolizan]i `n cantit\]i [i pe perioade de timp neadecvate expun la: cre[terea riscului de producere a rupturilor [i smulgerii tendoanelor de pe locul de inser]ie, datorit\ discrepan]ei dintre cre[terea ampl\ [i rapid\ a for]ei musculare [i cre[terea mult mai mic\ [i lent\ a rezisten]ei tendoanelor [i a punctelor lor de inser]ie pe oase; tulbur\ri sexuale manifestate prin sc\derea poten]ei la b\rba]i, deregl\ri ale ciclului menstrual la femei [i virilizarea acestora (pilozitate crescut\ `n special pe fa]\, timbru vocal grav [i r\gu[it, aspect corporal de tip masculin); alter\ri ale func]iilor [i structurii ficatului; mic[orarea staturii la adolescen]i datorit\ diminu\rii activit\]ii cartilagiilor de cre[tere a oaselor, fapt care duce la terminarea prematur\ a cre[terii `n lungime. Juniorii trata]i cu anabolizante vor avea `n\l]imea mai mic\ dect cea pe care ar fi avut-o, dac\ nu li s-ar fi administrat ace[ti hormoni. Produsele care con]in hormoni anabolizan]i sunt considerate doping [i ca atare administrarea lor este strict interzis\ la sportivi.

ANABOLIZANT m.b. Hormon steroid din grupa hormonilor sexuali androgeni (masculini). Structura chimic\ de baz\ a ~ este comun\ cu cea a hormonului masculin testosteronul. Din aceast\ cauz\ nu pot fi complet separate efectele anabolizante de cele virilizante ale acestui hormon. Efectul anabolizant principal const\ `n stimularea sintezei proteinelor [i prin aceasta `n cre[terea masei musculare, fapt care se reflect\ pozitiv asupra performan]elor sportive. Acest efect anabolizant este mult poten]at prin asocierea administr\rii hormonului cu un program special de antrenament [i regim alimentar cu surplus de proteine animale. ~ are [i efecte psihice: senza]ia de bun\ stare general\, euforie, cre[terea motiva]iei pentru ob]inerea performan]elor `nalte, a combativit\]ii [i chiar a agresivit\]ii `n timpul competi]iilor. Efectele sexuale ale administr\rii de ~ sunt mai puternice la adolescen]i, pentru c\ la ace[tia secre]ia proprie de hormoni sexuali nu a atins `nc\ nivelul de la adul]i, [i la femei, deoarece organismul lor secret\ cantit\]i mici de hormoni androgeni. Administrarea de

ANALIZATOR MOTOR m.b. Sistem complex [i unitar prin care excita]iile provenite din aparatul locomotor sunt recep]ionate, conduse [i transformate `n senza]ii. ~ este compus din trei segmente: periferic, de conducere [i central. Segmentul periferic sau receptor este reprezentat de forma]iunile senzitive din mu[chi, tendoane, ligamente [i suprafe]ele articulare (proprioceptori). Segmentul de conducere cuprinde c\ile parcurse de influxul nervos, de la proprioceptori pn\ la scoar]a cerebral\ (nervi rahidieni senzitivi, ganglioni spinali, fascicule spinotalamice, spinocerebeloase, fibrele cerebelodentorubrotalamocorticale). Segmentul central se afl\ `n aria motorie primar\ a scoar]ei cerebrale (aria 4 Brodman) `n care se face analiza de fine]e a excitan]ilor [i `n ariile secundare (6, 8, 22, 19) precum [i `n cea suplimentar\ care asigur\ analiza global\, mai pu]in diferen]iat\, a mi[c\rilor. Excitantul adecvat al proprioceptorilor este de natur\ mecanic\, constnd din presiunile [i `ntinderile exercitate asupra forma]iunilor senzitive din aparatul locomotor. ~ are rol esen]ial `n perceperea pozi]iei corpului `n `ntregime [i a segmentelor sale att `n repaus, ct [i `n mi[care. Analiza excita]iilor primite de la proprioceptori este indispensabil\ pentru

41

analiz\ tivului, motiva]ia acestuia pentru desf\[urarea ei etc. ~ poate fi general\ sau selectiv\ (doar anumite aspecte ale lec]iei) [i tematic\. ~ prevede modul `n care lec]ia a fost proiectat\, gndit\, elaborat\ `n baza preciz\rii obiectivelor [i a concordan]ei con]inutului (mijloacelor, metodelor, procedeelor de organizare a elevilor [i a tehnicilor de evaluare) cu obiectivele. ~n ~ se fac [i referiri la modul `n care au fost exploatate resursele umane [i materialele, precum [i rela]iile din interiorul procesului didactic `ntre profesor [i elev [i `ntre elevi, precum [i presta]ia [i atitudinea profesorului. Lec]ia poate fi considerat\ ca bun\, ca eficient\ atunci cnd obiectivele ei au fost realizate. ~ a tacticii Metod\ general\ de studiu al ac]iunilor individuale [i colective, pe baza datelor furnizate de observa]iile repetate ale antrenorului (cercet\torului) asupra echipei [i sportivilor proprii, precum [i asupra adversarilor acestora, `n competi]ie [i folosite pentru stabilirea caracteristicilor esen]iale: poten]ialul fizic, tehnic [i psihic, modul lui de valorificare prin autoconducere `n cadrul planului tactic prestabilit, capacitatea de a rezolva adecvat, oportun [i creator situa]iile favorabile ap\rute etc. ~ se efectueaz\ cu ajutorul diferitelor tehnici de observa]ii [i `nregistrare (sub form\ de protocoale, dup\ diferite sisteme, diagrame, film\ri, videomagnetofon etc.), consemnndu-se ac]iunile reu[ite [i erorile, frecven]a acestora etc., pentru a se proceda `n continuare la stabilirea rela]iilor temporale [i spa]iale optime ale concursului (meciului), la aprecierea obiectiv\ a eficien]ei schemelor [i planurilor tactice prestabilite pentru abordarea [i desf\[urarea ac]iunilor din concurs etc. ~ are aplicativitate `n stabilirea profilului adversarilor, necesar elabor\rii planului tactic propriu pentru concurs, a con]inutului preg\tirii sportivilor proprii etc. ~ are o mare aplicativitate `n acele sporturi `n care componen]a tactic\ are rol preponderent (jocuri sportive, sporturi de lupt\, box etc.). ~ a tehnicii Metod\ de studiu al execu]iei unui act motor care, cu ajutorul unor procedee tehnice de observare [i `nregistrare (film, fotociclogram\, chinogram\, metode goniografice, accelerografice, stereografice etc.), `l descompune `n p\r]ile sale structurale sau `i permite reluarea pentru a-i stabili caracteristicile biomecanice [i eficien]a (corectitudinea, economia, estetica, cursivitatea etc.). ~ are

elaborarea modelului motor ce urmeaz\ a fi executat, pentru coordonarea contrac]iilor musculare necesare efectu\rii acestui model [i pentru corectarea mi[c\rilor `n cazul cnd execu]ia nu corespunde modelului. ~n mi[c\rile complexe, cum sunt cele din educa]ia fizic\ [i din antrenamentul sportiv, activitatea ~ se asociaz\ cu a altor analizatori (vizual, tactil, auditiv), realizndu-se o mai complet\ [i precis\ senza]ie a mi[c\rilor. Func]ia ~ se perfec]ioneaz\ mult prin antrenament. Sportivii de performan]\ sunt capabili de analize [i diferen]ieri mult mai fine ale mi[c\rilor dect nesportivii. Sin.: analizator chinestezic, analizator mioartrochinetic.

ANALIZ| I. met. Metod\ [tiin]ific\ care se bazeaz\ pe studiul sistematic al fiec\rui element `n parte. ~ a concursului Metod\ complex\ de studiu al unei competi]ii, bazat\ pe consemnarea dinamicii rezultatului [i pe `nregistr\rile multiple de ordin tehnic, tactic, fizic etc., cu ajutorul c\rora antrenorii, metodologii etc. pot stabili, prin corela]ie, elementele esen]iale, pozitive [i negative, ale comportamentului individual sau al echipei. ~ are `n vedere [i al]i factori obiectivi (metodologici) [i subiectivi (arbitraj, adversar, spectator) care au ac]ionat concomitent `n timpul concursului analizat [i au influen]at comportamentul sportivilor respectivi. ~ serve[te la eviden]ierea aspectelor care urmeaz\ s\ primeasc\, `n planificarea ulterioar\, condi]iile necesare `nt\ririi sau elimin\rii lor. Pe baza ~ de mare amploare, cum sunt CM, CE sau JO, se stabilesc direc]iile, obiectivele [i modelele preg\tirilor ulterioare, criteriile de selec]ie, valorile performan]elor [i prognoza asupra evolu]iei sportului `n general [i a unei ramuri sau probe sportive `n particular. ~ a lec]iei Metod\ pedagogic\ care eviden]iaz\ valoarea didactic\ [i educativ\ a lec]iei cu ajutorul unor procedee de transcriere menite s\-i obiectiveze con]inutul [i implicit eficien]a. Datele ~ eviden]iaz\ latura ei cantitativ\ (structurile [i volumul lor) [i calitativ\ (succesiune, intensitate, densitate), reactivitatea fiziologic\ [i psihic\ a colectivului, nivelul execu]iilor, erorile tipice, momentele cu con]inut disciplinar [i rezolv\rile g\site, care demonstreaz\ nivelul profesional al cadrului didactic, eficien]a lec]iei, nivelul de preg\tire a colec-

42

angajament un rol important `n procesul de formare [i perfec]ionare a deprinderilor motorii, `n cre[terea eficien]ei preg\tirii [i particip\rii sportivului `n competi]ii. II. [ah Apreciere obiectiv\ a avantajelor, dezavantajelor [i a perspectivei unei mut\ri, variante sau pozi]ii `n partida de [ah. ~ a jocului Studiere a arborelui de variante posibil de luat `n considerare `ntr-o pozi]ie, `ntr-un studiu sau `ntr-o problem\ de [ah, `ntr-un anumit moment al desf\[ur\rii unei partide de [ah sau `n `ntreaga partid\.

telor corporale respective. ~ consecutiv\ imobiliz\rilor pentru fracturi extraarticulare poate fi `nl\turat\ prin gimnastic\ recuperatorie.

ANCOLUR| c\l. Gt al calului.

ANAMNEZA MEDICO-SPORTIV| m.b. Component\ a examenului medico-sportiv, constnd din consemnarea [i interpretarea informa]iilor date de sportiv la `ntreb\rile examinatorului. ~ furnizeaz\ informa]ii importante privitoare la condi]iile de via]\, de munc\ [i de antrenament ale sportivului: antecedentele fiziologice [i patologice ale ascenden]ilor [i a colateralilor acestora; afec]iunile [i accidentele avute de sportiv; evolu]ia cre[terii [i a dezvolt\rii fizice a acestuia; metodele de antrenament folosite [i performan]ele realizate for]a, echilibrul [i mobilitatea proceselor de excita]ie [i inhibi]ie; starea prezent\ a s\n\t\]ii; existen]a semnelor subiective ale formei sportive sau supraantrenamentului. ~ complet\ Component\ a examin\rii medico-sportive care poate fi f\cut\ [i interpretat\ numai de medicul sportiv. Antrenorul are [i el competen]a de a recolta [i interpreta unele date de anamnez\, folosindu-le `n propria sa activitate sau pentru a sesiza medicul `n vederea solu]ion\rii problemelor pe care nu le poate rezolva singur.

ANCOR| s.n. Pies\ care serve[te la imobilizarea ambarca]iunilor sau navelor pe ap\, `n locul voit, prin intermediul unui lan] sau al parmelor (vegetale sau de srm\). Se compune dintr-un fus [i dou\ sau mai multe bra]e, prev\zute cu gheare la capete. Greutatea ~ este `n func]ie de tonajul sau deplasamentul ambarca]iunilor sau navelor. ~ mici sunt cuprinse `ntre 6-12 kg, cele mijlocii `ntre 12-18 kg, iar cele mari au peste 18 kg. Exist\ diferite tipuri de ~: amiralitate, patent (Hall), Danforth, ghear\ de pisic\, cu bra]e pliante.

ANDURAN}| I. t. Calitate motorie constnd din prelungirea vreme `ndelungat\ a unui efort de intensitate moderat\, cu scopul de a ob]ine o oxigenare favorabil\ schimburilor, o capacitate de absorb]ie [i o irigare mai bun\. ~ ofer\ sportivului posibilitatea de a efectua un efort ct mai mult timp cu o stare constant\ (steady state) `ntr-o zon\ de activitate cardiac\ de 120-130-140 pulsa]ii pe minut, f\r\ a ajunge practic la o datorie de oxigen. II. c\l. Prob\ de rezisten]\ desf\[urat\ `n teren variat, de obicei cu cai arabi, pe distan]e de 80, 120 [i 160 km. III. m.b. (V. rezisten]\ aerob\).

ANCHILOZ| m.b. Pierdere a posibilit\]ilor de efectuare a mi[c\rilor `ntr-o articula]ie care `n mod natural este mobil\. ~ poate fi congenital\ sau dobndit\ din cauze patologice (fracturi intraarticulare, infec]ii, artroze) sau `n urma unor m\suri terapeutice (imobiliz\ri prelungite, interven]ii chirurgicale). ~ instalat\ `n pozi]ii vicioase ale capetelor osoase produce tulbur\ri importante ale motricit\]ii. Fixarea oaselor `n pozi]ie normal\, a[a cum se `ntmpl\ `n ~ terapeutic\, este compatibil\ cu o func]ie satisf\c\toare a segmen-

ANGAJAMENT I. scr. Contactul lamelor celor 2 adversari. Cnd lama unui adversar domin\ lama celuilalt, `nchiznd astfel o linie, poart\ denumirea pozi]iei `n care se afl\ bra]ul `narmat (de ex.: ~ de sixt\). Cnd contactul lamelor las\ liniile ambilor adversari descoperite, ~ este neutru. Schimbarea de ~ Trecere a propriei lame dintr-o linie `ntr-alta, p\strnd contactul strns cu lama advers\. II. j.s. Participare activ\ a unui juc\tor `n diferitele faze de joc. III. h.g. Form\ de `ncepere sau de reluare a jocului, constnd din disputarea pucului aruncat de c\tre arbitru `ntre crosele a 2 juc\tori.

43

angajare `ntre doi gesturi motorii. ~ are la baz\ spiritul de observa]ie, capacitatea de analiz\ [i de sintez\ [i folose[te, `n afara datelor concrete, imediate, experien]a [i cuno[tin]ele pe care le are sportivul. ~ este o stare specific\ de prepara]ie, `n cadrul preg\tirii psihice pentru concurs. Planul tactic, inten]ia tactic\, programele de ac]iune reprezint\ forme de obiectivare a capacit\]ii de ~. II. schi Deplasare a corpului `ntr-o direc]ie ce precede executarea unei mi[c\ri. III. [ah Lucrare de [ah artistic identic\ sau apropiat\ de o alt\ lucrare de acela[i gen, publicat\ anterior.

ANGAJARE ~NTRE DOI bb., polo Faz\ de `ncepere sau reluare a jocului, constnd din aruncarea mingii de c\tre arbitru `ntre doi adversari. ~ `n baschet se execut\ la cel mai apropiat cerc fa]\ de locul `n care s-a comis o abatere sau de la centru, `n situa]iile de `ncepere a fiec\rei reprize.

ANGRENARE psih. Stare de preg\tire ce caracterizeaz\ sportivul att pe plan cognitiv (percep]ie, gndire), ct [i pe plan motor, u[urndu-i execu]ia adecvat\ a ac]iunilor tehnice [i tactice. ~ se ob]ine la antrenamente [i `nainte de concurs, la `nc\lzire, prin execu]ia integral\ a gesturilor motor specifice din `ntrecere. Cognitiv [i afectiv, ~ se realizeaz\ prin analiza [i antetr\irea activit\]ii. ~ este un moment al preg\tirii psihice pentru concurs.

ANTIDERAPANT alp., ci., moto., schi Caracteristic\ a compozi]iei sau a formei materialului folosit `n special la `nc\l]\minte [i la ro]ile vehiculelor pentru facilitarea aderen]ei lor la suprafa]a de sprijin `nclinat\, umed\ sau alunecoas\.

ANSAMBLU I. gim. Grup care execut\ unitar un exerci]iu `nso]it de obicei de acompaniament muzical [i care constituie o prob\ de concurs `n gimnastica ritmic\ sau `n demonstra]iile sportive. II. c\l. Conforma]ie general\ a calului de curse, construc]ia sa (armonioas\ sau nu, `n care toate regiunile sunt dezvoltate propor]ional sau, dimpotriv\, liniile nu se `ntlnesc, nu se succed), maniera de a se purta, conduita.

ANTIFORM| [ah Exploatare a unui element strategic `n form\ inversat\ (de ex.: deblocarea unui cmp din zona regelui este ~ autobloc\rii).

ANTIJOC rg. Ac]iune contrar\ regulamentului [i spiritului jocului. ~ cuprinde: obstruc]iile, abaterile de la loialitate, incorectitudinile, jocul periculos, comportarea nesportiv\, faptul de a-[i face dreptate singur [i gre[elile repetate.

ANTAGONIST m.b. Mu[chi sau grup\ muscular\ care, contractndu-se, frneaz\ sau opre[te mi[c\rile efectuate prin contrac]ia mu[chilor agoni[ti. Ac]iunea acestor dou\ tipuri de mu[chi este fin [i permanent coordonat\ (v. agonist).

ANTENE vb. Tije flexibile de 1,80 m montate la extremit\]ile fileului, `n continuarea benzilor laterale, pentru a delimita spa]iul de trecere al mingii.

ANTICIPARE I. psih. Capacitate a sportivului de a prevedea desf\[urarea evenimentelor din realitatea sportiv\, a ac]iunilor proprii [i ale adversarului etc. Pot fi anticipate fenomene complexe, ca [i unele ac]iuni sau

ANTRENAMENT I. t. Proces complex pedagogic [i biologic desf\[urat sistematic [i continuu gradat de adaptare a organismului omenesc la eforturi fizice [i psihice de intensit\]i diferite, `n scopul ob]inerii de rezultate cu anumit\ valoare `ntr-una din formele de practicare competitiv\ a exerci]iilor fizice. Conceptul de ~ este acceptat att sub form\ de cauz\ (un proces dinamic, de esen]\ pedagogic\, structurat pe principiile didactice generale [i specifice), ct [i de efect, de stare, m\surat\ prin modific\rile biologice [i psihice evidente care intervin [i m\resc considerabil capacitatea de efort a sportivului. Diversitatea obiectivelor, con]inutului, metodologiei [i finalit\]ii procesului respectiv au determinat apari]ia mai multor orient\ri, genuri [i

44

antrenament metode de ~, care fie c\ se completeaz\ [i se succed, fie c\ alterneaz\ sau chiar se exclud. Valorificarea lor ra]ional\ contribuie la m\rirea performan]elor sportive `n toate probele [i ramurile sportive, la ob]inerea lor la vrste fragede [i la men]inerea la nivel ridicat pe un interval de timp mai `ndelungat. II. m.b. ~ anaerob Metod\ `n care efortul prestat face parte din categoria eforturilor anaerobe. ~ reprezint\ mijlocul optim pentru ob]inerea perfec]ion\rilor morfofunc]ionale necesare cre[terii capacit\]ii de eliberare a energiei prin procese biochimice la care nu particip\ oxigenul (sistemul neuromuscular, depozitele ATP, PC glicogen [i enzimele pentru reac]iile biochimice anoxidative). ~ constituie baza preg\tirii fizice din probele [i sporturile `n care intensitatea maxim\ [i submaxim\ a eforturilor reprezint\ principalul factor limitativ al performan]elor de `nalt nivel (sprint, s\rituri, arunc\ri, haltere [i momentele de solicitare maxim\ din celelalte ramuri sportive). ~ are efecte optime dac\ este efectuat cnd organismul se g\se[te `n perfect\ stare func]ional\. De aceea, ~ se programeaz\ la `nceputul microciclului s\pt\mnal sau dup\ ziua de refacere din cadrul acestui microciclu (v. efortul anaerob). ~ aerob Metod\ `n care efortul prestat face parte din categoria eforturile aerobe. ~ cu eforturi `n stare stabil\ aparent\ (steady state aparent) constituie un mijloc de mare importan]\ pentru ob]inerea perfec]ion\rilor morfofunc]ionale necesare cre[terii capacit\]ii de absorb]ie, transport [i utilizare a oxigenului (aparatul cardiovascular, depozitele de glicogen din mu[chi, echipamentul enzimatic pentru reac]iile biochimice la care particip\ O2). ~ este folosit cu prec\dere `n probele [i sporturile `n care rezisten]a (anduran]a) reprezint\ unul din factorii limitativi ai performan]elor de `nalt nivel. ~ cu eforturi `n stare stabil\ adev\rat\ (steady state real) este un bun mijloc de refacere. ~n microciclul s\pt\mnal, acest ~ se programeaz\, de regul\, dup\ zilele cu cea mai mare solicitare. Intensitatea solicit\rii corespunz\toare acestor dou\ tipuri de ~ se stabile[te pe baza pragului aerob [i a pragului anaerob prin dozarea acidului lactic din snge (lactacidemie). Cunoa[terea frecven]ei cardiace din momentul atingerii acestor praguri biochimice constituie un parametru func]ional u[or de recoltat [i de mare utilitate pentru dirijarea efortului

de c\tre antrenor. ~ cu repet\ri Metod\ de ~ folosit\ `n scopul dezvolt\rii rezisten]ei [i perfec]ion\rii ac]iunilor tehnico-tactice, caracterizat\ prin efectuarea acelora[i exerci]ii, invariabile ca volum [i intensitate, intercalate cu pauze, a c\ror durat\ permite recuperarea integral\ a datoriei de oxigen. ~ de autorelaxare (V. ~ autogen). ~ fartlek Metod\ prin care sportivii se preg\tesc `n condi]ii naturale, `n general `n p\dure, folosind tempouri [i distan]e variate `n func]ie de relief [i de sarcinile preg\tirii. ~ frac]ionat Metod\ de ~ `n care exerci]iile, distan]ele sau `ngreuierile sunt `mp\r]ite `n mai multe elemente, avnd ca scop `mbun\t\]irea execu]iei, a anumitor calit\]i [i deprinderi motrice. ~ `n circuit Metod\ de ~ caracterizat\ prin aplicarea unui complex sistematic [i prestabilit de exerci]ii, pe care sportivul `l execut\ repetat, cu sau f\r\ pauze, `ntr-o succesiune [i cu o anumit\ intensitate, susceptibile de a fi reglate sau modificate `n func]ie de nivelul atins `n execu]ia acestuia, de condi]ii etc. ~ izocinetic Metod\ de dezvoltare a for]ei musculare prin folosirea contrac]iilor izocinetice. ~ necesit\ aparatur\ special\ care, controlnd viteza de deplasare a segmentului angrenat `n mi[care, indic\ sportivului momentul cnd trebuie s\ modifice intensitatea contrac]iilor pentru a p\stra constant\ viteza mi[c\rii pe tot parcursul ei. (V. contrac]ia muscular\). ~ izometric Metod\ de dezvoltare a for]ei musculare prin utilizarea contrac]iilor izometrice. Caracteristicile principale ale ~ sunt: intensitatea predominant maxim\ a contrac]iilor, durata scurt\ a acestora (cteva secunde), num\rul mic de repet\ri ale exerci]iilor (sub 10 repet\ri `n cazul intensit\]ii maxime) [i pauze relativ lungi `ntre contrac]ii (de regul\ 90''). ~ angreneaz\ concomitent `n lucru cea mai mare parte a fibrelor din mu[chii contracta]i, fapt care `i asigur\ o eficien]\ deosebit\ `n dezvoltarea for]ei. Execu]iile se pot face [i f\r\ aparate, dar este preferabil\ `ntrebuin]area de aparate speciale care permit selec]ionarea mai precis\ a grupelor musculare, a pozi]iilor de lucru [i a fazelor mi[c\rii `n care for]a trebuie dezvoltat\. Aceste aparate sunt prev\zute, de regul\, cu dinamometre prin care se m\soar\ for]a maxim\ a sportivului [i cea din timpul diferitelor execu]ii. ~ impune eforturi mari de voin]\ [i prin aceasta solicit\ intens sistemul nervos. (V. contrac]ia muscular\ [i ~ anaerob).

45

antrenament psihosomatic, viziune determinat\ de `ns\[i complexitatea performan]ei sportive, care reclam\ preg\tirea [i reglarea concomitent\ a st\rilor psihice, func]iilor motorii [i vegetative ale sportivului. ~ variabil Metod\ care valorific\ mijloace cu o structur\ [i o dinamic\ ale efortului variabile, `n concordan]\ cu obiectivele de concurs [i de preg\tire. ~ se aplic\ `ndeosebi `n preg\tirea din jocurile sportive, atletism [i `not. III. ht. ~ plyometric Proces de preg\tire sportiv\ care se realizeaz\ prin efectuarea unor s\rituri consecutive pe ambele picioare, pe o lad\ (de 80 cm `n\l]ime), de pe aceasta pe sol [i imediat se continu\ cu o s\ritur\ pe vertical\, f\r\ pauz\. La aterizarea pe sol, se recomand\ ca `ntre coaps\ [i gamb\ s\ nu se formeze un unghi mai mare de 95. IV. psih. ~ autogen Metod\ de antrenament care const\, `n principal, din relaxarea muscular\ [i controlul unor func]ii vegetative realizate prin intermediul anumitor formule autosugestive pentru prevenirea, diminuarea sau `nl\turarea st\rilor de tensiune psihoemo]ionale. Con]inutul ~ este format dintr-un fond de exerci]ii care permit controlul [i perceperea gradului de contrac]ie a mu[chilor, a greut\]ii membrelor, a temperaturii unor regiuni ale corpului [i a func]iilor cardiace [i respiratorii. ~ a fost imaginat, fundamentat teoretic [i experimentat practic de medicul german Schultz. ~ utilizeaz\ pozi]ii corporale, condi]ii de mediu adecvate relax\rii musculaturii [i evit\rii factorilor externi perturbatori. Tehnica ~ const\ `n repetarea unor exerci]ii speciale prin care se concentreaz\ aten]ia asupra senza]iilor ap\rute `n diversele p\r]i componente ale corpului (tegumente, mu[chi, inim\ etc.) ca urmare a comenzilor formulate cu voce tare sau gndite de subiect. Se realizeaz\ astfel deconectarea de factorii stresan]i [i se favorizeaz\ instalarea unei st\ri emo]ionale echilibrate. ~ se folose[te `n activitatea sportiv\ `nainte de competi]ii pentru prevenirea febrei de start [i ob]inerea st\rii de start optime (gata de lupt\), `n pauzele din timpul competi]iei pentru redobndirea echilibrului emo]ional [i dup\ competi]ie [i lec]ii de antrenament ca mijloc ajut\tor de refacere. Sin.: ~ psihomotor, ~ de autorelaxare. ~ invizibil Condi]ii [i factori igienici [i sociali, care completeaz\ efectul factorilor specifici antrenamentului `n vederea des\vr[irii preg\tirii sportivilor.

~ izotonic Metod\ de dezvoltare a for]ei musculare prin folosirea contrac]iilor izotonice. Exerci]iile se execut\ la aparate care creeaz\ condi]iile necesare men]inerii aceleia[i st\ri de tensiune intern\ a mu[chilor pe tot parcursul mi[c\rii. Prin aceasta se prelunge[te timpul ct fibrele musculare lucreaz\ efectiv, fapt care determin\ o bun\ eficien]\ a ~ pentru dezvoltarea for]ei mu[chilor respectivi. (V. [i contrac]ia muscular\). ~ la altitudine Metod\ de preg\tire utilizat\ de sportivii care tr\iesc la [es, cu scopul de a ad\uga la efectele ~ propriu-zis [i pe cele ale factorilor de mediu specifici altitudinii. ~ influen]eaz\ pozitiv performan]ele `n eforturile aerobe, datorit\ faptului c\ procesele de adaptare la altitudine amelioreaz\ att capacitatea sngelui de a transporta oxigenul (cre[terea num\rului de globule ro[ii [i a cantit\]ii de hemoglobin\), ct [i folosirea acestuia de c\tre mu[chi (cre[terea cantit\]ii de mioglobin\ [i a capilariz\rii mu[chilor). Pentru a avea eficien]a scontat\, ~ trebuie s\ se efectueze la `n\l]imi de 2 000-2 500 m deasupra nivelului m\rii, s\ dureze 3-4 s\pt\mni, iar competi]iile s\ aib\ loc `n primele zile dup\ revenirea la [es. ~n sporturile (probele) cu efort anaerob, performan]ele sunt cu att mai pu]in influen]ate prin ~, cu ct este mai scurt\ durata efortului competi]ional. Utilizarea ~ ridic\ probleme complexe medico-biologice [i tehnico-metodice, care nu pot fi rezolvate dect printr-o strns\ colaborare `ntre antrenor [i medic. ~ maraton Metod\ care se bazeaz\ pe eforturi de alergare de lung\ durat\, efectuate `n tempo uniform, urm\rind dezvoltarea rezisten]ei (anduran]ei) generale pentru probele de fond din atletism, ciclism [i sporturile nautice. ~ modelat Metod\ care valorific\ mijloacele, volumul, intensitatea [i densitatea efortului `n func]ie [i `n concordan]\ cu indicatorii unui model prestabilit. Sinteza critic\ a valorilor indicatorilor cantitativi [i calitativi (metodologici, biologici [i psihici) ai sportivilor campioni determin\ modelul de preg\tire [i concurs c\ruia i se subordoneaz\ [i ~. ~ psihosomatic Orientare a ~, bazat\ pe influen]a reciproc\ a factorilor psihici [i somatici, `n vederea m\ririi randamentului sportivului `n preg\tire [i concurs. Aceast\ orientare porne[te de la concep]ia despre personalitatea sportivului ca unitate psihofizic\ [i despre om ca un sistem

46

antropometrie Ansamblul acestor factori este format de alimenta]ie, de con]inutul [i durata odihnei, de formele de masaj, de stimulentele [i rela]iile sociale (familiale, de grup, de munc\ etc.). Participarea con[tient\ a sportivului la `ndeplinirea cerin]elor ~ este indispensabil\ [i constituie o dovad\ a sentimentului de responsabilitate fa]\ de propria sa activitate. ~ mental Metod\ de antrenament care const\ `n repetarea `n gnd a unor elemente sau exerci]ii pe care sportivul le-a efectuat `n trecut sau se preg\te[te s\ le realizeze `n viitor. Mecanismul ~ const\ `n urm\torul aspect: cnd cineva `[i reprezint\ mental o anumit\ mi[care, `n mu[chii s\i apare o serie de modific\ri (electrice, sangvine, de tonus muscular etc.) identice, dar de intensitate foarte mic\, cu situa]ia `n care s-ar efectua mi[carea propriu-zis\. Acest tip de antrenament poate fi utilizat att pentru `nv\]area, ct [i pentru perfec]ionarea unui anumit procedeu tehnic sau tactic ori a `ntregului exerci]iu. Se folose[te mai ales cnd sportivul este accidentat sau nu are posibilitatea s\ lucreze practic. ~ psihomotor Ansamblu de procedee bazate pe principiul regl\rii con[tiente a tonusului muscular `n vederea optimiz\rii st\rii psihice a sportivilor. Ini]ierea `n tehnica ~ necesit\ un timp relativ `ndelungat (de ordinul lunilor) [i reclam\ supraveghere medico-psihologic\.

sportivilor. ~ secund Specialist care are sarcini limitate `n preg\tirea sportivilor, corespunz\tor sarcinilor care `i sunt transmise de ~ principal din planul general de antrenament. ~ emerit Titlu onorific viager, conferit acelor speciali[ti care au merite deosebite `n procesul instructiv-educativ de formare [i perfec]ionare a sportivilor de valoare interna]ional\, pentru conduita [i con[tiin]a lor cet\]eneasc\.

ANTROPOLOGIE gen. {tiin]\ care se ocup\ cu studiul originii, al evolu]iei [i al variabilit\]ii biologice a omului, `n corela]ie cu condi]iile naturale [i social-culturale. Modul antropologic de abordare a fiin]ei umane a fost preluat de teoria educa]iei fizice [i sportului [i `ndeosebi de cercetarea [tiin]ific\ a domeniului.

ANTRENOR gen. Persoan\ calificat\ care se ocup\ de selec]ia [i preg\tirea sportivilor `ntr-o ramur\ a sportului. ~ posed\ cuno[tin]e corespunz\toare organiz\rii, conducerii, educ\rii [i instruirii sportivilor `n vederea ob]inerii unei performan]e ct mai `nalte `n proba sau ramura sportiv\ `n care s-a specializat. ~n func]ie de vechime, de studii [i de rezultate, ~ este `ncadrat `ntr-una din cele cinci categorii de clasificare sau prime[te un titlu sau o func]ie anumit\. ~ coordonator Specialist desemnat de un for de decizie (Ministerul Tineretului [i Sportului, federa]ie, club) s\ `ndrume, s\ controleze, s\ organizeze [i s\ stimuleze activitatea unui grup de antrenori, f\r\ a se ocupa nemijlocit de preg\tirea sportivilor. ~ principal Specialist cu experien]\ `ndelungat\ [i rezultate de prestigiu pe plan na]ional [i interna]ional, care conduce direct grupul de speciali[ti `ns\rcinat cu preg\tirea

ANTROPOMETRIE m.b. Metod\ de examinare a cre[terii [i dezvolt\rii fizice prin m\sur\tori f\cute asupra corpului omenesc. ~ pune `n eviden]\ cre[terea corpului `n `ntregime [i a segmentelor sale `n cele trei planuri ale spa]iului . Sunt astfel exprimate cifric dimensiunile longitudinale (cre[terea `n lungime), diametrele (cre[terea `n l\]ime) [i perimetrele (cre[terea `n grosime). M\sur\torile se fac printr-o tehnic\ standardizat\ care folose[te repere precise (puncte antropometrice) [i aparatur\ adecvat\ (antropometru, compas antropometric, band\ metric\). Interpretarea datelor recoltate impune compararea cifrelor individuale cu cele de referin]\ (valorile medii rezultate din m\sur\tori efectuate pe un num\r mare de subiec]i de aceea[i vrst\ [i sex cu persoana examinat\). Corelarea prin formule matematice a dou\ sau mai multe date antropometrice (indici antropometrici) amplific\ [i precizeaz\ inerpretarea. Datele antropometrice sunt de regul\ corelate [i cu anumite valori func]ionale (indici fiziometrici) pentru studierea st\rii de nutri]ie [i a concordan]ei dintre dimensiunile somatice [i cele func]ionale. ~ serve[te la stabilirea modelului somatic din fiecare ramur\ sportiv\, la selec]ia corect\ a subiec]ilor [i la urm\rirea efectelor pe care diferitele metode de antrenament le au asupra cre[terii [i dezvolt\rii fizice.

47

anulare a rezultatelor ANXIETATE psih. Stare definit\ de cei mai mul]i autori ca team\ f\r\ obiect, ceea ce o diferen]iaz\ de fric\, stare care este determinat\ de ceva precis. ~ const\ `n nelini[te, neglijen]\, team\, `ngrijorare. Este sentimentul difuz al aprehensiunii (nelini[te vag\ cauzat\ de o amenin]are poten]ial\). De regul\, sportivul nu `[i d\ seama de cauza temerii sau a amenin]\rii [i nici de modul cum ar putea s\ o elimine. St\rile anxioase sunt `nso]ite [i de fenomene organice, func]ionale, a[a cum sunt emo]iile la prestart. Teoreticienii `nv\]\rii consider\ ~ ca o reac]ie condi]ionat\ de team\, o tendin]\ dobndit\. Este de re]inut c\ cel care a fost `nv\]at s\ fie timid sau autodispre]uit va confunda o experien]\ nou\ de via]\ cu teama [i anxietatea (Blank, 1980). Psihanali[tii o consider\ ca reac]ie la frustrarea libidoului [i la cenzura supraeului (Sillamy, 1991) sau ca semnal al pericolului care provine din conflictul dintre motive concurente sau impulsuri periculoase, interzise (Blank, 1980). {coala gestaltist\, prin F. Pearls (citat de Blank, 1980) crede c\ anumite forme de ~ sunt semnale ale modific\rii st\rii de s\n\tate. ~n ultimi ani, tendin]ele interpret\rii cognitiviste a vie]ii psihice nu puteau s\ ignore fenomenul ~, con[tientizarea unui pericol iminent fiind urmat\ de c\utarea elimin\rii st\rii de tensiune (Petrovsky-Yaroshevsky, 1987) [i tot con[tientizarea componentelor activ\rii va permite utilizarea testelor [i scalelor de anxietate (Gould & Crane, 1992). Psihosociologic se consider\ c\ ~ nu numai c\ `l avertizeaz\ pe individ de un posibil pericol, dar acesta este extins [i asupra unor insuccese `n rela]iile sociale, datorit\ faptului c\ el nu cunoa[te cauzele reale ale insecurit\]ii. ~ stare Nivel concret sau obi[nuit emo]ional, caracterizat prin sentimentul aprehensiunii [i al tensiunii, asociat cu activitatea organismului, fiind un afect negativ. ~ tr\s\tur\ Predispozi]ie de a percepe anumi]i stimuli din ambian]\ ca amenin]\tori sau neamenin]\tori [i de a r\spunde la ei cu niveluri diferite de ~ -stare. ~nc\ din defini]ie rezult\ diferite moduri prin care ~ se manifest\. ~n primul rnd se afl\ st\rile subiective: sentimentul de neajutorare, nesiguran]a propriei persoane, lipsa energiei `n fa]a factorilor externi, care apar ca exagera]i [i amenin]\tori, teama difuz\ fa]\ de un pericol real sau imaginar, a[teptarea unui insucces etc. ~n al doilea rnd, vom remarca manifest\rile comportamentale:

ANULARE A REZULTATELOR reg. Act de nerecunoa[tere sau de neomologare a valabilit\]ii unor puncte `nscrise (co[uri, goluri etc.) sau a unor rezultate, pe motivul nerespect\rii regulamentului de joc sau de competi]ie.

ANUN} PUBLICITAR org. Inscrip]ionare a unei reclame pe materiale [i pe echipament, purtate de sportiv `n concurs, plasat\ pe cel mult 60% din suprafa]a lor, de a[a manier\ `nct s\ nu `mpieteze cu nimic vizibilitatea [i mi[c\rile sale, num\rul de concurs, casca etc. Dreptul de ~ este stabilit de fiecare federa]ie interna]ional\ prin acordarea de licen]e publicitare preluate apoi prin intermediul federa]iilor na]ionale.

ANUN}ARE A REZULTATELOR org. Ac]iune prin care se fac cunoscute, att participan]ilor, ct [i publicului, rezultatele sportive ob]inute `n cadrul unei competi]ii sportive. ~ se realizeaz\ `n timpul desf\[ur\rii competi]iei prin afi[area manual\, electronic\ sau sonor\ (cu ajutorul sta]iei de amplificare) [i, dup\ terminarea competi]iei, prin pres\, radio [i televiziune.

ANVERGUR| I. m.b. Dimensiune corporal\ m\surat\ `n plan transversal care cumuleaz\ l\]imea trunchiului [i lungimea ambelor membre superioare. ~ se m\soar\ `ntre degetele mijlocii ale ambelor mini, cnd subiectul este `n pozi]ie stnd, cu membrele superioare `n abduc]ie de 90 fa]\ de corp [i are articula]iile coatelor, pumnilor [i degetelor `n extensie complet\. ~ d\ rela]ii despre cre[terea `n l\]ime a trunchiului [i cre[terea `n lungime a membrelor superioare. ~ se folose[te la aprecierea armoniei dezvolt\rii fizice prin corelarea ei cu `n\l]imea (v. indici de armonie). ~ este util\ `n selec]ia sportiv\ (portari), valori mari ale ~ favoriznd performan]a `n multe ramuri sau probe sportive (scrim\, box, canotaj, volei), `n timp ce valorile mici ale ei sunt factori favorizan]i `n alte sporturi (lupte, gimnastic\). II. av. Distan]\ `ntre extremit\]ile aripilor unui avion.

48

ap\rare activitate dezorganizat\, performan]e diminuate fa]\ de cele obi[nuite, tendin]e de a dep\[i disconfortul prin mecanisme de ap\rare `n mare parte apropiate de cele descrise `n cazurile ~ severe care intr\ sub inciden]a tratamentului psihiatric. J. B. Cratty (1973) clasific\ astfel ~ sportivilor: teama proprie de succes sau insucces (teama de succes, nikefobia a fost descris\ de Antonelli [1964] ca un caz particular, vecin cu fenomenele psihopatologice din sport); consecin]ele sociale ale calit\]ii performan]ei proprii; teama de traumatisme [i alte asemenea temeri legate de starea fiziologic\ a organismului; teama de consecin]ele propriei agresivit\]i sau a altora. Tehnicile de reglare a st\rilor psihice conduc la formarea deprinderii de a controla [i reduce ~.

diferitelor acte motorii menite s\ dezvolte selectiv calit\]ile motorii reclamate de efortul concursului [i s\ perfec]ioneze deprinderile par]iale sau globale specifice unei probe sau ramuri sportive (de ex.: helcometre, trenajor, aparat de m\surat viteza [i execu]ia atacului `n scrim\, a for]ei de lovire `n box etc.). ~ se g\se[te instalat\ `n s\lile [i pe terenurile de preg\tire a sportivilor.

ANZA a.m., jd. A[ezat `nainte.

APATIE DE START psih. Form\ de manifestare a dispozi]iei sportivului aflat `naintea concursului, exteriorizat\ prin lipsa dorin]ei de a concura, teama de concurs, somnolen]\, `ncetineal\ `n gndire, slab\ capacitate de concentrare. ~ poate fi o manifestare caracteristic\, determinat\ de particularit\]ile temperamentale ale sportivului, de nivelul slab al preg\tirii sale sau de valoarea ridicat\ a adversarului.

APARAT DE GIMNASTIC| gim. Dispozitiv de construc]ie special\, cu dimensiuni standardizate, servind la executarea exerci]iilor de gimnastic\.

APARAT DE OCHIRE tir Ansamblu de piese montate la ]eava armei, pentru `ndreptarea ei ct mai spre centrul ]intei, compus din c\tare (cu vrful drept sau circular), `n\l]\tor cu crest\tur\ [i dioptru. ~n tirul cu arcul ~ se fixeaz\ pe fa]a interioar\ a arcului, deasupra prizei de mn\, fiind alc\tuit dintr-o plac\ `ngust\, gradat\ (`n mm), pe care poate culisa (cu posibilitatea de fixare) un cursor, care la rndul s\u sus]ine o tij\ reglabil\ pe orizontal\. Cap\tul tijei are un vrf sferic (vopsit negru) cu diametrul de 2 mm [i o oglind\ mic\ `nclinat\ la 45, care reflect\ pozi]ia unui semn de pe s\geat\. ~ constituie un control indirect al `ntinderii arcului, respectiv al for]ei de aruncare constant\.

APARATUR| DE ANTRENAMENT met. Ansamblu de dispozitive mecanice, elastice sau electronice etalonate, cu sistem de `nregistrare sau simple, care permite repetarea `n condi]ii variate de intensitate a

AP|RARE I. gen. Faz\ a luptei sportive `n care sportivul sau echipa ac]ioneaz\ prin procedee specifice pentru a `mpiedica adversarul s\ realizeze puncte. II. j.s. ~ om la om Sistem de ap\rare `n care fiecare ap\r\tor supravegheaz\ [i marcheaz\ pe tot parcursul meciului un atacant dinainte repartizat. ~ `n zon\ Sistem de ap\rare `n care fiecare juc\tor are sarcina de a supraveghea [i marca pe orice atacant care ac]ioneaz\ `n por]iunea de teren (zon\) repartizat\ `n prealabil fiec\ruia dintre ap\r\tori. ~ combinat\ Sistem de ap\rare `n care o parte dintre juc\tori efectueaz\ ap\rarea om la om [i ceilal]i ap\rarea `n zon\. ~ agresiv\ Variant\ a sistemului de ap\rare om la om `n care atacan]ii sunt marca]i foarte de aproape `n limitele permise de regulament, permanent [i oriunde s-ar afla. ~ presing Variant\ a ap\r\rii om la om, caracterizat\ printr-un marcaj strict [i la intercep]ie, `n care plasamentul ap\r\torului este `ntre atacant [i minge, aplicat\ `n scopul `mpiedic\rii realiz\rii ac]iunilor sale tactice. ~ presing se poate folosi pe toat\ durata jocului sau temporar. ~ presing se aplic\ [i pe o por]iune limitat\ `n teren, `n acest caz denumindu-se presing zonal. ~ `n inferioritate numeric\ Situa]ie `n care ap\r\torii, `n retragerea lor, sunt dep\[i]i numeric de c\tre adversarii

49

ap\r\toare de bra] const\ `n ac]iunea de ridicare pe vrfuri urmat\ de coborrea c\lcielor, prin care se produce o prim\ oscila]ie a trambulinei, preg\titoare pentru plecarea de pe loc sau a pasului s\rit. V. gim. Sin.: b\taie. VI. reg. Solicitare verbal\ sau scris\ adresat\ de un delegat al unei echipe sau al unui club sportiv c\tre o comisie sau un juriu pentru revizuirea unei hot\rri tehnice, organizatorice, disciplinare, dat\ pentru `nc\lcarea unei prevederi regulamentare.

care atac\ sau contraatac\. ~ cu aglomerare Variant\ a sistemului de ap\rare om la om `n care adversarii direc]i sunt marca]i pe o suprafa]\ de teren limitat\, numai `n apropierea por]ii, co[ului etc. ~ cu flotare Variant\ a sistemului de ap\rare om la om, `n baschet, `n care unul sau mai mul]i ap\r\tori p\r\sesc adversarul direct, retr\gndu-se temporar pentru a ajuta un coechipier la marcarea adversarului acestuia. ~ la intercep]ie Variant\ a sistemului de ap\rare om la om, `n baschet, fotbal, handbal, `n care ap\r\torii se plaseaz\ `ntre adversarii direc]i [i adversarul ce are mingea, cu scopul de a `mpiedica circula]ia acesteia `ntre atacan]i [i chiar de a o prelua `n anumite situa]ii favorabile. ~ t\iat\ Procedeu tehnico-tactic defensiv, `n tenis de mas\, prin care se imprim\ mingii o rota]ie de frnare, `n direc]ia opus\ traiectoriei de zbor: bra]ul, antebra]ul [i mna cu paleta execut\ o mi[care de sus `n jos [i u[or oblic dinapoi spre `nainte. Sin.: t\iat. III. [ah ~ tematic\ Mutare a unei piese negre care duce la realizarea ideii. ~ tare Mutare a negrului din pozi]ia ini]ial\, care `i d\ urm\toarele posibilit\]i: de a ataca regele advers, de a captura o figur\ alb\, de a crea libertate regelui propriu prin deblocarea unui cmp de refugiu. ~ prelungit\ (V. amenin]are ter]iar\).

APLECARE I. gim. 1. Ducere a trunchiului `nainte [i `n jos, printr-o flexiune `n articula]iile coxo-femurale cu men]inerea spatelui drept. 2. Ducere a capului `nainte cu b\rbia `n piept. II. ht. Exerci]iu ajut\tor care const\ din aplec\ri de trunchi efectuate cu haltera pe umeri.

AP|R|TOARE DE BRA} tir arc Bucat\ de piele sau de alt material, care se leag\ de antebra], cu rolul de a-l proteja pe tr\g\tor `mpotriva corzii, la declan[area acesteia.

APLOMB c\l. Dispunere [i direc]ie ale picioarelor unui cal `n raport cu solul. ~ este un criteriu de testare [i selec]ie a calului supus [i el legilor staticii [i dinamicii (dispune de for]\ [i de rezisten]\). Pentru examinarea sa se impune men]inerea calului `n repaus cu gambele dispuse vertical sub forma unui dreptunghi. ~ pune `n eviden]\ modul cum trebuie s\ se mi[te sau s\ fie sus]inut\ masa muscular\ a calului. Un cal cu un ~ neregulat, de pild\, nu va putea fi selec]ionat pentru sportul de performan]\.

AP|R|TOR j.s. Juc\tor care are sarcina s\ execute preponderent ac]iuni de ap\rare `n cadrul echipei sale.

APEL I. atl., ci., nat., s.n. Chemare a sportivilor la start. II. scr. Ac]iune `n[el\toare executat\ cu segmentele membrelor inferioare, de obicei cu talpa piciorului, cu inten]ia de a distrage aten]ia adversarului de la ac]iunea bra]ului `narmat sau a-l determina s\ declan[eze o ac]iune ofensiv\. III. schi Mi[care preg\titoare pentru executarea ocolirilor. IV. s.a. Faz\ din ciclul unei s\rituri, corespunz\toare b\t\ii, care

APNEE I. m.b. Oprire a mi[c\rilor respiratorii. ~ poate fi produs\ de cauze mecanice (astuparea c\ilor respiratorii), reflexe (excitarea zonelor reflexogene inhibitorii) sau prin proprie voin]\. ~ se `ntlne[te frecvent `n activitatea sportiv\, instalndu-se prin blocarea cutiei toracice, cnd se asigur\ punct fix de inser]ie pentru contrac]ia mu[chilor. Este necesar\ anumitor execu]ii tehnice (gimnastica la aparate, haltere, lupte, s\rituri, arunc\ri, loviri etc.). Timpul ct poate fi men]inut\ ~ `n inspira]ie sau expira]ie for]at\ este semnificativ pentru starea func]ional\ a aparatului respirator. ~n medicina sportiv\ se utilizeaz\ probe speciale pentru studierea regl\rilor cardiovasculare determinate de ~

50

apucare `n condi]ii de hipertensiune intratoracic\ (proba Flack, proba Brger). II. tir Sistem de re]inere a respira]iei timp de 7-12'' `n momentul fazei de ochire [i de declan[are a focului.

APRECIERE I. met., ped., psih. Component\ a procesului evaluativ, prin care profesorul de educa]ie fizic\ [i sport, antrenorul sau al]i factori de r\spundere (Ministerul Tineretului [i Sportului, federa]ii etc.) evalueaz\ ac]iunile sau performan]ele motorii ale elevilor sau ale sportivilor, `n raport cu un model dat sau `n func]ie de o scar\ etalon a valorilor ob]inute `n acest domeniu, `ntr-un interval de timp anumit. ~ [i m\surarea reprezint\ componente ale evalu\rii. ~ poate fi definit\ ca o judecat\ de valoare, cu caracter de ierarhizare a unor valori, constituind o form\ de reflectare a realit\]ii obiective `n con[tiin]a evaluatorului. Esen]a ~ const\ `n caracterul ei obiectiv, `n m\sura `n care ea reflect\ datele realit\]ii. ~ este just\ atunci cnd le reflect\ [i denaturat\, subiectiv\, atunci cnd nu le reflect\. ~ se poate face prin raportarea rezultatului la o scar\ etalon ([i care este absolut\) [i prin compara]ie (caz `n care este relativ\). ~ se concretizeaz\ printr-o not\, calificativ sau punctaj. ~n acest fel actul estimativ reprezint\ rezultatul concret al raportului dintre verificare [i aprecierea f\cut\ de profesor, antrenor, arbitru `n cadrul aplic\rii sistemului unitar de verificare [i apreciere din [coal\, al trecerii probelor de control din antrenament, al concursurilor (gimnastic\, patinaj artistic, s\rituri `n ap\). II. [ah Proces prin care un juc\tor, `n timpul analizei unei pozi]ii, evalueaz\ eficacitatea [i for]a pieselor sale [i ale adversarului, `n vederea alegerii celor mai bune mut\ri de continuare a partidei.

APTITUDINE MOTRIC| met., ped., psih. ~nsu[ire a personalit\]ii care condi]ioneaz\ [i asigur\ u[urin]a `nv\]\rii [i execut\rii actelor motorii. ~ se exprim\ `n calit\]i motrice ca: vitez\, `ndemnare, for]\, rezisten]\ [i `n maniera, eficien]a [i nivelul performan]ei gesturilor motorii. ~ se apreciaz\ prin teste motorii [i probe de control. ~ se manifest\ prin capacitatea de efort aerob [i anaerob, care este influen]at\ de factori ai coordon\rii musculare [i factori psihologici (neurocoordonatori). ~ se exprim\ `n sinteza, `n unitatea dintre posibilit\]ile func]ionale ale organismului, constituind totodat\ una din componentele de baz\ ale personalit\]ii umane, un produs al dezvolt\rii individuale, rezultat din interac]iunea particularit\]ilor psiho-fizice, a factorilor de mediu [i a procesului instructiv-educativ (antrenament).

APTITUDINE PSIHOMOTRIC| psih. Sistem de `nsu[iri psihofizice organizate `n mod original, care permite individului efectuarea cu succes a activit\]ilor psihocomportamentale motorii de fine]e, cu rezultate superioare. ~ integreaz\ sinergic func]ii psihice [i motorii constituite din factori nativi, efecte ale `nv\]\rii [i reglare psihonervoas\. Componentele ~ sunt: schema corporal\, lateralitatea, chinestezia, echilibrul static [i dinamic, coordonarea membrelor [i a `ntregului corp, rapiditatea mi[c\rilor, ideomotricitate etc.

APTITUDINE SPORTIV| met., ped., psih. ~nsu[ire a personalit\]ii care st\ la baza capacit\]ii individului de a practica cu succes un anumit sport. ~ este un aspect particular al aptitudinilor motorii [i intelectuale, necesitnd `nzestrare fizic\, psihic\ corespunz\toare solicit\rii specifice sportului respectiv.

APT m.b. Aviz favorabil al medicului sportiv, acordat periodic, f\r\ de care sportivul nu poate fi primit `n concurs. Aceast\ viz\, specificat\ `n carnetul de legitimare a sportivului, se acord\ [i `n cazul cnd se admite participarea copiilor (juniorilor mici) `n grupe de vrst\ superioar\, men]ionndu-se Apt `n competi]ii cu juniori mari (la lupte).

APUCARE I. box Ac]iune neregulamentar\ clinching, adesea nesanc]ionat\, dar `mpiedicat\ de arbitru, constnd din prinderea unui bra] sau a ambelor bra]e cu scopul de a `mpiedica adversarul s\ execute lovitura. II. lp. Priz\, procedeu tehnic `n luptele clasice [i libere, ce se aplic\ membrelor inferioare sau superioare ale adversarului la `nceputul unei ac]iuni de atac cu scopul

51

apucat electronic sau manevrat manual prin care secretariatul unei probe transmite performan]a realizat\ de sportivi de-a lungul desf\[ur\rii ei. Sin.: tabel\ de afi[aj.

de a-l fixa, dezechilibra sau `nvinge. III. ht., gim. Mi[care a trunchiului [i a palmelor, pozi]ie a acestora fa]\ de bara halterei (`ngust\, larg\) sau fa]\ de bastonul de gimnastic\. IV. ht. Distan]\ dintre mini (priz\) `n timpul ridic\rii halterei.

APUCAT gim. Mod de prindere cu palmele a p\r]ii lucrative a aparatelor sau a diferitelor obiecte portative, ~ de jos Prindere cu palmele orientate `n sus sau `napoi, degetele mari `n afar\. ~ de sus Prindere cu palmele orientate `n jos sau `nainte, degetele mari spre interior. ~ `ncruci[at Prindere cu antebra]ele `ncruci[ate: ~ de sus; ~ de jos. ~ mixt Prindere cu o mn\ apucat de sus [i cealalt\ apucat de jos. ~ r\sucit Prindere cu bra]ele `n prona]ie cu degetele mari `n afar\ (cubital).

ARABESC I. gim. Pozi]ie de echilibru executat\ pe un picior, cel liber fiind `ntins [i ridicat `napoi. No]iunea de ~ este preluat\ din dansul clasic [i folosit\ mai ales `n gimnastica ritmic\. II. p.a. Desen pe ghea]\, constnd dintr-un ansamblu de linii `mpletite simetric, l\sate ca urme ale execu]iei unor figuri.

ARANJAMENT [ah Mod `n care sunt dispuse piesele tematice `ntr-o compozi]ie [ahist\, determinnd suma elementelor de ordin tactic care concur\ la realizarea temei bazate pe interac]iunea reciproc\ a pieselor active tematice.

ARBITRAJ gen. Activitate depus\ de persoane calificate care asigur\ desf\[urarea `ntrecerii sportive `n condi]iile prev\zute de regulament, dnd o apreciere valoric\ (note, puncte, performan]e `n timp sau `n spa]iu) execu]iei probelor `nscrise `n programul ei. ~ deschis Evaluare `n care notele acordate de fiecare arbitru judec\tor sunt afi[ate public la un semnal al arbitrului [ef (`n gimnastic\ [i `n patinaj artistic). ~ `nchis Evaluare `n care notele date de fiecare arbitru sunt transmise secretariatului probei, care afi[eaz\ apoi nota medie (`n gimnastic\ [i `n patinaj artistic). ~ a ap\rut o dat\ cu primele competi]ii ale antichit\]ii, perfec]ionndu-se treptat pn\ `n zilele noastre. La jocul de fotbal, ~ era asigurat `n anii 1881-1883 de un num\r de 5 arbitri [i chiar mai mul]i, ca `n cazul meciului dintre reprezentativele Aradului [i Budapestei, disputat `n anul 1899: 1 arbitru de centru (principal), ajutat de o comisie din 5 membri care notau punctele, auturile, hen]urile etc. [i de al]i 4 arbitri de tu[\, 2 de gol plus 2 de rezerv\. Treptat num\rul lor s-a redus. Din anul 1883, a fost introdus `n ~ [i fluierul. Abia peste opt decenii, cu prilejul JO de la Tokyo (1964), a fost introdus ~ electronic la unele ramuri [i probe, f\cnd s\ dispar\ din ~ oficialii de sosire, de traseu etc. (V. arbitru).

ARASHI a.m., jd. Furtun\.

AR|T|TOR I. tir Persoan\ care `n timpul unui concurs de pistol la 25 m se g\se[te `n preajma ]intelor [i arat\ pozi]ia loviturilor pe ]inte cu ajutorul unei palete. II. gim., p.a. ~ de note Dispozitiv electronic sau manevrat manual, folosit pentru a face cunoscut publicului [i sportivilor echivalentul `n note al execu]iilor realizate `n concurs. III. atl., nat., s.n. ~ de rezultate Dispozitiv

ARBITRU I. gen. Persoan\ calificat\ [i delegat\ de organe sportive oficiale (federa]ii, comisii etc.) s\ conduc\ [i s\ controleze orice gen de competi]ie conform prevederilor regulamentare [i s\ aprecieze, prin diferite procedee de estimare (puncte, goluri, note, performan]e `n timp [i spa]iu), valoarea performan]ei concuren]ilor. Sarcinile, rolul, tipul [i importan]a ~ depind de o multitudine de factori, diferen]iindu-i `n mai multe feluri. ~ principal Persoan\ cu calificare superioar\, care conduce [i r\spunde de toate problemele tehnice legate de concurs [i de activitatea ~ judec\tor, intervine

52

arbitru [i decide `n toate chestiunile ce dep\[esc drepturile arbitrilor judec\tori, hot\rrile lui fiind definitive, iar `n scrim\ judec\ ac]iunile [i acord\ loviturile. ~ asistent Persoan\ care ajut\ [i colaboreaz\ cu ~ principal pentru buna desf\[urare a `ntrecerii, `nlocuindu-l la nevoie. ~ interna]ional Oficial cu mare experien]\ [i calificare superioar\, ob]inut\ `n urma examenelor date `n fa]a comisiilor tehnice ale federa]iilor interna]ionale, pentru care prime[te carnetul sau brevetul care-i confer\ dreptul de a conduce concursuri de nivel continental [i mondial. II. org. ~ de teren Oficial care are sarcina de a lua din timp m\surile pentru respectarea orarului de concurs. III. fb. ~ de centru Persoan\ care conduce nemijlocit jocul, fluiernd `nceputul, sfr[itul [i `ntreruperile lui, determinate de diferitele `nc\lc\ri ale regulamentului, de accident\ri, de ie[irea mingii din terenul de joc, acordnd sanc]iuni (cartona[e, elimin\ri [i avertismente) [i omolognd marcarea golurilor [i rezultatul final. ~ de margine Persoan\ care semnaleaz\ ie[irea mingii din latura terenului pe care o supravegheaz\, indicnd, sub rezerva deciziei arbitrului de centru, echipa c\reia `i revine lovitura de margine, de col] sau de poart\. IV. scr. ~ de tu[\ Oficial care apreciaz\ valabilitatea loviturilor `n proba de sabie. V. schi ~ de mas\ Delegat `n probele de s\rituri care supravegheaz\ prtia [i semnaleaz\ starterului cnd aceasta este liber\, pentru a-i da drumul concurentului urm\tor. ~ de por]i Oficial care verific\ corectitudinea trecerii prin por]i a concuren]ilor, anun]ndu-i pe loc de valabilitatea acesteia, avnd `n grij\ cteva por]i pe o lungime de 15 m. ~ m\sur\tor de lungime Persoan\ care indic\ cu ajutorul unei baghete locul de aterizare a s\ritorului, pentru a putea m\sura apoi lungimea zborului s\u. ~ post de control Delegat `n probele de fond, care supravegheaz\ respectarea traseului de c\tre concuren]i. VI. tir ~ de pe linia de tragere Oficial care supravegheaz\, controleaz\ [i r\spunde de asigurarea condi]iilor normale de concurs pe linia de tragere, `n tot timpul desf\[ur\rii probei. VII. box ~ de ring Oficial care conduce nemijlocit lupta, aflndu-se `n ring, `nainte de `nceperea ei verific\ starea ringului, a echipamentului [i ]inuta boxerilor, chemndu-i `n mijlocul acestuia [i atr\gndu-le aten]ia

asupra regulilor fundamentale ale desf\[ur\rii `ntrecerii, iar apoi conduce lupta, folosind comenzile stop, box, brek, num\r\toarea `n cazul c\derilor la podea, `ntov\r\[ite de semnele omologate prin regulament. ~ observator de ring Delegat care asigur\ [i controleaz\ instalarea regulamentar\ a ringului [i accesoriile acestuia, a instala]iilor de iluminat [i de amplificare, precum [i ordinea din jurul ringului, nepermi]nd accesul `n suprafa]a acestuia dect boxerilor [i oficialilor programa]i, inclusiv medicului sportiv. VIII. atl., nat., schi ~ de start Oficial care decide `n toate problemele privitoare la start. ~n atletism, el d\ startul cu ajutorul pistolului, `n urma suitei de comenzi pe locuri, gata, start; `n probele alpine de schi, plecarea se face la comanda go!. IX. atl., schi ~ de start adjunct Persoan\ care are grij\ ca participan]ii s\ concureze `n seria sau `n cursa lor, s\ aib\ numerele pe spate [i `n fa]\, ajut\ ~ de start s\ efectueze tragerea la sor]i a locurilor pe linia de plecare, adun\ concuren]ii la start [i supravegheaz\ ca ace[tia s\-[i ocupe locurile `n mod corect. ~n probele de [tafet\ constat\ dac\ sportivii primului schimb au b\]ul de [tafet\, vegheaz\ ca la comanda pe locuri concuren]ii s\ nu-[i a[eze minile pe linia de plecare sau dincolo de aceasta, orice abatere semnalnd-o ~ de start. X. lp. ~ informator Persoan\ `ns\rcinat\ cu informarea participan]ilor [i a spectatorilor despre programul [i ordinea desf\[ur\rii competi]iei [i a rezultatelor acesteia, precum [i cu prezentarea participan]ilor; cu aprobarea ~ principal d\ informa]ii reprezentan]ilor presei. ~ [ef de saltea Oficial care coordoneaz\ activitatea arbitrului de centru [i a ~ judec\tor, intervenind prin votul s\u cnd ace[tia au vederi diferite `n aprecierea situa]iei de lupt\; atunci cnd remarc\ gre[eli grave sau un arbitraj p\rtinitor al ~ `n subordine, poate propune eliminarea lor din concurs. XI. a.m., atl., box, gim., jd., nat., schi ~ judec\tor Oficial care apreciaz\ [i evalueaz\ independent evolu]ia sportivilor conform prevederilor regulamentare ale acestor ramuri de sport `n gimnastic\, acord\ note, `n arte mar]iale, box [i judo, acord\ puncte, pe baza c\rora se va desemna `nving\torul, `n atletism judec\, m\soar\ [i `nregistreaz\ fiecare `ncercare valabil\ a concuren]ilor `n acele probe `n care rezultatul

53

arborad\ brig\zii, format\ `n parte din ~ judec\tori, iar nota ~ este trecut\ `n foaia de arbitraj, dar nu este luat\ `n considera]ie la calcularea mediei, constituind doar un element de referin]\ `n aprecierea corectitudinii arbitrajului prestat de membri brig\zii.

este determinat de `n\l]imea dep\[it\ sau de distan]a parcurs\, iar la probele de mar[ urm\re[te ca atle]ii s\ respecte regulile privitoare la tehnica de deplasare [i dac\ au o comportare corespunz\toare pe traseu. XII. atl. ~ judec\tor de sosire Persoan\ care `nregistreaz\ ordinea `n care sosesc, la finalul cursei, m\r[\luitorii [i alerg\torii distan]elor din fond [i semifond. XIII. nat., schi ~ judec\tor de stil Oficial care apreciaz\ prin note stilul de execu]ie a s\riturilor cu schiurile [i a s\riturilor `n ap\. XIV. ht. ~ lateral Delegat care supravegheaz\ execu]ia corect\ a mi[c\rilor din cadrul celor dou\ stiluri, smuls [i aruncat, semnalnd ~ principal admiterea sau anularea `ntrecerii. El se g\se[te `n afara podiumului, lng\ o latur\ a lui, `n a[a fel `nct s\ poat\ vedea concurentul dintr-o parte [i din fa]\. ~ [ef de podium Oficial care st\ lng\ podium [i are ca sarcin\ supravegherea execut\rii corecte a mi[c\rilor, a ad\ug\rii greut\]ilor [i exactit\]ii lor, dnd semnalul pentru `nceperea mi[c\rilor [i coborrea barei la cele dou\ stiluri (smuls [i aruncat). Tot el opre[te halterofilul cnd mi[carea are gre[eli tehnice. XV. gim., j.s., scr. ~ neutru Delegat desemnat de forurile tehnice na]ionale sau interna]ionale (federa]ii) s\ conduc\ `ntreceri `ntre sportivi sau echipe apar]innd unor cluburi, ora[e sau ]\ri diferite de ale sale. XVI. atl., auto., moto., p.v. ~ num\r\tor de ture Persoan\ care ]ine eviden]a turelor parcurse de fiecare concurent `n curse pe distan]e medii [i lungi, `nregistrnd [i timpul realizat pe tur\, pe care `l comunic\ publicului spectator. Unul dintre ace[ti ~ are sarcina de a anun]a fiec\rui concurent num\rul de ture pe care `l mai are de parcurs, semnalnd ultima tur\ cu ajutorul unui clopot sau unui foc de pistol. XVII. bb., vb. ~ scorer Oficial `ns\rcinat cu ]inerea eviden]ei evolu]iei rezultatului `n joc prin `nscrierea `n foaia de arbitraj a punctelor realizate, consemnnd [i anun]nd totodat\ timpii de odihn\ [i veghind la rota]ia corect\ a judec\torilor. ~ secund Colaborator al ~ principal, a[ezat `n partea opus\ [i cu fa]a spre acesta, care semnaleaz\ [i sanc]ioneaz\ abaterile de la regulament, cronometreaz\ durata `ntreruperilor, sesizeaz\ comportarea sportivilor [i antrenorilor. XVIII. gim. ~ [ef de brigad\ Persoan\ desemnat\ de ~ principal pentru a aprecia [i nota execu]ia fiec\rui sportiv [i a coordona activitatea

ARBORAD| s.n. Totalitate a catargelor sau arborilor [i a pieselor lor anexe (ghiuri, picuri, vergi) care se folosesc pentru sus]inerea velelor.

ARBORET s.n. Parte superioar\ a catargului, atunci cnd acesta este format din dou\ sau trei corpuri.

ARC I. gim. 1. Traseu curbiliniu descris de corp [i de segmentele sale sau de o coloan\ de gimna[ti `n deplasare. 2. Denumire conven]ional\ atribuit\ balansului, efectuat cu un obiect portativ, din articula]ia pumnului ~ mic; a cotului ~ mijlociu; cu `ntregul bra] ~ mare. II. atl. Segment de cerc de referin]\ pentru orientarea spectatorilor, a concuren]ilor [i a oficialilor, care este trasat sub forma unor benzi albe, late de 5 cm, `n sectorul de recep]ie a obiectului de aruncat. La aruncarea greut\]ii, a discului [i a ciocanului, centrul de curbur\ este centrul cercului. La aruncarea suli]ei, acest centru corespunde cu centrul pragului de aruncat (v. prag de aruncat). III. tir arc Arm\ format\ dintr-o vergea curbat\, din lemn sau metal, ale c\rei capete sunt legate `ntre ele printr-o coard\ `ntins\ ce serve[te la lansarea s\ge]ilor, una dintre primele arme de tragere la ]int\ inventat\ de omenire (epoca pietrei). Folosit deopotriv\ `n lupt\, la vn\toare [i `n `ntrecerile sportive de mai toate popoarele civiliza]iei antice (egipteni, indieni, chinezi, asirieni etc.). ~ a r\mas prin excelen]\ arma sci]ilor [i a par]ilor. Grecii (exceptnd cretanii, care erau arca[i vesti]i), mai ales cei din epoca clasic\, `l dispre]uiau, deoarece lovea de la distan]\ [i nu `n lupt\ deschis\, de aproape. IV. tir Pies\ lamelar\ sau arc spiral care asigur\ func]ionarea diverselor componente importante ale armei (mecanisme de reglaj, armare [i declan[are). V. p.a. Urm\ l\sat\ de patin\ `n alunecare pe ghea]\. VI. m.b. ~ reflex Baza anatomic\ a actului reflex, format\ din: receptor, neuron senzitiv,

54

arm\ centru nervos, neuron motor [i efector. ~n cele mai multe cazuri, neuronul senzitiv nu se leag\ direct cu neuronul motor, ci prin intermediul unui num\r variabil de neuroni intercalari (arc reflex compus). Receptorul este reprezentat de forma]iunile senzitive care, excitate, dau na[tere influxului nervos. Acesta este transmis centripet prin neuronul senzitiv la centrul nervos [i se re`ntoarce centrifug prin neuronul motor la efectori, care pot fi fibre musculare striate, fibre musculare netede sau celule glandulare. (V. [i act reflex).

ultima linie de ap\rare, de obicei la nivelul liniei de ]int\. ~n general, denumirea de ~ este folosit\ pentru funda[.

ARCHEBUZ| tir Arm\ de foc medieval\ (sec. XVXVI `n unele ]\ri, iar `n sec. XVII-XVIII `n `ntreaga Europ\), portabil\, precursoarea direct\ a armei de tir. ~ se purta pe um\r, iar `n timpul tragerii se folosea [i un suport vertical. Desc\rcarea se producea prin aprinderea unui fitil sau printr-o sc\p\r\toare. Germania, Piemontul [i Lombardia erau renumite `n f\urirea ~ [i de aici aceast\ prim\ arm\ de foc de tragere la semn a p\truns [i `n }\rile romne. ~n jurul anului 1570, ~ a fost `nlocuit\ de o arm\ mai perfec]ionat\.

ARIP| I. j.s. Juc\tori specializa]i s\ ac]ioneze la marginile laterale ale terenului. II. rg. ~ de trei sferturi Component al liniei de trei sferturi care ac]ioneaz\ la extremit\]ile acesteia. ~ de gr\mad\ Component al compartimentului `naint\rii. III. auto., ci., moto., Ap\r\toare a ro]ilor la biciclet\, motociclet\, automobil. IV. av. Unul din mijloacele de planare ale unei aeronave, respectiv organul asupra c\ruia se exercit\ portan]a aerodinamic\. Poate fi: dreapt\, `n s\geat\, delta, cu geometrie variabil\. V. [ah P\r]ile laterale ale tablei de [ah. ~ damei Coloanele a, b, c [i d. ~ regelui Coloanele e, f, g [i h.

ARCUIRE gim. 1. Ac]iune de `ndoire `nainte, `napoi sau lateral a coloanei vertebrale. 2. Mi[care efectuat\ repetat `n diferite articula]ii care sugereaz\ ac]iunea unui resort. Sin.: tensiune.

ARITMIE m.b. Tulburare a frecven]ei sau a ritmului cardiac normale pentru vrsta [i sexul persoanei examinate. Diagnosticul clinic al ~ se face prin palparea pulsului sau prin ascultarea zgomotelor cardiace. ~nregistr\rile electrocardiografice sunt indispensabile pentru precizarea diagnosticului. ~ constituie o contraindica]ie pentru continuarea efortului fizic [i impune efectuarea unui examen medical de specialitate.

AREN| gen. Cmp al amfiteatrului roman destinat desf\[ur\rii jocurilor, spectacolelor [i ntrecerilor agonistice sportive, separat de spectatori printr-un gard circular. Acest teren era acoperit de obicei cu un strat sub]ire de nisip pentru a feri concuren]ii de accidente. ~n sens modern, termenul indic\ terenul de joc, suprafa]a pe care se disput\ partide de fotbal, tenis, atletism, hochei, lupte, judo etc. Arenele CFR Gala]i [i Progresul Bucure[ti sunt cele mai recunoscute n acest sens (din latin\: arena = nisip).

ARMARE I. tir Aducere a mecanismului de percu]ie `n pozi]ia `n care se poate declan[a focul. II. tir arc Ac]iune de `ntindere a corzii unui arc. III. s.n. Preg\tire a ambarca]iunii cu echipajul, aparatele [i obiectele necesare naviga]iei `n cadrul antrenamentelor, competi]iilor [i turelor nautice.

ARIER j.s. Ap\r\tor cu rolul special de a ac]iona `n

ARM| I. scr. Instrument metalic adaptat luptei sportive, compus din dou\ p\r]i: lama [i montura, cu care se pot aplica lovituri cu vrful (floret\, spad\), cu t\i[ul [i contrat\i[ul (sabie). II. tir Instrument cu anumite caracteristici specifice fiec\rei probe `n care se folose[te for]a exploziv\ a pulberii. ~ automat\ Instrument de tragere a c\rei `nc\rcare [i desc\rcare

55

arm\tur\ Cerin]ele performan]ei din anumite ramuri sportive pot `ns\ determina alter\ri ale ~.

se face automat, fie pe principiul folosirii unei p\r]i din energia gazelor rezultate din arderea pulberilor, fie pe principiul energiei de recul. ~ cu alice Instrument de tragere ale c\rui cartu[e sunt `nc\rcate cu alice. ~ cu repeti]ie Instrument de tragere ale c\rui opera]ii de `nc\rcare [i desc\rcare se execut\ de c\tre tr\g\tor pentru fiecare cartu[ (arm\ de calibru redus, carabin\, arm\ mitralier\). ~ de calibru mare Instrument de tragere caracterizat prin dimensiunea calibrului pn\ la 8 mm. ~ de calibru redus Instrument de tragere caracterizat prin dimensiunea calibrului cuprins\ `ntre 5,40-5,85 mm. ~ de vn\toare Instrument de tragere de orice tip cu calibru de maxim 12 mm, cu ]evi pentru pulbere f\r\ fum, folosit\ `n probele de talere aruncate din [an] sau din turn (skeet). ~ liber\ Orice tip de arm\ care asigur\ securitatea la declan[area focului [i care, `mpreun\ cu accesoriile, nu dep\[e[te greutatea de 9 kg, avnd calibrul `ntre 5,40-5,85 mm pentru probele de calibru redus [i maxim 8 mm pentru probele de calibru mare. ~ militar\ Instrument de tragere din dotarea armatei, folosit `n tirul sportiv, f\r\ a i se aduce nici o modificare, exceptnd aparatele de ochire, care pot fi `mbun\t\]ite f\r\ a le schimba caracterul. ~ cu aer comprimat (V. carabin\ cu aer comprimat).

ARMONIZARE psih. Proces de modificare, de compensare [i compatibilitate a limitelor psihofizice ale organismului, a resurselor umane, a diferen]elor de abilitate dintre indivizi sau de adaptare a factorilor mediului `nconjur\tor la obiectivele individului, `n concordan]\ cu idealurile acestuia [i ale societ\]ii `n ansamblu. ~ psihofizic\ este reflectat\ `nc\ de idealurile antichit\]ii greco-romane Kalokagatos [i Mens sana in corpore sano a c\ror valabilitate a r\mas intact\, iar realizarea ei presupune timp [i cunoa[terea, mai `nti, a valen]elor individului (for]\, vitez\, `ndemnare, motiva]ie, inteligen]\ etc.).

ARMURIER I. scr., tir Tehnician specializat `n construc]ia armelor de foc sau de scrim\ care asigur\ `n timpul competi]iilor controlul armelor, remedierea incidentelor de tragere [i repara]iile cerute la armament. La JO, sunt admi[i `n delega]ia unei ]\ri doi ~: unul pentru scrim\ [i al doilea pentru tir. II. ist. Cel care fabrica sau vindea arme (albe sau de foc), inclusiv pentru str\in\tate.

ARM|TUR| I. tr. Parte metalic\, din aluminiu, care sus]ine un cort. II. s.n. Schelet al unei ambarca]iuni (chila, roata prorei, traversele etc.).

ARMONIE A DEZVOLT|RII FIZICE m.b. Grad de concordan]\ dintre diferitele dimensiuni ale corpului omenesc. ~ se studiaz\ prin examen somatoscopic [i prin formule matematice `n care sunt incluse date antropometrice (v. indici de armonie). Diagnosticul ~ stabile[te concordan]a dintre: dimensiunile `ntregului corp `n cele trei planuri ale spa]iului; dimensiunile `ntregului corp [i cele ale principalelor sale segmente; dimensiunile p\r]ilor componente ale acestor segmente. Concluziile privitoare la ~ se bazeaz\ pe compararea datelor individuale cu cele ale modelelor rezultate din valorile medii ale unui num\r mare de persoane de aceea[i vrst\ [i sex cu subiectul examinat. Realizarea ~ constituie unul dintre obiectivele fundamentale ale educa]iei fizice.

ARTE MAR}IALE a.m. Forme de lupte, denumire adoptat\ `n sec. al XX-lea, care semnific\ `n general aplica]ii fizice specifice [i procedee tehnice din judo, karate, aikido, avnd o concep]ie [i o etic\ a ap\r\rii celui slab fa]\ de cel tare. Pentru a distinge ~ de artele luptei numite bugei [i de procedeele tehnice ale luptei, care nu se refer\ dect la tehnicile fizice ale noilor forme de antrenament fizic [i spiritual, li s-a dat acestora din urm\, dup\ 1868, numele de noile c\i de lupt\ shin budo. ~ au un sistem de grade numit kyu [i dan, menit s\ stabileasc\ treapta de preg\tire tehnic\ atins\ de judoka, karateka [i budoka `n general.

ARTROZ| m.b. Afec]iune articular\ cronic\ degenerativ\, caracterizat\ ini]ial prin leziuni ale cartilagiilor articulare, iar `n formele avansate prin deformarea

56

aruncare extremit\]ilor osoase intraarticulare . ~ apare ca urmare a microtraumatismelor repetate vreme `ndelungat\, precum [i `n cadrul reumatismului cronic. Se manifest\ clinic prin dureri articulare intensificate la mi[c\ri [i prin mic[orarea amplitudinii mi[c\rilor `n articula]ia bolnav\. ~ produs\ de microtraumatisme poate fi evitat\ dac\ se respect\ indica]iile privitoare la m\surile preventive, la solicitarea corect\ a articula]iilor [i la tratamentul complex al articula]iilor microtraumatizate. Diagnosticul ~ se pune pe baza semnelor clinice [i radiologice. ~ contraindic\ practicarea sporturilor care impun solicitarea articula]iei lezate.

ARUNCARE I. gen. Ac]iune specific\ din tehnica sportiv\ care const\ din proiectarea `n aer, cu ajutorul uneia sau a ambelor mini, a unor obiecte de forme [i dimensiuni standardizate (minge, disc, suli]\ etc.), conform regulamentului de concurs al fiec\rei discipline sportive. Ac]iunea de ~ se poate realiza de pe loc sau din diferite forme de deplasare (mers, alergare, alergare cu s\ritur\, cu plonjon etc.). Scopul ~ este de a imprima obiectului (disc, suli]\ etc.) o traiectorie de zbor ct mai lung\ sau ct mai precis\, `n raport cu anumite repere din teren (co[, poart\, ]inte fixe, ]inte mi[c\toare etc.). II. atl. Prob\ atletic\ `n care un obiect de form\ [i dimensiuni standardizate (greutate, disc, ciocan, suli]\, minge de oin\) este proiectat `n aer la distan]\ ct mai mare. ~ a greut\]ii, a discului, a ciocanului [i a suli]ei Probe olimpice. ~ a mingii de oin\ Prob\ pentru competi]iile copiilor [i exerci]iu (mijloc) de dezvoltare a coordon\rii [i for]ei musculare, folosit `n activit\]ile de educa]ie fizic\ ale elevilor. Factorii care determin\ lungimea arunc\rii: tehnica de execu]ie, viteza ini]ial\ de proiec]ie, unghiul de proiec]ie, rezisten]a aerului care se opune `naint\rii obiectului etc. Structura dinamic\ a ~ cuprinde dou\ p\r]i legate prin intercondi]ionare: elanul [i faza final\ (aruncarea propriu-zis\). Elanul este sub form\ de piruete la ~ discului, a ciocanului [i a greut\]ii, de s\ltare la ~ greut\]ii [i de alergare la ~ suli]ei [i a mingii de oin\. Faza final\, dup\ modul `n care se aplic\ for]a executantului asupra obiectului [i `n func]ie de cerin]ele regulamentului de concurs, se realizeaz\ sub form\ de `mpingere, cnd for]a se exercit\ printr-o presiune dinapoi-`nainte

[i de jos `n sus (la aruncarea greut\]ii), sub form\ de azvrlire, cnd for]a se aplic\ printr-o trac]iune rectiliniar\ spre `nainte peste um\r (la aruncarea suli]ei [i a mingii de oin\) [i sub form\ de lansare, cnd for]a se aplic\ printr-o trac]iune curbilinie pe partea lateral\ a corpului (la aruncarea discului [i a ciocanului). Din punct de vedere biomecanic, cele trei tipuri de aplicare a for]ei se reg\sesc [i `n structura arunc\rilor specifice altor ramuri sportive. ~ greut\]ii, a discului [i a ciocanului se execut\ de pe o platform\ de beton sub form\ de cerc (cercul de arunc\ri), iar aruncarea suli]ei [i a mingii de oin\ de pe o pist\ de elan. Greutatea, discul [i suli]a se arunc\ cu o singur\ mn\, iar ciocanul cu dou\. Obiectul aruncat cade (ia contact cu solul) `ntr-un spa]iu delimitat (zon\ de recep]ie). Ordinea `n care concuren]ii execut\ aruncarea `n concurs se stabile[te prin tragere la sor]i. Cnd `n concurs sunt 8 concuren]i sau mai pu]ini, fiecare are dreptul la 6 `ncerc\ri (arunc\ri), iar cnd sunt mai mult de 8, dup\ epuizarea primelor trei `ncerc\ri, cei 8 concuren]i care au ob]inut cele mai lungi arunc\ri vor avea dreptul la `nc\ trei `ncerc\ri. La probele combinate (pentatlon, heptatlon, decatlon), to]i concuren]ii vor avea dreptul doar la cte trei arunc\ri. Fiecare concurent va fi creditat cu cea mai lung\ dintre arunc\rile sale, m\surate de arbitri, pe baza acestora alc\tuindu-se clasamentul final al concursului, ierarhizarea valoric\ a competitorilor. III. gim. Mi[care de avntare a corpului deasupra aparatului. La cal [i paralele se execut\ cu corpul `n echer [i se termin\ cu coborre de pe aparat: ~ simpl\; ~ dubl\; ~ tripl\. ~ `napoi Mi[care la bar\ fix\ care se execut\ din sprijin dorsal cu avntarea picioarelor peste cap [i `ntinderea maxim\ a corpului spre a realiza o rota]ie terminat\ `n sprijin dorsal. Sin.: gigantic\ `napoi. ~n gimnastic\ ritmic\, ~ este un element tehnic folosit `n exerci]iile cu obiecte portative (minge, cerc, m\ciuci, panglic\, coard\), care se execut\ cu una sau cu ambele mini prin mai multe procedee, ce difer\ `n func]ie de natura obiectului portativ. ~ direct\ Mi[care care se execut\ printr-o `ndoire [i o `ntindere a bra]elor sau a unui bra], obiectul p\strndu-[i direc]ia [i planul. ~ direct\ cu `nvrtire Mi[care `n care o dat\ cu desprinderea obiectului, mna imprim\ acestuia mi[carea de `nvrtire. ~ din balans Mi[care care are ca rezultat o traiectorie mai mare de zbor, impulsul dat de mn\ la

57

aruncat balon Ac]iune prin care un juc\tor opre[te balonul `n curs de rostogolire culcndu-se pe piept sau lateral deasupra lui. VIII. bb., hb. ~ liber\ Execu]ie la co[ sau la poart\ nestingherit, din dreptul liniei de arunc\ri libere. IX. fb., hb. ~ de la margine Repunere a mingii `n joc, din afara terenului, din dreptul locului unde aceasta a dep\[it linia de margine. Se execut\ cu ambele mini de deasupra capului, de c\tre un adversar al echipei al c\rei juc\tor a atins ultima oar\ mingea. Sin.: aruncare de la tu[\. X. alp. ~ a corzii 1. Manevr\ de desf\[urare a corzilor pentru efectuarea unei coborri `n rapel (v. rapel). 2. Aruncare a unui cap\t `nnodat al corzii pentru fixare `ntr-o fisur\ inaccesibil\. XI. box ~ a prosopului Act prin care antrenorul semnalizeaz\ arbitrului de ring c\ boxerul s\u se g\se[te `n inferioritate fizic\ sau tehnic\ [i, ca atare, lupta a devenit inegal\. ~ atrage oprirea luptei [i declararea `nfrngerii prin abandon a boxerului respectiv.

sfr[itul balansului imprimnd obiectului (cerc, minge, panglic\, coard\) rota]ia sau `nvrtirea dorit\. Recuperarea oric\rui obiect portativ dup\ lansare se face cu una sau cu ambele mini. IV. jd., lp. Procedeu prin care un sportiv lupt\tor sau judoka `[i trimite adversarul pe saltea, imprimndu-i o faz\ de zbor. ~ din picioare Procedeu `n urma c\ruia executantul r\mne `n picioare. ~ cu sacrificiu Procedeu `n urma c\ruia executantul cade `mpreun\ cu adversarul. V. bb., j.s. ~ la co[ Element tehnic prin care juc\torul trimite mingea c\tre co[, prin diferite procedee executate cu una sau cu ambele mini, de pe loc, din deplasare, sau din s\ritur\. ~ cu dou\ mini Element tehnic care se poate executa de la piept, de deasupra capului [i de jos. ~ cu o mn\ Element tehnic executat de la um\r, de sus, `n crlig [i semicrlig. ~ din deplasare Element tehnic care se poate executa din alergare [i din dribling, folosind att procedeele tehnice de mai sus, ct [i altele specifice. VI. hb. ~ la poart\ Element tehnic prin care juc\torul trimite mingea c\tre poart\ prin azvrlire, lansare sau prin `mpingere, cu scopul `nscrierii unui punct, care se poate executa de pe loc, din deplasare, din s\ritur\ [i din plonjon. ~ de pe loc Element tehnic care se execut\ de deasupra um\rului, lateral pe lng\ um\r, pe lng\ [old [i pe lng\ genunchi. ~ din deplasare Element tehnic care se execut\ din alergare, cu elan de pa[i ad\uga]i, cu pas `ncruci[at [i pas s\ltat. ~ din s\ritur\ Element tehnic executat de la um\r cu `ntoarcere `n aer, azvrlit\ lateral pe lng\ um\r [i prin evitare. ~ cu plonjon Element tehnic executat cu c\dere `n fa]\, c\dere lateral\, prin plonjon s\rit [i prin evitare cu plonjon. ~ de la poart\ Repunere a mingii `n joc de c\tre portar, din spa]iul [i din limitele semicercului care delimiteaz\ spa]iul por]ii. ~ de la 7 m Cea mai grav\ sanc]iune dictat\ `mpotriva unei echipe, constnd dintr-o aruncare la poart\ executat\ de un juc\tor al echipei adverse plasat `napoia liniei de la 7 m, f\r\ a avea alt adversar `n afar\ de portarul echipei sanc]ionate. ~ de la 9 m Procedeu tehnic executat de la linia punctat\ situat\ la distan]a de 9 m de poart\. Prin ~ liber\ direct\ se sanc]ioneaz\ echipa din ap\rare al c\rei juc\tor a comis o abatere `n spa]iul dintre aceast\ linie [i semicercul care delimiteaz\ spa]iul de 6 m din fa]a por]ii, la aceast\ ~ regulamentul permite a[ezarea la linia de 6 m numai pentru juc\torii echipei `n ap\rare. VII. rg. ~ pe

ARUNCAT ht. Prob\ clasic\ din biatlonul halterelor (smuls [i aruncat). ~ f\r\ fandare Exerci]iu ajut\tor similar aruncatului clasic.

ARUNC|TOR I. atl. Atlet care practic\ atletismul la probele de arunc\ri. II. tir Ma[in\ de aruncat talere din [an] pentru probele de trap [i dublu trap sau din turn pentru proba de skeet, la distan]e [i unghiuri variabile (conform regulamentului). ~ este ac]ionat de c\tre un operator, care poate auzi [i vedea pe tr\g\tor.

AS I. Persoan\ care se bucur\ de notorietate sportiv\ c[tigat\, datorit\ aptitudinilor demonstrate repetat `n diferite concursuri de mare anvergur\. II. t.c. Punct realizat direct din serviciu, foarte apreciat de public. ~ plin Punct realizat cnd mingea nu a mai putut fi atins\ de adversar (full-ace). aproape ~ (near-ace) Punct realizat cnd mingea nu a putut fi returnat\ corect (v. serviciu as).

ASALT scr. Lupt\ loial\ `ntre 2 scrimeri care au obliga]ia s\ respecte regulile conven]ionale prev\zute

58

asisten]\ `n regulamentul Federa]iei Interna]ionale de Scrim\ (FIE). Cnd se ]ine seama de rezultatul luptei (competi]iei) se nume[te match. ~ pozi]ional Situa]ie de lupt\ `n care adversarii se mi[c\ pe plan[\ cu mare pruden]\, foarte `ncet [i cu deplas\ri extrem de limitate, cu scopul de a trage de timp sau de a specula un gest, o ac]iune a adversarului. ~ de expectativ\ (de a[teptare) Situa]ie `n care ac]iunile preg\titoare sunt prelungite `n mod exagerat, cu scopul de a studia inten]iile [i reac]iile adversarului.

ASCENSIUNE alp. Ac]iune de urcare a unui vrf sau a unui perete montan, care poate necesita, `n func]ie de dificultatea [i altitudinea traseului ales, echipament [i materiale specializate (corzi, carabiniere, pitoane, col]ari, piole]i, echipament de bivuac, tub de oxigen etc.), ct [i tehnic\ [i antrenament corespunz\toare.

ASHI a.m., jd. Picior.

ASIGURARE I. gen. 1. M\suri cu caracter metodic [i organizatoric luate de profesor sau antrenor att `n lec]ii, ct [i `n concurs, `n scopul prevenirii accidentelor. 2. Raport juridic avnd la baz\ o poli]\, o lege sau un contract prin care asiguratorul se oblig\ ca, `n schimbul unei prime v\rsate la anumite termene, s\ desp\gubeasc\ pe asigurat (individ, unitate sportiv\) pentru pierdere de bunuri (autovehicule, ambarca]iuni etc.), a integrit\]ii corporale sau a vie]ii, `n urma unor `ntmpl\ri independente de voin]a omului. Ac]iunea de acoperire a riscului minim de accident pentru sportiv `n timpul antrenamentului sau al concursului este efectuat\ de acesta prin grija [i pe cheltuiala clubului din care face parte sau pe cheltuiala sa `n cazul ~ [i a altor riscuri, `n conformitate cu regulamentul unit\]ii de ~, pe baza unui barem stabilit `n comun cu acesta. (V. accident). II. alp. Manevr\ prin care se realizeaz\ siguran]a `n ascensiune cu ajutorul partenerului, al corzii. III. gim. Totalitate a m\surilor luate de antrenor [i sportiv la antrenamente [i concurs, `n vederea prevenirii accidentelor, m\suri ce se refer\ la starea optim\ a aparaturii, a st\rii de s\n\tate, a st\rii de microclimat, echipament etc.

ASHI-GARAMI a.m., jd. Acro[are a piciorului adversarului (piedic\ la picior pus\ cu piciorul celui care atac\).

ASHI-GATAME a.m., jd. For]are a bra]ului adversarului prin foarfec\ f\cut\ de atacator cu picioarele, care apas\ `n sensul opus axului normal de mi[care a articula]iei (de obicei a cotului), ac]iunea duce la luxa]ie dac\ presiunea nu este oprit\ la timp.

ASHI-GURUMA a.m., jd. Procedeu tehnic prin care adversarul este aruncat pe tatami prin rularea lui peste piciorul celui care atac\.

ASIET| s.n. Pozi]ie longitudinal\ a ambarca]iunii sau a navei fa]\ de orizontal\. ~ normal\ Situa]ie `n care linia de plutire, trasat\ pe bordaj, se confund\ sau este paralel\ cu suprafa]a apei.

ASISTEN}| I. gen. Sprijin acordat `n diferite domenii de persoane [i institu]ii autorizate activit\]ii de educa]ie fizic\ [i sportului competi]ional. II. m.b. ~ medico-sportiv\ Activitate din domeniul medico-sanitar prin care se contribuie la fundamentarea [tiin]ific\ [i dirijare na]ional\ a practicii exerci]iilor fizice. III. met. ~ tehnico-metodic\ Sprijinire a cadrelor tehnice din domeniile educa]iei fizice [i sportului competi]ional prin popularizarea nout\]ilor tehnico-metodice [i colaborarea la introducerea acestora `n practic\. IV. psih ~ psihologic\ Activitate complex\ care cuprinde m\suri diferite de ajutorare, stimulare [i dirijare a sportivului, pentru dezvoltarea personalit\]ii sale [i cre[terea performan]elor. ~ cuprinde totalitatea m\surilor de educa]ie [i preg\tire `n antrenament, concurs [i via]a particular\, ca [i pe cele de psihoprofilaxie [i psihoterapie, urm\rind o mai bun\ adaptare a individului la solicit\rile activit\]ii sociale [i sportive. De regul\ este inten]ionat\ [i se acord\ de c\tre antrenor, psiholog sau medic. ~n unele situa]ii, limitate, se acord\ [i de c\tre colegi. ~

59

asocia]ie sportiv\ A{EZAT I. gim. Pozi]ie fundamental\ `n care corpul se sprijin\ pe [ezut\ cu picioarele `ntinse pe sol sau pe aparat. Prin modificarea pozi]iei picioarelor se realizeaz\ pozi]ii derivate: ~ dep\rtat; ~ echer; ~ ghemuit; ~ `ncruci[at. II. c\l. Pozi]ie `n [a a c\l\re]ului.

dobnde[te con]inut [i metodologie specific\ `naintea concursurilor importante, cnd urm\re[te realizarea unui bun echilibru psihic al sportivului, prin eliminarea complexelor conflictuale, a barierelor psihice, a `ncord\rilor exagerate. ~n afara ac]iunilor stimulative, asisten]a poate cuprinde [i ac]iuni de protejare fa]\ de influen]ele sugestive nefavorabile. V. gim. M\sur\ de prevenire pentru execu]ia unor elemente grele `n gimnastic\, prin care o persoan\ este autorizat\ prin regulamentul de concurs de a sta `n apropierea sportivului pentru a interveni `n caz de pericol. Asisten]a este permis\ la toate aparatele, `n afar\ de sol [i cal cu mnere la masculin [i sol [i brn\ la feminin. Interven]ia antrenorului, atingerea sau ajutorul dat sportivului se penalizeaz\ de c\tre arbitri.

ASOCIA}IE SPORTIV| org. Organiza]ie f\r\ personalitate juridic\, care `ndrum\ [i asigur\ condi]iile de desf\[urare a activit\]ii de educa]ie fizic\ [i sport, a celor ce o alc\tuiesc, constituind o verig\ organizatoric\ a educa]iei fizice [i sportului. ~ se pot constitui ca societ\]i particulare, `n cadrul institu]iilor publice sau private, ca unit\]i afiliate la asocia]ia jude]ean\ pe ramuri de sport corespunz\toare, `n vederea particip\rii la competi]iile sportive oficiale. Legea respectiv\ stabile[te c\ statul recunoa[te [i garanteaz\ persoanelor fizice [i juridice dreptul la liber\ asociere `n scopul constituirii structurilor sportive.

ASPIRA}IE psih. Atitudine activ\ de n\zuin]\ pentru atingerea unui scop sau pentru realizarea unei performan]e. nivel de ~ Grad de montaj, de tensiune, c\tre un anumit scop. Stabilirea nivelului se face `n func]ie de performan]ele anterioare, de gradul preciziei anticip\rii performan]ei viitoare, de mobilizarea afectiv\ [i volitiv\, de adversar, de nivelul competi]iei. Diferen]a dintre ~ [i realitate poate duce la abandon sau la stabilirea de noi ~.

A{EZARE j.s. Situare condi]ionat\ de tactica adoptat\ de juc\tori `n diferite interrela]ii [i de ocuparea anumitor zone ale terenului pentru efectuarea ac]iunilor de atac sau de ap\rare ale echipei.

ATAC I. gen. Faz\ a luptei sportive `n care echipa sau sportivul ac]ioneaz\ pentru a-[i crea situa]ii care favorizeaz\ realizarea de puncte. II. j.s. lent Form\ a atacului pozi]ional caracterizat prin preg\tirea `ndelungat\ a ac]iunii de `nscriere a unui punct (co[, gol), `n care juc\torii efectueaz\ circula]ii organizate ale mingii. rapid Form\ de atac ce se desf\[oar\ `ntro durat\ foarte scurt\ [i cu un num\r redus de ac]iuni. III. scr. Ac]iune ofensiv\ executat\ cu bra]ul `ntins, care amenin]\ continuu cu vrful sau t\i[ul suprafa]a valabil\ a adversarului. simplu Ac]iune ofensiv\ executat\ `ntr-un singur timp [i cu o singur\ mi[care a bra]ului `narmat. Atacul simplu direct sau indirect este corect executat cnd bra]ul se `ntinde [i amenin]\ suprafa]a valabil\ [i precede sau este executat simultan cu declan[area fand\rii sau fle[ei. Lovitura trebuie s\ ajung\ cel mai trziu cnd piciorul din fa]\ (la fandare) sau cel din spate (la fle[\) atinge plan[a. compus Ac]iune ofensiv\ format\ din ac]iune (ac]iuni) preg\titoare (prize de fier, fente, batmane, deplas\ri etc.) [i un atac simplu. Este corect cnd bra]ul se `ntinde la executarea primei fente, iar vrful amenin]\ suprafa]a valabil\ (f\r\ a strnge bra]ul `n timpul efectu\rii mi[c\rilor succesive ale atacului). Lovitura trebuie s\ ajung\, cel mai trziu, cnd piciorul din fa]\ (la fandare) sau cel din spate (la fle[\) atinge plan[a. cu cup Atac indirect, executat prin ocolirea vrfului lamei adverse cu propria lam\, `n plan vertical. cu degajament Atac simplu executat `n linia opus\ angajamentului. fals Ac]iune ofensiv\ format\ dintr-o ac]iune simpl\ sau compus\, executat\ inten]ionat incomplet, pentru a provoca adversarul la o reac]ie care, contraatacat\, permite continuarea cu lovitur\. cu fle[\ Ac]iune ofensiv\ simpl\ sau compus\, executat\ cu salt `nceput prin `mpingerea piciorului din fa]\ [i terminat cu aterizarea pe piciorul din spate, dup\ ce adversarul a fost lovit. Cnd atacantul [i-a

60

atel\ dep\[it adversarul, arbitrul trebuie s\ opreasc\ lupta [i s\ rea[eze combatan]ii la locurile anterioare. ~n cazul unor schimburi de tu[e `n timpul dep\[irii adversarului, tu[a dat\ imediat este valabil\, iar tu[a dat\ dup\ dep\[ire este anulat\. Cnd tr\g\torul care a atacat cu fle[\ este lovit, chiar dac\ a dep\[it lungimea plan[ei provocnd astfel [i deteriorarea cablului electric, tu[a primit\ r\mne valabil\. pe fier (cu b\taie) Ac]iune ofensiv\ `n care lama adversarului trebuie b\tut\ pe partea ei slab\ (a doua treime superioar\) pentru a-[i p\stra prioritatea. ~n cazul cnd b\taia se face pe partea tare a lamei, ea declan[eaz\ riposta, care va avea prioritate `n judecarea frazei de arme. de inten]ie I Ac]iune ofensiv\ executat\ f\r\ ac]iuni false. de inten]ie a II-a Lovire a adversarului dup\ ce a r\spuns la un atac fals. simultan Atac conceput, executat [i finalizat `n acela[i timp de ambii tr\g\tori, chiar dac\ unul din ei a atins o suprafa]\ nevalabil\. reluat Ac]iune ofensiv\ nou\, simpl\ sau compus\, asupra unui adversar care a parat f\r\ s\ riposteze sau care a evitat prima ac]iune printr-o retragere sau o eschiv\. cu repriz\ (repriz\ de atac) Atac nou executat imediat dup\ revenirea `n pozi]ia de gard\. IV. atl. liniei de sosire Aplecare energic\ a trunchiului cu pieptul sau cu um\rul pe planul liniei de sosire, `n scopul marc\rii momentului de sosire. [tachetei Ac]iune din tehnica s\riturii cu pr\jina [i `n `n\l]ime, constnd din dirijarea activ\ a piciorului (picioarelor) `nspre planul [tachetei `n faza de ascensiune, `n scopul sporirii eficien]ei s\riturii. V. t.m. Procedeu tehnic ofensiv care se execut\ prin lansarea bra]ului, antebra]ului [i a minii cu paleta, dinapoi spre `nainte, oblic, de jos `n sus sau de sus `n jos, `n func]ie de traiectoria mingii venite de la adversar. VI. s.n. apei Faz\ ini]ial\ `n ciclul de lovitur\, constnd `n prinderea apei cu pala vslei, ramei, padelei sau pagaiei. are un moment preg\titor [i unul propriu-zis. este precedat de faza revenirii [i urmat de faza trecerii palei prin ap\. VII. [ah Suit\ de mut\ri care are drept scop ob]inerea unui avantaj strategic sau o opera]iune de mai mare `ntindere `n vederea realiz\rii unei capturi de piese sau a unei re]ele de mat. dublu Arm\ tactic\ folosit\ ca izolat sau `n combina]ii mai complicate, constnd din atacarea simultan\ a dou\ piese printr-o singur\ mutare. Forma

cea mai simpl\ a este furculi]a, iar cea mai periculoas\ este [ahul prin deschidere.

ATACANT j.s. Juc\tor care execut\ sau are sarcina s\ efectueze preponderent ac]iuni de atac.

ATAMA a.m., jd. Cap.

ATA{AT OLIMPIC org. Persoan\ autorizat\ de comitetul olimpic al unei ]\ri, cu misiunea temporar\ de reprezentare pe lng\ comitetul de organizare a JO spre a `nlesni rezolvarea tuturor problemelor privitoare la transport, cazare, hran\ [i alte formalit\]i necesare concuren]ilor ]\rii respective `nainte [i pe timpul desf\[ur\rii JO.

ATRNAT gim. Pozi]ie fundamental\, `n care corpul se men]ine suspendat de un aparat apucat cu palmele. Prin modificarea pozi]iei corpului sau a segmentelor sale fa]\ de punctele de apucare se realizeaz\ numeroase pozi]ii derivate: ~ r\sturnat; ~ `ndoit; ~ cu bra]ele `ndoite; ~ echer; ~ `napoi; ~ la orizontal\ (plan[\).

ATELAJ c\l. Mod de dispunere a animalului de trac]iune [i a harna[amentului s\u `n raport cu vehicolul respectiv. Se disting cinci maniere de ~:`n brancard\ (`n care calul se afl\ `ncadrat de cele dou\ brancarde); `n suli]\ (`n care doi cai trag um\r la um\r de o parte [i de alta a oi[tei); tandem (cei doi cai sunt plasa]i unul `naintea altuia); `n patru (dou\ perechi de cai dispuse una `naintea celeilalte); `n arbalet\ (din trei doi plus unul `n fa]\ sau din cinci cai doi la ro]i [i trei `n fa]\, ori numai doi `n fa]\ [i al cincilea izolat, `naintea lor). (V. curs\ hipic\).

ATEL| m.b. Pies\ folosit\ `n cadrul primului ajutor pentru imobilizarea oaselor fracturate. Buna fixare a capetelor osoase `n focarul de fractur\ este asigurat\

61

atelier din contactul oric\rui segment al corpului unui juc\tor cu plasa sau fileul, penalizat\ de regulament prin pierderea serviciului sau a unui punct. IV. bb. ~ plasei sau a inelului co[ului Gre[eal\ constnd `n contactul minii unui ap\r\tor cu acestea `n momentul unui atac, penalizat\ de regulament prin atribuirea a dou\ puncte (co[ marcat) echipei adverse.

dac\ ~ se confec]ioneaz\ dintr-un material dur (lemn, metal) [i are o lungime suficient\ pentru a permite blocarea articula]iei proximale [i a celei distale fa]\ de fractur\. ~ se fixeaz\ de segmentul lezat prin `nf\[area sau, `n lipsa fa[ei, prin leg\turi f\cute cu materiale improvizate (sfoar\, curele, [ireturi etc.).

ATELIER met. Form\ de organizare a procesului de instruire, sector de preg\tire prev\zut cu mijloace [i aparate distincte, utilizat `n cadrul lec]iilor de educa]ie fizic\ [i de antrenament sportiv. Sin.: antrenament pe ateliere.

ATEMI a.m., jd. Lovitur\ (asupra centrilor nervo[i).

ATEN}IE I. psih. Proces psihic prin care se asigur\ selectiv recep]ia [i prelucrarea informa]iilor de ordin senzorial, intelectual [i motor. Calit\]ile ~ sunt: concentrare, stabilitate, distribu]ie, volum, deplasare. Acestea sunt necesare [i condi]ioneaz\ randamentul `n `nv\]are [i `n activitatea propriu-zis\. Ele sunt solicitate diferit `n sporturi (de ex.: concentrarea `n tir, [ah, `n jocuri, stabilitatea `n lupte).II. met. Comand\ preg\titoare pentru luarea pozi]iei de drep]i sau `nceperea efectu\rii anumitor exerci]ii sau probe sportive.

ATINS ~N TERENUL DE }INT| rg. Gest al unui juc\tor care, ]innd balonul cu mna (minile) sau bra]ul (bra]ele), `l aduce `n contact cu p\mntul. Cnd balonul se afl\ pe p\mnt [i juc\torul a[eaz\ mna (minile) sau bra]ul (bra]ele) pe balon, apasnd de sus `n jos sau c\znd pe el, astfel `nct balonul se afl\ undeva sub partea anterioar\ a trunchiului, `ntre talie (mijloc) [i gt. Culegerea balonului de pe p\mnt nu constituie un ~.

ATERIZARE I. atl., av., gim., schi Moment `n care o parte a corpului, un obiect sau aparat ia contact cu solul (aparatul, z\pada). Din punct de vedere tehnic, reprezint\ faza final\ a unei s\rituri, care urmeaz\ obligatoriu dup\ o faz\ de zbor. II. par. ~ la punct fix Prob\ oficial\ `n concursurile de para[utism.

ATITUDINE I. m.b. Pozi]ie a corpului [i a segmentelor sale prezent\ att `n static\, ct [i pe parcursul mi[c\rilor, asigurat\ de centrii motori corticali [i subcorticali, pe baza unor informa]ii complexe proprioceptive, vestibulare, vizuale [i auditive. Activit\]ile corporale contribuie la formarea unei atitudini corecte. Sin.: ]inut\. II. psih. ~nsu[ire a personalit\]ii, format\ `n cursul vie]ii prin educa]ie [i care determin\ orientarea selectiv\ a activit\]ii sportivului, `n raport cu situa]iile. ~n una [i aceea[i situa]ie, sportivi cu atitudini diferite vor ac]iona diferit. Preg\tirea psihologic\ [i preg\tirea pentru concurs urm\re[te, printre altele, formarea [i consolidarea unor anumite atitudini intelectual-afectivvolitive. III. ped. ~ nesportiv\ Manifestare prin gesturi, expresii [i ac]iuni, care contravin normelor morale sau spiritului sportiv de fair play.

ATINGERE I. reg. Contactul unei p\r]i a corpului sportivului cu un obiect sau aparat, care este interpretat de regulamentele de joc [i de concurs ca o abatere. II. gim. ~ aparatului Gre[eal\ de execu]ie, constnd `n lovirea aparatului [i penalizat\ `n concurs `n func]ie de gradul ei. III. vb. ~ plasei, fileului Gre[eal\ constnd

ATLET I. gen. Sportiv care practic\ una sau mai multe probe atletice alergare, s\ritur\ sau aruncare. II. ist. Expresie general\ prin care, `n antichitate, se desemna cel ce concura la diferite jocuri sau se preg\tea `n palestre. ~n prezent, se atribuie unei persoane cu o

62

atletism `nf\]i[are fizic\ armonioas\, din care se degaj\ for]\ [i suple]e.

ATLETIC| gen. Diferen]iere clasic\ a ramurilor [i probelor sportive bazate predominant pe for]\: ~ grea (haltere, lupte, box); ~ u[oar\ (probele atletice), denumire specific\ lexicului rus [i francez.

ATLETISM I. gen. Sistem de exerci]ii realizat sub forma alerg\rilor, s\riturilor, arunc\rilor [i mar[ului, naturale [i stilizate, practicate `n scopul dezvolt\rii specifice a calit\]ilor motorii [i al ob]inerii unor rezultate sportive (performan]e) superioare `n cadrul concursurilor special organizate `n acest scop. Alerg\rile, s\riturile [i arunc\rile au fost practicate din cele mai vechi timpuri de popoare nedezvoltate. Originea lor rezultnd din instinctul de conservare manifestat `n lupta pentru via]\, pentru cucerirea [i asigurarea existen]ei materiale, pentru ridicarea deasupra treptei animalice. Cu timpul, aceste exerci]ii naturale devin mijloace fundamentale de preg\tire, `n special a adul]ilor, nu numai pentru vn\toare [i dobndirea diferitelor bunuri materiale necesare omului din acea epoc\ istoric\, ci [i pentru lupte [i r\zboaie `mpotriva altor triburi, fie cu scop de ap\rare, fie de cucerire. Apoi, cnd omul simte c\ existen]a clanului s\u este `n siguran]\, exerci]iile cap\t\ caracter agonistic, organizndu-se `ntreceri `ntre adul]i, dar [i `ntre copii, ocazionate de evenimente cu semnifica]ie economic\ sau mistico-religioase, cu scopul de a demonstra iu]eala, rezisten]a [i for]a tinerilor. Exerci]iile de atletism cap\ta o semnifica]ie cu totul deosebit\ `n Grecia antic\ din momentul `n care `n cadrul serb\rilor panatenaice, `ncepnd cu anul 776 `.Hr., considerat an de debut al JO, se organizeaz\, exclusiv pentru b\rba]i, `ntreceri la urm\toarele probe: alerg\ri de vitez\ pe distan]\ de 1 stadiu numit\ dromos (aproximativ 192 m ct m\sura lungimea unei piste de alerg\ri de aici [i denumirea de stadion) [i pe distan]a de 2 stadii numit\ dianlos; alerg\ri de semifond pe distan]a de 4 stadii, alerg\ri de fond pe distan]e de 8-10, maxim 24 stadii denumite

dolicos; s\ritura `n lungime cu elan, aruncarea discului [i aruncarea suli]ei, care `mpreun\ cu alergarea de o stadie (dromos) [i lupta `n doi, f\ceau parte din proba de pentatlon atletic. ~ modern, numit de englezi, athletic sport, iar de americani track and field, apare [i se constituie ca ramur\ sportiv\ `n Anglia, la mijlocul sec. al XIX-lea, avnd `n sistem [i unele exerci]ii mo[tenite de la cel]ii care au tr\it pe teritoriul Irlandei. Primul club atletic este constituit la Universitatea din Oxford, `n 1850. ~n aceast\ perioad\ apar reglement\ri care standardizeaz\ dimensiunile pistei de alergare, ale terenurilor de s\rituri [i arunc\ri, ale materialelor folosite `n concurs etc., exprimate `n unit\]ile de m\sur\ engleze, care, o dat\ cu transferul atletismului pe continent, sunt adaptate, echivalate [i oficializate de toate ]\rile, cele mai multe dintre acestea fiind prezente [i `n actualele regulamente interna]ionale. ~ `n ansamblul s\u este disciplin\ sportiv\ care are la baz\ `ntrecerea individual\. Regulile de `ntrecere [i condi]iile organizatorico-sportive sunt concepute pentru a asigura departajarea (ierarhizarea), dup\ valoarea sportiv\ a fiec\rui individ `n raport cu ceilal]i competitori, `n cadrul aceleia[i probe, fiecare prob\ avnd un sistem de reguli [i de organizare propriu. Probele care se desf\[oar\ `n incinta stadionului nu pot fi mixte (b\rba]i [i femei), iar cele din afara stadionului pot fi [i mixte, dar doar `n privin]a startului comun. Pe lng\ clasamentul individual, exist\ [i un clasament pe echipe (de cluburi, ]\ri etc.), care are ca scop angrenarea `n `ntrecere a unui num\r mai mare de atle]i [i cre[terea laturii spectaculare a competi]iei etc., la baza acestuia stnd tot rezultatele (performan]ele) individuale din fiecare prob\ care, printr-un anume sistem, se transform\ `n puncte, cumulul lor stabilind valoarea fiec\rei echipe. Din 1999, atletismul este format din urm\toarele grupe de probe: alerg\ri de vitez\ distan]e pn\ la 400 m (inclusiv); alerg\ri de semifond distan]e de la 400 m la 3 000 m; alerg\ri de fond distan]e de la 5 000 m la 10 000 m (inclusiv); alerg\ri de mare fond distan]e de la 10 000 m la maraton (42,195 m); alerg\ri de garduri pn\ la 400 m; alerg\ri de obstacole distan]e de 3 000 m; alerg\ri de [tafet\ distan]e de la 400 m la 6 000 m; probe de mar[ distan]a de la 5 km

63

atletism la 12 probe exclusiv pentru b\rba]i la JO din 1896 (100 m, 400 m, 800 m, 1 500 m, 110 m garduri, maraton, lungime, `n\l]ime, triplusalt, pr\jin\, greutate [i disc), respectiv 4 probe pentru femei (100 m, 4x100 m, `n\l]ime [i disc) la prima participare la JO din 1928, la 24 de probe pentru b\rba]i [i 23 pentru femei, la JO din 2000. Reglement\rile IAAF stabilesc urm\toarele categorii de vrst\ pentru b\rba]i [i femei: juniori II cei care au mai pu]in de 18 ani la 31 decembrie `n anul competi]iei; juniori cei care au mai pu]in de 20 de ani la 31 decembrie `n anul competi]iei; seniori cei peste 20 de ani; veterani devin veterani b\rba]ii la 40 de ani [i femeile la 35 de ani; FRA, `n afara acestora, stabile[te [i alte categorii de vrst\: copii II (10-11 ani), copii I (12-13 ani), juniori III (14-15 ani), juniori II (1617 ani), juniori I (18-19 ani), tineret pn\ la 23 de ani, categorii la care, `n special la copii, juniori III [i II, distan]ele de concurs [i materialele de arunc\ri sunt mai mici [i mai u[oare. II. ped. 1. Mijloc principal al educa]iei fizice `n care exerci]iile de alerg\ri, s\rituri [i arunc\ri, datorit\ caracterului lor natural, sunt accesibile tuturor vrstelor, pot fi adaptate la particularit\]ile de vrst\, sex [i nivel de dezvoltare al celor care le practic\, iar utilizarea lor ra]ional\ contribuie substan]ial la realizarea obiectivelor educa]iei fizice, la m\rirea poten]ialului biologic, la dezvoltarea posibilit\]ilor motorii, `n mod deosebit la dezvoltarea vitezei [i rezisten]ei (prin alerg\ri), a for]ei [i detentei (prin s\rituri [i arunc\ri). Forme de alergare folosite `n educa]ia fizic\ [colar\: cu joc de glezne, cu genunchii sus, cu pa[i `ncruci[a]i, cu pa[i s\ri]i, `n tempo variat, de vitez\ cu start din picioare [i cu start de jos, accelerate [i cu start lansat, peste obstacole [i peste garduri, de semifond [i fond, de [tafete, `n teren variat (cros) etc. Forme de s\rituri practicate `n educa]ia fizic\ [colar\: lungime f\r\ elan [i cu elan, `n\l]ime, plurisalturi de pe loc, pa[i s\lta]i [i pa[i s\ri]i etc. Forme de arunc\ri folosite `n educa]ia fizic\ [colar\: cu mingea de oin\, cu greutatea, cu mingi medicinale aruncate cu dou\ mini de pe loc sau din deplasare tip `mpingere, azvrlire [i lansare etc. ~n procesul instructiv-educativ specific educa]iei fizice [colare, exerci]iile de ~ sunt p\r]i constituente ale Sistemului Unitar de Verificare [i Apreciere (SUVAD) a elevilor,

la 50 km; s\rituri cu elan lungime, `n\l]ime, triplusalt, pr\jin\; arunc\ri greutate, disc, suli]\, ciocan, minge de oin\; probe combinate triatlon, tetratlon, pentatlon, hexatlon, heptatlon [i decatlon; probe de cros distan]e nestandardizate; alerg\ri pe [osea distan]e nestandardizate. Probe de concurs oficiale la care Federa]ia Interna]ional\ de Atletism Amator (IAAF), Asocia]ia European\ de Atletism (AEA) [i Federa]ia Romn\ de Atletism Amator (FRA) ]in eviden]a rezultatelor [i omologheaz\ recorduri sau cele mai bune performan]e mondiale, europene [i na]ionale: `n aer liber b\rba]i (seniori [i juniori): 100 m, 200 m, 400 m, 800 m, 1 000 m, 1 500 m, 1 mil\ (1 609,34 m), 2 000 m, 3 000 m, 5 000 m, 10 000 m, 110 m garduri, 400 m garduri, 3 000 m obstacole, 4x100 m, 4x200 m, 4x400 m, 4x800 m, 4x1 500 m, lungime, `n\l]ime, triplusalt, pr\jin\, greutate, disc, suli]\, ciocan, decatlon, mar[ 10 km (numai pentru juniori), 20 km, 30 km (numai pentru seniori), 50 km (numai pentru seniori), semimaraton, maraton (numai pentru seniori), alerg\ri de cros [i alerg\ri de [osea (la ultimele 4 probe nu se omologheaz\ recorduri); femei (senioare [i junioare): 100 m, 200 m, 400 m, 800 m, 1 000 m, 1 500 m, 1 mil\, 2 000 m, 3 000 m, 5 000 m, 10 000 m, 100 m garduri, 400 m garduri, 4x100 m, 4x200 m, 4x400 m, 4x800 m, lungime, `n\l]ime, triplusalt, pr\jin\, greutate, disc, suli]\, ciocan, heptatlon, mar[ 10 km, 20 km, semimaraton, maraton (numai pentru senioare, la ultimele 4 probe nu se omologheaz\ recorduri). ~n ]\rile anglosaxone, `n virtutea tradi]iei, se organizeaz\ concursuri de alerg\ri [i pe alte distan]e: 100 y, 200 y, 400 y, 800 y, 2 mile, 120 y garduri, 440 y garduri; `n sal\ (in door) b\rba]i (seniori [i juniori): 50 m, 60 m, 200 m, 400 m, 800 m, 1 000 m, 1 500 m, 1 mil\, 3 000 m, 5 000 m, 50 m garduri, 60 m garduri, 4x200 m, 4x400 m, 4x800 m, lungime, `n\l]ime, triplusalt, pr\jin\, greutate, 3 km mar[, heptatlon; femei (senioare [i junioare): 50 m, 60 m, 200 m, 400 m, 800 m, 1 000 m, 1 500 m, 1 mil\, 3 000 m, 5 000 m, 50 m garduri, 60 m garduri, 4x200 m, 4x 400 m, 4x800 m, lungime, `n\l]ime, triplusalt, pr\jin\, greutate, 3 km mar[, pentatlon. Nu toate probele men]ionate fac parte din programul JO, al CM [i al CE. Probele olimpice, `n evolu]ia lor istoric\, au cunoscut o cre[tere numeric\ semnificativ\. Astfel, de

64

autoclub devenind probe [i norme de control, de cunoa[tere obiectiv\ a nivelului de dezvoltare a vitezei (alerg\ri cronometrate pe distan]e de 30-60 m), a rezisten]ei (alerg\ri cronometrate pe distan]e de 600-1 000 m), a detentei [i for]ei (s\rituri `n lungime cu elan [i f\r\ elan, aruncarea greut\]ii [i a mingii de oin\ la distan]\). De asemenea, exerci]iile de atletism intr\ [i `n componen]a altor sisteme de probe [i norme de control pentru cunoa[terea capacit\]ii motorii, cum ar fi: Standard Fitness Test (din cele 8 teste, 4 sunt din atletism), Sistemul Na]ional de Selec]ie pentru sportul de performan]\ (SNS), sistemul probelor de promovare dintr-o grup\ valoric\ `n urm\toarea etc. 2. Disciplin\ de studiu inclus\ `n planul de `nv\]\mnt al facult\]ilor de educa]ie fizic\ [i sport, precum [i `n programele altor unit\]i de `nv\]\mnt care formeaz\ speciali[ti `n domeniul educa]iei fizice [i sportului, care prin con]inutul teoretic, metodic [i practic formeaz\ studen]ilor (cursan]ilor) cuno[tin]e, priceperi [i deprinderi `n domeniul atletismului necesare viitorului profesor [i antrenor de atletism. Materia de studiu cuprins\ `n programele analitice se refer\, `n principal, la istoricul [i organizarea atletismului pe plan intern [i interna]ional, sistemul competi]ional [i regulamentul concursurilor, tehnica probelor [i metodica `nsu[irii ei, predarea ~ `n unit\]ile [colare de diferite tipuri, teoria [i metodica antrenamentului, particularit\]ile antrenamentului pe probe [.a.

AUERBACH s.a. S\ritur\ r\sturnat\ de pe trambulin\, de pe loc sau cu elan, `n care concurentul execut\ b\taia [i plecarea cu fa]a spre ap\, iar intrarea corpului `n ap\ se face cu fa]a la trambulin\. La ~ intrarea corpului `n ap\ se poate face cu capul `nainte (jum\tate salt, un salt [i jum\tate sau dou\ salturi [i jum\tate) sau cu picioarele (unul sau dou\ salturi). Sin.: s\ritur\ r\sturnat\, s\ritur\ reversat\.

AUT I. j.s. Abatere constnd din ie[irea mingii `n afara limitelor terenului, sanc]ionat\ cu repunerea ei `n joc de c\tre un juc\tor al echipei adverse. II. box Comand\ folosit\ de arbitrul de ring, atunci cnd unul din boxeri este scos din lupt\ (`n KO).

AUTOAPRECIERE ped., psih. Judecat\ de valoare pe care o realizeaz\ elevul, sportivul sau chiar antrenorul (profesorul) asupra propriei sale presta]ii sau asupra propriei persoane, privind aspectele: somatic, motor, psihic, progres etc. Se constituie la nivel individual prin comparare cu al]ii.

AUTOASIGURARE I. gim. Ac]iuni efectuate de sportiv pentru a pre`ntmpina c\derile sau eventualele accidente. II. alp. Manevr\ ce const\ din prinderea unei bucle la un piton prin intermediul unei carabiniere.

ATO NO a.m., jd. Posterior, ulterior.

ATO NO SEN a.m., jd. Ini]iativ\ prin suple]e.

AUTOBLOCARE [ah Ac]iune de imobilizare a unui cmp central sau a unui cmp situat pe flancuri (flancul regelui sau flancul damei) care poate duce fie la lipsa de mobilitate a propriilor piese, fie la estomparea atacului advers, fie la zugzwang, fie chiar [i la auto-mat.

ATTITUDE gim. Element de echilibru executat pe un picior, cel liber fiind ridicat [i u[or `ndoit, preluat din dansul clasic [i folosit mai ales `n gimnastica ritmic\. ~ `nainte Element de echilibru `n care piciorul liber este `ndoit `nainte la unghi obtuz. ~ `napoi Element de echilibru `n care piciorul liber este u[or `ndoit `napoi cu coapsa ridicat\.

AUTOCICLU ci. Biciclet\ sau triciclet\ prev\zut\ cu motor.

AUTOCLUB auto. Institu]ie care se ocup\ cu organizarea activit\]ii automobilistice cu profil turistic [i competi]ional la nivelul unor `ntreprinderi, institu]ii

65

autocomand\ figuri de aceea[i culoare, `ncurcndu-l [i `mpiedicndu-l s\ dea mat, `ncerc\rile de eliberare a liniei de ac]iune pentru figura a doua neavnd efectul dorit.

sau ora[e. ~n ]ara noastr\ ~ sunt afiliate la Automobil Clubul Romn (ACR).

AUTOCOMAND| psih. Ordin, dispozi]ie sau indica]ie pe care sportivul le pronun]\ pentru sine `nsu[i, `n limbaj interior sau exterior. ~ poate fi descrierea exerci]iului `n curs de execu]ie, anticipnd fiecare faz\ a acestuia; poate fi ordin pentru `nceperea unei execu]ii ( acum!, pleac\!) sau `ndemn `n momentele dificile sau periculoase, dar poate avea [i form\ negativ\, pentru `ncetarea sau frnarea ac]iunilor.

AUTODUBLARE vb. Ac]iune prin care un juc\tor love[te mingea regulamentar, dup\ ce `n prealabil execut\ un blocaj.

AUTOGOL fb., hb., h.g., h.i., polo Gol, punct marcat din gre[eal\ `n propria poart\.

AUTOCONTROL MEDICAL m.b. Metod\ de autoobservare [i auto`nregistrare a datelor medicale privind propriul organism, `ntrebuin]at\ de sportiv cu scopul de a contribui la dirijarea [tiin]ific\ a procesului s\u de antrenament. Datele cele mai expresive de ~ sunt reprezentate de semnele subiective [i obiective ale formei sportive [i ale supraantrenamentului pe care sportivul le poate recolta singur. Datele subiective principale includ: calitatea somnului, apetitul (pofta de mncare), starea general\ (vigoarea, buna dispozi]ie sau iritabilitatea, dorin]a de mi[care sau oboseala). Dintre datele obiective pe primul plan se situeaz\: frecven]a cardiac\ `n repaus culcat [i reglarea ei dup\ solicit\ri mici (trecerea `n ortostatism, 20 de genuflexiuni), greutatea corporal\, durata somnului, apneea voluntar\, for]a flexorilor degetelor. ~ se efectueaz\ `n condi]ii standardizate, momentul optim pentru recoltarea datelor fiind diminea]a la de[teptare. Datele de ~ se `nregistreaz\ `n jurnalul de control medical sau `n graficul de ~, curbele acestuia avnd avantajul de a pune mai bine `n eviden]\ tendin]a fiec\rui fenomen [i de a u[ura interpretarea sintetic\ a tuturor datelor recoltate. ~ efectuat zilnic asigur\ permanenta colaborare a sportivului cu medicul [i cu antrenorul, contribuind la individualizarea procesului de antrenament.

AUTOGRAM| auto. Mesaj telegrafic folosit `n itinerariile rutiere pentru invitarea unui automobilist aflat `n curs\ `n vederea unei comunic\ri urgente din partea expeditorului. ~ este transmis\ sta]iei rutiere ce jaloneaz\ `n continuare parcursul automobilistului prin afi[area numelui s\u [i a num\rului ma[inii pe un panou de mari dimensiuni, vizibil att ziua, ct [i noaptea.

AUTOLEGARE [ah Demobilizare a unei piese proprii. ~ direct\ Demobilizare prin luarea unei piese adverse care protejeaz\ propriul rege `mpotriva atacului unei piese adverse. ~ indirect\ Demobilizare prin deplasarea unei piese aflate pe o semileg\tur\.

AUTOMAT [ah Aparat mecanic sau electronic capabil s\ desf\[oare o partid\ de [ah, f\r\ interven]ia omului.

AUTOMASAJ m.b. Masaj efectuat de o persoan\ asupra propriului corp. Este recomandabil ca sportivii s\ cunoasc\ tehnica, indica]iile [i contraindica]iile ~ pentru a putea beneficia de efectele masajului [i `n cazul cnd nu au un masor profesionist la dispozi]ie.

AUTODESFIIN}ARE [ah Manevr\ la care este nevoit s\ recurg\ albul cnd o pies\ proprie st\ `n calea unei

AUTOMATISM AL MI{C|RII psih. Act motor, procedeu efectuat f\r\ controlul con[tiin]ei, f\r\ efort voluntar, f\r\ participarea aten]iei, dobndit `n urma

66

aval a numeroase repet\ri [i antrenamente. Ap\rarea `n box, judo, lupte, scrim\, pozi]ia fundamental\ `n volei etc. sunt exemple elementare de ~, de execu]ii reflexe. ~ este o reflectare a unui `nalt grad de instruire.

AUTOMOBILISM auto. Sport de performan]\ [i turism de agrement prin intermediul automobilului de construc]ie special\ sau de serie. Ca ramur\ de sport care include diferite concursuri, ~ se disput\ att `ntre adversari, ct [i contratimp.

AUTOMOBILIST auto. Pilot auto, persoan\ care practic\ automobilismul (v. automobilism).

pentru conducerea, controlul [i corectarea mi[c\rilor, st\pnirea emo]iilor [i a manifest\rilor exterioare, controlul unor procese fiziologice care au rol `n adaptarea la efort. ~ este o reac]ie la alegere, pe baza capacit\]ii de autocunoa[tere [i autoapreciere (v. autoapreciere), prin mecanismele autosugestiei (v. autosugestie) [i de dirijare con[tient\ a comportamentului. O form\ particular\ a ~ este antrenamentul psihoton (v. antrenament). Psihologia sportului descrie un `ntreg complex de deprinderi psihice de ~ (v. deprindere). II. [ah Imobilizare a unei piese proprii. ~ direct\ Imobilizare prin luarea unei piese adverse care acoper\ regele propriu contra atacului figurii adverse. ~ indirect\ Imobilizare prin deplasarea unei figuri din semileg\tur\.

AUTOMODEL md. Aparat terestru de dimensiuni miniaturale, cu ro]i asem\n\tor unui automobil sau altui vehicul rutier, ce poate fi propulsat de orice fel de motor termic sau electric, f\r\ posibilitatea de a transporta o fiin]\ uman\, fiind folosit `n activitatea sportiv\ sau de recrea]ie.

AUTOSANITAR| m.b. Autovehicul amenajat [i dotat pentru transportul [i acordarea primului ajutor medical sportivilor accidenta]i. ~n cursele cicliste, automobilistice, de motociclism, atletice (de mare fond), nautice etc. ~ se deplaseaz\ pe `ntreg traseul.

AUTOMODELISM md. Sport tehnico-aplicativ pentru construc]ia de automodele [i organizarea de concursuri pe baz\ de regulamente proprii.

AUTOMODELIST md. Sportiv care practic\ `n mod organizat ramura sportiv\ automodelism.

AUTOSTARTER hip. Automobil prev\zut `n partea posterioar\ cu dou\ traverse metalice lungi, care ocup\ toat\ l\]imea pistei de trap. Dup\ alinierea atelajelor `n spatele acestei traverse (linia de start), la distan]e egale `ntre ele, automobilul accelereaz\ progresiv `naintea atelajelor, l\snd apoi pista liber\ pentru alergare. ~ a fost introdus `n startul curselor hipice `n anii 50.

AUTOMOSOR pl. Aparat utilizat pentru lansarea planoarelor, compus dintr-un cilindru, ac]ionat de un motor, pe care se `nf\[oar\ un cablu lung al c\rui cap\t liber aga]\ planorul. Prin punerea `n mi[care a cilindrului, acesta desf\[oar\ rapid cablul, determinnd decolarea aparatului.

AUTOSUGESTIE psih. Form\ reflectat\ a sugestiei, prin care sportivul se convinge [i se determin\ pe sine pentru o anumit\ activitate, pentru fixarea unui anumit nivel de aspira]ie, pentru mobilizarea `n vederea unei performan]e. ~ ac]ioneaz\ prin intensificarea reprezent\rilor gndirii [i n\zuin]elor. ~ st\ la baza autoinstruirii, autoeduc\rii [i autoreglajului psihic.

AUTOREGLARE I. psih. Proces complex de autoinducere [i autocontrol exercitat de sportiv asupra propriilor st\ri, procese [i ac]iuni. ~ poate fi realizat\

AVAL s.n. Loc situat `nspre v\rsarea unei ape sau a unui curent, stabilit fa]\ de o pozi]ie de referin]\.

67

avalan[\ posesie a balonului care s\ constituie o facilitate evident\. Arbitrul are deplin\ libertate `n ceea ce prive[te aprecierea unei situa]ii de ~ . III. [ah Situa]ie `n care unul din juc\tori are ~ material cnd are una sau mai multe piese `n plus [i are ~ pozi]ional cnd piesele unuia din juc\tori ac]ioneaz\ mai eficient dect ale partenerului.

AVALAN{| gen. Mas\ de z\pad\, ghea]\ sau pietre, care se desprinde [i alunec\ cu mare vitez\ pe panta muntelui, provocnd pagube `n zona deplas\rii ei. Pentru evitarea efectelor att de p\gubitoare [i de periculoase asupra vegeta]iei muntelui, turismului, schiului [i alpinismului, institu]ii specializate studiaz\ frecven]a, traseele [i cauzele apari]iei ~ [i iau m\suri de protec]ie `mpotriva ei.

AVANS DE CULOAR atl. Distan]\ care se atribuie alerg\torului de pe culoarul exterior `n raport cu cel de pe culoarul interior, la plecare `n avans, `n cursele care se desf\[oar\ pe culoare, pe piste standard [i cuprind una, dou\ sau trei turnante, astfel ca distan]a efectiv\ de alergat pn\ la linia de sosire s\ fie egal\ pentru to]i concuren]ii. ~ se stabile[te cu exactitate prin calcul matematic pe baza diferen]ei dintre raza de curbur\ a unui culoar interior fa]\ de culoarul exterior al\turat, dimensiune rezultat\ din `ns\[i l\]imea unui culoar, respectiv 1,25 m, [i num\rul turnantelor care urmeaz\ a fi parcurse `n proba respectiv\ ( de ex.: `n proba de 400 m, care cuprinde dou\ turnante, deci un cerc complet, ~ atribuit la plecarea atletului de pe culoarul 3 fa]\ de 2 este calculat astfel: 2r, respectiv 2x3,14x1 ,25 m = 7,85 m). ~ pe pistele din material sintetic este marcat pentru fiecare culoar printr-o linie vopsit\ `n alb, care corespunde liniei de start (alergare) a fiec\rei probe care se desf\[oar\ pe culoare (200 m, 400 m, 800 m, 4x100 m, 4x400 m, 400 m garduri). Sin.: avans de turnant\ sau diferen]\ de culoar.

AVNT AL BRA}ELOR atl., gim., s.a. Parte component\ a s\riturii care const\ dintr-un balans amplu al bra]elor sus jos sus, folosit la plecarea de pe loc sau la pasul de b\taie pe trambulin\ sau pe platform\.

AVNTARE schi Proiectare a corpului `naintea punctului de echilibru static al schiorului.

AVERAJ j.s. Raport sau diferen]\ dintre reprizele c[tigate [i cele pierdute, dintre punctele `nscrise [i cele primite etc., `n baza c\rora se calculeaz\ [i se stabile[te locul `n clasament al juc\torilor sau al echipelor. ~n cazul egalit\]ii de puncte realizat\ de doi sau mai mul]i sportivi sau echipe, superioritatea `n ierarhia clasamentului o ob]ine cel care are un raport mai avantajos al ~, adic\ mai multe puncte `nscrise dect primite.

AVANTAJ I. gen. 1. Superioritate de puncte, de pozi]ie `ntr-o partid\, de distan]\ `ntr-o competi]ie sau `ntr-un clasament. 2. Punct c[tigat la scorul de 15-15 la tenis de mas\ sau de 40-40 la tenis de cmp. ~ la serviciu Situa]ie de superioritate care poate fi de partea celui care serve[te. ~ la primire Superioritate a primitorului de serviciu. Ambele situa]ii sunt anun]ate participan]ilor de c\tre arbitru. II. j.s. Situa]ie ap\rut\ `n timpul jocului `n urma unei infrac]iuni, `n favoarea echipei opuse celei care a comis infrac]iunea. Un ~ trebuie s\ constea `ntr-un c[tig de teren (dar nu numai) sau o

AVERTISMENT reg. Aten]ionare a sportivului de c\tre arbitrul principal al competi]iei, prin care sportivul ia cuno[tin]\ de urm\rile defavorabile ale repet\rii unei abateri, ale continu\rii ritmului lent de atac (lupte, box etc.) sau ale unui stil care necesit\ aplicarea unei sanc]iunii. La mar[ul sportiv, avertismentul unui sportiv nu poate fi dat de dou\ ori de c\tre acela[i arbitru.

AVEUGLE [ah Joc de [ah, f\r\ piese [i tabl\, jucat de unul sau ambii parteneri numai din memorie: [ah orb sau [ah f\r\ vedere. Cuvnt francez, intrat ca expresie curent\ `n toate limbile ]\rilor unde se joac\ [ah.

68

ayumi AVIA}IE SPORTIV| av. Ramur\ a avia]iei, format\ o dat\ cu celelalte ramuri (civil\, sanitar\, militar\ etc.), ce include zborul cu motor, f\r\ motor (v. planorism), zborul cu pnze, aeromodelismul [i para[utismul (sportiv). ~ se desf\[oar\ `n cluburi [i asocia]ii aviatice, care dispun de baze proprii sau folosesc marile aeroporturi, sub form\ de concursuri [i demonstra]ii executate individual sau `n grup. ~ cuprinde [i activitatea de preg\tire a tineretului `n cadrul [colilor [i cursurilor speciale, de construc]ie a unor modele, de instruire privind func]ionarea lor. Manifest\rile sportive aeronautice sunt organizate pe plan na]ional de c\tre aerocluburile centrale sau federa]iile de specialitate, iar pe plan interna]ional de c\tre Federa]ia Interna]ional\ de Avia]ie (FAI). Participarea pilo]ilor la asemenea manifest\ri ale sportului aeronautic este condi]ionat\ de posesia licen]ei sportive FAI. Unele concursuri sunt rezervate unei anumite categorii de pilo]i, altele se desf\[oar\ cu invita]ii, `ns\ la majoritatea participarea este liber\.

sport [i militare (de vn\toare, recunoa[tere, bombardiere etc.). (V. avia]ie sportiv\, planor).

AVIONET| av. Avion de dimensiuni reduse, echipat cu un grup motopropulsor de putere mic\, folosit ca avion de turism, de sport, de [coal\ sau militar.

AWAZU a.m., jd. A uni.

AX| gen. Linie dreapt\ imaginar\ `n jurul c\reia se efectueaz\ o mi[care de rota]ie. ~ longitudinal\ [i transversal\ Elemente din exerci]iile de patinaj artistic, gimnastic\ etc. ~ de rota]ie Caracteristic\ a mi[c\rilor corpului din schi, gimnastic\, patinaj, atletism etc. ~ de dans Linie imaginar\ pe care se execut\ un program de dans pe ghea]\.

AVION av. Aeronav\ mai grea dect aerul, la care sustenta]ia este asigurat\ de suprafa]a portant\ a aripilor [i de for]a de propulsie creat\ de un grup motopropulsor. Elementele principale ale ~ : fuzelajul, aripile, ampenajul, organul de propulsie [i aterizorul. Dup\ scopul pe care-l deservesc , ~ pot fi: de transport (pasageri [i m\rfuri), sanitare, utilitare, de turism, de

AXEL p.a. S\ritur\ specific\ denumit\ [i regele s\riturilor, care const\ din efectuarea unei desprinderi `nalte, executarea unei rota]ii `n aer [i aterizarea pe un picior. ~ simplu O rota]ie [i jum\tate. ~ dublu [i triplu Dou\ [i trei rota]ii [i jum\tate.

AYUMI a.m., jd. 1. A p\[i. 2. Mers.

69

B
BABORD s.n., av. 1. Parte stng\ a unei ambarca]iuni sau a unei aeronave fa]\ de axa longitudinal\, privit\ dinspre pup\ spre prov\. 2. ~naintare spre stnga a ambarca]iunilor sau a aeronavelor. BABY [ah Compozi]ie [ahist\ miniatural\, alc\tuit\ din cel mult cinci piese albe [i cinci negre, a c\rei rezolvare const\ dintr-un anumit num\r de mut\ri. BAC I. s.n. 1. Ambarca]iune folosit\ `ndeosebi `n preg\tirea de iarn\ a canotorilor, ancorat\ la mal, la debarcader sau special amenajat\ `ntr-o `nc\pere. ~ de iarn\ Instala]ie cu mai multe locuri de vslit, care are toate componentele unei b\rci de canotaj, fixat\ `ntr-un bazin amenajat `ntr-o sal\ de preg\tire pentru ini]iere [i antrenament `n timpul iernii. 2. Ambarca]iune cu fundul plat f\r\ punte, care serve[te de obicei la transbord\ri de pe un mal pe altul. II. schi Parte metalic\ anterioar\ a leg\turii de schi, `n care se fixeaz\ vrful bocancului. la indieni poart\ denumirea de poona avnd o vechime de peste 2000 de ani. Adus `n Europa de englezi, este practicat, o dat\ cu precizarea regulilor de joc, `n localitatea balnear\ Badminton, care i-a dat [i actuala denumire. Jocul, asem\n\tor tenisului, se disput\ `ntre 2 (simplu) sau 4 juc\tori constitui]i `n perechi (dublu) [i urm\re[te ca mingea trimis\ peste plas\ s\ ating\ un adversar sau terenul acestuia. Terenul trebuie s\ aib\ suprafa]a neted\, cu dimensiunile de 13,40 m lungime [i 6,10 m l\]ime (pentru meciurile de dublu) [i de 13,40 m x 5,18 m (pentru cele de simplu). Terenul este `mp\r]it `n dou\ jum\t\]i prin linia de centru care une[te mijlocul celor dou\ linii laterale. Plasa se fixeaz\ de cei doi stlpi laterali `nal]i de 1,55 m fiecare, situa]i la c]iva centimetri `n afara capetelor liniei de centru, marginea superioar\ a plasei aflndu-se la 1,52 m de suprafa]a terenului. Plasa cu ochiuri de 2 cm este de culoare verde, are lungimea de 6,10 m [i l\]imea de 0,75 m [i este prev\zut\ la marginea superioar\ cu o band\ alb\, lat\ de 3,5 cm, prin care trece cablul sau sfoara de fixare. Spa]iile de servire a mingii sunt delimitate de o linie care une[te mijlocul liniilor de fund cu acela al liniilor de limit\ anterioar\, trasate la o distan]\ de 1,98 m de linia de centru [i paralele cu aceasta. Toate liniile care delimiteaz\ terenul [i spa]iile de serviciu au o l\]ime cuprins\ `ntre 3 [i 5 cm [i sunt considerate ca f\cnd parte din teren. Mingea are o greutate de cca 10 g pentru jocul `n aer liber [i de 4,7 g-5,5 g pentru jocurile disputate `n sal\. Mingea este de plut\ [i are forma unei emisfere cu diametrul de 2,5-2,8 cm. ~n jurul [i `n afara suprafe]ei plane sunt montate 14-16 pene cu o lungime de 6,4-7 cm fiecare. Ampenajul are forma unui trunchi de con a c\rui baz\

BACI o. C\pitan de echip\, denumire veche. Sin.: matc\, maina, [ef, c\prar.

BACKHAND t.c., t.m. Procedeu de lovire a mingii cu reverul rachetei sau al paletei (v. rever).

BADMINTON bad. Ramur\ sportiv\ apar]innd disciplinei jocurilor sportive. Este de origine indian\;

70

balcaniad\ mic\ o constituie suprafa]a plan\ a emisferei de plut\. Jocul const\ `n lovirea mingii cu ajutorul unei rachete similare aceleia de tenis de cmp, dar mai mic\ [i mai u[oar\, greutatea minim\ fiind de 150 g. Se folosesc corzi confec]ionate din intestine sau fire de mase plastice. Jocul `ncepe prin tragere la sor]i `n care c[tig\torul are dreptul s\ aleag\ `ntre primul serviciu sau prima primire a acestuia [i terenul de joc. Mingea este pus\ `n joc din afara spa]iului de serviciu propriu [i trebuie s\ treac\ plasa f\r\ s-o ating\, diagonal spre spa]iul de servici opus, din terenul advers. Dac\ mingea servit\ cade `n afara suprafe]ei de serviciu a adversarului, aceasta constituie o gre[eal\, iar dreptul de a servi revine acestuia. La servici, mingea nu poate fi lovit\ mai jos de `n\l]imea [oldului juc\torului respectiv, ambii adversari trebuind s\ stea cu amndou\ picioarele `n suprafe]ele de servici corespunz\toare (`n diagonal\). Mingea care cade `n afara terenului constituie o gre[eal\ pentru juc\torul care a trimis-o. Mingile care ating suprafa]a terenului de joc, echipamentul sau pe un juc\tor din terenul respectiv constituie gre[eli pentru acel juc\tor. Nu sunt permise distragerea aten]iei juc\torului sau `mpiedicarea lui s\ joace mingea, precum [i lovirea mingii de dou\ ori consecutiv (dubl\ lovire). ~n cazul `n care adversarul juc\torului care serve[te comite una dintre gre[elile de mai sus, se consider\ 1 punct realizat pentru juc\torul care serve[te. O gre[eal\ comis\ de juc\torul care serve[te se penalizeaz\ prin pierderea dreptului de a servi `n continuare, serviciul fiind astfel preluat de adversar. Se serve[te din dreapta terenului la num\rul par de puncte (0, 2, 4 etc.) [i din stnga la cel impar. ~n meciul de dublu, se serve[te alternativ de c\tre cei 2 parteneri: serve[te un partener pn\ cnd adversarul c[tig\ serviciul; dup\ rec[tigarea servciului de c\tre primul cuplu, urmeaz\ la serviciu partenerul care nu servise `nainte de pierderea serviciului etc. Jocul dureaz\ pentru b\rba]i [i perechi pn\ la realizarea a 15 puncte [i pn\ la 11 pentru jocul de simplu femei. ~n cazul `n care scorul este egal la 13-13 sau 14-14, conform unei `n]elegeri prealabile se prelunge[te setul fie cu `nc\ 5 puncte pentru egalitatea la scorul de 13-13, fie cu 3 puncte pentru egalitatea la scorul de 14-14. La jocul de simplu femei egalit\]ile

care pot fi prestabilite pentru prelungiri sunt 9-9 cu 3 puncte [i 10-10 cu 2 puncte.

BAIER p.a. Procedeu tehnic din patinajul liber perechi, constnd dintr-o ridicare a partenerei combinat\ cu s\ritur\, care poart\ numele campionului mondial la patinaj-perechi din anii 1935-1940 Baier.

BALANS I. gim. Mi[care efectuat\ `n jurul unui ax `n care corpul sau segmentele lui descriu un arc de cerc de amplitudini diferite. La aparate poate constitui element de elan pentru efectuarea diferitelor procedee tehnice. ~ `nainte; ~ `napoi Mi[care care se execut\ din atrnat cu `ntregul corp sau din sprijin din articula]iile scapulohumerale. ~ peste Trecere prin lateral cu unul sau ambele picioare pe deasupra aparatului, dintr-o anumit\ pozi]ie de sprijin, `n alt\ pozi]ie de sprijin (la cal sau alte aparate). ~ de bra]e; ~ de picioare Mi[c\ri ale membrelor pentru efectuarea diferitelor procedee tehnice `n exerci]iile libere. Sin.: balansare. II. s.a. Ac]iune de flexie a membrelor inferioare, `nso]it\ de avntul bra]elor `n jos care amplific\ oscila]ia trambulinei provocat\ prin apel [i care precede plecarea propriu-zis\ din trambulin\. III. schi ~ vertical ~nl\n]uire a mi[c\rilor de ghemuire ridicare ghemuire (flexie extensie flexie).

BALANSIN| s.n. Parm\ sub]ire de srm\ cu ajutorul c\reia se prind capetele vergii de catarg, pentru a fi men]inut\ orizontal.

BALCANIAD| org. Denumire generic\ dat\ `ntrecerilor devenite tradi]ionale dintre sportivii ]\rilor balcanice `n mai multe discipline [i ramuri sportive: atletism, gimnastic\, lupte, baschet, tenis de mas\, tenis de cmp, box, canotaj, c\l\rie etc. ~ se organizeaz\ anual, prin rota]ie, de c\tre fiecare ]ar\ participant\ [i separat pe fiecare ramur\ sportiv\. Aceast\ competi]ie zonal\ a debutat cu fotbalul, iar din 1948 a devenit polisportiv\ dup\ modelul JO.

71

balenier\ BANC| I. gen., j.s. Scaun lung [i `ngust, cu sau f\r\ rezem\toare, pe care, `n timpul jocurilor sportive oficiale, se a[az\ antrenorii, juc\torii de rezerv\ sau cei sanc]iona]i pe timp limitat. II. gim. ~ de gimnastic\ Aparat construit din lemn, folosit cu prec\dere `n gimnastica de baz\, specific sistemului suedez, cu dimensiuni standard: lungime de 371 cm, `n\l]ime de 30 cm; scndura de [edere are o l\]ime de 23-25 cm [i o grosime de 4 cm, fiind sprijinit\ pe dou\ picioare marginale [i un picior central, care nu ajunge pn\ la du[umea, constituind doar sprijin pentru o stinghie `ngust\ pe care se execut\ exerci]ii de echilibru cnd banca este `ntoars\; la un cap\t sunt montate dou\ clape metalice cu ajutorul c\rora se aga]\ de scara fix\ spre a ob]ine un plan `nclinat folosit pentru exerci]iile de mers, alergare, c\]\rare, trre, echilibru etc. III. h.g. ~ de pedeaps\ Segment din primul rnd al tribunei centrale a unui patinoar, bine marcat, `n care iau loc juc\torii pe timpul suspend\rii temporale din joc. IV. s.n. Banchet\ `ntr-o ambarca]iune mic\.

BALENIER| s.n. Ambarca]iune rapid\ cu motor.

BALESTR| scr. Procedeu tehnic compus dintr-o b\taie, un zbor scurt [i o aterizare `n pozi]ie fandat. Sin.: salt-fandare.

BALISTIC| tir Concept din fizic\ ce explic\ fenomenele legate de mi[carea proiectilului (dup\ explozie) `n interiorul ]evii [i de la gura ]evii la ]int\.

BALIZAJ s.n. Marcare a unui parcurs navigabil sau a unei piste de concurs cu ajutorul balizelor, delimitnd culoarele de `ntrecere sau punctul ce trebuie ocolit.

BALIZ| s.n. Obiect a[ezat la suprafa]a apei sau pe uscat, servind ca reper pentru naviga]ie [i concursuri sportive. ~ poate fi plutitoare sau fix\.

BALON j.s. (V. minge).

BALOTAJ gen. Situa]ie ivit\ `n diferite competi]ii `n care mai mul]i sportivi sau echipe au acumulat acela[i num\r de victorii (ciclism, jocuri sportive), de puncte (atletism), de tu[e (scrim\) sau mu[te (tir) [i care se rezolv\ corespunz\tor prevederilor regulamentului de concurs, adic\ prin prelungirea acestuia, repetarea lui, tragerea la sor]i, `n favoarea vrstei sau a greut\]ii mai mici etc.

BANCHET| I. c\l. Obstacol artificial fix construit din p\mnt, `mprejmuit cu lemn sau zid, de form\ [i dimensiuni variabile, folosit `n alc\tuirea traseelor de concurs. II. m.b. Instala]ie construit\ din lemn, folosit\ `n gimnastica medical\, avnd dimensiuni standard. Suprafa]a pe care se st\ este acoperit\ cu un strat buretos sau de psl\ moale, `nvelit cu piele sau material plastic. ~ este reglabil\ ca `n\l]ime, iar datorit\ unor dispozitive speciale se poate `nclina.

BANDA I. s.n. Comand\ ce se d\ timonierului pentru a pune crma pe unghiul eficace maxim `ntr-un bord.

BALUSTRAD| alp. Coard\ prins\ de stnc\ prin intermediul unor pitoane [i carabiniere, cu ajutorul c\reia se asigur\ o traversare.

BANC DE LUCRU gen. Mas\ sau platform\ pe care pot fi montate dispozitive, instala]ii folosite `n preg\tirea sportivilor, `n special pentru dezvoltarea calit\]ilor motrice.

BANDAJ I. m.b. 1. Fa[\ din tifon cu care se fixeaz\ materialele a[ezate pe pl\gi sau cu care se sus]in sau se imobilizeaz\ segmentele lezate ale membrelor (v. pansament). 2. Fa[\ elastic\ care serve[te la `nf\[urarea articula]iilor membrelor sportivului pentru protejarea sau consolidarea lor `n efort. II. c\l. Material elastic cu care se `nf\[oar\ picioarele calului `n scopul protej\rii lor `mpotriva eventualelor lovituri primite `n momentul trecerii peste obstacole.

72

barbet\ BANDARE s.n. ~nclinare a navei sau ambarca]iunii `ntr-un bord, din cauza vntului, a valurilor, a deplas\rii `nc\rc\turii sau a avariei. BARAI (HARAI) a.m., jd. A m\tura, a baleia.

BAND| I. t.c., vb. F[ie de pnz\ alb\ care m\rgine[te partea superioar\ [i lateral\ a plasei [i prin interiorul c\reia trece cablul de `ntindere [i fixare a acesteia. II. pp. Fiecare din cele dou\ margini ale terenului de popice. III. tir F[ie de pnz\ care se pune de-a lungul ]evii la pu[ca de calibru mare pentru a atenua mirajul provocat de `nc\lzirea ]evii.

BANDEROL| reg. F[ie de pnz\ sau material elastic care se poart\ de sportiv la bra] (jocuri sportive), la picior (lupte), la bru (box, patinaj vitez\), avnd culori diferite, alese prin tragere la sor]i pentru a desemna pe c\pitanul echipei sau adversarii din ring, de pe saltea sau de pe pist\. ~ se poart\ [i de c\tre arbitri, starteri [i al]i oficiali care au acces `n incinta terenului de concurs.

BARAJ I. gen. ~ntrecere `ntre doi sau mai mul]i sportivi sau `ntre dou\ sau mai multe echipe, aflate la egalitate, pentru a putea departaja pozi]iile lor `ntr-un clasament oficial. II. atl. ~ntrecere `ntre doi sau mai mul]i concuren]i, afla]i la egalitate dup\ `ncheierea concursului propriu-zis, la orice prob\ de s\ritur\ sau aruncare, desf\[urat\ dup\ un protocol (reguli) specific acestui tip de concurs (~), numai `n cazul departaj\rii locurilor I [i II la finala campionatelor [i competi]iilor de mare anvergur\. ~ nu se organizeaz\ la `ntrecerile pe echipe [i nici la `ntrecerile individuale de mai mic\ anvergur\, la acestea departajarea f\cndu-se prin atribuirea aceluia[i num\r de puncte [i loc `n clasament celor afla]i la egalitate.

BANDY j.s. Ramur\ a disciplinei jocurilor sportive desf\[urate pe ghea]\ `ntre 2 echipe, asem\n\tor hocheiului, dar jucat cu o minge cu diametrul de 6 cm [i greutatea de 58-62 gr, confec]ionat\ din plut\ legat\ cu sfoar\ `mpletit\. Scopul jocului este de a introduce mingea `n poarta adversarului cu ajutorul crosei (cu lungimea de 1,20 cm [i greutatea de 450 gr). ~ are o vechime egal\ cu cea a hocheiului, dar este practicat, `ndeosebi, `n ]\rile scandinave, nordice, Anglia, Olanda, Rusia. ~n 1955 s-a `nfiin]at Federa]ia Interna]ional\ de Hochei pe Ghea]\ cu Mingea (FIHGM). Echipa este format\ din 11 juc\tori (un portar, 2 ap\r\tori, 2 mijloca[i [i 6 atacan]i) care pot juca to]i (func]ie de situa]ie) `n atac [i `n ap\rare. Terenul de joc, acoperit cu ghea]\, are o lungime de 90-105 m, l\]imea de 50-70 m [i este m\rginit de o mantinel\ de lemn de 12-15 cm `n\l]ime. Timpul de joc variaz\ de la 90' pentru echipele de seniori la 70' pentru juniori [i femei [i 70' pentru echipele de junioare. La mijlocul timpului se acord\ o pauz\, cnd se schimb\ por]ile. Arbitrajul este prestat de 2 arbitri, la fel ca la hochei pe ghea]\.

BAR| I. j.s. 1. Brn\ cu sec]iune transversal\ paralelipipedic\ sau cilindric\, cu dimensiunile standardizate prin regulamente, care constituie cadrul por]ii [i de care se prinde plasa. 2. Lovituri (arunc\ri) `n care mingea trimis\ spre poart\ izbe[te sau atinge una din cele trei ~. II. ht. Tij\ metalic\ `n greutate de 20 kg, la capetele c\reia se prind discuri de diferite greut\]i. III. nat. }eav\ continu\ sau `ntrerupt\ fixat\ pe pere]ii bazinului de `not, imediat deasupra apei, pentru sprijin. III. gim. ~ fix\ Prob\ specific\ gimnasticii artistice masculine, caracterizat\ pin cea mai evoluat\ tehnic\, dificultate [i diversitate a con]inutului, cuprinznd elemente ca: `ndrept\ri, gigantici (sub diferite forme), `ntoarceri de diferite grade, desprinderi de aparat cu `ntoarceri, salturi cu trecerea peste bar\ [i reapucarea ei, rot\ri cu corpul `ndoit, `n sprijin `nainte sau `napoi, leg\ri dintre aceste elemente, coborri prin salturi `nainte sau `napoi `n diferite forme etc. Aparatul are `n\l]imea de la sol de 2,55 m, l\]imea de 2,40 m, grosimea barei (confec]ionat\ din o]el special) de 28 mm, ancorajul lateral are 4 m, ancorajul frontal 5,5 m.

BARBET| s.n. Bucat\ de parm\ fixat\ la prova, de obicei la ciocul etravei, care serve[te la remorcarea

73

barc\ de curaj `n a imagina posibilitatea victoriei sau performan]ei, nikefobia (v. nikefobie), traumele psihice cauzate de `nfrngeri sau de accidente etc.

ambarca]iei, iar `n timpul manevrei de acostare la tragerea [i legarea ei.

BARC| s.n. Ambarca]iune care folose[te pentru propulsie fie puterea omului prin utilizarea vslelor sau ramelor, fie for]a vntului care ac]ioneaz\ asupra velelor. ~ este de mai multe tipuri: de salvare, de pescuit, universal\, popular\, academic\ etc. ~ cu motor Ambarca]ie construit\ din lemn, plastic sau metal, prev\zut\ cu motor montat definitiv sau provizoriu pe pupa sau `n interiorul cocii. Este utilizat\ `n antrenament, `n concursuri (regate), agrement sau ca ~ de `nso]ire cu arbitri, antrenori etc.

BAROCAMER| m.b. Camer\ de construc]ie special\ (cu pere]ii foarte rezisten]i), `n interiorul c\reia se pot realiza presiuni variate. ~n interiorul ~ sunt instalate aparate diverse pentru testarea marilor func]ii ale organismului (`n special respira]ia [i circula]ia), `n condi]ii de hiper- sau hipobarie. ~ este absolut necesar\ pentru selec]ia [i controlul medical al pilo]ilor de pe avioane cu reac]ie, al cosmonau]ilor, al marinarilor de pe submarine sau sportivilor care efectueaz\ activit\]i subacvatice.

BAREM I. reg. Nivel valoric prestabilit al rezultatului minim, a c\rui `ndeplinire condi]ioneaz\ admiterea sportivului `ntr-un concurs oficial. ~ depinde de importan]a concursului, care poate fi local, na]ional, european, JO etc., [i urm\re[te s\ stimuleze cre[terea performan]ei [i s\ selec]ioneze sportivii cei mai valoro[i pentru `ntrecerea respectiv\. II. org. ~ de arbitraj Sum\ de bani acordat\ oficialilor pentru activitatea prestat\ `n competi]ii.

BASAMI (HASAMI) a.m., jd. Foarfec\.

BAREM| c\l. Tabel folosit `n arbitraj la probele de obstacole , la care penalizarea gre[elilor se exprim\ `n puncte sau `n secunde: ~ A Tabel care transform\ `n puncte gre[elile comise de c\tre c\l\re] (de ex.: prima nesupunere = 3 puncte etc.). ~ B Tabel care transform\ `n secunde gre[elile `n probele de vitez\ (de ex.: obstacolul r\sturnat se penalizeaz\ cu 10'' etc.). ~ C Tabel care transform\ `n secunde gre[elile, propor]ional cu lungimea traseului [i cu num\rul s\riturilor cerute.

BARIER| PSIHIC| psih. Limit\ a nivelului de aspira]ie care se instaleaz\ la sportiv, `mpiedicndu-l s\ n\zuiasc\ spre o performan]\ mai bun\ sau spre `nvingerea unui anumit adversar: ~ se poate `nl\tura prin autosugestie (v. autosugestie) [i sugestie (v. sugestie). ~ are diferite cauze: nivel foarte `nalt al unor performan]e, lipsa `ncrederii `n for]ele proprii, lipsa

BASCHET j.s. Ramur\ a disciplinei jocurilor sportive, practicat\ de b\ie]i [i fete, jocul disputndu-se `ntre 2 echipe formate din 5 juc\tori [i 7 rezerve care au ca scop introducerea mingii `n co[. Jocul este de origine american\ (basket `nseamn\ co[, iar ball minge). ~ a ap\rut `n ora[ul Springfield (SUA) `n 1891, imaginat de doctorul Naismith. La JO din 1904 de la Saint Louis (SUA), jocul a fost prezentat cu inten]ia populariz\rii lui, el cunoscnd o rapid\ r\spndire `n lume. Federa]ia Interna]ional\ de Baschet Amator (FIBA) a luat fiin]\ `n 1932. ~ va fi introdus `n programul JO `n 1936, la Berlin. A fost adus `n Romnia `n 1919 de YMCA (Asocia]ia Cre[tin\ a Tinerilor) [i introdus `n armat\, [coal\ [i universitate. Federa]ia Romn\ de Baschet [i Volei (FRBV) a ap\rut `n 1930, de[i primele competi]ii au fost `nregistrate `n 1922, organizate de YMCA. Elementele sale tehnico-tactice sunt: pasa, driblingul, pivotarea, prinderea [i aruncarea mingii la co[ prin diferite procedee: blocajul, capacul, paravanul. Terenul de joc este o suprafa]\ cu lungimea de 26 m [i l\]imea de 14 m. Mingea, confec]ionat\ din material plastic, are o greutate de 600-650 g [i o circumferin]\ de 7580 cm. Un co[ marcat din ac]iune valoreaz\ 2 puncte, iar cel din aruncare liber\ 1 punct. Co[ul marcat din ac]iune din afara spa]iului de pedeaps\ valoreaz\ 3

74

baseball puncte. Timpul de joc efectiv este de 20' pentru fiecare din cele dou\ reprize, cu o pauz\ `ntre ele de 10'. ~n timpul jocului, antrenorii pot s\ solicite cuplului de arbitri timpul de odihn\, cel mult de dou\ ori pe repriz\, el avnd o durat\ de 1'. Pe lng\ cei 2 arbitri principali din teren, mai exist\ [i 1 arbitru scorer, situat la masa juriului, care consemneaz\ `n foaia de arbitraj tot ce se petrece pe teren: juc\torii care au s\vr[it gre[eli personale (cel mult 5, dup\ care juc\torul este eliminat [i `nlocuit) [i punctele marcate, al\turi de 2 arbitri cronometrori, care `nregistreaz\ timpul efectiv de joc [i timpul de atac (care este de 30'').

BASCULARE I. m.b. Mi[care de rota]ie a corpului `n care una din extremit\]i se deplaseaz\ `ntr-un sens, iar cealalt\ `n sensul diametral opus. II. gim. Mi[care de `ndreptare, expresie din terminologia artistic\ francez\. III. schi Mi[care de balansare a trunchiului `n plan antero-posterior, localizat\ `n special la nivelul articula]iilor coxofemurale. Ea se ob]ine prin relaxarea mu[chilor fesieri [i dorsali. De asemenea, poate fi o mi[care localizat\ la nivelul schiurilor. ~ flexie-contrac]ie Principiu de declan[are a virajului ce asociaz\ simultan bascularea corpului [i flexia contrarota]ia. ~ rota]ie Declan[are a virajului prin extensie rota]ie sau prin flexie rota]ie [i asocierea simultan\ a mi[c\rii de basculare.

BASCUL| I. gim. Aparat folosit `n exerci]iile acrobatice, constnd dintr-o scndur\ lung\ de 3 m, a[ezat\ `n cump\n\ pe un suport `nalt de 30-40 cm. Cnd se execut\ o presiune energic\ asupra unui cap\t al ~, cel\lalt se ridic\ [i proiecteaz\ executantul `n aer. ~ se folose[te `n preg\tirea acrobatic\ a gimna[tilor [i `n spectacolele de circ. II. tir Sistem de `mbinare dintre patul pu[tii [i ]eav\ pentru o montare [i demontare rapid\.

BASEBALL j.s. Sport olimpic, ramur\ a disciplinei jocurilor sportive practicat\ pe scar\ larg\ pe toate continentele. ~n SUA [i Cuba este considerat sport na]ional. Este foarte r\spndit `n ]\rile din America

Central\ [i de Sud, Japonia, Coreea de Sud. ~n Europa, se joac\ `n 42 de ]\ri, fiind cel mai bine reprezentat `n Italia [i Olanda. Este `nrudit `ndeaproape cu softball-ul, fiind de origine european\ (anglo-saxon\), dup\ toate datele de]inute pn\ `n prezent; jocul se desf\[oar\ `ntre 2 echipe a cte 9 juc\tori, dintre care una se afl\ `n atac (la b\taie), iar cealalt\ `n ap\rare (la prindere). Scopul jocului este ca o echip\ s\ `nscrie mai multe puncte (mai multe curse `n jurul diamantului, alergnd prin cele patru raze de la [i pn\ la baza cas\), iar cnd 3 dintre juc\torii la b\taie sunt sco[i din joc, echipa lor trece din atac `n ap\rare. Cnd fiecare echip\ s-a aflat cte o dat\ `n ap\rare [i `n atac, iar din fiecare au fost elimina]i cte 3 juc\tori la b\taie, se `ncheie o repriz\ (inning). O partid\ de ~ se compune din 9 astfel de reprize/man[e. Fiecare juc\tor la b\taie trebuie s\ loveasc\ cu bastonul mingea servit\ de lansatorul din echipa advers\, `n a[a fel `nct aceasta s\ nu poat\ fi prins\ din aer de juc\torii `n ap\rare pozi]iona]i `n teren. Dac\ ap\r\torii din teren prind din aer mingea lovit\ cu bastonul, juc\torul la b\taie este eliminat din joc. Dac\ ap\r\torii nu prind mingea [i aceasta ia contact cu terenul de joc, juc\torul la b\taie las\ bastonul din mn\ [i porne[te `n alergare pe traseul regulamentar (culoarele bazelor, `n form\ de p\trat), evitnd s\ fie eliminat din joc. Lansatorul din echipa I prindere se str\duie[te s\ arunce mingea `n direc]ia bazei-cas\ `n interiorul zonei de ]int\ (strike), `n a[a fel `nct juc\torul la b\taie s\ nu o poat\ lovi cu bastonul. Zona de ]int\ este un dreptunghi imaginar din fa]a bazei-cas\, de l\]ime egal\ cu aceasta [i cu lungimea ct distan]a de la nivelul axilei la cel al genunchilor juc\torului la b\taie. Mingea lovit\ cu bastonul [i trimis\ `n teren trebuie recuperat\ de ap\r\torii din teren [i pasat\ ap\r\torilor din preajma bazelor prin care trebuie s\ treac\ juc\torii la b\taie alerg\tori. Alerg\torii surprin[i `n afara bazelor [i atin[i, cu m\nu[a con]innd mingea, de c\tre ap\r\tori sunt elimina]i din joc. Se `nscrie 1 punct cnd alerg\torul reu[e[te s\ parcurg\ toate cele patru culoare, trecnd prin toate cele 4 baze, plecnd [i `ntorcndu-se la baza-cas\. Terenul are forma unui sector de cerc de 90, cu raza de 73-140 m, `n func]ie de vrsta juc\torilor, `n interiorul c\ruia este `nscris ca un romb un p\trat cu

75

bastoane de schi sferturi, jambiere, pantofi cu crampoane, m\nu[i speciale pentru prinderea mingii. Prinz\torul poart\ un echipament de protec]ie special: casc\ pe cap, masc\ pe figur\, plastron pe piept, ap\r\tori pe picioare. Juc\torul la b\taie [i alerg\torii din teren poart\ o casc\ de protec]ie din material plastic, cu ap\r\tori pentru urechi. Desf\[urarea jocului este urm\rit\ de 2-4 arbitri, unul amplasat `n spatele bazei-cas\, arbitrul principal (care poart\ echipament de protec]ie), iar ceilal]i `n apropierea cte unei baze. Fiecare joc este asistat de un arbitru `nregistrator care ]ine eviden]a punctelor `nscrise, a loviturilor executate la b\taie, a ac]iunilor reu[ite [i a gre[elilor juc\torilor din teren.

latura de 27,43 m (a[a-zisul diamant). Dou\ din laturile p\tratului se suprapun peste laturile sectorului de cerc. ~n cuprinsul acestuia se disting dou\ suprafe]e regulamentare de joc: terenul interior, care include diamantul, unde evolueaz\ 6 dintre juc\torii `n ap\rare (lansatorul, prinz\torul, juc\torii la bazele I, II, III [i mijloca[ul) [i terenul exterior, zona de deschidere a sectorului de cerc, unde evolueaz\ 3 juc\tori `n ap\rare, numi]i [i juc\tori de cmp sau juc\tori din afar\. Diamantul este marcat cu trei baze de form\ p\trat\ confec]ionate din burete `mbr\cat `n pnz\ de sac/cort sau material sintetic de culoare deschis\ (alb/gri/bej) fixate `n trei dintre col]urile p\tratului, [i baza-cas\, de form\ pentagonal\, din material cauciucat alb, situat\ `n unghiul comun de 90 al diamantului [i sectorului de cerc. La col]ul bazei-cas\, liniile terenului se prelungesc cu cte 3 m, formnd un triunghi care reprezint\ suprafa]a de ac]iune a prinz\torului. ~n stnga [i `n dreapta bazei-cas\ sunt marcate dou\ dreptunghiuri egale de 1x2 m, de unde juc\torii la b\taie stngaci sau dreptaci execut\ lovirea mingii cu bastonul. Cnd nu se afl\ `n teren pentru a participa la joc, juc\torii din cele 2 echipe `[i a[teapt\ rndul `n spa]ii special amenajate (boxe) semi-`nchise, situate la marginea terenului `n apropierea bazei-cas\. ~n mijlocul diamantului este trasat un cerc cu raza de 2,70 m, `n\l]at cu 25 cm fa]\ de restul terenului (movila lansatorului), `n centrul c\ruia este fixat pe sol un prag din cauciuc alb, dreptunghiular, de pe care lansatorul execut\ lans\rile spre baza-cas\. Juc\torul prinz\tor se afl\ postat la 18,44 m de pragul lansatorului, `n spatele bazei-cas\. Mingea de ~ este sferic\ (23 cm perimetru), plin\ (miez de plut\ sau cauciuc, peste care se deap\n\ fir de ln\ sau bumbac, totul `mbr\cat `n piele de bovine, cusut\ `n 108 puncte duble, cu fir de culoare ro[ie), cu greutatea `ntre 120-149 g (`n func]ie de vrst\). Bastonul are lungimea [i greutatea variabile (`n func]ie de vrsta juc\torilor), suprafa]a rotunjit\ (f\r\ muchii), mai sub]ire la cap\tul de priz\ (a palmelor) [i progresiv mai gros spre cap\tul de lovire a mingii [i este confec]ionat din duraluminiu sau din lemn. Juc\torii poart\ uniforme compuse din [apc\ cu cozoroc pentru protejarea vederii, bluz\ cu num\rul juc\torului `nscris pe spate [i pe fa]\, pantaloni trei

BASTOANE DE SCHI schi Be]e utilizate pentru `mpingerea `n z\pad\ cu scopul `naint\rii (schi fond), precum [i pentru sprijin (schi alpin), confec]ionate din lemn tare, bambus, metal sau material plastic. La cap\tul inferior au un vrf metalic denumit vrf [i o rondea care opre[te alunecarea [i afundarea `n z\pad\, iar la cap\tul superior au un man[on [i o bucl\ de piele prin care trece mna schiorului pentru a se sprijini. Pentru probele alpine se utilizeaz\ bastoane cu o lungime care nu dep\[e[te nivelul axilelor, iar pentru probele de fond ~ sunt mai lungi dect primele pentru a m\ri spa]iul de `mpingere.

BASTON I. bsb., sfb. Obiect dur cu care se love[te mingea, cu lungimea maxim\ de 106 cm [i greutatea `ntre 800-1200 g, `n func]ie de vrsta juc\torilor. Suprafa]a ~ este rotunjit\, f\r\ muchii, mai sub]ire la cap\tul de priz\ [i progresiv mai gros spre cap\tul de lovire a mingii. Este confec]ionat din duraluminiu sau lemn (frasin). La nivelul competi]iilor de Major League din SUA (profesioniste), se folosesc numai ~ din lemn. ~n alte tipuri de competi]ii (JO, CM, CE), se pot utiliza [i ~ de duraluminiu, care sunt mai rezistente `n timp [i favorizeaz\ realizarea loviturilor puternice, asigurnd traiectorii lungi ale mingii (peste 120 m). Alegerea ~ este foarte important\ pentru lovirea mingii, ~ trebuie s\ fie u[or [i echilibrat pe m\sura fiec\rui juc\tor. Priza corect\ pe ~ se realizeaz\ prin prinderea ferm\ `n mini

76

baz\ sportiv\ cu degetele (mai ales degetul mic, inelarul [i degetul mijlociu), nu cu palmele [i nu [i cu degetul mare. O priz\ corect\ pe ~ asigur\ o mai bun\ manevrare a lui la elan (balans) [i o for]\ de lovire mai bine controlat\ la contactul cu mingea. ~ de softball Obiect de form\ cilindric\ [i mai gros dect cel de baseball, oferind o suprafa]\ mai mare de contact cu mingea. Dou\ tipuri de lovire a mingii cu bastonul sunt deosebit de eficiente [i spectaculoase: loviturile puternice/`n for]\ (hitting) [i loviturile amortizate (bunting). II. o. ~ de b\taie Obiect de forma unui trunchi de con, lung de 90-100 cm, cu diametrele de 5 cm la un cap\t [i 3,5 cm la cel\lalt, confec]ionat dintr-un lemn de esen]\ tare (fag sau frasin), cu care se love[te mingea `n timpul jocului de c\tre echipa de la b\taie. Mnerul ~ este prev\zut pe o lungime de 20 cm cu [\n]ule]e inelare de 2 mm l\]ime [i adncime care `mpiedic\ alunecarea din mn\ la b\taia mingii, `n acela[i scop mnerul mai poate fi `nf\[urat cu o panglic\ cauciucat\. III. gim. ~ de gimnastic\ Obiect folosit `n gimnastica de baz\, confec]ionat din lemn sau material plastic avnd o lungime de 80-100 cm [i un diametru de 2-3 cm, cu ajutorul c\ruia se pot efectua diferitele exerci]ii analitice, individual sau `n ansamblu.

BATERIE [ah Dou\ piese a[ezate pe aceea[i linie, coloan\ sau diagonal\ cu regele advers, care de]in un poten]ial tactic operant.

BATMAN scr. Ac]iune preg\titoare, premerg\toare atacului, executat\ cu o b\taie energic\ pe lama adversarului, cu scopul de a o `nl\tura din linia de atac pentru a ataca `n linia care tocmai s-a descoperit. Sin.: b\taie pe lam\.

f\r\ desprinderea de pe sol. Mi[c\rile executate cu genunchii `ntin[i sunt energice [i rapide, cele executate cu `ndoirea [i `ntinderea picioarelor sau numai a unui singur picior se execut\ lent. ~ tendu Exerci]iu care se realizeaz\ din pozi]iile I, III sau V, prin alunecarea t\lpii pe sol, piciorul liber `ntins se duce pe vrf `nainte, lateral sau `napoi [i se revine pe acela[i drum. ~ jet Exerci]iu `n care piciorul liber `ncepnd cu alunecarea t\lpii se ridic\ energic de pe sol la 45, `nainte, `napoi sau lateral foarte bine `ntins. grand ~ Exerci]iu `n care piciorul `ntins se ridic\ la orizontal\ [i chiar mai mult. ~ cloche Exerci]iu `n care piciorul penduleaz\ `napoi [i `nainte (sau invers) dup\ ridicarea lui la orizontal\. ~ point Exerci]iu `n care, dup\ ridicare, piciorul coboar\ rapid, atingnd solul cu vrful `ntins [i f\r\ oprire se ridic\ din nou. ~ soutenu Exerci]iu `n care din pozi]ia I, III sau V se execut\ un demipli pe piciorul de baz\ simultan cu ducerea piciorului liber `ntins `nainte (lateral sau `napoi), fie numai cu alunecare pe sol, fie ridicat la 45 sau 90, revenindu-se cu ridicarea pe vrfuri, apoi coborrea pe toat\ talpa cu demipli. ~ fondu Exerci]iu care se execut\ din pozi]ia ini]ial\ stnd pe un picior cu cel\lalt pe vrf, lateral, se `ndoaie piciorul de baz\ la demipli, cel\lalt se `ndoaie de asemenea cu genunchiul `n afar\, laba piciorului fiind sprijinit\ pe glezna piciorului de baz\, de aici genunchii se `ntind simultan, piciorul liber fiind ridicat la 45 sau 90 (`nainte, lateral sau `napoi), cel de baz\ men]inut pe toat\ talpa sau cu ridicare pe vrf. ~ developp Exerci]iu `n care din stnd pe un picior, cel\lalt fiind `ndoit cu genunchiul `n afar\, piciorul ridicat se `ntinde `nainte, lateral sau `napoi, ridicat la 45 sau 90.

BATSUGUN a.m., jd. Distins, eminent, deosebit.

BAZ| DE SUS}INERE m.b. Suprafa]\ de form\ geometric\ variabil\, delimitat\ de marginile exterioare ale picioarelor, prin care corpul ia contact cu solul. Are importan]\ `n aprecierea condi]iilor de echilibru. Sin.: poligon de sus]inere.

BATTEMENT gim. Exerci]iu de picioare din dansul clasic folosit [i `n gimnastic\, constnd din deplas\ri ale piciorului liber `nainte, `napoi sau lateral, cu sau

BAZ| SPORTIV| t.m.s. Teren sau construc]ie special\, dotat\ cu aparatur\, instala]ii, vestiare [i

77

bazin coborre dobndit\ pe prtia de elan `n vitez\ ascensional\ dirijat\ pentru realizarea unui zbor ct mai lung. V. o. ~ mingii Punere sau repunere a mingii `n joc, prin lovirea ei cu bastonul. VI. tir Distan]\ de la punctul de plecare a glon]ului pn\ la `ntlnirea traiectoriei sale cu locul de c\dere. ~ maxim\ Cea mai mare distan]\ care poate fi str\b\tut\ de glon], `n aer, indicat\ de cifra cu valoarea cea mai mare de pe `n\l]\tor. VII. scr. ~ cu tac Ac]iune preg\titoare, premerg\toare atacului, executat\ tehnic cu o b\taie scurt\ (seac\) [i nu prea energic\ pe lama adversarului cu scopul de a-i provoca o reac]ie de r\spuns pentru a lovi `n linia opus\ b\t\ii. Cnd reac]ia este tot o b\taie pe lam\, se formeaz\ a[a-zisul joc al lamelor de tac ca tac.

corpuri sanitare, avnd dimensiuni corespunz\toare preg\tirii [i desf\[ur\rii antrenamentului [i concursurilor sportive.

BAZIN nat. Construc]ie special\ destinat\ practic\rii `notului, a jocului de polo [i a s\riturilor de pe trambulin\ sau de la platform\, construit din beton simplu sau armat, din zid\rie de c\r\mid\ sau de piatr\, din materiale sintetice sau din sticl\. ~ olimpic Bazin de `not cu lungimea de 50 m, l\]imea de 21 m [i adncimea de 1,80 m fa]\ de nivelul apei, cu 8 culoare de `not, late de 2,50 m. Competi]iile olimpice de `not se desf\[oar\ [i rezultatele lor se omologheaz\ numai `n ~ cu aceste dimensiuni.

B|TAIE I. gen. Faz\ a s\riturii, constnd din totalitatea ac]iunilor motrice efectuate `n contact cu solul prin intermediul unuia sau al ambelor picioare, cu scopul de a realiza desprinderea de pe sol [i trecerea `n faza de zbor. ~ este socotit\ faz\ fundamental\ a oric\rei s\rituri, deoarece m\rimea [i direc]ia de ac]iune a for]elor musculare motorii angajate determin\ traiectoria centrului general de greutate a corpului `n zbor (direc]ie, lungime, `n\l]ime etc.). ~ se poate realiza de pe loc, cu ac]iunea for]ei de impulsie (a unuia sau a ambelor picioare) [i a for]elor de avntare a segmentelor care penduleaz\ coordonat cu impulsia sau din deplasare (de regul\ alergare), `n care intervine `n plus for]a de iner]ie a elanului. II. atl. Execu]ie, conform regulamentului competi]ional, ~ la s\rituri pe un singur picior, la alegerea sportivului (v. picior de b\taie), din alergare, prin componenta for]ei de impulsie, care urm\re[te transformarea vitezei orizontale dobndit\ `n elan (alergare) `n vitez\ ascensional\. III. gim. Execu]ie pe sol (podea), fie pe un picior, fie pe ambele picioare, la exerci]iile la sol, inclusiv la gimnastica ritmic\ sportiv\ [i pe trambulin\, pe ambele picioare, la exerci]iile de s\rituri la gimnastica artistic\. IV. schi Impulsie (`mpingere) foarte rapid\ [i energic executat\ pe ambele picioare `n finalul fazei de elan, la trambulina de s\rituri pe masa trambulinei, `n vederea transform\rii vitezei de

B|} DE {TAFET| atl. Obiect de forma unui tub cilindric, de culoare deschis\ (vizibil\), cu suprafa]a neted\, confec]ionat din lemn, metal sau din orice alt material rigid, dintr-o singur\ bucat\, a c\rui lungime variaz\ `ntre 280 [i 300 mm, cu circumferin]a `ntre 120 [i 130 mm [i cu greutate minim\ de 50 g, care pe tot parcursul alerg\rii de [tafet\ trebuie purtat `n mn\ [i transmis de la un coechipier la urm\torul, `ntr-un spa]iu anume numit spa]iu de schimb (v. alergare de [tafet\). Concurentul care scap\ ~ din mn\ este obligat s\-l ridice el `nsu[i.

BRN| gim. Prob\ specific\ gimnasticii artistice feminine care se bazeaz\ pe echilibrul static [i dinamic. Compozi]ia exerci]iului trebuie s\ cuprind\ o urcare cu elan de pe trambulin\ sau sol, care poate fi repetat\ `n condi]iile `n care gimnasta nu a atins trambulina [i brna. Al treilea elan se penalizeaz\ cu 0,50 puncte. Compozi]ia este realizat\ din elemente acrobatice cu sau f\r\ zbor (`n diferite direc]ii), elemente gimnice, artistice (valuri, `ntoarceri de diferite grade, s\rituri, combina]ii de pa[i), elemente de echilibru `n stnd pe un picior, pe una sau dou\ mini, `n a[ezat sau culcat etc. Exerci]iul trebuie s\ cuprind\ leg\ri de dou\ sau mai multe elemente acrobatice, artistice [i mixte, executate `n ritmuri diferite, f\r\ oprire, cu dinamism.

78

biciclet\ Coborrea trebuie s\ fie `n concordan]\ cu gradul de dificultate a exerci]iului. Durata exerci]iului este `ntre 1' [i 10'' [i 1' [i 30''. Pentru o oprire mai mare de 10'', cauzat\ de c\dere, exerci]iul se consider\ terminat. ~ are lungimea de 5 m, l\]imea de 10 cm, grosimea de 16 cm [i `n\l]imea de concurs de 1,20 m. Corpul ~ este metalic, gol `n interior, sus]inut de picioare metalice, reglabile, a[ezate oblic pentru a conferi stabilitate [i `n acela[i timp elasticitate aparatului `n plan vertical. ~ propriu-zis\ este `mbr\cat\ cu o imita]ie de piele sau fil], iar sub aceasta se afl\ un strat de protec]ie din burete, de 1 cm, acoperit cu o plac\ din plastic sau placaj.

BECHIE av. Parte component\ a trenului de aterizare al avionului, situat\ `n coada acestuia. Este format\ ast\zi dintr-o roat\ special\ care a `nlocuit talpa metalic\ de odinioar\.

BERTON s.n. Barc\ cu vsle din pnz\ cauciucat\, cu sau f\r\ schelet, din segmente de ]eav\ de aluminiu sau lemn tare, care se poate strnge `ntr-un rucsac.

BESTIAR ist. Gladiator care lupta cu fiarele s\lbatice `n arenele amfiteatrelor [i ale circurilor din epoca roman\. Printre ~ care luptau `ntre ei sau cu animalele s\lbatice, `n amfiteatrele Romei [i Daciei antice, figureaz\ [i nume de geto-daci.

`n func]ie de pozi]ia de tragere. Pe parcursul probelor de 20 km b\rba]i, 15 km femei, pursuit [i mar[ start, concuren]ii efectueaz\ patru trageri culcat [i `n picioare. ~n probele de sprint [i [tafet\, concuren]ii efectueaz\ dou\ trageri: prima `n pozi]ia culcat [i urm\toarea `n picioare. La [tafet\, biatloni[tii (masculin [i feminin) au trei cartu[e suplimentare la fiecare tragere. Fiecare tragere ratat\ antreneaz\ o penalitate de timp. Pentru probele de 20 km b\rba]i [i 15 km femei, o tragere ratat\ implic\ o penalitate de 1'. Pentru fiecare tragere ratat\ `n probele de sprint, pursuit, mar[ start [i [tafet\, trebuie parcurs\ o bucl\ de penalitate de 150-200 m, ad\ugnd `n medie 30'' timpului de parcurgere a traseului. Tragerea pentru ambele pozi]ii se efectueaz\ `ntr-un poligon special amenajat, unde fiecare concurent dispune de un stand [i un panou cu ]inte. Cele cinci ]inte dispuse `n linie pe panou au forma unui disc de culoare neagr\. }inta pentru pozi]ia culcat are diametrul de 45 mm, iar cea pentru pozi]ia `n picioare de 115 mm. Distan]a de tragere pentru ambele pozi]ii [i toate probele este de 50 m. La fiecare tragere reu[it\, un disc alb acoper\ automat discul negru atins, ceea ce permite concurentului s\ observe de la distan]\ eficacitatea tragerii. Arma folosit\ este o carabin\ de calibru mic 5,6 mm [i greutatea de 3,5 kg. Echipamentul biatlonistului este compus din combinezon, ghete u[oare cu carmb `nalt, m\nu[i bine mulate pe mini [i ochelari pentru protec]ie fa]\ de reflec]ia z\pezii. Schiurile [i be]ele sunt asem\n\toare celor folosite de schiorii fondi[ti.

BIATLON schi Ramur\ sportiv\ combinat\ din schi [i tir. Probele sale olimpice sunt: pentru b\rba]i 20 km individual, 10 km sprint, 15 km mar[ start, 12,5 km urm\rire (pursuit) [i [tafet\ 4x7,5 km; pentru femei 15 km individual, 7,5 km sprint, 12,5 km mar[ start, 10 km urm\rire (pursuit) [i [tafet\ 4x7,5 km. ~n afara acestor probe, la CM se mai adaug\ cursele de 20 km echipe b\rba]i [i 15 km echipe femei. ~n concurs, biatloni[tii folosesc stilul liber de alergare [i trag `ntr-o ]int\ cu arma de calibrul 5,6 mm, alternnd pozi]ia `n picioare cu pozi]ia culcat. Dimensiunile ]intei variaz\

BICICLET| ci. Vehicul rutier format din dou\ ro]i egale ca diametru, dintr-un cadru tubular prev\zut cu ghidon care comand\ direc]ia ro]ii din fa]\, o [a [i dou\ pedale care antreneaz\ printr-un sistem de transmisie roata din spate. Pentru probele de ciclism se folose[te ~ de curse care este compus\ din cadru, furc\, garnitur\ de direc]ie, cutia pedalier, accesorii, pedale, ratrape, curele, lan], schimb\tor de vitez\, deraior fa]\, pinion liber sau fix, dou\ ro]i, cu spi]e sau compacte [i baieuri. Exist\ numeroase tipuri de biciclete specifice probelor de ciclism: semicurse, de [osea, de pist\, de mountain bike, de ciclocros, polovelo, de ciclism artistic, de

79

bil\ utilizat, de unii autori, `n educa]ie fizic\ [i `n sport. ~n astfel de lucr\ri, termenul ~ devine sinonim cu antropometrie.

antrenament mecanic [i pentru recorduri (de vitez\). ~ tandem Vehicul pentru dou\ sau trei persoane avnd un cadru dublu, dou\ ro]i de rulare, dou\ ghidoane (cel din fa]\ comandnd roata directoare, iar cel din spate fix), dou\ [ei [i dou\ perechi de pedale pentru antrenarea ro]ii motoare, sau diverse alte tipuri de biciclete artizanale.

BIL| I. atl. (v. greutate). II. pp. Obiect de form\ sferic\ din phenosit sau material plastic, cu diametrul de 160 mm [i greutate de 2 800 g, ce se arunc\ (lanseaz\) cu mna pentru a dobor` popicele.

BIOMOTRIE m.b. Parte a biologiei care studiaz\ mi[carea omului ca fenomen complex de adaptare la mediu. Prin investigarea indicilor cantitativi [i calitativi ai mi[c\rilor ~ aduce date utile pentru aprecierea st\rii biologice a popula]iei, pentru selec]ia sportiv\ [i pentru dirijarea procesului de antrenament.

BILIARD gen. 1. Joc `n care bile de culori diferite sunt deplasate prin lovirea uneia dintre ele cu tacul. 2. Mas\ special\ pe care se joac\ acest joc, cu dimensiuni de 250x125 cm, acoperit\ cu stof\ verde [i la margini prev\zut\ cu borduri elastice de cauciuc numite mantinele.

BILOC av. Avioane [i planoare sportive care au de obicei locuri al\turate sau `n axul avionului, unul pentru instructor, al doilea pentru elev. Sin.: dou\ locuri.

BIOMECANIC| m.b. {tiin]\ care studiaz\ mi[c\rile omului [i animalelor din punct de vedere al legilor mecanicii. ~ se ocup\ att de mi[c\rile active ale organismului viu, ct [i de pozi]iile [i atitudinile fixe ale corpului sau ale anumitor p\r]i ale sale, condi]ionate de func]ia organelor de reazem [i de mi[care. ~n educa]ie fizic\ [i sport, principala sarcin\ a ~ este s\ stabileasc\ rela]iile mecanice optime, compatibile cu structura corpului omenesc, care s\ asigure efectuarea mi[c\rilor specifice cu maxim de randament.

BIOMETRIE m.b. 1. Parte a biologiei care se ocup\ cu m\surarea fenomenelor vie]ii. 2. {tiin]\ care aplic\ metodele statistice [i analiza matematic\ la fenomenele biologice. 3. M\sur\tori efectuate asupra corpului omenesc. Acest `n]eles mai restrns al termenului este

BIORITM m.b. Evolu]ie a aspectelor cantitative [i calitative ale fenomenelor biologice, care se repet\ la intervale de timp relativ egale. Date semnificative pentru educa]ia fizic\ [i, `n special, pentru activitatea sportiv\ competi]ional\ prezint\ ~ circadian, denumit astfel pentru c\ fenomenele vitale au perioada de aproximativ 24 h. Poten]ialul biologic se situeaz\ la nivel maxim `ntre orele 8-12 [i 14-17 [i la nivel minim `ntre orele 2-5 [i 12-14. ~ circadian este determinat de factorii de mediu [i condi]iile de via]\ ale fiec\rei persoane. Schimbarea acestora, perturbnd ~ circadian, se reflect\ negativ asupra performan]elor sportive. Adaptarea la noile condi]ii, `n special la cele ale fusului orar, necesit\ o zi pentru fiecare or\ care deosebe[te vechiul fus orar de cel nou. ~ fizic, ~ psihoemo]ional [i ~ intelectual au condi]ionare genetic\. Toate trei evolueaz\ `n dou\ faze succesive [i egale ca durat\ [i amploare, una `n care fenomenul este superior valorii medii (faza pozitiv\) [i cealalt\ `n care acesta se situeaz\ sub nivelul mediu (faza negativ\). Evolu]ia fenomenului `ncepe o dat\ cu na[terea [i se repet\ f\r\ nici o modificare indiferent de condi]iile de mediu [i de via]\ ale individului. Perioada este de 24 de zile la ~ fizic, 28 de zile la ~ psihoemo]ional [i 32 de zile la ~ intelectual. Cercet\rile f\cute pe sportivi nu au confirmat concordan]a dintre fazele celor trei bioritmuri [i nivelul performan]elor ob]inute. Aceste trei bioritmuri sunt contestate de neurofiziologi [i de neuropsihologi.

BIPED| I. b.m. Pozi]ie caracteristic\ omului, care const\ `n sprijin cu ambele plante pe sol, cu membrele

80

blocuri de marcare inferioare, trunchiul [i capul `n pozi]ie vertical\. II. c\l. Pozi]ie de sprijin a calului folosit\ `n diferite mersuri, format\ din asocierea a dou\ din picioarele lui `n deplasare anterioar\, posterioar\ [i lateral\.

BIPLAN av. Autonav\ cu dou\ aripi dispuse una deasupra celeilalte. La acest gen de avion, anvergura este mai mic\.

BIUT| tir Val de p\mnt ridicat `n spatele panoului care sus]ine ]inta (respectiv linia ]intelor), `n vederea prelu\rii proiectilelor trase.

BIVUAC alp., tr. 1. Spa]iu special amenajat `n aer liber `n care se ancoreaz\ corturile taberei participan]ilor la o serbare cmpeneasc\, sportivilor afla]i `n preg\tire, ale turi[tilor, alpini[tilor etc. 2. ~nnoptare `n timpul parcurgerii unui traseu alpin, de multe ori `n condi]ii dificile (pe o creast\ de munte, `ntr-un perete sau pe un ghe]ar).

rizeaz\ demarcajul unui coechipier, formarea unui culoar de p\trundere spre poart\ [i a unui culoar de aruncare la poart\ de la distan]\. Plecare din ~ Continuare a ac]iunii de ~, prin care se urm\re[te punerea `n pozi]ie de aruncare la poart\ a juc\torului care a efectuat ~. IV. rg. ~ la 22 m Ac]iune de oprire a mingii efectuat\ la linia de ]int\, ceea ce permite ap\r\torilor s\ reia jocul `n condi]ii avantajoase. V. tir Pozi]ie final\ rezultat\ din `ntreruperea temporar\ a respira]iei, a oric\rei mi[c\ri sau succesiuni de mi[c\ri, `n vederea declan[\rii focului. VI. box Elemente tactice prin care boxerul, cu o pozi]ie de gard\ `nchis\, pareaz\ loviturile adversarului, protejndu-[i corpul. VII. atl. Moment `n timpul zborului la s\rituri. VIII. schi Blocare a schiurilor `n z\pad\, adic\ oprirea `naint\rii lor sau frnarea unei mi[c\ri a corpului. IX. bb., hb. ~ ie[ire din ~. Combina]ie tactic\ de atac care se execut\ `n continuarea ~ cu scopul de a dubla atacantul care p\trunde sau dep\[e[te adversarul, precum [i pentru recuperarea mingii. ~ const\, din punct de vedere tehnic, `n efectuarea unei pivot\ri continuate cu o deplasare sau o aruncare la co[ sau la poart\.

BLI} [ah Partid\ de [ah `n care timpul de gndire, pentru fiecare juc\tor, este limitat la 5-10' pentru toat\ partida.

BLOCARE LA MANTINEL| h.g. Re]inere a pucului lipit de mantinel\ efectuat\ de juc\tor cu patina, `n scopul ob]inerii unei `ntreruperi a jocului.

BLOCAD| [ah Cale de obstruc]ionare a atacului adversarului prin oprirea uneia sau a mai multor piese care coopereaz\ `n realizarea matului.

BLOCAJ I. bb. Ac]iune prin care atacantul bareaz\ drumul ap\r\torului care marcheaz\ un alt atacant (cu sau f\r\ minge), favoriznd demarcarea acestuia [i posibilitatea de a primi mingea sau de a arunca nestingherit la co[. II. vb. Ac]iune de ap\rare prin care juc\torii din prima linie `ncearc\ s\ opreasc\, cu ajutorul palmelor ridicate deasupra plasei, trecerea `n terenul propriu a mingii lovite de adversar. III. hb. Mijloc al tacticii colective de atac, prin care se favo-

BLOCARE A MINGII I. j.s. Ac]iune de oprire a mingii aflat\ pe o traiectorie `n direc]ia por]ii sau terenului de ]int\. II. fb. Ac]iune individual\ prin care portarul re]ine [i protejeaz\ mingea, acoperind-o simultan cu palmele, bra]ele, antebra]ele, pieptul, abdomenul sau chiar cu coapsele, `n cazul `n care plonjeaz\ la picioarele adversarului. III. hb. Ac]iune prin care ap\r\torii opresc mingea aruncat\ spre poart\, interpunnd un segment al corpului lor, de obicei palmele, pe traiectoria mingii. IV. rg. Ac]iune individual\ prin care juc\torul opre[te pe traiectorie mingea lovit\ cu piciorul de c\tre un adversar.

BLOCURI DE MARCARE p.v. Repere mobile cu dimensiuni de 5x5x10 cm, dispuse la distan]a de 1 m

81

blocuri de start [i JO se desf\[oar\ pe durata a 4 man[e. Din punct de vedere tehnic, competi]ia se desf\[oar\ `n patru man[e e[alonate pe dou\ zile. Pentru orice concurs interna]ional, organizatorii trebuie s\ permit\ concuren]ilor s\ efectueze cel pu]in [ase coborri de antrenament. Pentru concursurile oficiale (JO, CM de tineret), se acord\ patru zile de antrenament, cu un num\r total de opt coborri de antrenament. Pilo]ii pot fi admi[i `n concurs numai dac\ au efectuat trei din coborrile de antrenament f\r\ nici o r\sturnare. Clasamentul se stabile[te prin adi]ionarea timpilor realiza]i `n man[ele desf\[urate. 2. Sanie de metal articulat\. ~ cu 2 echipieri are o greutate maxim\ (`mpreun\ cu echipajul [i echipamentul necesar) de 390 kg, lungimea maxim\ de 270 cm, l\]imea maxim\ `n fa]\ de minim 90 cm, iar `n spate de minim 67 cm. ~ cu 4 echipieri are o greutate maxim\ de 630 kg, lungimea maxim\ de 380 cm, iar l\]imea maxim\, distan]a dintre patine, `n\l]imea capotei, partea sa lateral\, l\]imea para[ocului sunt la fel ca la ~ de 2. Din punct de vedere tehnic, ~ se compune din urm\toarele subansambluri: [asiu sau cadru, organe accesorii, carenaj `n fa]\ [i lateral. Patinele sunt confec]ionate din o]eluri tratate, avnd vrfurile din fa]\ [i din spate rotunjite [i ridicate cu minim 2,5 cm fa]\ de sol. Sistemul de frnare se compune dintr-o grap\ dispus\ `n partea posterioar\ a ~, ac]ionat\ direct de frnar prin intermediul a dou\ leviere. ~mping\toarele au rolul de a `nlesni echipajului o bun\ priz\ a minilor cnd se execut\ ac]iunile de lansare a ~. Echipamentul cuprinde obligatoriu casca integral\ de protec]ie, prev\zut\ cu vizier\, iar combinezonul colant are o dublur\ pentru protejarea coloanei vertebrale, rinichilor [i coastelor. Pentru lansarea ~, sportivilor le este permis s\ poarte `nc\l]\minte cu cuie, cu condi]ia ca acestea s\ fie dispuse `n form\ de perie. Sin.: bobsleigh.A boba A se mi[ca `nainte [i `napoi pentru a cre[te viteza bobului, echipierii aflndu-se `n pozi]ia [eznd.

pentru a marca [i delimita cele dou\ culoare de alergare ale pistei. ~ sunt f\cute din lemn, din z\pad\ presat\.

BLOCURI DE START atl. Dispozitiv de construc]ie special\ de diferite modele, care se monteaz\ pe pista de alerg\ri, `napoia liniei de start (plecare), necesar [i obligatoriu pentru atlet `n faza startului de jos, `n toate probele de vitez\. Dispozitivul este format dintr-o talp\ metalic\ rigid\, de cca 100 cm lungime [i 20 cm l\]ime, prev\zut\ pe fa]a inferioar\ cu vrfuri de cuie pentru fixarea ferm\, ct mai stabil\ pe pist\, a[ezat cu axa longitudinal\ pe direc]ia alerg\rii. Pe p\r]ile laterale ale t\lpii sunt montate dou\ pl\ci rigide pe care alerg\torul, `n pozi]ie de start, `[i sprijin\ t\lpile pantofilor. Pl\cile sunt reglabile, culisnd pe talpa ~ `nainte [i `napoi [i primind diferite unghiuri de `nclina]ie fa]\ de planul orizontal al pistei, printr-un sistem mecanic simplu, manevrat repede [i u[or de c\tre atlet, dup\ cum `i convine, `n func]ie de particularit\]ile individuale, mai ales de ordin morfosomatic.

BLUES p.a. Prob\ obligatorie de dans pe ghea]\ constnd din pa[i de dans cu figuri, executa]i pe muzic\ blues.

BOB s.i. 1. Ramur\ a disciplinei sporturilor de iarn\ care const\ `n alunecarea pe o prtie artificial\ special construit\, `nclinat\ [i cu viraje. Regulamentul interna]ional recunoa[te dou\ tipuri de ~: ~ cu 2 echipieri [i ~ cu 4 echipieri. Fiecare echipaj este compus din pilot [i frnar, iar la ~ de 4 cu `nc\ 2 `mping\tori. Concursurile oficiale sub egida Federa]ia Interna]ional\ de Bob [i Tobogan (FIBT) sunt: JO organizate din patru `n patru ani, CM desf\[urate anual (concursurile din cadrul JO sunt considerate [i CM), CE de seniori [i CM de tineret organizate `n fiecare an, Cupa Mondial\ desf\[urat\ `n fiecare an. ~n afara etapelor de Cup\ Mondial\, anual se organizeaz\ etape de Cupa Europei [i Cupa Americii. Concursurile de Cup\ Mondial\, Cupa Europei [i Cupa Americii se desf\[oar\ pe durata a 2 man[e (o zi), numai CM

BOBAT bob Mi[care `nainte [i `napoi din pozi]ia [eznd a echipierilor, pentru cre[terea vitezei bobului.

82

bowling BOCANCI gen. Gheat\ confec]ionat\ special pentru specificul unor sporturi: turism, alpinism, schi, fotbal etc.

la 13 sub care fiecare juc\tor este `nscris `n foaia de arbitraj, pentru a fi u[or deosebi]i `n timpul jocului. O echip\ poart\ ~ albe, iar cealalt\ ~ negre sau albastre. Portarii poart\ `ntotdeauna ~ ro[ie.

BOCCE sp. Joc de bile, de origine italian\, desf\[urat `n aer liber, dup\ reguli [i pe un teren asem\n\tor jocului de popice.

BODICEC h.g. Ac]iune energic\ regulamentar\ efectuat\ cu [oldul, pieptul sau um\rul, pentru dezechilibrarea [i deplasarea din fa]\ a adversarului de puc. ~ se efectueaz\ cu elan maxim de doi pa[i la o distan]\ minim\ de 1 m de mantinel\, pe toat\ lungimea sa.

BONIFICA}IE c\l. Puncte suplimentare c[tigate de c\l\re] la proba de fond a concursului complet de c\l\rie, `n cazul `n care acesta realizeaz\ la steeple [i cros un timp mai scurt dect cel fixat prin regulamentul special al competi]iei.

BODY-BUILDING clt. Metod\ de educare a for]ei, folosit\ `n special de culturi[ti. Ea se caracterizeaz\ prin lucru analitic asupra grupelor musculare, `n scopul m\ririi masei [i for]ei.

BORD I. pl. Parte a planorului destinat\ ad\postirii pilotului. ~ de atac Extremitate din fa]\ a profilului fuzelajului sau a unei aripi. ~ de fug\ Extremitate din spate a fuzelajului planorului sau a aripii. II. s.n. Fiecare din p\r]ile laterale ale ambarca]iunii.

BORDAJ s.n. ~nveli[ exterior al cocii unei ambarca]iuni care poate fi neted, `n clin, `n diagonal\. BOLT| I. j.s. Denumire conven]ional\ dat\ traiectoriei `nalte, imprimate balonului `n efectuarea paselor, a arunc\rii la co[ sau a loviturii la poart\ pentru a nu putea fi interceptat\, respins\ sau re]inut\ de juc\torii echipei `n ap\rare. II. m.b. ~ plantar\ Arcuire fiziologic\ a plantei (laba piciorului la om), care amortizeaz\ [ocurile ce se produc la contactul cu solul `n mers, alergare, s\rituri etc., prevenind suprasolicitarea suprafe]elor articulare. Diminuarea ~ (piciorul plat de diferite grade) determin\ tulbur\ri ale locomo]iei umane.

BORDUR| atl., ci. Band\ construit\ din beton, lemn sau alt material, care delimiteaz\ interiorul [i exteriorul unei piste cu mai multe culoare.

BOMPRES s.n. Arbore sau catarg fixat aproape orizontal care se monteaz\ la extremitatea de la prova unei cor\bii [i care serve[te la sus]inerea pnzelor triunghiulare.

BONET| n., polo Caschet\ confec]ionat\ din pnz\, pe care o poart\ poloi[tii pe cap, fixat\ sub b\rbie. Pe ~ sunt cusute sau imprimate numerele de la 1 (portarul)

BOWLING j.s. Joc sportiv modern, derivat din popice, adus de coloni[tii olandezi `n America (1870). ~ se practic\ cu 10 popice dispuse `n triunghi, cu vrful spre locul de lansare. Jocul se practic\ pe o pist\ lustruit\, confec]ionat\ din parchet sau din material plastic, lung\ de 19,16 m [i lat\ de 1,53 m. Spa]iul de elan are o lungime de 4,57 m [i o l\]ime de 1,06 m. Obiectul de joc este bila de form\ sferic\, confec]ionat\ din material plastic, prev\zut\ cu trei orificii, ea avnd diametrul de 0,21 m, iar greutatea de 7,257 kg. Priza bilei se realizeaz\ prin introducerea degetelor mare, mijlociu [i inelar `n cele trei orificii. Popicul alc\tuit din material plastic are o `n\l]ime de 0,38 m [i o grosime de 0,12 m `n dreptul centrului s\u de greutate. Greutatea popicului este de 1,640 kg. Ridicarea

83

box adversarului; eschiva efectuat\ prin retragere, prin deplas\ri circulare, menit\ s\ fereasc\ boxerul de loviturile trimise de partener. Ac]iunile tactice sunt realizate pentru crearea pozi]iilor favorabile de lovire, de blocare sau de eschivare. ~n scop tactic, boxerii fie anticipeaz\, fie se adapteaz\ la situa]ia real\ din ring prin lupt\, pe care o conduc de la diferite distan]e (mai mare sau mai mic\ corp la corp): prin contraatacuri, prin defensiva activ\ etc. Durata meciului variaz\ `n func]ie de caracteristicile ~ profesionist (6, 8, 10, 12 reprize a 3', fiecare cu pauze de 1') sau ale ~ amator (5 reprize a 2', cu pauze `ntre ele de 1'). Pn\ de curnd (1998), un meci de amatori avea o durat\ de 3 reprize a 3' fiecare, intercalate cu pauze de 1'. C\tre sfr[itul anilor 2000, num\rul reprizelor a crescut la 4, dar cu o durat\ de 2' fiecare, iar pentru cade]i [i femei 3 reprize a cte 2'. Echipamentul obligatoriu: ghete `nalte, chilo]i, suspensor, maieu (profesioni[tii boxeaz\ cu bustul gol), protez\ dentar\ de cauciuc, bandaje care acoper\ articula]iile carpiene [i metacarpiene, [i casc\ pentru protec]ia capului. M\nu[ile confec]ionate din piele, umplute cu p\r de porc, cnt\resc 284 g fiecare pentru boxerii amatori [i 142 g sau 170 g pentru boxerii profesioni[ti. Ringul reprezint\ suprafa]a pe care se boxeaz\, perfect plan\, `nvelit\ cu psl\ groas\ de 1,5/1,9 cm, peste care se pune o prelat\, el avnd o form\ p\trat\ cu laturile de minim 4,90 m [i de maxim 6,10 m. Ringul este delimitat de patru rnduri de corzi cu diametrul de 3,5 cm, `nf\[urate cu catifea sau pnz\. Arbitrajul este asigurat de arbitrul de ring care conduce lupta [i juriul alc\tuit din mai mul]i judec\tori (3 sau 6). Victoria se poate realiza prin mai multe decizii: la puncte, prin abandonul boxerului care ridic\ mna, dictat de arbitru, cerut de antrenor (prin aruncarea prosopului), prin abandonul impus de medicul galei, prin KO (knock-out) cnd un boxer este trimis la podea [i nu se mai poate ridica pn\ la num\r\toarea efectuat\ pn\ la 10''. Dac\ boxerul c\zut la podea KD (knock-down) se ridic\ [i pn\ la 8 ia pozi]ia de gard\, arbitrul de ring va dicta reluarea luptei. ~ntrecerile `n ~ se fac `n limitele mai multor categorii de greutate, m\surat\ pentru ambii boxeri cu o zi `nainte de `ntlnirea oficial\. Categoriile de greutate au variat [i ca num\r [i ca limit\. ~n prezent, categoriile sunt urm\toarele: 48 kg, 51 kg, 54 kg, 57 kg,

popicelor doborte [i rea[ezarea lor `n forma]ia regulamentar\ de `ncepere a jocului se efectueaz\ mecanic. Probele jocului de ~ sunt individuale [i pe echipe, masculine [i feminine. Fiecare juc\tor are dreptul s\ lanseze `n joc 10 bile. Jocul `ncepe cu o lansare la plin, urmat\ de o lansare la izolat, dup\ care jocul continu\ `n acela[i sistem. Rezultatul final se calculeaz\ `n func]ie de num\rul popicelor doborte, acordndu-se [i o bonifica]ie de 10 puncte, atunci cnd toate cele 10 popice sunt doborte dintr-o singur\ lovitur\. Elementele tehnice de baz\ (cu unele particularit\]i) sunt acelea[i ca la popice (v. popice).

BOX lp. 1. Ramur\ a disciplinei sporturilor de lupt\ sau a atleticii grele, `n care 2 adversari se `ntrec sub supravegherea arbitrului de ring, care conduce nemijlocit lupta, [i a arbitrilor de margine, care apreciaz\ desf\[urarea ei direct\ [i dur\, efectuat\ cu pumnii acoperi]i cu m\nu[i, `n limitele regulamentului care delimiteaz\ zona de lovire a corpului (jum\tatea anterioar\ a trunchiului de la ombilic `n sus, pn\ la linia p\rului, regiunea gtului cu p\r]ile laterale, unde se afl\ arterele carotide [i regiunea capului cu cel mai vulnerabil punct situat `n vrful b\rbiei). Procedeele tehnico-tactice depind de cele dou\ ipostaze ale luptei `n ring: atac [i ap\rare, dar procedeul de baz\, ini]ial este garda, din care boxerul `ncepe lupta sau se ap\r\. Dintre procedeele tehnice ale atacului se desprind loviturile care reprezint\, `n esen]\, finalitatea ac]iunilor [i a mi[c\rilor cu scop tactic, `n vederea punerii `n inferioritate a adversarului. Ele sunt de mai multe feluri: lovitur\ direct\ de stnga, de dreapta, de corp [i la cap; loviturile laterale sau cro[eele efectuate cu ambele bra]e [i direc]ionate c\tre punctele vulnerabile ale adversarului, cum sunt loviturile de sus `n jos admise `n profesionism, de ciocan sau slab; loviturile legate (unu-doi) la corp [i la cap; upercut, lovitur\ de jos `n sus `n zona gtului, pieptului sau a plexului solar, `n general pe sub bra]ele adversarului. Ap\rarea `n ~ se realizeaz\ printr-o serie de procedee: blocaj efectuat cu bra]ele, cu um\rul, cu coatele, cu m\nu[ile pentru a estompa sau a `nl\tura ac]iunea dur\ a loviturilor; parada, care urm\re[te devierea sau sl\birea loviturii

84

brasard\ 60 kg, 63,5 kg, 67, 71 kg, 75, 81 kg, 91 kg [i + 91 kg. 2. Comand\ dat\ de arbitru pentru `nceperea sau reluarea luptei `n ring, dup\ ce a oprit-o prin comanda stop sau prin cea de break. 3. ~ umbr\ Exerci]iu individual simulnd lupta, pentru perfec]ionarea stilului sau corectarea gre[elilor de execu]ie a diferitelor procedee tehnice. ~n func]ie de dotarea s\lii de antrenament, acest exerci]iu se poate realiza [i `n fa]a oglinzii. Este un exerci]iu de antrenament foarte util.

lor, constituie contraindica]ii totale pentru participarea la lec]iile de educa]ie fizic\ [i de antrenament.

BOXARE A MINGII fb. Element tehnic folosit de portar pentru respingerea mingii cu pumnul, folosit `n situa]ia `n care mai mul]i juc\tori sar deodat\ pentru a lovi mingea cu capul `n fa]a por]ii.

BRADIPNEE m.b. Frecven]\ a mi[c\rilor respiratorii `n repaus, mai mic\ dect cifra considerat\ ca limit\ inferioar\ a valorilor normale, pentru fiecare sex [i perioad\ de vrst\; `n a treia decad\ de vrst\ se consider\ bradipneice frecven]ele respiratorii inferioare cifrelor de 12 respira]ii pe minut la b\rba]i [i 14 respira]ii pe minut la femei. ~ fiziologic\ asigur\ mic[orarea consumului de energie necesar\ ventila]iei pulmonare. La sportivi, instalarea bradipneei este un semn de bun\ suportare a procesului de antrenament la care sunt supu[i.

BOX| I. s.n. Compartiment special amenajat pe ap\, destinat ocrotirii [i sta]ion\rii ambarca]iunilor. II. c\l. Compartiment `n interitoriul unui grajd pentru ad\postirea unui singur cal.

BRACARE schi Pivotare a schiurilor de-a curmezi[ul direc]iei de `naintare, avnd ca efect derapajul sau oprirea.

BRADICARDIE m.b. Frecven]\ a contrac]iilor inimii `n stare de repaus, mai mic\ dect cifra considerat\ ca limit\ inferioar\ a valorii normale, pentru fiecare sex [i perioad\ de vrst\. Sunt bradicardice, de ex.: pentru decada a treia de vrst\, frecven]ele cardiace inferioare cifrei de 60 de contrac]ii pe minut la b\rba]i [i 70 de contrac]ii pe minut la femei. ~ este determinat\ de ac]iunea nervului vag (care frneaz\ activitatea inimii). Tonusul crescut al nervului vag poate fi o caracteristic\ `nn\scut\ sau dobndit\, ca fenomen de adaptare la eforturi fizice repetate, a[a cum se `ntmpl\ la sportivi [i la muncitori. ~n astfel de cazuri, ~ este fiziologic\ [i are ca urmare economisirea cheltuielii de energie a inimii. Exist\ [i ~ produs\ de cauze patologice. Acestea reprezint\ cazuri problem\ care, pn\ la clarificarea

BRAS nat. Procedeu tehnic, practicat `n `not, cu cea mai redus\ vitez\ de `naintare, `n care pieptul, bra]ele [i picioarele se afl\ tot timpul sub suprafa]a apei, iar capul men]inut deasupra apei. Mi[carea bra]elor este simultan\ [i simetric\, de trac]iune rotunjit\ dinainte spre `napoi pn\ la piept, urmat\ de o mi[care de `ntindere a bra]elor pn\ `n punctul de unde `ncepe ciclul urm\tor. Picioarele execut\ la fel o mi[care simetric\ [i simultan\: dintr-o pozi]ie de ghemuire, cu c\lciele apropiate [i genunchii u[or dep\rta]i, execut\ o mi[care activ\ de `ntindere, `mpingnd cu labele flexate apa `napoi, dup\ care se strng c\lciele ct mai aproape de bazin. Ritmul de coordonare `ntre bra]e [i picioare se face succesiv: `n timp ce bra]ele termin\ mi[carea de trac]iune, `ncepe mi[carea pasiv\ a picioarelor [i invers, ceea ce permite o `naintare continu\ `n ap\. Respira]ia se poate efectua la fiecare ciclu de mi[c\ri sau o dat\ la dou\ cicluri.

BRASARD| m.s. Semn confec]ionat din pnz\ colorat\, uneori avnd ini]iale imprimate, pe care le poart\ la loc vizibil, de obicei la piept sau la bra], sportivii (c\pitanul echipei), precum [i corpul medical, organizatorii competi]iei sportive, pentru a li se recunoa[te atribu]iile [i a li se admite prezen]a `n incinta stadionului, a s\lii.

85

bra] de atac c\r]i ale unui pachet. ~ntr-un pachet sunt 13 c\r]i `n fiecare culoare. C\r]ile unei culori `n ordine descresc\toare sunt: as, rig\, dam\, valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 [i 2. Cele patru culori sunt: pic\, cup\, caro, [i trefl\. Dac\ `n timpul licita]iei a fost stabilit\ o culoare de atu, orice carte de atu este superioar\ `n timpul jocului de levat\ oric\rei c\r]i din celelalte culori. Jocul de ~ este constituit din dou\ etape: licita]ia [i jocul de levat\. Prin licita]ie se urm\re[te stabilirea contractului ce va fi jucat. Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbe[te primul. El poate pasa poate ceda cuvntul juc\torului urm\tor sau poate licita. Licita]ia decurge `n sensul de rota]ie al acelor de ceasornic [i const\ `n angajamentul de a realiza un num\r de trick-uri [i a decide dac\ jocul se desf\[oar\ cu sau f\r\ atu. Licita]ia se `ncheie dup\ 3 pas-uri consecutive. Num\rul anun]at de fiecare juc\tor indic\ trick-urile care trebuie c[tigate peste baza obligatorie, de 6 levate. (De ex.: dac\ un juc\tor anun]\ 3 pici, acest lucru `nseamn\ c\ echipa lui s-a angajat s\ realizeze 3+6 trick-uri = 9 levate cu atu de pic\; dac\ anun]\ 5 trefle, atunci se angajeaz\ s\ realizeze 5 trickuri + 6 baza = 11 levate cu atu de trefl\). Perechea care liciteaz\ cel mai mare num\r de trick-uri, cu sau f\r\ atu, c[tig\ licita]ia [i trebuie s\ realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este juc\torul din linia care a c[tigat licita]ia [i care a numit primul denomina]ia respectiv\). Pentru a evalua poten]ialul unei mini este introdus\ no]iunea de puncte de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influen]\ asupra rezultatului, sunt num\rate de fiecare juc\tor pentru a-[i evalua mna. Calculul se opereaz\ `n maniera urm\toare: as 4 PO; rig\ 3 PO; dam\ 2 PO; valet 1 PO. Fiecare culoare con]ine un as, un rig\, o dam\ [i un valet, deci un total de 10 PO. Sunt 40 de PO `n ansamblul `ntregului joc. Contractul este angajamentul liniei declarantului de a c[tiga `n denomina]ia respectiv\ (trefl\, caro, cup\, pic\, f\r\ atu) un num\r de trick-uri de la 1 la 7. Trick-ul este fiecare levat\ c[tigat\ de linia declarantului peste primele 6, acestea reprezentnd baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7. Anun]nd contractul, declarantul `[i angajeaz\ axa (axa `n atac) s\ realizeze un num\r minim de levate. Acest num\r nu poate fi inferior lui 7, c\ci axa `n atac

BRA} DE A TAC nat. Bra] care intr\ `n ap\ `n vederea execut\rii mi[c\rii de trac]iune.

BRA} AL FOR}EI m.b. Segment de prghie situat `ntre punctul de sprijin [i punctul de aplicare a for]ei.

BRA} LIBER I. p.a. Bra] opus celui cu care patinatorul `[i sus]ine partenera `n probele de patinaj perechi sau dans. ~ poate fi: `ntins `n lateral, `nainte, oblic, `n jos etc. II. m.b. Cuplu sau lan] cinematic cu un punct fix la una din extremit\]i.

BRA} ~N LINIE scr. Pozi]ie a unui tr\g\tor `n care bra]ul `narmat este complet `ntins, iar vrful armei sale amenin]\ suprafa]a valabil\ a adversarului.

BRA} AL REZISTEN}EI m.b. Segment de prghie situat `ntre punctul de sprijin [i punctul de aplicare a rezisten]ei.

BREAK I. box Comand\ conven]ional\, pe care arbitrul o folose[te `n ring, ori de cte ori lupta este confuz\, obstruc]ionist\ [i lipsit\ de perspectiv\, dup\ care boxerii, obligatoriu, fac cte un pas `napoi [i apoi reiau lupta. II. t.c. C[tigare a unui ghem `n situa]ia `n care adversarul are serviciul.

BRIDGE sp. Joc cu c\r]i, practicat `ntotdeana `ntre 4 juc\tori, care antreneaz\ `n mod deosebit abilit\]ile mentale umane: memoria, intui]ia, perspicacitatea, dinamismul gndirii, apelnd astfel la calit\]ile psihologice ale sportivilor. ~n jurul unei mese, 4 juc\tori sunt asocia]i 2 cte 2, alc\tuind 2 perechi. Juc\torii aceleia[i perechi sunt a[eza]i unul `n fa]a celuilalt. ~i putem numi juc\tori din aceea[i ax\ sau linie. Axa `nseamn\ 2 juc\tori denumi]i conven]ional N-S sau E-V, care joac\ `mpreun\, ei constituind totodat\ o pereche sau o linie. Jocul de ~ folose[te toate cele 52 de

86

bridge are obliga]ia s\ realizeze majoritatea levatelor. Poate merge pn\ la 13, deoarece `ntr-o don\ se pot c[tiga pn\ la 13 levate. Declarant este juc\torul din linia care a c[tigat contractul final [i a anun]at primul. ~ntr-un contract exist\ 7 nivele `ncepnd cu 1FA pn\ la 7FA. Num\rul minim de levate, pe care axa `n atac se angajeaz\ s\-l realizeze, este egal cu num\rul nivelului m\rit cu baza 6. (De ex.: dac\ declarantul anun]\ 3 FA, el angajeaz\ axa s\ realizeze: 3 trick-uri + 6 baza = 9 levate). ~n timp ce axa `n atac lupt\ s\ realizeze contractul, cealalt\ ax\, axa `n ap\rare (flancul), se str\duie s\ `mpiedice realizarea contractului. Levata este o unitate prin care este determinat rezultatul contractului, format\ din 4 c\r]i, furnizate una cte una, pe rnd, de cei 4 juc\tori, `n sensul acelor de ceasornic, `ncepnd cu atacul. Levata este unitatea de joc. Primul juc\tor a[az\, cu fa]a `n sus, o carte pe mas\: se spune c\ a jucat aceast\ carte (prima carte a levatei). Urm\torul juc\tor, a[ezat `n stnga primului, joac\ la rndul s\u o carte. Dar el este obligat s\ furnizeze la culoare, adic\ trebuie s\ aleag\ din mna sa o carte `n aceea[i culoare cu cea jucat\ de primul. Dac\ prima carte a fost trefl\, va trebui s\ joace trefl\, la fel dac\ a fost caro, cup\ sau pic\. Aceasta este a doua carte a levatei. Al treilea juc\tor (partenerul primului) furnizeaz\ la rndul s\u `n culoarea jucat\ de primul (a treia carte a levatei). Al patrulea juc\tor furnizeaz\ la rndul s\u, referin]a fiind totdeauna prima carte jucat\ (aceasta este a patra carte a levatei). Dintre cei 4 juc\tori, cel care a pus cea mai mare carte `n culoarea de referin]\ va lua levata, pentru axa sa [i adun\, `n acest moment, toate cele 4 c\r]i, adic\ levata, cu fa]a spre mas\, `n fa]a sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele `n vederea unei u[oare contabiliz\ri. Scopul jocului de ~ este de a face levate. Juc\torul care a ob]inut levata este primul care va juca la levata urm\toare. El va alege liber prima carte a acestei levate. Scopul jocului de ~ fiind doar de a face levate, este independent de compozi]ia acestora. O levat\, con]innd un 2, un 3, un 4 [i un 5, are exact aceea[i valoare ca o levat\ ce con]ine un as, un rig\, o dam\ [i un valet. O levat\ ce comport\ o carte din fiecare culoare, fiecare culoare con]innd 13 c\r]i, arat\ c\ o don\ este compus\ din 13 levate. La sfr[itul donei, fiecare ax\ `[i num\r\ levatele, f\r\ a c\uta s\ afle din ce sunt acestea constituite. Levatele

se a[az\ grupat, una peste alta, vertical pentru cele c[tigate [i orizontal pentru cele pierdute. Defosa este o carte furnizat\ de juc\tor atunci cnd `i lipse[te culoarea cerut\ [i nu vrea sau nu poate s\ taie. Taiul este furnizarea unei c\r]i de atu la o levat\ `n care la culoarea jucat\ nu se poate r\spunde. La jocul de ~, taiul nu este obligatoriu. Este posibil ca un juc\tor s\ nu poat\ furniza culoare deoarece nu mai de]ine carte `n culoarea cerut\ sau nu a de]inut de la `nceput vreo carte `n culoarea respectiv\. ~n acest moment este `n situa]ia de a fi obligat s\ defoseze, adic\ s\ joace o carte oarecare din alt\ culoare. Dar el nu va putea `n nici un caz s\ c[tige levata. Cartea sa este total inutil\ pentru levata respectiv\ [i va avea interesul s\ nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul c\ a defosat nu-l va `mpiedica pe partenerul s\u s\ c[tige levata. Dac\ se poate furniza la culoare, dar `n loc de aceasta se defoseaz\, se comite una din cele mai grave gre[eli ale ~, o renos\. La sfr[itul jocului, cnd se va constata gre[eala f\cut\, aceasta va atrage o penalizare. Renosa este jocul unei c\r]i `n alt\ culoare dect cea jucat\, cnd mna de]ine totu[i culoarea jucat\. Jocul de levat\ `ncepe imediat dup\ ce contractul a fost declarat. Prima levat\ `ncepe cu atacul cnd juc\torul aflat `n stnga declarantului atac\, adic\ el este primul care joac\. El alege liber o carte din mn\ [i o a[az\ pe mas\. Partenerul declarantului, numit mort, `[i etaleaz\ mna. El `[i a[az\ c\r]ile pe mas\, cu fa]a `n sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. ~n interiorul fiec\rei culori, c\r]ile sunt clasate `n ordine descresc\toare [i orientate c\tre partener (c\tre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiv\. Declarantul alege de la mort o carte `n culoarea care a fost atacat\ [i o joac\. Partenerul celui care a atacat joac\ la rndul s\u o carte. Declarantul joac\ [i el, de data asta din propria-i mn\ o carte. Celelalte levate se deruleaz\ dup\ explica]iile anterioare. Primul care joac\ este `ntotdeauna cel care a c[tigat ultima levat\. La `ntreaga don\, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca [i cu c\r]ile lui. Aceasta nu-l scute[te de a respecta regulile levatei [i de a furniza la culoare. Declarantul `ncearc\ s\ realizeze contractul. Ap\rarea `ncearc\ s\ `mpiedice aceasta. Mna mortului este `n permanen]\ expus\ vederii celorlal]i 3 juc\tori, care trebuie s\ ]in\ cont de ea `n modul `n care urmeaz\ s\ joace. Formele

87

bu BULFI{ c\l. Obstacol mobil amenajat din garduri de nuiele de diferite dimensiuni, plasat pe traseul unei probe de obstacole `n cadrul concursurilor de c\l\rie.

competi]ionale ale jocului de ~ sunt de o diversitate deosebit\, impus\ de sistemul de joc, de sistemul de calcul al rezultatelor sau de sistemul de circula]ie al juc\torilor `n timpul unei sesiuni. Multitudinea de forme competi]ionale de ~ poate fi `mp\r]it\ `n trei categorii mari: concursuri individuale, concursuri de perechi, concursuri de echipe. Federa]ia Romn\ de Bridge (FR de Bridge) este `nfiin]at\ `n 1990 [i, `ncepnd din 2001, FR de Bridge este reorganizat\ `n conformitate cu Legea educa]iei fizice [i sportului nr. 69/2000. Actualmente este persoan\ juridic\ de drept privat, autonom\, neguvernamental\, apolitic\ [i f\r\ scop lucrativ, constituit\ prin asocierea cluburilor, avnd ca profil de activitate ramura de sport ~, [i are competen]a de a organiza [i de a conduce activitatea `n domeniu pe `ntreg teritoriul ]\rii. FR de Bridge organizeaz\ sau tuteleaz\ organizarea a 40 de competi]ii anuale, din care 8 CN. FR de Bridge este afiliat\ la Liga European\ de Bridge (EBL) [i Federa]ia Mondial\ de Bridge (WBF), respectnd, `n activitatea ei, statutele [i regulamentele celor dou\ organisme interna]ionale. ~n organizarea celor dou\ foruri interna]ionale se desf\[oar\ CE [i CM la toate tipurile de competi]ii de ~ [i pentru toate categoriile de vrst\. Din 2006, la Torino, ~ va fi inclus `n cadrul JO de iarn\.

BULIN alp. Nod clasic de legare `n coard\ a alpinistului pentru asigurarea lui. ~n prezent, nu se mai recomand\ utilizarea sa, `ntruct prezint\ risc de accidente.

BULINARE tir Opera]ie de acoperire a impactului proiectilului pe ]int\, cu o hrtie de culoare alb\ sau neagr\, `n func]ie de zona alb\ sau neagr\, unde este plasat\ urma proiectilului.

BUR| tir Dop de form\ cilindric\ din psl\, plasat `n cartu[ul pentru talere, `ntre zona cu pulbere [i p\h\relul de plastic cu alice.

BUSHI a.m., jd. Samurai de elit\.

BUSHIDO a.m., jd. Cod al samurailor.

BU a.m., jd. Lupt\.

BUCL| I. p.a. Figur\ obligatorie pe muchia unei patine, constnd din `nscrierea pe tras\ a unei ocoliri de form\ eliptic\. II. gim. Figur\ realizat\ prin deplasarea unei coloane de executan]i `n flanc cte unul, descriind, prin ocolire, o curb\ pronun]at\. Poate fi: ~ deschis\, dup\ ocolire capetele buclei nu se `ntretaie; ~ `nchis\, dup\ ocolire capetele buclei se `ntretaie.

BUT rg. Construc]ie (poart\) de lemn, uneori de metal, `n form\ de H, `nfipt\ `n p\mnt `n mijlocul liniilor de ]int\ [i care d\ un aer att de aparte terenului de rugby. Dimensiunile regulamentare: deschiderea `ntre stlpii metalici este de 5,65 m, iar `n\l]imea la care se afl\ bara transversal\ de 3 m. Sin.: stlpi de ]int\.

BUDO a.m., jd. Arte mar]iale, calea lupt\torului.

BUTOI tir Dispozitiv cilindric plasat `n spatele ]evii, care prezint\ 5-6 l\ca[uri pentru cartu[e, la pistolul de calibru mare, `n vederea aliment\rii manuale la tragerea foc cu foc.

BUESTRU c\l. Alur\ `n care calul se deplaseaz\ la trap pe bipedele laterale.

BUTON scr. Pies\ situat\ `n vrful lamelor de scrim\, pentru a proteja corpul adversarului de eventualele accidente [i pentru a indica loviturile (punctele)

88

button flyer `nregistrate, printr-un sistem electric care se declan[eaz\ prin ap\sare.

BUTTERFLY nat. Procedeu tehnic care imit\ mi[c\rile fluturelui, folosit `n diferite ramuri de sport (`not, patinaj). Termenul este din limba englez\ [i `nseamn\ fluture.

BUTSUKARI a.m., jd. 1. ~mpingere (trntire). 2. Form\ de antrenament `n care tori studiaz\ mi[c\rile unui procedeu tehnic pe care `l repet\ de mai multe ori cu uke, care se opune numai teoretic [i nu accept\ s\ fie finalmente proiectat pe tatami, dect atunci cnd ac]iunea `ncercat\ `mpotriva lui este perfect executat\.

BUTTON FLYER p.a. Procedeu tehnic constnd dintr-o s\ritur\ executat\ `napoi, purtnd numele celui care a executat-o pentru prima dat\, americanul Button Flyer, la CM `ntre anii 1912-1915.

89

C
CABINET METODIC org. 1. Centru de activitate metodico-[tiin]ific\ din unit\]ile sportive (cluburi, asocia]ii) [i de la Direc]iile Jude]ene pentru Tineret [i Sport (DJTS), care orienteaz\, d\ consulta]ii [i `ndrum\ activitatea desf\[urat\ de antrenori, medici sportivi, psihologi, prin metodistul unit\]ii sportive respective. 2. ~nc\pere destinat\ activit\]ii metodice [i [tiin]ifice, desf\[urat\ de antrenorii, medicii [i psihologii unit\]ii sportive respective, care este dotat\ cu echipamente tehnice [i cu instala]ii necesare expunerii materialelor audio-vizuale, cu literatur\ de specialitate, cu modele de planuri de perspectiv\, anuale, pe perioade [i etape, planuri de lec]ie. ~ este condus de un metodolog [i, de regul\, `n cluburile mari are [i un tehnician abilitat s\ lucreze cu aparatura audio-vizual\. 3. Form\ de organizare [i de `ndrumare a activit\]ii metodice [i [tiin]ifice prin generalizarea experien]ei pozitive [i a nout\]ilor `n problemele antrenamentului sportiv, prin documentarea speciali[tilor cu informa]ii noi privind activitatea lor, `n vederea reform\rii. CABRAJ pl. Evolu]ie a unui planor `n urcare, prin care `[i m\re[te unghiul fa]\ de orizontal\. Dac\ acest unghi dep\[e[te o anumit\ limit\, planorul cade brusc [i atunci evolu]ia, dac\ se face la mic\ `n\l]ime, devine periculoas\. CABRARE c\l. Ac]iune a calului care, singur sau cu c\l\re]ul `n [a, se ridic\ pe picioarele dinapoi pn\ la vertical\. CADEN}| I. atl. gim. Succesiune ritmic\ [i uniform\ a pa[ilor `n mers [i `n alergare, imprimat\ prin diferite sisteme de semnalizare, `ndeosebi sonore: fluier, num\r\toare, lovirea tobei sau tamburinei. ~ se folose[te `n lec]ia de educa]ie fizic\ sau `n diferite momente ale defil\rii colectivelor de sportivi sau militari, cu ocazia unor par\zi sau a unor festivit\]i. II. s.n. Num\r al loviturilor de vslit, executate `n timp de un minut. Sin.: stroc. III. c\l. Timp necesar unui cal pentru a face un pas `ntr-unul din diferitele sale moduri de deplasare (trap, galop, buestru). IV. tir ~ de tragere Num\r de lovituri pe care o arm\ `l trage `ntr-o unitate de timp, de obicei un minut.

CABLU I. schi Element flexibil confec]ionat din mai multe fire sub]iri de srm\, avnd rolul de a men]ine bocancul de schi `n piesa din vrf [i cu talpa pe schi. Are forma unei bucle cu dou\ arcuri la capete, prev\zut\ cu sistem de `ntindere [i ag\]are. II. par. Element flexibil de sus]inere a para[utistului de para[ut\ [i de ghidare a acesteia pentru a ateriza la locul dorit. III. gim. Dispozitiv de ancorare [i de suspensie al barei [i al inelelor, confec]ionat din fire de srm\ de o]el.

CADET I. s.n. Ambarca]ie cu un singur catarg [i trei vele (band\, foc, spinacker), condus\ de dou\ persoane, rezervat\ juniorilor. Corpul s\u, construit din placaj, are forma de V, cu un fund concav [i f\r\ etrav\, avnd `n schimb derivor ghilotin\, confec]ionat dintr-o scndur\ de lemn. II. gim., p.a. Procedeu tehnic

90

caiet al sportivului constnd dintr-o s\ritur\ de pe un picior pe cel\lalt cu `ntoarcerea de 180 `n faza de zbor. III. j.s. Categorie de vrst\, specific\ juniorilor (14-16 ani), `n func]ie de care se stabilesc rigorile regulamentului de joc, ale procesului de preg\tire [i ale calendarului sportiv.

CADRU I. gim. Aparat necesar dezvolt\rii for]ei [i suple]ei, construit din bare de lemn de diferite dimensiuni, care prin intersectarea lor creeaz\ o re]ea de dreptunghiuri (60/80 cm), prin care executantul efectueaz\ mi[c\ri de c\]\rare [erpuit\. Este ag\]at vertical de tavan la o distan]\ de un metru de perete. Sin.: cadru marin\resc. III. m.s. ~ izometric Aparat alc\tuit din dou\ bare metalice simetrice de 2-2,5 m, dispuse vertical la o distan]\ de 1-1,5 m [i care prin dispozitive anumite permit fixarea unei bare orizontale pentru a c\rei sus]inere, `mpingere sau trac]iune, sportivul realizeaz\ un efort scurt de intensitate maxim\ `n regim static.

s\pt\mnale prev\d num\rul de lec]ii [i profilul lor, ca [i al jocurilor amicale sau de cas\, incluse `n acest interval, durata lec]iilor, volumul repet\rii procedeelor tehnico-tactice [i treptele de intensitate folosite. Sunt afectate spa]ii pentru alc\tuirea planurilor de lec]ie `n care sunt prev\zute exerci]iile selec]ionate, compatibile cu temele lor, fiecare pagin\ avnd imprimate dimensiunile [i grafica terenului de joc `n care antrenorul `[i stabile[te aspectele tactice, circula]ia juc\torilor [i a[ezarea, ca [i dinamica juc\torilor `n diferitele momente previzibile ale jocului preg\tit pentru etapa urm\toare. ~ a reprezentat un document util, din p\cate negeneralizat `n metodologia preg\tirii din jocurile sportive, care nu a mai fost redactat de aceast\ federa]ie.

CAIET AL ANTRENORULUI met. Document de eviden]\, elaborat de Federa]ia Romn\ de Fotbal (FRF) `n anii 80, care este un instrument de lucru practic [i cotidian, `n care sunt cuprinse elementele esen]iale ale strategiei [i tacticii preg\tirii echipei [i ale conducerii procesului respectiv. Caietul are prev\zute mai multe capitole, care vizeaz\ `nscrierea efectivului de care dispune antrenorul, cu caracteristicile fizice, tehnico-tactice ale fiec\rui juc\tor, ale sarcinilor sale, `n concep]ia [i sistemul de joc caracteristice fiec\rei echipe frecven]a juc\torilor `n antrenamente [i `n componen]a echipei `n jocurile oficiale, datele somatice, sociale ale fiec\rui juc\tor, rezultatul controalelor medicale. Caietul are repartizat spa]iu pentru descrierea concep]iei de joc, modul specific de abordare a jocului `n atac [i ap\rare, `n func]ie de etapele turului [i returului. De asemenea, planificarea este structurat\ pe cicluri de etape (lunare), pe cicluri s\pt\mnale [i pe cicluri anuale, cu repartizarea timpilor de antrenament pentru `ndeplinirea obiectivelor factorilor fundamentali ai antrenamentului (fizic, tehnic, tactic, teoretic), probele [i valorile normelor de control, caracterizarea echipei [i juc\torilor (prin notarea lor) dup\ fiecare joc oficial. Ciclurile

CAIET AL SPORTIVULUI ht. Document de eviden]\ folosit de Federa]ia Romn\ de Haltere (FRH), alc\tuit din peste 350 de pagini care reprezint\ ciclurile s\pt\mnale ale ciclului anual, `n care se `nscrie, de c\tre sportiv, `n rubrica fiec\rei zile, `nc\rc\tura general\ a lec]iilor efectuate, adic\: exerci]iile executate [i profilul lor, grupate pe serii realizate `ntre 80-100% din posibilit\]ile maxime ale momentului, volumul kg ridicate, durata lec]iilor, num\rul [i durata pauzelor. ~ntr-o rubric\ separat\ este calculat indicele de efort, rezultat din raportul dintre num\rul repet\rilor [i greutatea corporal\ a sportivului din ziua respectiv\. ~n aceea[i rubric\, se consemneaz\ coeficientul de intensitate, calculat prin raportul f\cut `ntre greutatea medie ridicat\ [i totalul ob]inut. Din `nsumarea `nc\rc\turilor fiec\rei lec]ii, a fiec\rui ciclu diurn [i a ciclului s\pt\mnal, rezult\ modul de realizare a program\rii ciclului lunar (de etap\) [i a ciclului anual. Pe baza acestui ~ este posibil\ analiza critic\ a etapei [i a ciclului destinat CE, iar apoi a CM [i, `n final, analiza `ntregului an [i compararea valorilor reale ale indicatorilor modelului realizat cu cele prev\zute `n modelul ipotetic al ciclului `ncheiat. ~n felul acesta, se poate da o explica]ie obiectiv\ rezultatelor ob]inute de sportiv `n cele dou\ competi]ii majore ale ciclului anual, stabilindu-se premisele [i valorile indicatorilor probabili ai modelului pentru ciclul anual viitor.

91

Caissa bele de vitez\, de obstacole [i de dresaj. ~ de [a Cal care prin conforma]ie [i calit\]ile sale fizice este selec]ionat pentru sportul c\l\riei, cum este calul arab, englez, lipi]an etc.

CAISSA [ah Muz\ a [ahului.

CAL I. [ah Pies\ `n jocul de [ah, `n form\ de cap de cal, care se mut\ pe tabl\ `n forma literei L. ~ are cea mai mare mobilitate `n centrul tablei (8 cmpuri) [i cea mai redus\ `n col]ul tablei (2 cmpuri). ~ are cea mai mare for]\ tactic\ `n cooperare cu dama. II. gim. ~ cu mnere Prob\ specific\ gimnasticii artistice masculine, fiind prin excelen]\ un aparat de sprijin la care se efectueaz\ mi[c\ri de elan ca: pendul\ri de picioare, rot\ri, dar [i mi[c\ri de echilibru dinamic. Elementele fundamentale ale acestei probe sunt: cercurile duble (pe mnere `n sprijin mixt, pe un singur mner `n sprijin longitudinal, `n sprijin transversal pe extremit\]i etc.), foarfeca (`nainte, `napoi, flutura[ Thomas), deplas\ri (lateral, Tramlot, Stckli coroan\ dubl\), Tramlot direct, Stckli invers, [urub, [urub dublu (rus), ocoliri coborri: ocolire dorsal\, costal\, ventral\, prin ridicare `n stnd pe mini (Korolev). Aparatul are `n\l]imea de la sol de 1,15 m, `n\l]imea mnerelor de 12 cm, orizontalitatea mnerelor de 15 cm, grosimea mnerelor de 3,4 cm, distan]a dintre mnere de 40-45 cm, lungimea calului de 1,60 m, grosimea calului: 30-35-28 cm. Suprafa]a este din piele, sub care se afl\ un strat amortizant. ~ pentru s\rituri Aparat format dintr-un corp lung de 160-163 cm, `mbr\cat `n piele, avnd picioarele de sus]inere construite pe un sistem de tuburi telescopice, care permit reglarea `n\l]imii aparatului (pentru concurs este de 1 350 mm pentru b\rba]i [i 1 200 mm pentru femei). La s\riturile de concurs, ~ este a[ezat `n lungime pentru b\rba]i [i transversal, fa]\ de direc]ia elanului, pentru femei. III. c\l. ~ de curse Cal preg\tit pentru probele de vitez\ pe teren plat. ~ de obstacole Cal preg\tit pentru parcurgerea traseelor cu obstacole. ~ de vn\toare Cal preg\tit pentru probe de vn\toare pe teren variat [i acoperit. ~ de dresaj Cal preg\tit pentru probele de dresaj. ~ de remont Cal tn\r cu care se `ncepe preg\tirea `n vederea folosirii lui `ntr-una din probele sportului c\lare. ~ de steeple Cal antrenat pentru proba de alergare pe teren variat, al c\rui parcurs are un num\r de obstacole naturale care trebuie trecute. ~ pur snge Cal de ras\ (arab, englez) provenit din ascenden]i cu calit\]i fizice deosebite, care d\ rezultate remarcabile `n pro-

CALCULARE A REZULTATELOR org. Ansamblu de opera]ii matematice, efectuate `n vederea stabilirii rezultatelor [i a clasamentelor sportivilor.

CALCULATOR I. org. Persoan\ competent\, desemnat\ a executa opera]ii de `ntabelare [i prelucrare a performan]elor ob]inute `ntr-un concurs sportiv. II. m.s. Aparat cu ajutorul c\ruia se efectueaz\ rapid opera]ii matematice `n vederea stabilirii rezultatelor ob]inute de concuren]i [i a comunic\rii lor imediate. III. [ah Aparat cu program de [ah.

CALENDAR SPORTIV org. Document oficial elaborat de fiecare federa]ie na]ional\ [i interna]ional\ pe ramuri de sport, prin care se stabilesc num\rul, succesiunea, grada]ia, data [i locul competi]iilor ce determin\ pe calea campionatelor sau cupelor ierarhiile sportivilor [i ale echipelor din fiecare an. ~n func]ie de locul [i importan]a competi]iilor, se diferen]iaz\ organizatoric: ~ intern, la care particip\ echipe [i sportivi din ]ar\; ~ interna]ional, la care particip\ echipe, sportivi [i din alte ]\ri. Din punct de vedere competi]ional, `ntre aceste dou\ tipuri de ~ exist\ o strns\ corela]ie, provocnd ob]inerea unor performan]e superioare [i consacrarea sportivului sau a echipei pe arena interna]ional\.

CALIBRU tir Diametrul interior al ]evii armei, m\surat `ntre dou\ plinuri opuse [i exprimat `n mm.

CALIFICARE I. atl. Competi]ie special organizat\ pentru s\rituri [i arunc\ri, prealabil\ concursului propriu-zis, cu scopul de a decide, pe baza criteriului de valoare a momentului, cine va participa la faza superioar\ (concursul propriu-zis), numai `n cazul `n care num\rul concuren]ilor `nscri[i la o prob\ este att de

92

calorimetrie mare, `nct ar `ngreuna desf\[urarea ei, ar reduce valoarea performan]elor [i pe cea a spectacolului. Vor fi considera]i califica]i pentru concursul propriu-zis concuren]ii care realizeaz\ o norm\ de calificare (barem) stabilit\ de comitetul de organizare [i cunoscut\ din timp de concuren]i. Norma de calificare trebuie astfel stabilit\, `nct s\ permit\ accesul `n faza superioar\ (concursul propriu-zis) a unui num\r estimativ de 12 concuren]i. Dup\ `ncheierea concursului de calificare, to]i cei care au ob]inut performan]a-barem, indiferent de num\rul lor, vor fi califica]i, iar, dac\ num\rul lor este mai mic, se va completa pn\ la 12 cu urm\torii, `n ordinea performan]elor din ~. ~ se desf\[oar\ cu 1-2 zile `naintea concursului propriu-zis, performan]ele se omologheaz\, dar nu au nici un rol `n concursul propriu-zis. Se face uz de expresie [i `n cazul alerg\rilor, `nlocuind, `n mod impropriu, termenul de eliminatorii. Sin.: concurs de calificare. II. tir Tragere a probei clasice (numai `n cadrul probelor din programul olimpic) `n vederea ob]inerii dreptului de a trage `n faza final\.

(de ex.: concentrarea aten]iei, rapiditatea percep]iei, promptitudinea deciziei, st\pnirea de sine, capacitatea de mobilizare, echilibrul afectiv, sentimentul r\spunderii etc.). Deplasarea nivelului ~ reprezint\ un element esen]ial al selec]iei [i al preg\tirii sportive. Munca educativ\ desf\[urat\ cu sportivii, preg\tirea [i asisten]a psihologic\ urm\resc un obiectiv foarte important: formarea [i perfec]ionarea acelor ~ ale sportivului care condi]ioneaz\ performan]a superioar\.

CALITATE I. [ah Termen tehnic folosit pentru a desemna avantajul material ob]inut prin capturarea unui turn advers `n schimbul unui cal sau al unui nebun propriu. II. m.b. ~ motric\ ~nsu[ire psiho-fizic\ a individului, bazat\ pe mecanisme fiziologice, biochimice [i psihice, care asigur\ execu]ia ac]iunilor motrice cu indici specifici de vitez\, for]\, rezisten]\, `ndemnare. Nivelul ~ se apreciaz\ pe baza interrela]iei dintre masa, spa]iul, timpul [i efectul desf\[ur\rii mi[c\rii individuale, cu ajutorul examenelor de laborator, teste sau probe de control. Dezvoltarea ~ contribuie substan]ial la realizarea eficient\ a elementelor [i a procedeelor tehnico-tactice din concursurile sportive. Prin antrenament, viteza, detenta [i `ndemnarea se pot perfec]iona mai pu]in dect for]a [i rezisten]a. III. psih. ~ psihic\ Tr\s\tur\ a personalit\]ii umane care o diferen]iaz\ `n grup [i se eviden]iaz\ `n manifest\ri diferite ale comportamentului s\u. ~ este de ordin senzorio-perceptiv, ra]ional-intelectual, afectiv, volitiv, temperamental, caracterial, manifestat\ `n activitatea sportiv\, avnd `n vedere specificul cerin]elor diferitelor ramuri. Anumite ~ sunt solicitate `n grad diferit, ca forme specifice de manifestare a proceselor [i a func]iilor psihice,

CALORIE m.b. Unitate de m\sur\ pentru energia termic\. ~ mic\ Cantitate de c\ldur\ necesar\ ridic\rii temperaturii unui gram de ap\ distilat\ de la 19,5 la 20,5. ~ mare (kilocaloria) Cantitate egal\ cu 1 000 calorii mici. ~n educa]ia fizic\ [i mai ales `n activitatea sportiv\, ~ este indispensabil\ pentru cunoa[terea [i exprimarea att a consumului de energie a organismului, ct [i a valorii energetice a ra]iei alimentare. Pentru aprecierea corectitudinii consumului de energie al unui subiect se folosesc cifrele medii rezultate din cercet\rile efectuate `n repaus [i diferite activit\]i, pe persoane s\n\toase [i cu greutate corporal\ normal\ (cifre standard). Valoarea caloric\ a ra]iei alimentare se calculeaz\ folosindu-se cifrele: 4,1 kilocalorii pentru fiecare gram de proteine [i de glucide [i 9,3 kilocalorii pentru fiecare gram de gr\simi din ra]ia alimentar\. Concordan]a dintre consumul real de energie al organismului [i num\rul de calorii furnizat de regimul alimentar este pus\ `n eviden]\, pe termen lung, de evolu]ia greut\]ii corporale. Excesul de aport energetic alimentar determin\ cre[terea greut\]ii corporale prin m\rirea depozitului de ]esut gras. Valoarea energetic\ a regimului alimentar mai mic\ dect cea reprezentat\ de consumul de energie al organismului produce `n prima faz\ diminuarea ]esutului adipos care, `n cazurile avansate, este `nso]it\ [i de sc\derea masei musculare.

CALORIMETRIE m.b. Metod\ de m\surare direct\ sau indirect\ a c\ldurii, produs\ de un corp. ~ direct\ Metod\ de m\surare a c\ldurii cu ajutorul unor aparate speciale numite calorimetre. Aparatura complex\ [i procedeele de examinare complicate nu permit ca aceast\ metod\ s\ devin\ o explorare de

93

camer\ a cartu[ului sau egalit\]i desemneaz\ pe campion. ~ se organizeaz\ pe probe [i ramuri sportive, pe categorii de vrst\ (seniori [i juniori), de greutate, clasificare sportiv\ (divizia A, B, C), sex, sau `n func]ie de delimitarea teritorial\ (mondial, european, na]ional, jude]ean, or\[enesc) etc. ~ interna]ional Gen de `ntrecere sportiv\ anual\ organizat\ de c\tre federa]iile pe ramuri de sport, din fiecare ]ar\, afiliate la federa]iile interna]ionale de specialitate, la care sunt invita]i sportivi din diferite ]\ri pentru a-[i disputa titlul de campion interna]ional la sportul respectiv, al ]\rii respective, `n care se pune `n joc un trofeu (de ex.: Centura de aur la box), diferite cupe etc.

rutin\. ~ indirect\ Metod\ de calculare a c\ldurii pe baza cantit\]ii de oxigen consumat. ~n cazul unei ra]ii alimentare normale, se consider\ c\ fiec\rui litru de oxigen consumat `i corespunde o produc]ie de 4,83 kilocalorii. ~ indirect\, de[i mai pu]in precis\ dect ~ direct\, are totu[i o larg\ utilizare `n practic\, pentru c\ este mult mai u[or de efectuat.

CAMER| A CARTU{ULUI tir Spa]iu neghintuit la intrarea cartu[ului `n ]eav\.

CAMER| A ~NCHIZ|TORULUI tir Parte posterioar\ a pu[tii `n care este `n[urubat\ ]eava, `n interiorul ei alunecnd `nchiz\torul.

CAMER| DE MINGE j.s. Balon de cauciuc situat `n interiorul anvelopei `n care se introduce aer la presiuni indicate de regulament, pentru a realiza forma [i elasticitatea necesar\ utiliz\rii mingii.

CANALE DE LEG|TUR| auto. Elemente cilindrice sau cilindrico-conice prin care trec gaze, indiferent de lungimea [i pozi]ia acestor elemente.

CANARISIRE s.n. Aplecare a unei nave sau ambarca]ii `ntr-un bord.

CAMPING tr. Loc amenajat special, de obicei `n zone verzi din afara localit\]ilor, departe de sursele de zgomot sau de poluare, `n care turi[tii, de diferite tipuri, au posibilitatea s\ se cazeze, s\ se odihneasc\ sau s\-[i petreac\ vacan]a `n condi]iile vie]ii `n aer liber. ~ amenajat este indicat prin semne conven]ionale, omologate pe traseele turistice de circula]ie [i consemnat `n ghidurile turistice.

CANION alp. Vale adnc\ [i `ngust\ cu versan]i foarte abrup]i, parcurs\ de cascade sau de ruri de munte.

CAMPION reg. Sportiv sau echip\ care cucere[te primul loc `ntr-un campionat. Nivelul acestui titlu depinde de valoarea [i de dimensiunile teritoriale ale competi]iei (local, jude]ean, republican, european, mondial, olimpic).

CAMPIONAT org. Sistem de competi]ii organizat pe o anumit\ perioad\ de timp cu mai multe echipe sau sportivi, de obicei ciclic, care `n urma punctelor pozitive [i negative rezultate din victorii, `nfrngeri

CANOE s.n. 1. Ramur\ a disciplinei sporturi nautice, care se practic\ pe ambarca]iuni denumite canoe, pentru o persoan\, dou\ sau patru. Sportivii trebuie s\ parcurg\ distan]e prev\zute `n regulamentele forurilor de specialitate (200 m, 500 m, 1 000 m, 10 000 m [i mare fond). ~ de turism Activitate organizat\ sau neorganizat\ care const\ `n parcurgerea unor distan]e pe ape curg\toare sau lacuri, cu ambarca]ii de o persoan\, dou\, [ase, opt sau zece persoane cu crmaci, manevrate cu ajutorul pagaelor sau velaturii reduse. 2. Ambarca]ie nepuntit\ cu sec]iunea [i liniile longitudinale convexe [i ne`ntrerupte. ~ poate fi propulsat\ numai cu ajutorul pagaelor care nu pot fi sprijinite `n nici un fel pe ambarca]ie. Crmele sunt interzise, dimensiunile ambarca]iei sunt standardizate: ~ slalom; ~ coborre.

94

capacitate psihomotric\ CANOIST s.n. Persoan\ care practic\ disciplina sportiv\ canoe.

mit\ perioad\ de timp, pentru concursuri de mare importan]\. Sin.: tab\r\ de preg\tire.

CANOTAJ s.n. Ramur\ a disciplinei sporturi nautice care se practic\ pe ambarca]ii manevrate cu rame sau vsle, sprijinite pe bord prin intermediul portan]ilor [i furche]ilor. ~ academic Ramur\ sportiv\ care se practic\ pe ambarca]ii din clasa schif cu rame [i vsle pentru o persoan\, dou\, patru sau opt. Dispune de: probe masculine simplu, dublu vsle, patru vsle f\r\ crmaci, doi rame f\r\ crmaci, doi rame cu crmaci, patru rame f\r\ crmaci, patru rame cu crmaci [i opt rame cu crmaci; probe feminine simplu, dublu vsle, patru vsle, doi rame f\r\ crmaci, patru rame cu crmaci [i opt rame cu crmaci. ~ popular Ramur\ sportiv\ sau turistic\ ce se practic\ pe b\rci universale, giguri sau semigiguri.

CAP I. tir Parte din fa]\ a diabolo-ului (alice speciale pentru armele cu aer comprimat). II. alp. ~ de coard\ Alpinist care urc\ primul din echip\ (primul legat `n coard\), de obicei cel mai experimentat [i bun cunosc\tor al traseului. III. atl., box, j.s., t.c., lp. ~ de serie Echip\ (sportiv individual) de valoare, corespunz\tor rezultatelor ob]inute `n ultimele competi]ii oficiale, care este plasat\ de c\tre comisia de organizare la extremit\]ile schemei de desf\[urare `n serii diferite, pentru a se evita `ntlnirea lor direct\ `nc\ din primele etape sau tururi ale competi]iei. Acest sistem de organizare asigur\ o desf\[urare gradat\ a competi]iei, cei mai buni `ntlnindu-se c\tre etapele ei finale.

CANOTOR s.n. Persoan\ care practic\ disciplina sportiv\ canotaj.

CAPAC bb. Ac]iune individual\ de ap\rare, prin care se `ncearc\ devierea sau oprirea mingii pe traiectorie, `n momentul `n care aceasta p\r\se[te mna sau minile atacantului, `ndreptndu-se spre co[.

CANT schi Margine lateral\ a t\lpii schiurilor confec]ionat\ din metal. ~ exterioare Margini `n linie dreapt\: ~ `n raport cu schiorul; margine `n viraj: ~ `n raport cu centrul curbei. ~ interioare Margini `n linie dreapt\: ~ `n raport cu schiorul; margine `n viraj: ~ `n raport cu centrul curbei.

CAPACITATE MOTRIC| m.b. Totalitate a `nsu[irilor de ordin motric, morfologic [i func]ional, `nn\scute [i dobndite, prin care individul poate efectua exerci]ii [i eforturi variate ca structur\ [i dozare.

CANTARE schi Basculare a schiurilor de pe lat pe muchii, `n cazul doz\rii derapajului oblic sau lateral, prin m\rirea sau mic[orarea unghiului sub care canturile atac\ panta, pe timpul conducerii rotunjite a derapajului sau a virajului, `n sprijin pe muchii.

CAPACITATE PSIHIC| psih. Sistem de particularit\]i, de st\ri [i procese care garanteaz\ eficien]a activit\]ii individului. ~ se prezint\ ca o sintez\ specific\ individual\, original\, condi]ionat\ `n principal de aptitudini, atitudini [i `nv\]are. ~ este eficien]a, `n acela[i timp, a proceselor informa]ionale, a proceselor interpretative [i a celor ac]ionale-reglatorii.

CANTONAMENT org. Form\ special\ de preg\tire organizat\, de preferat, `ntr-un loc situat `n regiuni geoclimatice cu ioni negativi, pitore[ti [i de obicei izolate, dotat cu inventar sportiv corespunz\tor, unde sportivii se antreneaz\ dup\ un program riguros [i unitar o anu-

CAPACITATE PSIHOMOTRIC| psih. Grad al dezvolt\rii calit\]ilor motrice (v. calitate motric\) [i a func]iei complexe de coordonare a comportamentului. ~ presupune participarea diferitelor procese [i func]ii

95

capacitate vital\ intemperii ambarca]iile sau obiectele [i aparatele de la bord cum sunt: compasul (busola), timona, velele, vinciurile, cabestanele, sondele mecanice, spiraiurile etc. Sin.: hus\.

psihice care asigur\ att recep]ia informa]iilor, ct [i execu]ia adecvat\ a actului de r\spuns motric. Din sfera psihomotricit\]ii (v. psihomotricitate) fac parte chinestezia, ideomotricitatea, coordon\rile senzoriomotorii, reac]iile motrice, memoria motric\ etc. avnd la baz\ calit\]ile motrice ca for]a, viteza, `ndemnarea, rezisten]a etc.

CAPOT| par. Ap\r\toare confec]ionat\ din doc sau mase plastice, `n care se `mpacheteaz\ para[uta.

CAPACITATE VITAL| m.b. Volum de aer care poate fi expirat printr-o expira]ie for]at\ (maxim\) precedat\ de o inspira]ie maxim\. Se m\soar\ cu un aparat special (v. spirograf) [i se exprim\ `n cmc. ~ depinde de numero[i factori individuali pe al c\ror prim plan se situeaz\: dimensiunile pl\mnilor, elasticitatea ]esutului pulmonar, permeabilitatea c\ilor respiratorii, for]a mu[chilor care efectueaz\ inspira]iile [i expira]iile maxime, mobilitatea cutiei toracice [.a. Informa]ii suplimentare asupra ~ se ob]in prin spirografie (v. spirometrie). ~n lucr\rile mai vechi, ~ era considerat\ ca un parametru important pentru aprecierea valorii fizice [i a aptitudinilor pentru sporturile [i/sau probele de rezisten]\. ~n prezent, locul [i semnifica]ia ~ sunt reconsiderate, `n examenul medico-sportiv capacitatea de efort fiind m\surate cu al]i parametrii.

CAPR| I. gim. Aparat pentru s\rituri, format dintr-un corp lung de 700 mm, lat de 450 mm [i `nalt de 400 mm, `mbr\cat `n piele [i sus]inut de patru picioare fixe, lungi de 700 mm, dispuse oblic pentru a m\ri baza de sus]inere. Acestea pot fi construite [i din tuburi telescopice care permit reglarea `n\l]imii cu mai mult\ u[urin]\. II. s.n. Dispozitiv prev\zut `n partea superioar\ cu o ching\ pe care se a[az\ ambarca]ia `n vederea parc\rii, depan\rii sau `ntre]inerii ei.

CAPS| tir Element cu substan]\ detonant\ la cartu[ele de calibru 12, la armele de vn\toare pentru talere.

CAPTATOR tir Dispozitiv de forma unei cutii, avnd o plac\ de o]el `nclinat\ la 45 pentru a `nlesni captarea proiectilului.

CAP| s.n. Naviga]ie pe timp nefavorabil, cu velatur\ redus\ la ambarca]iile cu vele, permi]nd acesteia s\ deriveze u[or, p\strndu-se `ns\ o pozi]ie ct mai favorabil\ fa]\ de vnt sau valuri.

CAPTUR| [ah Luare a unei piese a adversarului, cu sau f\r\ cedarea unei piese proprii.

CAPELATUR| s.n. Loc de prindere a sarturilor, straiurilor [i patara]inelor `n partea de sus a catargului. Cnd prinderea se face la un cerc metalic, acesta poart\ numele de cerc de ~.

CARABIN| CU AER COMPRIMAT tir Tip de arm\ folosit `n tirul de camer\ [i ca preg\tire pentru tragerea cu arme de foc, care folose[te aerul comprimat la mai multe atmosfere, ca for]\ de trimitere a glon]ului.

CAPOT s.n. ~nvelitoare din pnz\ impermeabil\ care se `ntrebuin]eaz\ pentru a feri de umiditate, ar[i]\ [i

CARABINIER| alp. Dispozitiv de form\ ovoidal\, prev\zut cu o clapet\ cu arc ce permite prinderea de piton

96

carv [i introducerea corzii. Prin intermediul ~ se realizeaz\ asigurarea alpini[tilor [i se `nlesne[te manevrarea corzilor.

CARLING| pl. Cabin\ situat\ `n partea planorului cu cea mai bun\ vizibilitate pe care o ocup\ pilotul `n timpul zborului. ~n interiorul ei sunt plasate comenzile de zbor [i aparatele de bord.

CARACTERIZARE A CLASEI ped. 1. Sintez\ a observa]iilor [i datelor cu privire la colectivul unei clase. ~ cuprinde principalele aspecte sociale, medicale, psihopedagogice, cu privire la dezvoltarea somatic\, func]ional\ [i motric\, rezultatele sportive ob]inute de elevi, activitatea lor sportiv\ extradidactic\ realizat\ `n [coal\ sau `n afara acesteia, `n unit\]ile speciale: asocia]ii, cluburi sportive, cluburi ale copiilor, centre de preg\tire sportiv\ etc. 2. Document de eviden]\ alc\tuit de profesor, privitor la capacitatea biomotric\, starea de s\n\tate, aptitudinile sportive, activitatea [i rezultatele sportive ob]inute.

CARAVAN| I. ci. Grup de cicli[ti [i ma[ini `nso]it de arbitrii [i organizatorii cursei, care parcurg compact traseul ei. II. s.n. Grup de ambarca]ii care parcurg un traseu nautic.

CARNET org. Act, document care atest\ apartenen]a posesorului la o organiza]ie [i care de]ine date cu privire la activitatea persoanei `n organiza]ia respectiv\. ~ de clasificare. Document oficial care atest\ categoriile de clasificare ale unui sportiv [i intervalul de timp `n care s-au ob]inut. ~ de legitimare Document oficial eliberat de federa]iile sportive pentru sportivii care au o anumit\ preg\tire [i particip\ la concursurile organizate sub jurisdic]ia lor. ~ cuprinde datele biografice importante ale posesorului, datele legitim\rii, transfer\rilor [i ale ob]inerii categoriilor de clasificare sportiv\, distinc]iile [i sanc]iunile primite, viza federa]iei [i a forului medical. Prezentarea ~ la concursuri este obligatorie pentru ca organizatorii s\ constate avizul forurilor amintite.

CAREN| s.n. 1. Parte care intr\ `n ap\ la o ambarca]ie. 2. Oper\ vie a ambarca]iei.

CARTONA{ rg. Modalitate de sanc]ionare a gre[elilor grave. Cartona[ galben reprezint\ o eliminare pentru 10' a juc\torului, iar cartona[ ro[u reprezint\ o eliminare definitiv\ a acestuia.

CAREU I. fb. Suprafa]\ dreptunghiular\ de teren situat\ `n fa]a por]ii, delimitat\ de por]iunea central\ a liniei de fund, de linia de la 16 m (paralel\ cu aceasta) [i de liniile perpendiculare pe acestea, care unesc capetele liniei de la 16 m cu linia de fund. Gre[elile de joc ale ap\r\torilor comise `n ~ (hen], fault) sunt sanc]ionate prin lovitur\ liber\ direct\, de la punctul de 11 m sau prin lovitur\ liber\ indirect\, de pe locul obstruc]iei f\cute. II. gim. Forma]ie de adunare [i de raport folosit\ `ndeosebi `n educa]ia fizic\ [colar\ [i `n tabere, `n care elevii sunt a[eza]i de cele mai multe ori pe cele trei laturi ale ~ pentru a putea urm\ri explica]ia [i demonstra]ia profesorului sau desf\[urarea ceremonialului festivit\]ii.

CARTU{ tir Component principal al tragerii cu arma, format din: tubul de form\ cilindric\ (metalic, din carton presat sau plastic) care cuprinde substan]a de ini]iere (detonare), pulberea [i proiectilul de plumb sau alicele, `n cazul pu[tilor de vn\toare.

CARV schi Tip constructiv recent introdus de schiul alpin, avnd curbura lateral\ accentuat\ comparativ cu schiul alpin tradi]ional, permi]nd mic[orarea cu pn\ la 2/3 a trasei virajelor executate [i asigurnd o priz\ mai eficace (t\iat\) a canturilor la executarea virajelor pe prtie cu z\pad\ tare (amenajate cu ma[ini de b\tut z\pada, dotate cu instala]ii de z\pad\ artificial\, de stropit cu ap\, sau

97

casc\ competi]ii diferen]iate. ~ de greutate Limit\ de greutate `n cadrul c\reia sportivul are voie s\ concureze. Num\rul categoriilor, precum [i limitele de greutate sunt diferen]iate pe ramuri de sport, `n func]ie de vrst\ (juniori, cade]i, seniori), sex (masculin [i feminin). Verificarea ~ se face la cntarul oficial. ~n func]ie de ~, se stabilesc clasamentele [i se decerneaz\ titlurile de campion [i recordmen. Halterele au 10 categorii: musc\ pn\ la 52 kg, coco[ 52/56 kg, pan\ 56/60 kg, u[oar\ 60/67,5 kg, semimijlocie 67,5/75 kg, mijlocie 75/82,5 kg, semigrea 82,5/90 kg, grea u[oar\ 90/100 kg, grea 100/ 110 kg [i supergrea peste 110 kg. Boxul are 12 categorii: semimusc\ pn\ la 48 kg, musc\ 48/51 kg, coco[ 51/54 kg, pan\ 54/57 kg, semiu[oar\ 57/60 kg, u[oar\ 60/63,5 kg, semimijlocie 63,5/67 kg, mijlocie mic\ 67/71 kg, mijlocie 71/75 kg, semigrea 75/81 kg, grea 81/91 kg, supergrea peste 91 kg. Luptele greco-romane [i libere au cte 10 categorii: pn\ la 48 kg, 48/52 kg, 52/57 kg, 62/68 kg, 68/74 kg, 74/82 kg, 82/90 kg, 90/100 kg [i peste 100 kg. Judo: 60, 65, 71, 78, 86, 95 [i peste 95 kg. Departajarea sportivilor `n aceste ramuri sportive pe categorii de greutate este f\cut\ cu scopul cre\rii unor condi]ii de `ntrecere aproximativ egale. Diferen]a de valoare va rezulta din nivelul preg\tirii fizice [i tehnico-tactice a fiec\rui concurent. ~ de vrst\ Limit\ de vrst\ `n cadrul c\reia se poate concura: copii, juniori III, II, I, cade]i, tineret, seniori, veterani.

z\pad\ `nt\rit\ prin mijloace chimice sau naturale ploaie sau dezghe], urmate de sc\derea temperaturii).

CASC| box, ci., auto., av., bob, moto., tir Acoper\mnt de protec]ie purtat de sportivi, de forma unei calote ovale, confec]ionat din cordoane de piele umplute cu un material moale (vat\, zegras etc.), din metal, din cauciuc [i din fibre sintetice. Sin.: caschet\.

CATABOLISM m.b. Parte a metabolismului reprezentat\ de ansamblul proceselor biochimice care asigur\, prin dezagregarea [i dezasimilarea substan]elor depozitate `n corp, eliberarea energiei necesare tuturor manifest\rilor vie]ii. Locomo]ia uman\ este posibil\ datorit\ ~ substan]elor din mu[chi care elibereaz\ energia chimic\ transformat\ apoi `n energie mecanic\ (v. contrac]ia muscular\).

CATARG I. s.n. Stlp vertical din metal, fixat `n axul ambarca]iei, pe care se ridic\ velele sau pavilioanele ambarca]iei. Sin.: arbore. II. ol. ~ olimpic Cel mai `nalt stlp montat `n incinta stadioanelor [i a tuturor terenurilor (s\lilor) unde se desf\[oar\ competi]iile din cadrul JO pe care se arboreaz\ drapelul olimpic. ~ este fixat [i `n interiorul satului olimpic.

CATARSIS psih. Efect de lini[tire [i calmare pe care `l exercit\ practicarea unor exerci]ii fizice, `n special jocurile, asupra individului. Unele teorii sus]in ideea purific\rii [i cur\]irii prin intermediul jocurilor [i sporturilor de tendin]ele agresive care s\l\[luiesc `n individ. Cercet\rile asupra nivelului agresivit\]ii manifestate de sportivi nu confirm\ aceast\ ipotez\.

CATEGORIE SPORTIV| org. Component\ (subdiviziune) a structurii sistemului de competi]ie sportiv\ care prevede anumite grupe de vrst\, de greutate, de sex pentru care se organizeaz\ probe [i

CATENACCIO fb. Form\ special\ a ap\r\rii, organizat\ supranumeric, `n cadrul c\reia cei 4 `nainta[i adver[i sunt strict marca]i de cei 4 funda[i (deci o revenire la marcajul individual al sistemului WM), `n spatele acestora ac]ionnd un funda[ suplimentar, un libero, cu sarcina de a dubla coechipierii [i a interveni la nevoie. Zona din fa]a acestor 5 ap\r\tori este permanent controlat\ de 2 mijloca[i foarte mobili, `n primul e[alon r\mnnd doar 3 atacan]i, `n inferioritate numeric\ `n raport cu ap\rarea advers\. ~ (lac\t `n limba italian\), sinonim din punct de vedere tactic cu betonul, a fost perfec]ionat, ca sistem, de celebrul antrenor Helenio Herrera, [i aplicat cu mare succes competi]ional de nu mai pu]in celebra echip\

98

c\lire a corpului italian\ Internazionale Milano `n perioada anilor 1963-1967.

CAVALCAD| c\l. C\l\rie executat\ pe teren variat de un grup de c\l\re]i, sub form\ de plimbare sau goan\.

este `nv\]at s\-[i conduc\ singur calul. C\l\re]ii merg dup\ calul de repriz\, f\r\ distan]\ (cap la crup\) sau cu distan]a hot\rt\ (trei pa[i). ~ pe mna dreapt\ (sau stng\) Situa]ie cnd c\l\re]ii au mna dreapt\ (stng\) spre `n\untrul manejului.

CAVALET s.n. Suport pe care stau ambarca]iile pe mal, `n debarcader sau la bordul unei nave.

C|LCARE A LINIILOR j.s. Gre[eal\ penalizat\ `n unele sporturi [i jocuri sportive, constnd din atingerea sau dep\[irea demarca]iilor care delimiteaz\ terenul sau anumite zone ale acestuia.

C|DERE I. m.b. Deplasare spre sol a corpului aflat `n pozi]ie de echilibru instabil sau `n aer, ca efect al for]ei gravita]ionale care ac]ioneaz\ asupra centrului general de greutate. II. gim. Consecin]\ a dezechilibr\rii sau pierderii prizei, pe sol sau la aparate, `n timpul efectu\rii unui exerci]iu, care se penalizeaz\ `n concurs. ~ `napoi (sau `nainte) Procedeu tehnic folosit `n gimnastica la aparate, constnd `n trecerea dintr-o pozi]ie de sprijin `ntr-una de atrnat, folosind greutatea corpului. III. alp. ~ `n coard\ C\dere [i oprire din c\dere a unui alpinist cu ajutorul corzii `n care este legat.

C|LCARE A RIVIEREI c\l. Gre[eal\ f\cut\ la probele de obstacole, `n care calul calc\ cu unul sau mai multe picioare `n rivier\ sau atinge semnul care o delimiteaz\.

C|L|RIE c\l. Disciplin\ sportiv\ caracterizat\ prin arta [i [tiin]a de a conduce un cal, pe baza unei preg\tiri speciale, pentru diferite probe. Sin.: sportul c\lare, echita]ie. ~ f\r\ scar\ Procedeu folosit `n instruirea c\l\re]ilor pentru formarea [ezutei, `n scopul ob]inerii stabilit\]ii `n [a. Se poate executa la pas, trap [i galop. ~ individual\ Parte introductiv\ din instruirea c\l\re]ilor care are ca scop formarea [ezutei `n [a, perfec]ionarea conducerii calului [i a tehnicii s\riturii obstacolelor. C\l\re]ii merg pe aceea[i mn\ sau pe dou\, f\r\ distan]\ hot\rt\ `ntre ei. ~ `n cerc Mijloc de preg\tire a calului [i a c\l\re]ului executat\ `n manej de un grup de c\l\re]i, care efectueaz\ o mi[care de `ntoarcere continu\ pe un cerc, al c\rui diametru este de cel pu]in 20 m. ~ `n gr\mad\ C\l\re]ii merg `n urma unui conduc\tor f\r\ a p\stra o forma]ie regulat\, ci numai caden]a [i mersul acestuia. ~ `n repriz\ Form\ de preg\tire tehnic\ a c\l\re]ului prin care acesta

C|LC|TUR| ci., moto. Raport dintre num\rul de din]i ai pinionului matrice [i num\rul de din]i ai butucului ro]ii de trac]iune. ~ mic\ are ca rezultat o putere mare [i o vitez\ mic\ de deplasare, fiind utilizat\ pentru parcurgerea traseelor sinuoase ce cuprind [i numeroase por]iuni de urcu[. ~ mare dezvolt\ o putere mic\ [i o vitez\ mare, fiind folosit\ pentru parcurgerea traseelor lungi ce permit viteze crescute.

C|LIRE A CORPULUI m.b. Metod\ de cre[tere a rezisten]ei organismului fa]\ de influen]a unor factori nefavorabili din mediul extern. Se realizeaz\ prin expunerea sistematic\ a corpului la ac]iunea acestor factori. ~ perfec]ioneaz\ mecanismele de adaptare la temperaturi excesive ale aerului [i apei, la treceri bru[te de la cald la rece, la expunerea prelungit\ iradia]iei solare sau a curen]ilor puternici de aer, condi]ii care favorizeaz\ apari]ia unor afec]iuni frecvente. Adaptarea mai bun\ la astfel de situa]ii se datore[te regl\rii mai rapide [i mai eficiente a homeostaziei termice, a circula]iei sanguine, precum [i a amelior\rii func]ion\rii unor glande endocrine. Mijloacele principale ale ~ sunt factorii naturali

99

c\pitan de echip\ C|}|RARE I. gim. Mi[care natural\ de baz\, realizat\ cu ajutorul bra]elor [i al picioarelor sau numai al bra]elor pe aparate special construite (frnghie, pr\jin\, cadru, scar\ fix\) sau `n condi]ii naturale (munte, copaci) cu ajutorul unor tehnici diferite (ag\]are, sprijin, legare). II. ci. Mi[care de urcare folosit\ [i `n cursele de ciclism pe [osea, atunci cnd cicli[tii parcurg traseele `nclinate `n plan ascendent. III. alp. Urcare pe pere]i de stnc\ (sau artificiali, `n cazul escaladei sportive de competi]ie) sau pe cascade de ghea]\, utiliznd pentru `naintare att bra]ele, ct [i picioarele. Sin.: escalad\.

reprezenta]i de ap\, aer [i razele solare. Apa este folosit\ sub form\ de b\i cu temperaturi diferite sau, de preferin]\, du[uri cu durata scurt\, dar cu mari varia]ii ale temperaturii apei: c\lirea cu ajutorul aerului [i a razelor solare se face prin expunerea corpului neacoperit la ac]iunea temperaturii [i a curen]ilor de aer [i a iradia]iei solare. Eficien]a ~ este condi]ionat\ de: individualizarea procesului, continuitatea `n folosirea mijloacelor, cre[terea treptat\ a intensit\]ii [i a duratei acestora, asocierea [i varietatea procedurilor. ~ se poate realiza la orice vrst\. Se recomand\ `ns\ s\ fie `nceput\ `nc\ din prima copil\rie. Efecte optime se ob]in cnd programul de ~ se asociaz\ cu exerci]iile fizice practicate `n scop igienic sau `n cadrul procesului de antrenament.

C|PITAN DE ECHIP| j.s. Titlu [i responsabilitate acordate unui sportiv `n cadrul echipei pe criteriul experien]ei, al vrstei, al valorii sportive [i etice. ~ poart\ un semn distinctiv, `n general o tres\ pe bra] sau pe piept, [i are sarcina s\ comande echipei salutul s\u pentru spectatori, s\ discute cu arbitrul [i cu ceilal]i oficiali, s\ intervin\ cu observa]ii [i indica]ii `n timpul concursului pentru a rezolva corespunz\tor indica]iile primite de la antrenor [i situa]iile ivite pe teren.

C|}|R|TOR ci. Ciclist specializat `n parcurgerea eficace a por]iunilor din traseele de fond care str\bat reliefuri deluroase sau muntoase. ~n cursele cicliste de fond sunt instituite premii pentru cei mai buni c\]\r\tori.

C|RUCIOR s.n. Suprafa]\ cu profil de sc\unel care permite a[ezarea comod\ a vsla[ului, sc\unelul fiind a[ezat pe dou\ [ine pe care culiseaz\ cu ajutorul a patru ro]i. El permite alunecarea `nainte [i `napoi a trupului canotorului, pentru ca lungimea loviturii s\ fie ct mai mare de la atac la degajare. Poate fi: ~ cu patru roti]e independente; ~ cu patru roti]e duble independente; ~ cu rulmen]i.

C|TARE tir Pies\ metalic\ fix\, montat\ pe inelul de la gura ]evii, de forme diferite (dreapt\, tronconic\, perl\), care `mpreun\ cu `n\l]\torul formeaz\ dispozitivul de ochire. ~ circular\ Tip de c\tare rotund\ (perl\).

CMP I. [ah Fiecare dintre cele 64 p\trate ale tablei de [ah, colorate alternativ `n culori contrastante, cele de culoare deschis\ fiind numite ~ albe, iar cele de culoare `nchis\ fiind numite ~ negre. ~ critic este ~ care produce sl\biciunea pozi]iei, putnd determina pat sau mat. ~ de refugiu este reprezentat de unul sau mai multe p\trate aflate pe flancul regelui, neblocate de piesele proprii sau de ale adversarului, care ofer\ regelui propriu posibilitate de mutare. II. fb., hb. ~ de joc Suprafa]\ de teren cuprins\ `ntre liniile de margine [i linia por]ilor. III. rg. Suprafa]\ indicat\ pe planul terenului delimitat\ de liniile de ]int\ [i de margine, aceste linii nef\cnd parte din ~ de joc. Suprafa]a de joc este alc\tuit\ din ~ de joc plus terenurile de ]int\. IV. psih. ~ vizual Spa]iu `n care se realizeaz\ perceperea vizual\ a obiectelor atunci cnd privirea este `ndreptat\ `ntr-un punct fix, central. M\rimea spa]iului este dependent\ de conforma]ia anatomic\ a orbitei [i a ochiului [i de nivelul exers\rii vederii periferice. ~ este mai larg la practican]ii jocurilor sportive dect la cei din alte sporturi. ~ este mai dezvoltat la sportivii experimenta]i dect la `ncep\tori. S-a constatat c\ unii sportivi au sectoare

100

ceh facial preferen]iale ale vederii periferice, sesiznd mai repede ac]iunile care se petrec `n acea parte a cmpului vizual. ~n practica jocurilor sportive, este important\ [i perceperea culorilor `n ~. Cu periferia vederii se percep cel mai bine culorile alb, portocaliu [i galben. Acuitatea vederii periferice a culorilor sl\be[te `n condi]iile unei luminozit\]i reduse (`n amurg sau `n s\li slab luminate). Dezvoltarea ~ este necesar\ pentru o mai bun\ eficien]\ a conducerii ac]iunilor `n func]ie de parteneri, adversari [i particularit\]ile spa]iului de desf\[urare a activit\]ii sportive.

CEAR| schi Produs special, compus din parafin\ cu diverse adaosuri care se aplic\ pe t\lpile schiurilor pentru m\rirea alunec\rii acestora pe z\pad\. Componen]a cerii depinde de felul z\pezii: `nghe]at\, pr\fuit\, ud\ etc. Exist\ mai multe feluri de cear\: de baz\, tare, past\, de coborre, de fond, de s\rituri etc.

CNTAR box, ht., jd., lp. Prevedere obligatorie `n competi]iile sportive bazate pe categorii de greutate prin care sportivii trebuie s\-[i verifice greutatea cu pu]in timp `naintea concursului. ~n haltere, egalitatea de rezultat reclam\ pentru desemnarea `nving\torului cnt\rirea sportivilor dup\ concurs. Cel mai pu]in greu este declarat `nving\tor.

CEAS I. gen. Aparat care serve[te la determinarea [i m\surarea timpului. II. [ah ~ de control Aparat manual sau electronic pentru m\surarea timpului de gndire `n partida de [ah, prev\zut cu dou\ cadrane [i cu sistem de pornire [i oprire alternativ\. De curnd, Federa]ia Interna]ional\ de {ah (FIDE) a oficializat ceasurile electronice care cumuleaz\ timpul regulamentar de gndire, cu adi]iune de secunde, `n func]ie de num\rul de mut\ri efectuate. III. ht. ~ de trei minute Ceas de dimensiuni m\rite a[ezat `n sala de competi]ii, care indic\, prin semnale luminoase, scurgerea timpului de trei minute.

CRLIG I. bb. Procedeu tehnic de aruncare la co[ [i pasare efectuat pe deasupra capului de c\tre bra]ul arunc\tor, care `nainte de a elibera mingea descrie un semicerc `n plan frontal. Execu]ia ~ este preten]ioas\ [i nu `ntotdeauna eficient\. II. alp. Dispozitiv metalic de diverse forme, utilizat pentru asigurare, `n func]ie de relieful peretelui de stnc\ pe care se realizeaz\ ascensiunea.

CECKER tir arc Dispozitiv pentru m\surarea optim\ a lungimii corzii, `n func]ie de puterea arcului [i de alonja tr\g\torului.

CRMACI s.n. Persoan\ component\ a echipajelor de schif cu 2, 4 sau 8 rameuri, avnd menirea de a direc]iona ambarca]ia, a indica ritmul [i a da indica]ii tehnico-tactice la antrenamente [i competi]ii. Greutatea minim\ a ~ pentru regatele masculine este de 55 kg, iar pentru cele feminine de 50 kg.

CEH DORSAL g. Element tehnic executat la cal cu mnere, constnd dintr-o `ntoarcere de 180 realizat\ din sprijin dorsal, `n sprijin dorsal. ~ spre dreapta se realizeaz\ prin balans `napoi cu ambele picioare, cu deplasarea minii drepte pe mnerul stng, apucat de jos [i cu `ntoarcere de 90 spre dreapta. Mna stng\ se ridic\ de pe mner, mi[carea continu\ cu o `ntoarcere de 90 peste aparat, `n jurul bra]ului drept, iar mna stng\ apuc\ mnerul cel\lalt `n sprijin dorsal.

CRM| s.n. Instala]ie a[ezat\ exterior `n partea posterioar\ a unei ambarca]ii folosit\ pentru imprimarea direc]iilor de naviga]ie.

CEH FACIAL gim. Element tehnic executat la cal cu mnere, constnd dintr-o `ntoarcere de 180 efectuat\ `n sprijin dorsal. ~ spre dreapta se execut\ prin balans peste `napoi cu ambele picioare spre dreapta, cu deplasarea minii drepte pe mnerul stng apucat de jos, o dat\ cu `ntoarcerea de 90 spre dreapta.

101

cenestezie mai apropiat\ de sol a ~ este un factor favorizant `n haltere, lupte, arunc\ri [i probele de echilibru, `n timp ce pozi]ia lui `nalt\ favorizeaz\ performan]ele `n gimnastica ritmic\, s\rituri, alerg\ri peste obstacole, probele de semifond. ~ de greutate al segmentelor Punct `n care ac]ioneaz\ vectorul rezultat din toate liniile de for]\ gravita]ional\ exercitate asupra masei segmentelor corpului. ~ nu este, de regul\, situat `n centrul geometric al segmentului respectiv. Spre exemplu, la membre ~ se g\se[te mai aproape de extremitatea proximal\, datorit\ masei osteomusculare mai mari a acesteia. Pozi]ia ~ influen]eaz\ pozi]ia centrului de greutate al `ntregului corp. La cei cu torace lung, membre inferioare scurte [i mase musculare voluminoase ale acestora, centrul de greutate al corpului este situat mai apropiat de sol, `n timp ce membrele inferioare lungi asociate cu torace scurt determin\ o pozi]ie mai `nalt\ fa]\ de sol a acestui centru. III. j.s. ~ `nainta[ (v. juc\tor). ~ al terenului 1. Loc marcat printr-un punct la mijlocul terenului de joc (la baschet, fotbal, handbal), din care se `ncepe sau se reia jocul dup\ pauz\ sau `nscrierea unui gol (la fotbal, handbal). 2. Linie trasat\ sub fileu, ce `mparte terenul `n dou\ suprafe]e egale (la volei).

Mna stng\ se ridic\ de pe mner, `l apuc\ pe cel\lalt [i se continu\ `ntoarcerea cu `nc\ 90 `n sprijin facial.

CENESTEZIE psih. Ansamblu de informa]ii, de ordin senzorial, proprioceptiv [i interoceptiv, care constituie baza perceperii difuze a propriului corp [i a con[tiin]ei corporale de sine (v. chinestezie).

CENTRALIZATOR org. Document, act, foaie, `n care sunt `ntabelate rezultatele prelucrate, ob]inute de sportivi `ntr-o competi]ie sportiv\.

CENTRARE fb. Procedeu tactic, specific jocului pe extrem\, constnd din trimiterea mingii la o `n\l]ime variabil\, `n func]ie de scopul urm\rit [i de necesitatea fazei, de la marginea terenului c\tre interiorul acestuia, de regul\ `n zona din fa]a por]ii adverse. Centr\rile sunt de o mare diversitate, iar clasificarea lor se face `n raport cu o serie de criterii: dup\ `n\l]imea la care sunt expediate, dup\ intensitate, dup\ direc]ia transmiterii sau dup\ zona ori locul din teren din care se realizeaz\ execu]ia.

CENTRU I. rg. Juc\tor component al compartimentului de trei sferturi, pozi]ionat `ntre mijloca[i [i aripi, specializat `n jocul deschis. Primul centru este interior, iar cel de al doilea este exterior. II. m.b. ~ de greutate al corpului omenesc Punct `n care ac]ioneaz\ vectorul rezultat din toate liniile de for]\ gravita]ional\ exercitate asupra masei corpului uman. Pozi]ia ~ variaz\ de la individ la individ pentru c\ depinde de dimensiunile, forma [i densitatea p\r]ilor componente ale fiec\rui corp. La acela[i individ, pozi]ia ~ se schimb\ `n timpul vie]ii `n func]ie de perioadele de vrst\, starea de nutri]ie [i dezvoltarea maselor musculare segmentare. ~n pozi]ie stnd la adultul s\n\tos, cu dezvoltarea fizic\ normal\, ~ este situat `n punctul unde se intersecteaz\ liniile mediale din cele trei planuri ale spa]iului care trec prin corp. Acest punct se g\se[te pu]in `naintea vertebrei a doua lombare. ~n activitatea sportiv\, pozi]ia

CENTUR| I. box 1. Linie imaginar\ transversal\ situat\ la nivelul ombilicului care delimiteaz\ conven]ional jum\tatea corpului, dincolo de care este interzis\ lovirea adversarului. 2. Cordon simboliznd un trofeu, confec]ionat din ]es\tur\ fin\ sau din piele, acordat cu ceremonial campionului fiec\rei categorii de greutate. II. lp. Procedeu tehnic constnd din `nconjurarea [i prinderea cu bra]ele a mijlocului adversarului [i r\sturnarea lui pe saltea, pentru care lupt\torul care l-a executat prime[te trei puncte. III. ht. Cordon folosit de halterofili `n antrenamente [i competi]ii, `n scopul consolid\rii mu[chilor abdominali. IV. m.b. ~ pelvian\ Component\ a scheletului uman prin care oasele membrelor inferioare sunt legate de scheletul trunchiului. ~ este format\ din dou\ oase coxale, rezultate fiecare din sudarea oaselor ilion, ischion [i pubis. Posterior, `ntre cele dou\ oase coxale este situat osul sacrum, prelungit `n partea sa inferioar\ cu osul coccis.

102

cercuri olimpice Oasele coxale `mpreun\ cu osul sacrum [i coccisul alc\tuiesc bazinul. Prin caracteristicile oaselor din care este alc\tuit\ ~ [i prin modul `n care acestea se articuleaz\ `ntre ele [i cu osul sacrum, se formeaz\ un inel osos complet [i masiv, perfect adaptat `ndeplinirii rolului important pe care `l are `n stabilitatea [i locomo]ia corpului omenesc. Oasele membrelor inferioare sunt legate de ~ prin articula]ia coxofemural\. ~ scapular\ Parte component\ a scheletului uman prin care oasele membrelor superioare sunt legate de scheletul trunchiului. ~ este alc\tuit\ din dou\ oase: clavicula [i omoplatul (scapula). Clavicula este situat\ orizontal `n partea anterosuperioar\ a cu[tii toracice. Cu extremitatea intern\ se fixeaz\ de cu[ca toracic\ prin articula]ia sternoclavicular\. Extremitatea extern\ este legat\ de omoplat prin articula]ia acromioclavicular\. Omoplatul, situat pe partea postero-superioar\ a cu[tii toracice se articuleaz\ numai cu clavicula, fiind legat de torace doar prin mu[chi. ~n felul acesta, ~ formeaz\ un inel osos incomplet, fapt care `i mic[oreaz\ stabilitatea, dar contribuie la m\rirea amplitudinii mi[c\rilor membrelor superioare. Oasele membrelor superioare sunt legate de ~ prin articula]ia scapulohumeral\.

CERB ALERG|TOR tir Prob\ de tir, executat\ cu arma de vn\toare cu glon], asupra unei ]inte mi[c\toare `n form\ de cerb de culoare cafeniu `nchis, divizat\ `n 5 zone. ~n concursurile oficiale, proba de ~ a fost `nlocuit\ cu proba de mistre] alerg\tor.

CERC I. gim. 1.Prob\ specific\ gimnasticii ritmice sportive feminine folosind ca elemente tehnice balans\ri, circumduc]ii, opturi, rot\ri, rul\ri pe diferite segmente corporale, desprinderi cu reapuc\ri, cu cercul vertical, orizontal, deasupra capului, `nainte sus [i lateral, lans\ri, rico[\ri, treceri prin cerc, treceri peste cerc. Compozi]ia are ca cerin]e num\rul [i nivelul de dificultate plus elemente corporale obligatorii, varietate, elemente preacrobatice, concordan]a mi[c\rilor cu muzica, bonifica]ii, elemente specifice obiectului, iar ca cerin]e obligatorii [i specifice rul\ri diferite, rot\ri diferite, lans\ri diferite, treceri diferite prin cerc.

2. Obiect portativ de form\ circular\, din lemn sau alt material asem\n\tor, de culori diferite, cu diametrul de 80-90 cm pentru senioare [i 70-80 cm pentru junioare, greu de 300 g. 3. Mi[care circular\ executat\ de gimnast cu unul sau ambele picioare la cal cu mnere. 4. Rot\ri de bra]e cu obiecte portative: ~ mare; ~ mijlociu; ~ mic. 5. Forma]ie `n care executan]ii sunt dispu[i `n ~. II. par. Aparat pentru antrenamentul la sol al para[uti[tilor `n vederea dezvolt\rii echilibrului, al sim]ului chinestezic, al vitezei de reac]ie etc. III. atl. ~ de aruncare Loc din care se execut\ arunc\rile atletice, cu excep]ia arunc\rii suli]ei [i a mingii de oin\, format dintr-o suprafa]\ orizontal\ construit\ din beton, asfalt sau orice alt material tare nealunecos, circumscris\ de o band\ de fier sau o]el cu grosime minim\ de 6 mm, de forma unui cerc cu diametrul interior de 2,135 m pentru aruncarea greut\]ii [i a ciocanului, de 2,50 m pentru aruncarea discului. Partea superioar\ a benzii metalice se afl\ la nivel cu terenul exterior [i este vopsit\ `n alb, iar suprafa]a interioar\ betonat\, sub nivelul acesteia cu 20 mm. O linie alb\ (band\ din orice material sub]ire) lat\ de 50 mm, lung\ de 0,75 m, este trasat\ pe sol `n exteriorul cercului de ambele p\r]i, formnd prelungirea imaginar\ `n interiorul cercului, [i va marca centrul cercului, aflndu-se `n unghi drept cu linia central\ (axa) a sectorului de aruncare (zona de recep]ie sau de c\dere a obiectului de aruncat). IV. h.g. ~ de angajament Circumferin]\ marcat\ pe ghea]a terenului de joc din interiorul c\reia se pune sau se repune pucul `n joc. Pe teren sunt marcate cinci ~ dispuse astfel: un ~ central, marcat cu culoare ro[ie, de unde `ncepe jocul [i cte dou\, de culoare albastr\, `n fiecare zon\ de ap\rare, servind la repunerea `n joc a pucurilor `n cazul degaj\rilor interzise. ~ albastre sunt situate `n stnga [i `n dreapta fiec\rei por]i, la o distan]\ de 6 m de liniile de poart\ [i de 7 m fa]\ de axa longitudinal\ a terenului.

CERCURI OLIMPICE ol. Simbol al Jocurilor moderne, care prin cele cinci cercuri ce se `ntrep\trund, trei `n plan superior [i dou\ `n plan inferior, [i culorile lor (albastru, galben, negru, ro[u [i verde) vor s\ sugereze universalitatea Jocurilor r\spndite pe cele

103

ceremonie olimpic\ CHEMORECEPTORI m.b. Celule specializate care au proprietatea de a da na[tere influxului nervos sub ac]iunea unor substan]e chimice. Astfel de celule constituie receptorul periferic al analizatorilor olfactiv [i gustativ, fiind stimulate de substan]e chimice volative (analizatorul olfactiv), respectiv substan]e chimice dizolvate `n saliv\ sau lichide ajunse la nivelul papilelor gustative din cavitatea bucal\. Al]i ~ situa]i `n artera carotid\ (glomusul carotidian) [i artera aort\ (glomusul aortic) sensibili la presiunea O2 [i CO2 din snge, particip\ la producerea unor reflexe prin care respira]ia contribuie la men]inerea homeostaziei sanguine.

cinci continente, `n toate ]\rile ale c\ror drapele con]in cel pu]in una din culorile cercurilor.

CEREMONIE OLIMPIC| ol. Festivitate organizat\ pe stadionul olimpic la deschiderea [i la `nchiderea JO dup\ un anumit protocol, la care particip\ toate delega]iile prezente.

CERUIRE schi Ac]iune de ungere a schiului cu cear\.

CHALLANGE org. Gen de competi]ie dotat\ cu o cup\ sau cu un alt trofeu: Salatiera de Argint (la tenis de cmp), Cupa Corbillon (la tenis de mas\), Cupa Jules Rimet (la fotbal), pe care c[tig\torul ultimei edi]ii este obligat s\ o repun\ `n concurs pentru a fi retransmis\. De obicei, c[tigarea alternativ\, de trei ori a competi]iei (la fotbal), confer\ `nving\torului dreptul de a o re]ine definitiv.

CHIKAMA a.m., jd. Distan]\ mic\.

CHIKARA a.m., jd. For]\, putere.

CHALLANGER sp. Pretendent la un titlu de campion, cel care provoac\ un campion.

CHIL| s.n. Prelungire `n partea de jos [i central\ a cocii unei ambarca]ii, `n care se fixeaz\ lestul destinat s\ men]in\ echilibrul velierului cnd bate vntul asupra velelor.

CHEIE I. lp. Procedeu tehnic de rostogolire `n cadrul luptei la parter prin care atacantul fixeaz\ trunchiul, coapsele, gambele, bra]ele cu prize combinate asupra unuia sau a mai multor segmente ale adversarului, obligndu-l progresiv s\ se ruleze prin lateral, din culcat `nainte `n culcat cu spatele spre saltea. ~ poate fi folosit\ pentru ridicarea bra]ului, ap\sarea capului (Nelson) sau cnd adversarul, pentru a se ap\ra, se culc\ pe spate (~ simpl\) [i `i fixeaz\ bra]ul pentru men]inerea pozi]iei periculoase (de pod). II. [ah ~ a solu]iei Prim\ mutare [i singura cu care `ncepe dezlegarea unei compozi]ii [ahiste. ~ a tematicii Solu]ie care ajut\ direct la realizarea temei.

CHINESTEZIE m.b. Posibilitate de a con[tientiza f\r\ participarea vederii, pozi]iile [i mi[c\rile corpului `n `ntregime [i ale p\r]ilor sale componente. ~ are la baz\ func]ia analizatorului mioartrochinetic care recep]ioneaz\, prin proprioceptori, excita]iile de la nivelul mu[chilor, tendoanelor [i articula]iilor [i le transmite la centrii corticali unde sunt analizate, sintetizate [i transformate `n senza]ii specifice. La sportivi ~ atinge un `nalt grad de precizie. (V. sim] chinestezic).

CHEMARE LA START org. ~n[tiin]are f\cut\ de starter prin care concuren]ii sunt invita]i s\ se adune la locul de plecare.

CHINOGRAM| gen. ~nregistrare fotografic\ pe band\ video sau pe hrtie a fazelor succesive ale unei execu]ii tehnice, care serve[te studiului caracteristicilor spa]ial-temporale ale mi[c\rii. Se realizeaz\ prin filmare dintr-un unghi care permite `nregistrarea elementelor caracteristice ale actului motric [i cu un num\r anumit de imagini pe secund\ (de regul\ 24 sau 32). Studiul actului motric se face analiznd forma mi[c\rii,

104

ciclobal amplitudinea ei [i durata diferitelor faze, care se deduc din raportarea mi[c\rii la reperele spa]iale din imagine [i la num\rul de cadre succesive `n care se produce fiecare faz\ a acesteia. Ca variante ale chinogramelor se utilizeaz\ fotociclografia [i cronofotografia (v. cronofotografie), conturograma (v. conturogram\).

CHIULAS| tir Pies\ metalic\ mobil\ la pistoalele de tip semiautomat care faciliteaz\ percu]ia, extrac]ia tubului, armarea [i alimentarea cu urm\torul cartu[.

CHUI a.m., jd. Mustrare oficial\ (`n arbitraj).

CHUSEN a.m., jd. Prin tragere la sor]i.

adaptate. ~ pe [osea cuprinde: cursele individuale; cursele contracronometru, care pot fi individuale sau pe echipe; cursele pe etape `n care intr\ [i tururile na]ionale de categoria A [i B; cursele pe circuit `nchis (criterium); cursele cu handicap; cursele de ciclocros. ~ pe pist\ cuprinde: cursa american\; cursa australian\; cursa italian\; cursa de urm\rire individual\; cursa de urm\rire pe echipe; cursa cu adi]iune de puncte (semifond); cursa de eliminare; cursa de vitez\ tandem; cursele omnium; cursa de semifond cu antrenament mecanic; cursa de vitez\; cursa cu handicap; cursa de 1 km cu start de pe loc. Alte probe mai pu]in dezvoltate [i cunoscute au un caracter regional [i se `mpart `n probe individuale: ~ artistic individual velocros, free-style (stilul liber); montain bike cu ramurile cross-country, downhill, dual [i trial; triatlon sau biatlon modern [i probe pe echipe: ~ artistic pe echipe; ciclobal; polovelo.

CICLICITATE A ANTRENAMENTELOR t. Reprezint\ o legitate care izvor\[te din repetabilitatea concursurilor la date aproximativ acelea[i, prev\zute `n calendarul competi]ional na]ional [i interna]ional, organizate `n limitele fiec\rui an astronomic. Alternan]a lor implic\ o preg\tire care se `nscrie `n acela[i grafic [i o reluare a concursurilor la date prestabilite de forurile de conducere a sportului interna]ional, `n func]ie de care se ghideaz\ [i cele na]ionale. ~ este o consecin]\ metodologic\ a ciclicit\]ii concursurilor. Acest caracter imprim\ planific\rii antrenamentului o anumit\ ciclicitate care determin\, `n esen]\, periodicitatea unit\]ilor ei temporale: ciclul olimpic, ciclul anual, ciclul s\pt\mnal [i ciclul diurn care `[i au obiectivele, structura [i con]inutul lor, corespunz\toare dimensiunilor [i timpului pe care `l valorific\, `n vederea preg\tirii sportivilor, `ntotdeauna subordonat\ obiectivelor de preg\tire, de repetare [i de concurs, incluse `n graficul formei sportive.

CICLISM ci. Ramur\ sportiv\, mijloc de transport, mijloc igienic de men]inere [i `nt\rire a s\n\t\]ii sau de agrement, ~ este considerat sport cnd se practic\ sub form\ de `ntrecere, pe [osea, pe pist\, ciclocros [i alte probe [i jocuri sportive care folosesc biciclete

CICLOBAL ci., j.s. Joc disputat pe parcursul a 2 reprize a cte 7', `ntre 2 echipe, format\ fiecare din cte 2 juc\tori care se deplaseaz\ pe biciclete. ~n func]ie de faza de joc, oricare dintre cei 2 componen]i ai echipei poate `ndeplini [i rolul de portar. De regul\, meciurile se disput\ `ntr-o sal\ parchetat\, pe un teren dreptunghiular lung de 12-15 m [i lat de 9-12 m. Laturile scurte ale terenului constituie liniile de fund. ~naintea acestora, la 0,50 m, sunt trasate liniile de poart\ pe mijlocul c\rora sunt plasate por]ile, situate pe axul lung al terenului. Poarta, similar\ aceleia de hochei, are dimensiunile de 2/2 m, cu adncime de 0,20 m realizat\ printr-o plas\ montat\ pe doi supor]i. Terenul are o `mprejmuire `nalt\ de 0,30 m [i `nclinat\ 60 spre exterior care `mpiedic\ rostogolirea mingii `n afara terenului. ~n fa]a por]ii, se traseaz\ printr-o linie continu\ un semicerc cu raza de 2 m [i un altul printr-o linie punctat\, tot cu centrul `n mijlocul por]ii, dar cu raza de 4 m. Primul semicerc delimiteaz\ suprafa]a de pedeaps\, iar cel de-al doilea suprafa]a de ap\rare `n care nu ac]ioneaz\ dect portarul, inclusiv la ap\rarea loviturilor de pedeaps\. ~n centrul terenului se marcheaz\ cercul de `ncepere a jocului care are o raz\ de 2 m. ~ncepnd de la acest cerc, pe axul longitudinal al terenului, se traseaz\ o linie care une[te cercul central

105

ciclocros CICLU I. gen. Succesiune de fenomene, st\ri, opera]ii care se realizeaz\ `ntr-un interval de timp [i care, `n amsamblul lor, epuizeaz\ evolu]ia unui anumit proces repetabil. II. t. ~ anual Document cuprinz\tor, denumit [i plan curent, `n care sunt prev\zute valorile indicatorilor spa]iali, temporali, organizatorici, didactici, exerci]iile standardizate repartizate pe cei trei factori (fizic, tehnic [i tactic), num\rul [i importan]a concursurilor interne [i interna]ionale, probele [i normele de control, valorile de referin]\ fiziologice [i biochimice ale sportivilor. Toate aceste valori se divid pe cele trei perioade care compun un monociclu, atunci cnd ramura sau proba respectiv\ are un singur vrf de form\ sportiv\ `n ~ respectiv, cum sunt sporturile nautice, maratonul etc. ~n majoritatea ramurilor sportive, `ndeosebi aciclice, care au planificate, la interval de 3-5 luni, dou\ vrfuri de form\ sportiv\ (CM [i apoi CE), profilul ~ se modific\, devenind biciclu `n care grupul celor trei perioade (preg\titoare, competi]ional\ [i de tranzi]ie) se repet\, evident cu timp mai redus, la jum\tate. ~n ultimul deceniu, perioadele respective, din cauza `nmul]irii considerabile a concursurilor oficiale, [i-au pierdut din `nsemn\tate, locul lor fiind luat de planific\rile pe etape, care, `n general, corespund duratei unei luni. ~ diurn Interval circadian `n care sunt incluse lec]iile de antrenament, care, mai ales `n 70 [i 80, s-au `nmul]it considerabil, spre deosebire de anii 50-60. Astfel, `n loc de o lec]ie zilnic, s-au planificat dou\, trei [i chiar cinci lec]ii `ntrun ~, repartizndu-se diminea]a cte 2, 3 lec]ii [i 1, 2 lec]ii dup\-amiaz\. Evident, acest lucru a fost posibil pentru c\ s-a mic[orat considerabil durata lec]iilor de antrenament de la 2-3 h la 45'-1 h, ca urmare a reducerii num\rului de exerci]ii folosite `n antrenament `n urma ra]ionaliz\rii [i standardiz\rii lor, men]inndu-se doar acelea care au o semnifica]ie fizic\, tehnico-tactic\ [i func]ional\ pentru nevoile concursului. ~n acest fel, `n con]inutul lec]iilor incluse `n ~ a fost folosit un num\r redus de exerci]ii specifice care au beneficiat de o cantitate de repetare mult mai mare. ~n consecin]\, ciclul s\pt\mnal format din suita ~ nu a fost prelungit sensibil temporal, dar a asigurat un volum [i o intensitate crescute de efort, influen]nd considerabil performan]a

cu semicercul continuu din fa]a por]ilor. Intersec]ia acestei linii mediane cu semicercul punctat constituie locul de unde se execut\ loviturile de pedeaps\. La o distan]\ de 2 m de la linia de fund [i la 1 m `n interior, se traseaz\ punctul de unde se execut\ loviturile de col]. Mingea este plin\, confec]ionat\ din stof\, avnd un `nveli[ alb din pnz\ groas\ de in pe care sunt cusute cruci[ dou\ benzi de culoare `nchis\. Diametrul mingii este de 12-15 cm, iar greutatea de 500-600 g. Bicicleta este scurt\, `n greutate de 13 kg [i are lan]ul montat pe fix. Ro]ile sunt rezistente [i nu au ap\r\toare; [aua similar\ aceleia de la bicicletele de curse. Ghidonul similar celui de curse este `ntors cu coarnele `n sus [i `nainte. Juc\torii sunt echipa]i cu tricouri, chilo]i [i jambiere, ghetele fiind `ns\ `nalte, similare acelora folosite de boxeri. Mingea se joac\ lovind-o cu ro]ile sau cu orice parte a corpului, juc\torii fiind obliga]i permanent s\ men]in\ minile pe ghidon [i picioarele pe pedale. Dup\ orice gre[eal\ de joc, inclusiv repunerea mingii ie[ite afar\, se execut\ o lovitur\ liber\ de la locul infrac]iunii, la 1 m `n interiorul terenului. Loviturile de col], de pedeaps\ [i de `ncepere a jocului se execut\ de la punctele marcate special. La loviturile de pedeaps\, numai portarul are dreptul s\ intre `n spa]iul de pedeaps\, plasndu-se pe biciclet\ paralel cu linia de poart\, numai `napoia semicercului por]ii. Pentru ap\rare, portarul poate folosi [i minile cu condi]ia ca roata cu pedale s\ se afle `n interiorul suprafe]ei delimitat\ de semicercul punctat.

CICLOCROS ci. Curs\ ciclist\ efectuat\ pe teren variat, al c\rei traseu trece prin vaduri, peste [an]uri [i ar\turi, pe pante `n urcu[ [i `n coborre etc., care `nsumeaz\ 30% din totalul ei. Parcurgerea cursei se poate face par]ial [i pe picioare, mergnd sau alergnd cu bicicleta `n mn\ sau purtat\.

CICLOGRAFIE gen. Metod\ fotografic\ de `nregistrare a mi[c\rilor foarte rapide. Frecven]a de `nregistrare variaz\ de la 100 pn\ la cteva mii de imagini pe secund\.

106

cifoz\ sportiv\. ~ s\pt\mnal Unitate temporal\ a planific\rii opera]ionale a antrenamentelor realizate `n cele [apte zile ale acestui interval. Prin unitatea [i repetabilitatea ~ `n ciclul anual, el reprezint\ documentul esen]ial al planific\rii pentru c\ `n structura sa se includ elemente fundamentale ale program\rii antrenamentului, privitoare la exerci]iile standardizate selec]ionate `n lec]iile care `l compun, succesiunea acestora [i indicatorii program\rii volumul, intensitatea, durata [i densitatea efortului direc]ionate pentru `ndeplinirea obiectivelor de preg\tire [i de concurs ale planului de etap\ din care face parte, evident subordonate graficului formei sportive, prev\zut\ `n diferitele momente ale ciclului anual, conform calendarului intern [i extern competi]ional. Structura ~ a devenit tot mai `nc\rcat\ `n anii 70 [i 80 prin cre[terea num\rului lec]iilor de antrenament, a num\rului de repet\ri, a volumului motric [i temporal (durata) efectuate `n intervalul respectiv. ~n anii respectivi, `n canotaj, se efectuau 23 de lec]ii din care 14 pe ap\, 4 `n sala de for]\, 3 de alergare [i 2 cu exerci]ii compensatorii. Momentele libere ale ~ erau jum\t\]ile de zi post meridian, prev\zute `n zilele de miercuri, smb\t\ [i duminic\. ~n ~ folosit `n aceea[i perioad\ `n haltere, se efectuau 24 de lec]ii, cte 4 `n 5 zile consecutive (repartizate cte 2-3 ante meridian [i 1-2 post meridian) [i cte 2 la sfr[itul ~ (smb\ta [i duminica). O atare cre[tere considerabil\ a num\rului lec]iilor `n ~ se datore[te mic[or\rii apreciabile a duratei lec]iei [i a num\rului exerci]iilor care au permis m\rirea sensibil\ a cantit\]ilor de repetare. Astfel, de la o lec]ie de 3 h `n haltere [i a unui total de 8 lec]ii incluse `n ~ din anii 50 [i 60, s-a mic[orat durata unei lec]ii la o or\, `n care se efectuau 1-2 exerci]ii standardizate, deci esen]iale pentru performan]a scontat\ mult `mbun\t\]it\ `n anii 70-80. ~n gimnastic\, ~ din aceea[i perioad\ cuprindea 12 lec]ii `n 6 zile, `n care se repetau 3 050 de elemente (`ntre 300 [i 500 `n fiecare zi [i 84 integrale `n decursul de 32 de ore), `n cadrul celor 12 lec]ii de antrenament. Aceste valori ale ~ s-au mic[orat `n anii 90, `nmul]indu-se `n schimb num\rul concursurilor (`n tenis, atletism, jocurile sportive). Desigur, configura]ia `nc\rcat\ a ~ din anii 70-80 a impus solu]ii metodice, organizatorice, medicale [i dietetice, `n

vederea unor noi rela]ii de timp [i de con]inut `ntre valorile efortului [i problematica refacerii naturale [i artificiale, gr\bite [i integrale, ale poten]ialului fizic [i psihic al sportivilor. III. met. ~ de mi[c\ri Unitate func]ional\ fundamental\ a unei ac]iuni motrice care se repet\, pozi]ia de relaxare a segmentelor sau capului constituind totodat\ pozi]ia ei ini]ial\ (de ex.: pasul dublu `n alergare sau mi[carea alternativ\ a bra]elor [i a picioarelor `ntr-un procedeu de `not). IV. ol. ~ olimpic Interval de patru ani care desparte dou\ edi]ii consecutive ale JO. ~n sistemul de planificare al antrenamentului [i al concursului sportiv ~ se concretizeaz\ `n planul de perspectiv\ pe care federa]iile [i sec]iile olimpice ale cluburilor `l elaboreaz\ `n vederea selec]iei [i preg\tirii poten]ialului sportivilor care vor compune delega]ia sportiv\ a Romniei la urm\toarele JO. ~n acest document sunt prev\zute obiectivele [i performan]ele previzibile ale fiec\rui ciclu anual inclus `n ~ , `n func]ie de profilul lor : an postolimpic, de mijloc, preolimpic [i olimpic. Corespunz\tor acestor caracteristici esen]iale ale fiec\rui ciclu anual, se prevede selec]ia sportivilor care vor candida pentru un loc `n delega]ia olimpic\ `n func]ie de vrsta lor, care s\ fie compatibil\ cu media de vrst\ a medalia]ilor olimpici ai ultimelor edi]ii ale JO, de tipul somatic corespunz\tor tipului consacrat de frunta[ii probelor olimpice, continentale, ale CM [i incluse `n ~, de poten]ialul fizic, tehnico-tactic, de performan]ele promi]\toare [i cu tendin]e evolutive ob]inute la aceste concursuri intermediare. ~n afara acestor prevederi, se stabilesc valorile globale ale indicatorilor modelelor de antrenament pentru ciclurile anuale ale intervalului olimpic. Aceste valori nu se repet\ aidoma, ele modificndu-se `n func]ie de dinamica preg\tirii [i performan]elor care vor stabili nivelul [i poten]ialul de concurs ale sportivilor pentru momentul concursului olimpic. De obicei, ciclul anual post olimpic [i cel de mijloc, prin modelele lor de preg\tire [i de concurs, pun bazele [i definesc pe viitorul concurent olimpic.

CIFOZ| m.b. Deficien]\ fizic\ constnd din curbarea pronun]at\ a coloanei vertebrale, cu convexitatea posterioar\. Situat\, de regul\, `n regiunea dorsal\,

107

cilindree metalice, `n condi]iile cablului `ntins) este de 1 215 mm, greutatea minim\ de 7,260 kg pentru b\rba]i [i 6 kg pentru femei. II. tir Pies\ component\ a mecanismului de declan[are, care are sarcina de a lovi puternic percutorul.

aceast\ form\ de ~ este tipic\. Formele atipice sunt localizate `n celelalte regiuni ale coloanei vertebrale [i au amploare variabil\.

CILINDREE auto. Volum generat de cilindrul(i) motorului prin mi[carea ascendent\ [i descendent\ a pistonului(oanelor). Acest volum se exprim\ `n cmc [i pentru toate calculele privind ~, num\rul are valoarea 3,1415.

CILINDRU gim. Procedeu tehnic folosit `n exerci]iile acrobatice la sol, inele [i paralele, constnd dintr-o rotare a corpului `n jurul axei umerilor. Particularit\]ile de execu]ie sunt `n func]ie de natura aparatului. ~ la sol Procedeu tehnic care const\ `ntr-o rulare de pe spate pe abdomen sau de pe abdomen pe spate (~ `nainte sau `napoi). ~ la inele Procedeu tehnic care const\ `ntr-o rotare a corpului `ntins cu o r\sucire `n momentul `ntinderii bra]elor lateral. ~ la paralele Procedeu tehnic care const\ `ntr-o rotare `napoi a corpului `ntins, din sprijin pe bra]ele `ntinse lateral.

CIRCUIT I. gen. Form\ de concurs `n care sportivul parcurge un traseu cu plecare [i sosire `n acela[i loc. II. alp., ci., moto. Traseu pentru concurs alc\tuit din por]iuni diferite, de dificult\]i diferite (linii drepte, viraje etc.) care solicit\ numeroase cuno[tin]e tehnice [i calit\]i motrice pentru a fi str\b\tut `ntr-un timp ct mai scurt. Caracteristica principal\ a unui ~ const\ `n faptul c\ linia de plecare sau startul sunt acelea[i cu linia de sosire. Str\baterea unui ~ de la start la sosire se nume[te tur. De obicei, concursurile `n ~ constau din parcurgerea mai multor ture: ~ de motocros, ~ de vitez\, ~ ciclist, ~ alpin.

CINCI SECUNDE bb. Durat\ limit\ acordat\ de regulament pentru repunerea mingii `n joc din afara terenului, pentru executarea unei arunc\ri libere [i pentru jucarea mingii `n situa]ia unui marcaj agresiv.

CIRCULA}IE DE JUC|TORI j.s. Totalitate a deplas\rilor efectuate de juc\tori `ntr-o faz\ de atac sau de ap\rare, desf\[urate, de regul\, `n scop tactic [i `n mod organizat, `n baza unor principii de coordonare a ac]iunilor, dinainte stabilite.

CIOCAN I. atl. Obiect special construit pentru arunc\ri la distan]\, alc\tuit din trei p\r]i: un cap de metal dur de form\ sferic\ cu diametrul minim de 110 mm, un cablu sub]ire de o]el, dintr-o singur\ bucat\, cu diametrul minim de 3 mm, care la un cap\t se leag\ de capul ciocanului, [i un mner de metal dur, dintr-o singur\ bucat\, de form\ triunghiular\, mai gros dect cablul, legat de cel\lalt cap\t al acestuia de care apuc\ atletul cnd arunc\. Leg\tura dintre cele trei componente trebuie astfel realizat\ `nct s\ nu permit\ alungirea aparatului asamblat `n timpul arunc\rii. Lungimea maxim\ (de la marginea interioar\ a mnerului la punctul cel mai `ndep\rtat de pe suprafa]a sferei

CIRCULA}IE DE MINGE j.s. Drum parcurs de minge `n cadrul ac]iunilor de joc (pase, prelu\ri, conduceri de minge etc.) efectuate `ntr-o faz\ de atac, pn\ la preluarea mingii de c\tre adversar (prin intercep]ie sau primirea unui punct).

CIRCULA}IE TACTIC| j.s. Succesiune de ac]iuni individuale [i combina]ii tactice de atac desf\[urate organizat, conform unor reguli de coordonare a circula]iei mingii [i a juc\torilor, prestabilite prin planul tactic, `n scopul cre\rii situa]iilor favorabile de a finaliza.

CIRCUMDUC}IE m.b. Mi[care compus\, specific\ articula]iilor cotiloidiene (cu un num\r infinit de axe)

108

clas\ `n care segmentul osos trece succesiv prin pozi]iile de flexie, abduc]ie, extensie, adduc]ie, revenind la pozi]ia de plecare. ~ corespunde termenului din gimnastic\, ~ de rotire.

mni. Solicitarea mu[chiului lezat se `ncepe prin gimnastic\ de recuperare [i la o lun\, o lun\ [i jum\tate, se reia gradat efortul specific. ~ cardiac (V. supra`ncordare).

CIUPERC| tir Element de sprijin al pu[tii, `n pozi]ia picioare, cu mna opus\ celei care face priz\ pe crosa patului.

CLAP| par. Pnz\ `nt\rit\ montat\ pentru protec]ia siguran]elor para[utei.

CLACAJ m.b. Rupturi de fibre musculare, termen `ntrebuin]at `n limbajul sportiv. Aceast\ denumire provine din limba francez\ [i se datore[te faptului c\ `n momentul producerii leziunii, sportivul are senza]ia c\ aude o pocnitur\ `n mu[chiul lezat (claquer = a pocni). Mecanismul principal prin care se produc rupturile fibrilare const\ `n tulburarea coordon\rii contrac]iilor musculare. Cele mai frecvente leziuni apar prin contrac]ia puternic\ [i rapid\ a musculaturii agoniste care determin\ ruperi de fibre `n mu[chii antagoni[ti, dac\ ace[tia nu primesc impulsuri de cedare adecvat\ la solicit\rile agoni[tilor. ~n cazuri mai rare, rupturile de fibre pot fi cauzate de for]e care iau na[tere `n interiorul aceluia[i mu[chi. Contrac]ia violent\ a fibrelor, apar]innd unor unit\]i neuromusculare, nefiind sincronizat\ cu ac]iunea fibrelor din unit\]i neuromusculare `nvecinate, poate produce lezarea acestora. Datorit\ faptului c\ rezisten]a ]esutului muscular la trac]iune este foarte mare (cvadricepsul suport\ for]e de 200-400 kgm, iar tricepsul sural 400-700 kgm), rupturile fibrilare apar mai ales cnd, la tulburarea coordon\rii contrac]iilor, se adaug\ factori care determin\ sc\derea elasticit\]ii ]esutului muscular (frigul [i umezeala, oboseala, `nc\lzirea insuficient\ `nainte de solicitare etc.). Primul ajutor const\ `n repaus segmentar, aplica]ii locale reci (pulverizare cu chelen, pung\ cu ghea]\) [i pansament compresiv. Sunt contraindicate aplica]iile locale calde deoarece cresc afluxul de snge [i prin acesta hemoragia, de asemenea masajul care, pe lng\ activarea circula]iei locale, poate `nr\ut\]i leziunea, mai ales `n cazul manevrelor total inadecvate (tapotament, scuturare, petrisaj). Prin tratament corect, rupturile fibrilare se vindec\ `n 2-4 s\pt\-

CLASAMENT reg. Sistem de evaluare a calit\]ii performan]elor sportive dobndite de sportivi, echipe [i echipaje `nscrise `n aceea[i competi]ie [i, `n consecin]\, de stabilire a ierarhiei acestora. ~ se `ntocme[te pe baza mai multor criterii: al rezultatului obiectiv `nregistrat temporal sau spa]ial (atletism, ciclism, sporturi nautice), al rela]iei conven]ionale prestabilite `ntre victorie (3 puncte) [i `nfrngere (0 puncte) [i egalitate (1 punct) `n jocurile sportive, al notelor acordate de arbitraj pentru execu]ie (gimnastic\, patinaj artistic, sporturi `n ap\), al kg (haltere). ~n unele concursuri (JO), ~ se `ntocme[te [i pe baza punctajului ob]inut `n func]ie de locul ocupat `n finala probelor de atletism: pentru locul I 7 puncte, locul II 5 puncte, locul III 4 puncte, locul IV 3 puncte, locul V 2 puncte, locul VI 1 punct. ~ poate fi individual, `n care se stabile[te locul ocupat de fiecare concurent, [i pe echipe, cnd se `ntocme[te ierarhia forma]iilor participante. ~ se realizeaz\ pe probe, pe aparate [i pe tip de ambarca]ii (atletism, patinaj artistic, sporturi nautice) sau, `n general, cnd se face adi]iunea punctelor, medaliilor sau a timpului realizat pe `ntreg traseul competi]iei.

CLAS| I. moto. Categorie de concurs care se stabile[te `n func]ie de capacitatea cilindric\ a motocicletelor, m\surat\ `n cmc. Exemple de clase: 68 cmc, 98 cmc, 125 cmc, 175 cmc, 250 cmc, 350 cmc, 500 cmc, 750 cmc, nelimitat. II. auto. Grup\ de karturi determinat\ de capacitatea cilindric\ sau de alt criteriu. III. org. ~ special\ Unitate organizatoric\ [colar\ `nfiin]at\ cu scopul de a reuni [i preg\ti elevii dota]i din punct de vedere sportiv. ~ se organizeaz\ pe ramuri

109

clasificare a exerci]iilor fizice marin pentru stimulare general\ [i climatul subalpin pentru refacere dup\ perioade `ndelungate de solicitare intens\.

de sport, beneficiind de un num\r sporit de ore [i de programe speciale.

CLASIFICARE A EXERCI}IILOR FIZICE gim. Grupare sistematic\ a exerci]iilor fizice dup\ criterii diferite: anatomic exerci]ii pentru bra]e, picioare, trunchi etc.; al structurii exerci]ii simple, compuse, complexe; al formei ciclice, aciclice sau combinate; al intensit\]ii efortului moderate medii, submaxime [i maxime; al factorilor de antrenament de preg\tire fizic\, tehnic\, tactic\, psihologic\ [i teoretic\; al calit\]ilor motrice de for]\, de vitez\, de rezisten]\, de `ndemnare etc.; al naturii eforturilor aerobe, anaerobe, mixte; al execu]iei cu sprijin [i f\r\, libere [i impuse; cu aparate [i la aparate, analitice [i integrale.

CLINCHER s.n. Ambarca]ie din grupa schifurilor, utilizat\ pentru antrenament sau competi]ii de `ncep\tori sau juniori, avnd materialul cocii dispus `n clinuri. Sin.: schifuri `n clinuri.

CLINCI box Procedeu tehnico-tactic realizat `n lupta corp la corp prin care se urm\re[te imobilizarea reciproc\ sau `mpiedicarea adversarului de a ac]iona prin ]inerea bra]elor, prin apucarea capului sau prin `mbr\]i[area lui. ~n boxul amator, ~ repetat atrage avertismentul arbitrului de ring preluat de judec\tori care consemneaz\ 2 puncte `n favoarea celui obstruc]ionat.

CLASIFICARE SPORTIV| org. Sistem de ierarhizare valoric\ a sportivilor `n categorii de clasificare, pe baza performan]elor ob]inute `n cadrul concursurilor oficiale: copii, juniori I, II, seniori III, II, I, maestru, maestru emerit, delimitate de anumite baremuri (normative) specifice fiec\rei ramuri de sport. Aceste baremuri se modific\ periodic `n func]ie de evolu]ia pe plan intern [i interna]ional a ramurii de sport.

CLINOMETRU m.s. Aparat bazat pe principiul firului de plumb, care indic\ gradul de `nclinare al unei pante `n concursurile de schi, bob, alpinism etc.

CLICK tir arc Element metalic, de regul\ din o]el flexibil, sub form\ de lamel\, ce se monteaz\ pe obrazul interior al arcului, servind la men]inerea aceleia[i alonje `n timpul tragerii.

CLINOSTATISM m.b. Pozi]ie a corpului `n care acesta este a[ezat culcat [i relaxat cu articula]iile membrelor `n extensie. Ofer\ condi]ii optime pentru somn [i odihn\. Este folosit pentru examin\ri medicale [i ca mijloc terapeutic `n anumite afec]iuni. ~n unele probe func]ionale, se utilizeaz\ pentru recoltarea datelor de referin]\ necesare aprecierii amplorii [i direc]iei modific\rilor determinate de solicit\rile studiate.

CLIMATOTERAPIE m.b. Metod\ de tratament preventiv sau curativ, care folose[te condi]iile de clim\ specifice anumitor localit\]i sau zone geografice. Caracteristicile temperaturii, ale curen]ilor de aer [i ale umidit\]ii au influen]\ important\ asupra organismului, determinnd ac]iuni stimulatorii (climatul alpin [i cel marin) sau lini[titoare (climatul subalpin). ~n activitatea sportiv\, se utilizeaz\ climatul alpin (altitudine medie) pentru cre[terea capacit\]ii de efort aerob, climatul

CLIPPING h.g. Ac]iune obstruc]ionist\ a juc\torului care plonjeaz\ alunecnd cu `ntreg corpul pe ghea]\ `n fa]a unui adversar, pe care dore[te s\-l deposedeze de puc sau s\-l impiedice s\-l p\streze. ~ se sanc]ioneaz\ cu eliminarea sportivului respectiv timp de 2'.

CLUB SPORTIV org. Structur\ sportiv\ de baz\, cu personalitate juridic\, constituit `n condi]iile legii.

110

cocpit ~ poate fi: persoan\ juridic\ de drept privat, structur\ f\r\ scop lucrativ sau societate comercial\ sportiv\ pe ac]iuni; persoan\ juridic\ de drept public. ~ de drept privat, f\r\ scop lucrativ, este persoan\ juridic\ non profit constituit `n condi]iile legii cu structuri mono- sau polisportive. ~ are regim propriu de administrare [i de gestionare a bugetului [i a patrimoniului aprobat de adun\rile generale ale acestora. ~, indiferent de forma de organizare prev\zut\ de lege, va respecta procedeele specifice din normele [i regulamentele federa]iilor na]ionale [i, dup\ caz, ale ligii profesioniste a ramurii sportive respectiv\. ~ de drept public este institu]ie public\ `n subordinea organelor administra]iei de stat [i are drept obiect de activitate performan]a, selec]ia, preg\tirea [i participarea la competi]iile interne [i interna]ionale. ~ de drept public mono- sau polisportiv se organizeaz\ [i func]ioneaz\ dup\ regulamente proprii.

COBORRE I. alp ~ntoarcerea la baza traseului sau a vrfului urcat, de multe ori prin rapel pe coard\. II. schi Prob\ de concurs contracronometru, realizat\ pe pant\ cu un unghi anumit de `nclina]ie. III. gim. Parte final\ a exerci]iului, constnd `n ac]iunea de p\r\sire a aparatului, de obicei, prin s\ritur\.

COBORTOR I. alp. 1. Dispozitiv metalic de diverse forme, care frneaz\ alunecarea pe coard\, utilizat pentru coborre (rapel). O larg\ r\spndire o are ~ OPT. 2. Aparat auxiliar al alpinistului montat pe un sistem de prghii care ajut\ la coborrea pe coard\, diminund frecarea palmelor pe aceasta. II. schi Schior specializat `n proba de coborre.

COC| s.n. Corp al unei ambarca]ii format din osatur\ (schelet) [i `nveli[ul exterior.

COAD| tir Parte din spate, de form\ tronconic\, a proiectilului numit diabolo.

COARD| I. alp. Frnghie `mpletit\ dup\ tehnici speciale, din fibre sintetice, cu diametre ce variaz\ `ntre 8-12 mm [i cu lungimi de 40-80 m, folosit\ pentru asigurarea alpini[tilor/c\]\r\torilor `n timpul ascensiunii [i pentru coborrea por]iunilor verticale [i retragerea din trasee (`n rapel). ~ are `n `mpletitura sa un fir de control, de o culoare diferit\ de cea a restului de fibre, care server[te la aprecierea gradului de uzur\. II. gim. Obiect portativ confec]ionat din sfoar\, material plastic sau cauciuc cu o lungime de aproximativ 2 500-3 000 mm, cu care se pot efectua o mare gam\ de exerci]ii care alc\tuiesc o prob\ a gimnasticii ritmice sportive. III. box, atl. Obiect portativ cu o lungime de 2 000-2 500 mm folosit pentru dezvoltarea detentei, a coordon\rii mi[c\rilor bra]elor [i picioarelor [i pentru adaptarea marilor func]ii la eforturi intensive. IV. tir arc Element compus din mai multe fire cu ochiuri la capete pentru a putea fi ag\]ate [i ancorate de urechile arcului [i a-l arma.

COCHILIE scr. Ap\r\toare fixat\ `ntre lam\ [i mner, montat\ cu partea convex\ spre `nainte. Ea poate avea `n partea interioar\ o perni]\ pentru amortizarea [ocurilor [i o priz\ pentru fixarea firului de corp. Suprafa]a cochiliei este alunecoas\, pu]in str\lucitoare [i are o form\ care s\ nu `mpiedice sau s\ re]in\ vrful armei adverse. Marginile sunt netede, f\r\ proeminen]e. Sin.: gard\ metalic\.

COCO{ I. schi Dispozitiv curb crenelat pe partea interioar\, asem\n\tor ca profil cu creasta de coco[, avnd rolul de a ac]iona asupra prghiei ce fixeaz\ rama bocancului. II. tir Dispozitiv `n form\ de cioc\nel, fixat pe prghia exterioar\ a mecanismului de declan[are a focului, care asigur\ detenta unui resort ce love[te percutorul. III. box, lp. Categorie de greutate care variaz\ `ntre 49-52 kg pentru juniori [i `ntre 51-57 kg pentru seniori.

COCPIT s.n. Parte deschis\ `n puntea unei ambarca]ii unde [ade echipajul sau timonierul.

111

cod de punctaj eliberat\ pe cale predominant\ sau total anaerob\. ~n sportul de performan]\ [i cu prec\dere `n probele cu efort aerob, determinarea ~ prin explor\ri f\cute `n laborator ajut\ la fixarea nivelului optim al efortului `n lec]ia de antrenament, iar compararea datelor ob]inute, prin examin\ri repetate, d\ informa]ii asupra felului cum organismul sportivului suport\ programul de activitate la care este supus. Sin.: ct respirator.

COD DE PUNCTAJ gim. Regulament pentru competi]iile de gimnastic\ pe plan interna]ional care prevede modul de organizare [i de arbitraj, cerin]ele privind con]inutul exerci]iilor, penaliz\rile gre[elilor ce pot interveni, precum [i tabelele cu toate mi[c\rile la fiecare prob\, pe categorii de dificultate: A, B, C, D, E [i super E. ~ este elaborat de Federa]ia Interna]ional\ de Gimnastic\ (FIG) [i este modificat de arbitri la fiecare ciclu de patru ani. El este adresat arbitrilor, antrenorilor [i sportivilor, pentru a orienta att preg\tirea, ct [i presta]iile din competi]ii.

COECHIPIER j.s. Juc\tor apar]innd unei echipe sportive considerat `n raport cu ceilal]i componen]i ai acesteia.

COLABORARE ~NTRE JUC|TORI j.s. Ac]iune de participare `n mod activ [i organizat, dup\ reguli dinainte stabilite, la realizarea unor sarcini tactice de atac sau de ap\rare.

COEFICIENT DE DIFICULTATE met. M\rime caracteriznd gradul de dificultate al unui element tehnic, exerci]iu, prob\ sportiv\ etc. pentru care, `n arbitraj, se acord\ un anumit echivalent.

COEFICIENT RESPIRATOR m.b. Raport dintre bioxidul de carbon expirat [i oxigenul consumat de organism `n acceea[i perioad\ de timp, care d\ informa]ii asupra contribu]iei c\ilor aerobe [i anaerobe la eliberarea energiei necesare func]ion\rii organismului. ~n repaus, valoarea ~ este subunitar\, situndu-se `n jurul cifrei 0,85, semn c\ energia se elibereaz\ pe cale predominant aerob\. ~nregistrarea sub form\ de curb\ a valorilor ~ `n timpul efortului permite s\ se aprecieze intensitatea solicit\rii organismului prin efortul respectiv. Valori subunitare ale ~ [i linia orizontal\ a acestora indic\ o solicitare mic\ a organismului, energie eliberat\ pe cale aerob\ [i realizarea st\rii stabile adev\rate (steady state real). Valori cu pu]in deasupra cifrei 1 [i curba u[or ascendent\ a acestora denot\ o solicitare submaxim\, energie eliberat\ pe cale aproape total aerob\ [i realizarea st\rii stabile aparente (steady state appparent). Valori supraunitare ale ~ [i cre[terea continu\ [i abrupt\ a acestora se observ\ `n cazul solicit\rii maxime, `n care energia necesar\ este

COLECTIV SPORTIV org. Form\ de organizare a activit\]ii sportive [colare din `nv\]\mntul gimnazial [i liceal, `n scopul ini]ierii elevilor dota]i care opteaz\ pentru practicarea unei ramuri sau a unor probe sportive. De regul\, ace[tia particip\ la sistemul competi]ional sportul pentru to]i din [coal\. Participarea elevilor `n cadrul colectivului sportiv le asigur\ acestora indici superiori somato-func]ionali [i motrici, perfec]ionare tehnic\ [i tactic\, precum [i tehnicile [i cuno[tin]ele necesare autoorganiz\rii, autoconducerii activit\]ii de practic\ a exerci]iilor fizice [i sportive `n timpul liber.

COLEGIU org. Asocia]ie de persoane care au aceea[i profesie sau demnitate. ~ de antrenori Organism ob[tesc `n cadrul federa]iei sportive `n care se dezbat [i se precizeaz\ liniile de conducere `n preg\tirea, con]inutul [i metodica antrenamentului, `n planificarea lui, `n elaborarea calendarului sportiv intern [i interna]ional [i alc\tuirea echipelor de concurs. ~ elaboreaz\ programe pentru toate categoriile [i valorific\ activitatea metodic\ [i de cercetare [tiin]ific\ desf\[urat\ `n practicile avansate, introducnd `n gndirea [i realitatea antrenamentului ipotezele care `[i dovedesc eficien]a. ~ se implic\ `n organizarea [i desf\[urarea cursurilor de formare [i perfec]ionare a antrenorilor. ~ este alc\tuit din cei mai valoro[i antrenori ai ramurei sportive c\reia

112

combinat\ `i apar]in. Sin.: comisie tehnic\. ~ de arbitri Organism ob[tesc `n cadrul federa]iei sportive care urm\re[te desf\[urarea `ntregii activit\]i competi]ionale oficiale, corespunz\tor spiritului [i prevederilor regulamentului pe care `l elaboreaz\ [i `l adopt\. ~ deleag\ arbitrii, analizeaz\ cazurile de indisciplin\ ale arbitrilor, d\ sanc]iuni, revoc\ arbitri. ~ se ocup\ [i de formarea [i promovarea arbitrilor. ~ este format din arbitri cu stagii `ndelungate, cu prestan]\ [i probitate `n activitatea lor.

COMAND| gim. Dispozi]ie dat\ elevilor de c\tre profesor `n vederea execut\rii diferitelor ac]iuni. Formularea este scurt\, clar\, precis\ [i const\ din dou\ p\r]i. ~ prevestitoare Dispozi]ie prin care se atrage aten]ia sau se indic\ ac]iunea ce urmeaz\ a fi executat\. ~ s\vr[itoare Dispozi]ie care se d\ dup\ o scurt\ pauz\, precizndu-se `nceputul ac]iunii.

COLIZIUNE s.n. Lovire sau frecare a unei ambarca]ii cu un obstacol sau cu o alt\ ambarca]ie `n timpul manevrelor.

COM|NECI gim. Element tehnic executat pentru prima oar\ de Nadia Com\neci la paralele inegale, constnd dintr-o coborre prin subbalansare de pe bara `nalt\ din sprijin pe t\lpi, cu `ntoarcere de 180 [i salt `napoi grupat `n stnd.

COL} box Unghi format la locul de inciden]\ al laturilor patrulaterului ringului. Cele patru ~ ale ringului au func]ii diferite: dou\ dintre ~ opuse sunt marcate prin culori diferite, dar tradi]ionale albastru [i ro[u, `n care boxerii sunt repartiza]i prin tragere la sor]i [i de unde sunt prezenta]i publicului. Din acelea[i ~, ei sunt dirija]i sau primesc `ngrijiri pe timp de 1' din partea antrenorilor `n momentul `n care repriza s-a terminat. Celelalte dou\ ~ sunt marcate `n alb [i sunt denumite ~ neutre. La `nceputul luptei, la sfr[itul fiec\rei reprize [i la terminarea `ntrecerii, arbitrul de ring are obliga]ia s\ se retrag\ `ntr-unul din ~ neutre. ~n timpul luptei, cnd unul dintre boxeri este pus `n situa]ia de a nu mai putea, temporar, s\ continue (KD), num\r\toarea arbitrului nu `ncepe pn\ ce adversarul boxerului num\rat nu se retrage `n cel mai `ndep\rtat ~ neutru. Acela[i lucru se petrece [i `n cazul `ntreruperii luptei, pentru interven]ia sau consulta]ia medical\ dat\ unuia dintre boxeri pentru r\nirea sa.

COMBATIVITATE psih. Caracteristic\ a comportamentului sportiv care se manifest\ `n tendin]a spre lupt\ deschis\, dorin]a de a duce `ntrecerea la bun sfr[it cu curaj, perseveren]\, drzenie etc. `n limitele regulamentului [i ale normelor etice. ~ este o tendin]\ de dep\[ire a altora [i, `n acela[i timp, de autodep\[ire. Excesul de ~ duce la agresivitate (v. agresivitate).

COL}ARI alp. Dispozitive confec]ionate din metal, prev\zute cu 8-12 puncte (col]i), care se aplic\ pe t\lpile bocancilor pentru a `mpiedica alunecarea alpinistului/c\]\r\torului pe pante `nclinate de ghea]\ sau de z\pad\ `nghe]at\.

COMBINAT| I. schi Competi]ie de schi compus\ din mai multe probe la care se acord\ puncte `n func]ie de locul ocupat `n concurs, stabilit dup\ timp sau distan]\ (`n cazul s\riturilor de la trambulin\). ~ alpin\ Competi]ie care cuprinde probele de coborre [i slalom (special). ~ nordic\ Competi]ie compus\ dintr-o prob\ de s\rituri cu schiurile [i una de schi fond. ~ncepe cu proba de s\rituri pe trambulina normal\ (90 m), urmat\ de proba de schi fond, stil liber pe distan]a de 15 km. Ordinea de start pentru proba de schi fond este reglementat\ dup\ metoda Gundersen: `nving\torul `n proba de s\rituri pleac\ primul `n curs\, urmat de ceilal]i concuren]i `n ordinea clasamentului. La start, diferen]a de timp `ntre concuren]i este calculat\ `n func]ie de punctele ob]inute la s\rituri (10 puncte echivaleaz\ cu 1' `n probele individuale [i 9 puncte echivaleaz\ cu 1' `n probele pe echip\). ~nving\torul combinatei nordice este concurentul care trece primul linia de sosire `n cursa de schi fond. ~n proba pe echipe,

113

combina]ie 1894), cu misiunea de a conduce mi[carea olimpic\. ~ este compus dintr-un pre[edinte ales pe 8 ani, un vicepre[edinte [i un num\r de membri ale[i din ]\rile `nscrise [i recunoscute de ~. Principalele atribu]ii ale ~ sunt: asigurarea desf\[urii regulate a JO, p\strarea spiritului olimpic, elaborarea programului JO [i a modific\rilor lui, aprobarea ora[elor unde urmeaz\ s\ se desf\[oare edi]iile JO. ~ are organisme proprii profilate pe probleme [i pe domenii (de ex.: Academia Olimpic\).

evolueaz\ cte 3 concuren]i de fiecare reprezentativ\. II. tir Prob\ clasic\ `n care sunt trase 30 de focuri asupra unei ]inte aflate la 50 m [i alte 30 de focuri `ntr-o ]int\ mai `ndep\rtat\, la 100 m. Durata de tragere este de 2 h din pozi]ia culcat nerezemat.

COMBINA}IE I. gim. ~nl\n]uire de mai multe procedee tehnice, conform unor cerin]e de ordin compozi]ional, specific probei respective. Valoarea ~ este apreciat\ prin puncte. II. [ah Variant\ for]at\ folosind elementele tactice [i exploatnd condi]iile speciale ale pozi]iei date, `n vederea ob]inerii unui rezultat avantajos. III. j.s. ~ tactic\ Ac]iune a doi sau mai mul]i juc\tori a echipei `n atac, care execut\ o serie de deplas\ri, `n scopul de a ob]ine o situa]ie avantajoas\ fa]\ de adversar. Poate fi rezultatul unui studiu [i al unei preg\tiri anterioare, dar poate s\ apar\ [i spontan `n cursul jocului, ca efect al spiritului inventiv al juc\torilor [i manifest\rii personalit\]ii acestora.

COMITETUL NA}IONAL OLIMPIC (CNO) ol. Asocia]ie de interes na]ional, care apar]ine Mi[c\rii Olimpice. Se organizeaz\ [i func]ioneaz\ `n baza statutului propriu, elaborat `n conformitate cu prevederile Chartei Olimpice [i ale legisla]iei romne `n vigoare.

COMENTATOR SPORTIV org. Persoan\ specializat\ `n mass-media care analizeaz\ aspectele [i interpreteaz\ datele desf\[ur\rii unei `ntreceri sportive, `n scopul eviden]ierii aspectelor sale esen]iale (tehnice, fizice, educative, etice, estetice etc.).

COMISIE org. Organ colectiv format din speciali[ti, animatori, organizatori, fo[ti sportivi, antrenori, arbitri etc., avnd ca obiective `ndrumarea, evaluarea, stimularea activit\]ii sportive [i `ncadrarea ei `n spiritul reglement\rilor [i prevederilor statutare ale federa]iilor, oficiilor [i institu]iilor centrale. ~ poate avea diferite profiluri: medical, de clasificare, de arbitri, de omologare a rezultatelor, de organizare a concursurilor, a calendarului sportiv etc., fiind acreditat\ de obicei pe lng\ institu]ia central\.

COMITETUL OLIMPIC ROMN (COR) ol. Organ de conducere a mi[c\rii olimpice din ]ara noastr\, constituit `n anul 1914, compus din: 1 pre[edinte, 1-2 vicepre[edin]i, 1 secretar general [i un num\r de membri care alc\tuiesc adunarea general\, dintre care se alege comitetul executiv [i comisia tehnic\. Corespunz\tor Legii nr. 69/2000, ~ este o asocia]ie de interes na]ional care se organizeaz\ [i func]ioneaz\ `n baza statutului propriu aprobat `n conformitate cu prevederile Chartei Olimpice [i ale legii respective. ~ este persoan\ juridic\ de drept privat, de utilitate public\, autonom\, nonprofit, neguvernamental\, apolitic\ [i f\r\ scop lucrativ. ~ de]ine competen]\ exclusiv\ pentru reprezentarea ]\rii la JO [i la celelalte programe organizate sub egida CIO sau a asocia]iilor olimpice continentale. Sursele de finan]are ale ~ pot fi: aloca]ii bugetare, venituri proprii [i alte surse.

COMITETUL INTERNA}IONAL OLIMPIC (CIO) ol. For interna]ional constituit din ini]iativa lui Pierre de Coubertin la Congresul de la Paris (23 iunie

COMPARTIMENT j.s. Subdiviziune func]ional\ `n cadrul echipei, format\ din juc\tori specializa]i pe posturi, cu sarcini diferen]iate, fie `n efectuarea atacului sau a ap\r\rii, fie de cooperare la aceste faze ale jocului

114

concentrare (v. linie): ~ al `nainta[ilor, al mijloca[ilor [i al funda[ilor (`n fotbal); al `nainta[ilor, al mijloca[ilor [i al trei sferturilor (`n rugby).

COMPENSATOR tir arc Dispozitiv construit din aluminiu cu amortizor din cauciuc, pentru a prelua vibra]iile transmise de tijele stabilizatoarelor.

COMPETI}IE SPORTIV| org. Sistem de concursuri periodice sau ocazionale, desf\[urate dup\ un calendar sportiv [i dup\ un regulament special `ntocmit.

COMPLEX SPORTIV t.m.s. Ansamblu de baze sportive de diferite tipuri, acoperite [i `n aer liber, utilizate pentru antrenamente, concursuri [i refacere, specifice mai multor ramuri [i probe, situate de obicei `n spa]ii verzi [i `n zone dep\rtate de aglomera]iile urbane, de poluarea fonic\ [i chimic\ a acestora (de ex.: complexul Lia Manoliu, Dinamo, Ghencea, Tineretului etc.).

de energogenez\ muscular\ mai mari dect `n cazul cnd acela[i lucru mecanic se realizeaz\ prin ac]iuni motrice simple. Consumul de oxigen necesar unui efort (lucru mecanic) de o anumit\ valoare este egal, `n cazul cnd acesta se efectueaz\ la ergometru prin ac]iunea unui singur membru, a ambelor membre sau prin ac]iunea simultan\ a membrelor superioare [i inferioare. Organele [i sistemele limitative ale capacit\]ii de efort aerob nu sunt solicitate suplimentar cnd un anumit lucru mecanic este prestat prin ac]iuni motrice complexe. Grupele musculare angrenate `n eforturile complexe sunt mai pu]in solicitate dect cele care realizeaz\ acela[i lucru mecanic prin acte motrice mai pu]ine. ~n eforturile complexe, fiec\rui mu[chi `i revine o parte din lucrul mecanic global, cu att mai mic\ cu ct acesta este prestat printr-un num\r mai mare de mu[chi. Aceasta face ca senza]ia de oboseal\ local\ s\ fie mai mic\ `n efortul complex, dect `n cele simple de acela[i nivel. Solicitarea centrilor nervo[i corticali este `ns\ mai mare `n eforturile complexe, fapt care determin\ [i senza]ii de oboseal\ general\ mai intense `n astfel de eforturi (v. complexitate a solicit\rii).

COMPLEX TEHNICO-TACTIC j.s. Integrare a mai multor procedee tehnice `n cadrul aceluia[i exerci]iu, prin care se urm\re[te `nv\]area [i perfec]ionarea cu caracter cumulativ a mai multor ac]iuni de joc.

COMPLEXITATE A EFORTULUI m.b. Parametru al efortului prin care se apreciaz\ num\rul [i diversitatea mi[c\rilor necesare `ndeplinirii sarcinilor concrete ale unei ac]iuni motrice. Eforturi de mare complexitate se `ntlnesc `n: gimnastic\, patinaj artistic, `not sincron, s\rituri de la trambulin\, exerci]ii acrobatice [i `n toate situa]iile care impun mi[c\ri numeroase efectuate de diferite segmente ale corpului `n cadrul aceleia[i ac]iuni motrice. ~ are ca factor limitativ aria motric\ a scoar]ei cerebrale care analizeaz\, sintetizeaz\, comand\ [i coordoneaz\ activitatea aparatului locomotor. Efortul (lucrul mecanic) prestat prin ac]iuni motrice complexe nu determin\ procese

COMPLEXITATE A SOLICIT|RII m.b. Totalitate a cerin]elor impuse organismului de practicarea unei anumite probe sportive. Este condi]ionat\ de parametrii efortului, condi]iile de mediu `n care acesta este prestat [i factorii psiho-emo]ionali (importan]a competi]iei, valoarea adversarilor, atitudinea spectatorilor, consecin]ele pe care sportivul consider\ c\ le pot avea rezultatele ob]inute). ~n activitatea sportiv\ de performan]\, num\rul, natura [i amploarea cerin]elor sunt deosebit de mari. Cunoa[terea exact\ a acestor cerin]e [i dirijarea influen]ei lor, astfel `nct s\ se ob]in\ performan]e optime chiar [i `n cazul ~ de nivel maxim, necesit\ colaborarea permanent\ a speciali[tilor cu profiluri adecvate (metodologi, antrenori, medici, psihologi). (V. parametrii efortului).

CONCENTRARE ht. Timp optim `n care sportivul `[i reprezint\ mental viitoarea mi[care.

115

concep]ie de joc parte la disputa pentru ocuparea primelor locuri ale competi]iei respective. Are drept scop stabilirea unei ierarhii `n rndul participan]ilor, `n vederea alc\tuirii clasamentului general al competi]iei. ~ cu handicap Competi]ie `n care se `ntrec sportivi cu valori diferite, cei mai slabi primind un avans fa]\ de cei mai buni `n distan]\, timp, puncte etc. ~ prin coresponden]\ ~ntrecere care se organizeaz\ `n unele ramuri sportive `n care lupta nu este direct\ [i performan]ele pot fi evaluate obiectiv (de ex.: `n atletism, [ah, tir etc.). ~ intern, de cas\ ~ntrecere organizat\ la nivelul sec]iei respective, numai cu sportivii sec]iei sau cu invita]i, `n scopul preg\tirii specifice pentru concurs, a verific\rii omogeniz\rii.

CONCEP}IE DE JOC j.s. Mod de aplicare a tacticii de c\tre o echip\ (particularit\]ile sau caracteristicile manifestate de o echip\ `n aplicarea tacticii proprii). ~ trebuie s\ fie privit\ `ntr-o continu\ evolu]ie. Ea se modific\ periodic `n func]ie de nout\]ile tehnico-tactice care apar la cele mai bune echipe [i devin model pentru celelalte.

CONCEP}IE TACTIC| j.s. Ansamblu de m\suri privind organizarea jocului `n raport de valoarea [i posibilit\]ile adversarului, de miza `ntlnirii, de teren, de condi]iile atmosferice (ploaie, vnt, z\pad\, temperatur\ excesiv\ etc.). ~ st\ la baza preg\tirii obi[nuite a meciurilor de campionat [i este oarecum sinonim\ cu aceea de tactic\ special\.

CONCURENT org. Sportiv `nscris `ntr-o competi]ie `n care particip\ individual sau `n cadrul echipei pentru ob]inerea victoriei sau a unui rezultat superior.

CONDI}IE FIZIC| met. Nivel `nalt al preg\tirii fizice pe care un sportiv sau o echip\ `l dobnde[te `n urma unei preg\tiri de durat\ [i care `i permite s\ valorifice optim indicii tehnici [i tactici pe care `i posed\. Expresia este folosit\ `ndeosebi de mass-media.

CONCURS COMPLET DE C|L|RIE c\l. Form\ combinat\ de `ntrecere sportiv\ cuprinznd 3 probe distincte, unde se alearg\ `n trei zile consecutive cu acela[i cal: I zi dresaj, a II-a zi fond, a III-a zi obstacole.

CONDUC|TOR DE JOC j.s. Juc\tor specializat care dirijeaz\, coordoneaz\ ac]iunile coechipierilor `n atac [i `n ap\rare, conform planului tactic [i a indica]iilor antrenorului. Sin.: coordonator de joc.

CONCURS SPORTIV org. Form\ de baz\ a organiz\rii `ntrecerilor sportive. Conform diferitelor criterii, ~ poate fi diferen]iat `n mai multe tipuri de ~: individual, pe echipe, de verificare, amical, oficial. Din punct de vedere al formei sale de desf\[urare poate fi de mai multe feluri. ~ eliminatoriu Sistem cup\ de disputare a `ntrecerii `n care la prima `nfrngere sportivul sau echipa pierd dreptul de a mai continua `ntrecerea, fiind elimina]i. ~ eliminatoriu de recalificare Form\ de `ntrecere `n care participan]ii reintr\ `n competi]ie `n grupa `nvin[ilor [i continu\ `ntrecerea pn\ la o nou\ `nfrngere sau pn\ la victorie, practicndu-se atunci cnd num\rul de participan]i este mare, iar timpul de desf\[urare este redus. ~ de consolare ~ntrecere organizat\ pentru participan]ii `nvin[i care nu mai iau

CONDUC|TOR PILOT auto. Persoan\ conducnd un kart `ntr-un concurs oarecare, avnd obligatoriu o licen]\ a Federa]iei Interna]ionale de Automobilism (FIA) de ~, eliberat\ de Asocia]ia Sportiv\ Na]ional\ (ASN) tutelar\. Dac\ ~ este proprietarul kartului, el are, de asemenea, calitatea de concurent [i, `n acest caz, trebuie s\ fie posesorul licen]ei corespunz\toare.

CONDUCERE A BALONULUI CU PICIORUL rg. Procedeu tehnic ce se execut\ prin lovirea succesiv\ a balonului cu piciorul, laba [i gamba, gest ce-i imprim\ un contact ct mai permanent cu solul [i cu juc\torul, precum [i salturi repetate u[or de urm\rit, de controlat [i de fructificat. Se utilizeaz\ pe terenuri ude, mocirloase, atunci cnd jucarea balonului cu mna devine,

116

contraatac prin starea [i greutatea mingii, aproape imposibil\. Procedeul se poate folosi [i pe terenuri uscate, utiliznd ac]iuni periculoase pentru dispozitivul de ap\rare advers. Sin.: dribling.

CONDUCERE A CALULUI c\l. Obiectiv de baz\ al preg\tirii c\l\re]ului, prin care acesta `nva]\ s\ aplice cu pricepere ajutoarele permise de regulament (pulpele, drlogii, partea de sus a corpului, vocea, pintenii etc.) pentru a supune calul voin]ei sale.

aparente (steady state apparent), repere de mare utilitate pentru dirijarea efortului `n lec]iile de antrenament [i `n probele de fond [i de mare fond. Consumul maxim de oxigen, `n valori absolute (VO2 max) [i relative (VO2 max/kg corp), sunt parametri importan]i pentru selec]ie (compararea cu valorile standard la prima examinare) [i pentru aprecierea influen]ei programului de preg\tire (compara]ie cu datele proprii la examin\rile periodice).

CONDUCERE A MINGII j.s. (V. dribling).

CONGRES OLIMPIC ol. Adunare a reprezentan]ilor CNO [i ai federa]iilor sportive interna]ionale, `n scopul dezbaterii problemelor importante pe plan sportiv. Ordinea de zi este fixat\ de CIO, iar convocarea congresului se face de regul\ la patru ani dup\ JO de var\, dar [i `n cazuri extraordinare.

CONTACT CORPORAL I. j.s. Folosire a for]ei corporale pentru `ndep\rtarea adversarului de la faza de joc sau de lupt\. Utilizarea lui este limitat\ diferen]iat de regulamentul de concurs al fiec\rui sport (de ex.: nelimitat la catch, par]ial la rugby, interzis la baschet). II. rg. Situa]ie specific\ jocului prin care juc\torul posesor caut\ s\ anihileze ac]iunea unui ap\r\tor, `n scopul cre\rii atacului supranumeric. ~ la minge Situa]ie `n care se produce o oprire a purt\torului de balon, `n scopul reducerii posibilit\]ilor de transmitere a acestuia.

CONSUM DE OXIGEN m.b. Cantitate de oxigen consumat\ prin procesele de oxidare, care asigur\ energia func]iilor vitale ale organismului `n repaus [i `n timpul solicit\rilor. Este rezultatul unui proces complex, realizat prin participarea pl\mnilor, a sngelui, a aparatului cardiovascular [i a ]esuturilor. ~ se poate m\sura direct, analiznd compozi]ia aerului expirat `n saci speciali sau folosind aparate cu circuit `nchis [i aparate cu circuit deschis. M\surarea indirect\ a ~ preconizat\ de unii autori (Astrand; Margaria) d\ rezultate mai pu]in precise. ~ `n repaus este un indicator al metabolismului bazal. Rela]ia cu bioxidul de carbon `n formula coeficientului respirator (v. coeficient respirator) furnizeaz\ informa]ii asupra gradului `n care calea aerob\ acoper\ eliberarea energiei [i a substan]elor alimentare metabolizate `n acest proces. Raportul VO2 max/kg corp exprim\ economia func]ional\ cardiorespiratorie `n momentul cnd se realizeaz\ puterea aerob\ maxim\. ~nregistrarea continu\ a ~ `n timpul efortului permite stabilirea intensit\]ii efortului compatibil\ cu realizarea st\rii stabile adev\rate (steady state real) [i a st\rii stabile

CONTESTA}IE reg. Ac]iune prin care se cere anularea unei hot\rri, de regul\ printr-un document scris `mpotriva nerespect\rii de c\tre adversar a regulilor de organizare [i de desf\[urare a unui joc sau a unui concurs sportiv. ~n marile `ntreceri, la depunerea ~, se percepe o anumit\ tax\ menit\ s\ atrag\ aten]ia contestatarului asupra temeiniciei [i oportunit\]ii ei.

CONTINUITATE A JOCULUI rg. Principiu fundamental al jocului de rugby definit (exprimat) de posibilitatea echipei de a-[i sus]ine atacul `n mi[c\ri generale ale juc\torilor timp ct mai `ndelungat prin ac]iunea sincronizat\ a cuplurilor de juc\tori, a liniilor [i compartimentelor. Factorii decisivi care se cer pentru a realiza ~ sunt: tehnica superioar\ `n mnuirea balonului, priceperea de p\strare a posesiei lui, tehnica de sus]inere a juc\torilor care sosesc din adncimea terenului [i deciziile adecvate [i prompte `n efectuarea paselor.

CONTRAATAC I. j.s. Form\ de organizare [i de desf\[urare a atacului `n care juc\torii, utiliznd un

117

contrabatman ~ dinamic\ Tip de contrac]ie `n care cre[terea tensiunii interne a mu[chiului este `nso]it\ de deplasarea punctelor de inser]ie ale acestuia. ~ dinamic\ concentric\ Tip de contrac]ie `n care punctele de inser]ie se apropie [i mu[chiul se scurteaz\ datorit\ faptului c\ for]a dezvoltat\ de el e mai mare dect rezisten]a pe care o `ntmpin\. ~ dinamic\ excentric\ sau de frnare Tip de contrac]ie `n care punctele de inser]ie se dep\rteaz\ [i mu[chiul se alunge[te sub ac]iunea unei for]e de sens contrar mai mare dect cea produs\ prin cre[terea tensiunii sale interne. ~ static\ sau izometric\ Tip de contrac]ie `n care capetele de inser]ie ale mu[chiului contractat nu se deplaseaz\ (lungimea mu[chiului r\mne nemodificat\). For]a dezvoltat\ de mu[chi fiind mai mic\ dect rezisten]a opus\ de obiectul fix asupra c\ruia ac]ioneaz\. ~ dinamic\ produce lucru mecanic pozitiv `n ~ dinamic\ concentric\ [i negativ `n ~ dinamic\ excentric\: ~ izometric\ nu produce lucru mecanic. ~ dinamic\ st\ la baza tuturor mi[c\rilor corpului. ~ static\ (izometric\) asigur\ pozi]ia corpului, a segmentelor sale [i fixeaz\ punctele de inser]ie ale mu[chilor care efectueaz\ mi[c\rile. ~ este prezent\ `n toate situa]iile `n care for]a dezvoltat\ prin cre[terea tensiunii interne a mu[chiului r\mne mai mic\ dect rezisten]a extern\ care se opune acesteia. ~ constituie, de asemenea, faza ini]ial\ a contrac]iilor dinamice concentrice [i excentrice, durnd pn\ cnd for]a mu[chiului devine mai mare dect rezisten]a extern\ (contrac]ie concentric\) sau este mai mic\ dect aceasta (contrac]ie excentric\). ~ se realizeaz\ pe baza transform\rii de c\tre mu[chi a energiei chimice `n energie mecanic\. Metodica de dezvoltare a for]ei are indica]ii precise pentru utilizarea cu efecte optime a fiec\rui tip de ~. ~ are o larg\ aplica]ie `n antrenamentul sportiv pentru c\ determin\ cre[teri mai mari [i mai rapide ale for]ei cu cheltuial\ mai mic\ de timp [i de energie dect celelalte tipuri de contrac]ie muscular\ (v. contrac]ie muscular\, antrenament izometric).

num\r redus de pase, se `ndreapt\ `n cea mai mare vitez\ spre poarta sau co[ul adversarului [i `ncearc\ s\ `nscrie puncte `nainte ca ap\rarea, aflat\ de cele mai multe ori `n inferioritate numeric\, s\ se fi organizat. II. hb. ~ direct Gest motric de pasare a mingii `n mod direct vrfului de contraatac, fie de c\tre un juc\tor de cmp, fie de c\tre portar (~ cu un vrf [i cu dou\ vrfuri). ~ cu intermediar Situa]ie `n care portarul nu poate pasa mingea direct vrfului de contraatac, el recurgnd la o pas\ dat\ unui juc\tor intermediar ( de regul\ interului de pe partea opus\ extremei plecate pe contraatac, ~ cu un vrf [i cu dou\ vrfuri). ~ sus]inut Situa]ie creat\ de adversar care face imposibil\ transmiterea, `n adncime, a mingii vrfului de contraatac de c\tre portar sau juc\torul intermediar, situa]ie `ns\ continuat\ de c\tre juc\torii de 9 m care se pot avnta `n atac, `ncercnd s\ surprind\ ap\rarea advers\ neorganizat\, pentru a `nscrie un gol (prin raportul supranumeric creat, gre[eli de ap\rare etc.). III. lp., jd. Ac]iune de r\spuns a unui lupt\tor sau judoka dup\ declan[area atacului de c\tre adversar, `n urma c\reia acesta `[i pune adversarul `n dificultate, fructificnd gre[elile acestuia. IV. scr. Ac]iune tactic\ folosit\ `mpotriva adversarului aflat `n curs de executare a unui atac compus.

CONTRABATMAN scr. Ac]iune preg\titoare, premerg\toare atacului, executat\ cu o b\taie a lamei proprii pe partea opus\ a lamei adversarului. Sin.: contrab\1taie.

CONTRACRONOMETRU atl., auto., ci., moto., s.n., schi Prob\ competi]ional\ de vitez\, de semifond, de fond sau de jocuri limitate `n timp a c\ror durat\ sau distan]\ se apreciaz\ cu ajutorul cronometrului.

CONTRAC}IE MUSCULAR| m.b. Proprietate fundamental\ a mu[chiului constnd din cre[terea tensiunii sale interne datorit\ ac]iunii unui excitant adecvat. Tensiunea intern\ astfel produs\ se transmite asupra punctelor de inser]ie ale mu[chiului [i, `n func]ie de condi]iile biomecanice momentane, determin\ apropierea, dep\rtarea sau r\mnerea nemi[cat\ a acestora.

CONTRADERAPAJ schi Mi[care efectuat\ cu scop de frnare a vitezei sau de preg\tire a unei ocoliri sau a unui viraj. Se realizeaz\ printr-un derapaj oblic al schiurilor `n sensul opus ocolirii sau virajului.

118

control CONTRAGAMBIT [ah Deschidere la [ah prin care juc\torul cu piesele negre r\spunde la sacrificiul unui pion cu un contrasacrificiu, cu scopul de a ob]ine avans de dezvoltare sau ini]iativ\.

prin r\sucire spre exteriorul cercului. Urma l\sat\ pe ghea]\ este de forma unui V sau acolad\, orientat\ cu vrful spre exteriorul cercului.

CONTRAPANT| ci., moto. schi Por]iune `nclinat\ dintr-un traseu de schi sau motocros ce urmeaz\ imediat dup\ o pant\ [i o vale, care creeaz\ o dificultate tehnic\ pentru sportiv sau asigur\ reducerea vitezei `n cazul `n care proba a fost efectuat\ (schi).

CONTRAPARAD| scr. Parad\ a atacantului la riposta atacatului.

CONTR| I. fb. A[ezare a t\lpii piciorului pe traiectoria mingii [i a piciorului adversarului cu care acesta vrea s\ o loveasc\, ac]iune neregulamentar\ [i sanc]ionat\ cu lovitur\ liber\ pentru c\ poate s\ pericliteze integritatea juc\torului. II. box Ac]iune cu caracter tehnic de atac prin care cei doi boxeri ini]iaz\ lovituri concomitente pe aceea[i direc]ie. III. scr. Parad\ circular\ care prime[te denumirea pozi]iei din care pleac\ [i ajunge `n mna `narmat\ dup\ ce descrie un cerc (de ex.: contr\ de sixt\).

CONTRARIPOST| scr. Ripost\ a atacantului executat\ dup\ o contraparad\.

CONTRE scr. Exerci]iu conven]ional `ntre 2 scrimeri.

CONTRAROTA}IE schi Ac]iune de rota]ie a bazinului [i a picioarelor simultan\ cu rota]ia `n sens invers executat\ de trunchi, `n scopul declan[\rii unei ocoliri cu schiurile paralele.

CONTRA{AH [ah Mutare prin care, `n acela[i timp, se pareaz\ [ahul `n care se afl\ regele propriu [i se d\ [ah regelui advers.

CONTRATIMP I. gen. Form\ de organizare [i desf\[urare a `ntrecerilor sportive, evaluate cu ajutorul cronometrului. II. ci., schi Prob\ sportiv\ cu start individual sau pe echipe la intervale egale de timp (intervalul poate fi diferit de la prob\ la prob\) [i cu `ntocmirea clasamentului `n ordinea timpului final `nregistrat. III. scr. Ac]iune ofensiv\ executat\ de atacant pe o oprire a adversarului s\u.

CONTRATREI p.a. Element obligatoriu care se execut\ pe cerc [i const\ dintr-o schimbare de direc]ie

CONTROL I. org. 1. Opera]ie de verificare [i analiz\ a activit\]ii sportive exercitat\ la diferite niveluri pe linie organizatoric\, tehnic\ [i administrativ\ de c\tre organele guvernamentale [i neguvernamentale. 2. Opera]ie desf\[urat\ `n cadrul `ntrecerilor (maraton, cros, ciclism, automobilism, kaiac, canoe, fond) care prevede `nregistrarea orei [i a ordinii de trecere a concuren]ilor. Poate fi: ~ fix la schi, alerg\ri, s\rituri [i gimnastic\; ~ volant, mobil la maraton [i ciclism. II. m.b. ~ antidoping Examene de laborator efectuate cu scopul de a se constata utilizarea de c\tre sportivi, `n antrenamente [i/sau `n competi]ii, a substan]elor sau procedurilor de cre[tere a performan]elor pe cale nefiziologic\. ~ se refer\ doar la substan]ele [i procedurile men]ionate `n lista oficial\, elaborat\ de comisiile medicale ale CIO [i ale Federa]iei Interna]ionale de Medicin\ Sportiv\ (FIMS). Aceast\ list\ comunicat\ tuturor federa]iilor [i comitetelor olimpice na]ionale este permanent completat\ cu substan]ele a c\ror utilizare s-a dovedit a fi nociv\. Rezultatele ~ pot fi contestate de cei care afirm\ c\ nu s-au dopat, caz `n care analizele se repet\. Dac\ [i prin analiza probei martor se ajunge la acelea[i concluzii ca `n prima examinare, se consider\ c\ sportivul respectiv s-a dopat [i va fi sanc]ionat

119

controlor CONTUROGRAF gen. Aparat folosit pentru studierea particularit\]ilor formei corpului `n diferite pozi]ii. ~ (pantograful) este format dintr-un sistem de prghii, dintre care una urm\re[te detaliile de form\ ale corpului [i le `nscrie (~ lui Abalakov). Poate fi larg folosit, fiind simplu [i cu rezultate imediate.

conform prevederilor regulamentare (v. doping). ~ medical Activitate prin care este `ndrumat [i supravegheat modul de integrare a datelor medico-sanitare `n practica organizat\ a exerci]iilor fizice. ~ se efectueaz\ `n conformitate cu prevederile legale [i ale regulamentelor federa]iilor sportive. ~ studiaz\ concep]ia care st\ la baza practicii organizate a exerci]iilor fizice, terenurile, instala]iile, aparatele, instrumentele, materialele [i condi]iile de mediu. Transpunerea `n via]\ a ~ necesit\ activitatea conjugat\ a organelor Ministerului S\n\t\]ii [i al Familiei (MSF), Ministerului Educa]iei [i Cercet\rii (MEC), Ministerului Tineretului [i Sportului (MTS) [i a federa]iilor sportive. ~n unele lucr\ri, termenul ~ este sinonim cu examenul medical al celor care practic\ `n mod organizat exerci]iile fizice [i cu prec\dere sportul. ~ al sexului Examen medical efectuat `nainte de competi]iile rezervate sexului feminin, cu scopul de a se stabili sexul adev\rat al persoanelor `nscrise la aceste competi]ii. Diagnosticul sexului se pune prin examene microscopice care atest\ prezen]a sau absen]a cromatinei sexuale specifice sexului feminin, descoperite de Barr [i Bertran `n 1943. Baza [tiin]ific\ a ~ o constituie faptul c\ nucleul celulelor din toate ]esuturile corpului feminin con]ine un corpuscul de cromatin\ sexual\, denumit corpusculul Barr dup\ numele descoperitorului s\u. Acest corpuscul lipse[te din nucleul tuturor celulelor corpului b\rb\tesc. Prima utilizare clinic\ a diagnosticului sexului pe baza corpusculilor Barr a f\cut-o Moore la hermafrodi]i, `n 1963. ~n practica sportiv\, diagnosticul sexului este precis, rapid [i netraumatizant, fiind, de regul\, efectuat pe celulele recoltate din mucoasa bucal\.

CONTUROGRAM| gen. Curb\ `nscris\ de conturograf, care indic\ detaliile de form\ ale corpului `n diferite pozi]ii sau `n momentele cele mai caracteristice ale unei mi[c\ri (Abalakov, Donskoi). Suprapunerea a dou\ sau mai multor ~ pe o foaie de hrtie permite compararea direct\ [i imediat\ a diferen]elor dintre fazele unei mi[c\ri ale aceluia[i sportiv.

CONTROLOR org. Arbitru, persoan\ desemnat\ a verifica respectarea regulamentului de `ntrecere sau a execut\rii corecte a elementelor tehnice (patinaj, gimnastic\ etc.).

CONTUR AL GR|MEZII rg. Linie imaginar\ care une[te picioarele exterioare ale tuturor participan]ilor la gr\mada ordonat\.

CONTUZIE m.b. Leziune a ]esuturilor moi provocat\ de un corp dur, f\r\ ca integritatea tegumentelor s\ fie alterat\ evident. Majoritatea accidentelor din practica educa]iei fizice [i a sportului (50-70%) sunt ~ `n urma lovirii de sol, aparate, adversar sau coechipieri. Gravitatea ~ depinde de t\ria corpului contondent, for]a cu care ac]ioneaz\ acesta [i regiunea anatomic\ interesat\. Primul ajutor, pn\ la venirea medicului, const\ `n repaus, pansament steril pentru evitarea infec]iilor secundare [i pung\ cu ghea]\ sau ap\ rece pentru a se opri hemoragiile subcutanate. ~ cerebral\ Leziune produs\ prin lovirea puternic\ a craniului. Merit\ aten]ie special\ datorit\ gravit\]ii [i a consecin]elor ei. Se caracterizeaz\ prin pierderea cuno[tin]ei (o or\ sau mai multe zile), tulbur\ri neuropsihice timp de mai multe s\pt\mni (cefalee, grea]\, ame]eli, confuzie, pierderea memoriei) [i apari]ia `ntr-un procent dependent de gravitatea leziunilor cerebrale, a complica]iilor tardive (epilepsie, hipertensiune arterial\, encefalopatie postraumatic\). Aceste ~ impun internarea de urgen]\ `n servicii medicale de specialitate (neurochirurgie), urm\rirea periodic\ a sportivului dup\ externarea din spital [i reluarea efortului numai `n urma avizului medical [i `n conformitate cu recomand\rile acestuia.

120

coroan\ COORDINATOGRAF ht. Dispozitiv pentru `nregistrarea coordonatelor de mi[care, constnd dintr-un mecanism fixat pe latura transversal\ a unui cilindru care `mbrac\ o buc[\. Pe o foaie de hrtie (mm), instalat\ lateral fa]\ de halter\, pe un plan perpendicular fa]\ de axul acesteia, sunt trasate puncte. Mecanismul de `nregistrare const\ dintr-un arc, o serie de angrenaje [i un creion, montate `n a[a fel `nct creionul se deplaseaz\ [i traseaz\ puncte precise `n direc]ia axului bazei halterei. Prelucrarea datelor ob]inute prin aceast\ m\sur\toare nu constituie o greutate.

COORDONATOR DE JOC fb. (V. conduc\tor de joc).

COPASTIE s.n. Ram\ de lemn a[ezat\ `n partea cea mai de sus a bordajului de care sunt legate crevacele (coastele) unei ambarca]ii.

COORDONARE A MI{C|RII m.b. Activitate a sistemului nervos central datorit\ c\reia fiecare mu[chi necesar efectu\rii unei mi[c\ri se contract\ cu intensitatea adecvat\ [i numai cnd este necesar pentru a se asigura execu]ia exact\ a mi[c\rii respective. ~ are la baz\ procese nervoase complexe care se perfec]ioneaz\ prin repetare. La `nceput, orice mi[care este pu]in precis\, rigid\ [i se execut\ cu consum mare de energie fizic\ [i nervoas\. Aceasta se explic\ prin faptul c\ procesul de excita]ie a zonei motorii cerebrale cuprinde [i celule care nu sunt strict necesare acelei mi[c\ri, iar execu]ia acesteia se face sub control voluntar permanent. Corectarea execu]iilor permite localizarea mereu mai exact\ a procesului de excita]ie cerebral\ [i restrngerea acestuia la celulele necesare. Prin repetare `ndelungat\ se creeaz\ reflexe condi]ionate care asigur\ coordon\ri precise, economice [i `n perfect\ concordan]\ cu scopul mi[c\rii, controlul con[tient fiind necesar doar la `nceputul [i sfr[itul acestora (v. deprinderile motrice). ~ prezint\ mari diferen]e interindividuale. Ele se datoresc att experien]ei motrice personale (factor de mediu), ct [i eredit\]ii. Factorii ereditari care condi]ioneaz\ ~ fac parte din categoria celor cu determinare genetic\ stabil\ [i, ca atare, se modific\ greu [i relativ pu]in sub influen]a factorilor de mediu (de ex.: antrenamentul). De aceea studierea ~ este de mare utilitate la selec]ia pentru disciplinele, ramurile [i probele sportive `n care aceast\ calitate reprezint\ unul din factorii limitativi ai performan]elor sportive.

COPIL I. gen. Acel b\iat sau fat\ de vrsta preadolescentului, depistat [i selec]ionat pe baza unor criterii ra]ionale, `n vederea ini]ierii `ntr-o ramur\ sau `ntr-o prob\ sportiv\. To]i cei de aceast\ vrst\ se `ncadreaz\ `n categoria sportiv\ numit\ copii. Vrsta optim\ de selec]ie primar\ [i de `ncepere a instruirii variaz\ `n func]ie de specificul ramurii sau al probei sportive de la 5-6 ani (gimnastic\, `not, patinaj artistic) la 12-13 ani (box, haltere, ciclism, unele probe din atletism). II. atl. B\iat sau fat\ de vrst\ cuprins\ `ntre 10-12 ani, selec]ionat [i `ncadrat `n prima etap\ de preg\tire numit\ etapa preg\tirii atletice polivalente. ~n ]ara noastr\, forurile de specialitate au stabilit dou\ categorii (clase) de copii: copii II (10-11 ani) [i copii I (12-13 ani). Fiecare categorie are sistem propriu de cerin]e metodice de instruire [i organizatorice, adecvate particularit\]ilor de vrst\ [i dezvolt\rii copilului, `n perspectiva preg\tirii pentru `nalta performan]\.

CORBUT gim. Element tehnic folosit ca elan pentru r\sturn\ri sau salturi `napoi, constnd `ntr-o trecere din stnd pe mini `n stnd.

CORD FOR}AT m.b. (V. supra`ncordare).

CORNER fb., hb. 1. Col] al terenului. 2. Faz\ fix\ de joc `n care echipa din atac repune mingea `n joc din col]ul terenului, ca urmare a faptului c\ aceasta a dep\[it `n `ntregime linia de fund `n afara spa]iului por]ii atins\ ultima dat\ de un juc\tor al echipei din ap\rare.

COROAN| I. gim. 1. Procedeu tehnic executat la cal cu mnere, paralele [i bar\ fix\, constnd din efectuarea

121

corp la corp cu diametrul de 20 mm [i este fixat perpendicular pe panou (v. panou) la o `n\l]ime de 3,05 m de la sol.

unui cerc cu ambele picioare cu `ntoarcere `n jurul unui bra] `n sprijin dorsal. La cal cu mnere const\ din trecerea de pe mnere pe extremitate sau invers. ~ dubl\ (Stoeckly), ~ `napoi (Stoeckly invers) se execut\ cu spatele `nainte. La paralele, reprezint\ un procedeu de coborre, constnd din trecerea ambelor picioare peste cele dou\ bare. La bara fix\ este precedat\ de un balans amplu `napoi, `ntoarcerea putnd fi terminat\ `n sprijin dorsal sau dep\rtat\, `n sprijin stnd dep\rtat. 2. Pozi]ie a bra]elor din exerci]iile libere, la care coatele sunt u[or `ndoite, iar palmele sunt fa]\ `n fa]\. II. ol. ~ olimpic\ Cunun\ `mpletit\ din frunze de m\slin considerat sacru, ce se oferea `nving\torilor olimpici la jocurile antice de c\tre arbitrul suprem, `n fa]a templului lui Zeus.

CO{AVERAJ bb. Rela]ie dintre totalurile co[urilor `nscrise [i primite de c\tre o echip\, care se calculeaz\ prin `mp\r]ire sau sc\dere [i care folose[te la stabilirea locului `n clasament, pentru dou\ sau mai multe echipe care au realizat acela[i num\r de puncte.

COTIER| m.s. Bandaj elastic folosit de sportiv pentru protejarea articula]iei cotului `n preg\tire [i concurs, mai ales dup\ traumatisme [i `n perioade de mare solicitare a acestei articula]ii.

CORP LA CORP scr. Lupt\ `n care cei 2 combatan]i sunt `n contact. Lupta este oprit\ de arbitru. La floret\ [i sabie, tr\g\torul care provoac\ lupta corp la corp (chiar f\r\ bruscare sau violen]\) prime[te avertisment simplu, valabil pentru meci, iar `n caz de recidiv\, el va fi penalizat cu o tu[\. La spad\, chiar de mai multe ori consecutiv, cel care provoac\ lupta corp la corp (dar f\r\ bruscare [i violen]\) nu este sanc]ionat. La toate armele, tr\g\torul care provoac\ lupta corp la corp `n mod voluntar, pentru a evita o tu[\ sau a-[i brusca adversarul, prime[te un singur avertisment sever pentru meci. Acest caz face parte din grupa de [ase gre[eli `n care tr\g\torul aflat `n culp\ este penalizat cu o tu[\, pe care de fapt nu a primit-o.

COUP scr. Ac]iune tehnico-tactic\ de ocolire a vrfului lamei adverse cu propria arm\.

CRAINIC org. Persoan\, de regul\ specializat\, care comunic\ spectatorilor, ascult\torilor sau telespectatorilor aspectele importante ale desf\[ur\rii `ntrecerii sportive (numele, num\rul [i rezultatele finale ale sportivilor, fazele de joc sau ale `ntrecerii etc.).

COSTAL gim. Parte lateral\ a corpului unui gimnast, determinat\ de orientarea acestuia fa]\ de aparat.

COSTUM SPORTIV m.s. Ansamblu de diferite piese vestimentare specifice fiec\rei ramuri de sport, stabilit regulamentar.

CRAMP| MUSCULAR| m.b. Contrac]ie muscular\ involuntar\ brusc\, dureroas\ [i prelungit\. ~n activitatea sportiv\, ~ survine mai ales dup\ eforturi `ndelungate `n care s-au pierdut cantit\]i mari de electroli]i prin transpira]ie abundent\. Oboseala local\ favorizeaz\ apari]ia ~ . Prevenirea se realizeaz\ ingerndu-se `n timpul efortului b\uturi speciale polimineralizate. Interven]ia imediat\ pentru `nl\turarea ~ const\ `n `ntinderea pasiv\ [i progresiv\ a mu[chiului contractat. Sin.: crcel.

CO{ bb. }int\ specific\ jocului de baschet, alc\tuit\ dintr-un inel cu diametrul interior de 45 cm, de care este fixat\ o plas\ tronconic\ cu lungimea de 60 cm, prin care trebuie s\ treac\ mingea pentru a se `nscrie puncte. Inelul este confec]ionat dintr-o vergea metalic\

CRAMPON m.s. Bucat\ mic\ de cauciuc t\iat\ `n forme diferite, `n special conic\, care se aplic\ pe talpa unui pantof sau a unui bocanc de sport, `n vederea evit\rii alunec\rii `n timpul desf\[ur\rii ac]iunilor motrice.

122

cre[tere CRAMPONARE schi Mi[care efectuat\ cu schiul interior `n faza de conducere a virajului (dup\ trecerea de linia de cea mai mare pant\, schiul interior se desface `n foarfec\ spre deal, `nc\lecndu-l progresiv prin trecerea greut\]ii de pe schiul din vale), pentru o mai bun\ cantare.

CRAUL nat. Procedeu tehnic de `not apreciat ca fiind cel mai rapid. Pozi]ia corpului este culcat cu fa]a `n jos, trunchiul are un unghi de `nclinare fa]\ de suprafa]a apei mai mare sau mai mic `n raport cu viteza de `not, picioarele se mi[c\ alternativ `n sus [i `n jos, cu u[oare flexii [i extensii `n articula]ia coxofemural\ [i a genunchiului. Propulsia cea mai mare este dat\ de labele picioarelor care se ]in `ntinse [i cu vrfurile orientate spre `n\untru. Bra]ele execut\, de asemenea, o mi[care alternativ\ la suprafa]a apei (ducerea `nainte) [i prin ap\ (`n faza de propulsare). Coordonarea trebuie realizat\ astfel `nct s\ se ob]in\ o repetare continu\ a mi[c\rilor de vslire, adic\ la un ciclu complet de bra]e, picioarele s\ execute 4-6 b\t\i [i o respira]ie. Inspira]ia se face prin r\sucirea capului spre mna care iese din ap\, iar expira]ia se face cu gura `n ap\. Sin.: ~ pe piept, `not liber.

CREATIVITATE psih. Func]ie psihic\ de inventivitate [i imagina]ie prin care individul n\scoce[te lucruri noi sau g\se[te solu]ii noi pentru anumite probleme. ~n sport se manifest\ sub forme diferite `ncepnd cu combinarea elementelor unui exerci]iu, cu g\sirea rezolv\rilor noi a situa]iilor tactice [i terminnd cu inventarea unor noi sporturi, procedee, exerci]ii, aparate sau metode de preg\tire. Ca func]ie a gndirii, ~ folose[te inventiv experien]a [i cuno[tin]ele `ntr-o sintez\ original\ determinat\ de analiza situa]iei prezente. ~ se educ\ [i poate fi stimulat\ `n condi]iile colabor\rii antrenorului cu sportivii [i a acestora `ntre ei. ~ se poate manifesta att pe plan teoretic (anticiparea situa]iilor din concursul viitor, imaginarea unor solu]ii tactice etc.), ct [i practic pe teren. ~ se manifest\ ca tr\s\tur\ a gndirii divergente [i ca `nsu[ire a inteligen]ei sportivului.

CREST|TUR| A ~N|L}|TORULUI tir Deschiz\tur\ practicat\ la mijlocul foii `n\l]\torului, de form\ dreptunghiular\, semicircular\ sau triunghiular\, `n care se prinde imaginea c\t\rii `n vederea realiz\rii ochirii.

CRAULIST nat. Persoan\ care practic\ `notul prin procedeul craul.

CREST|TUR| A S|GE}II tir arc Element din material plastic de m\suri diferite conform diametrului s\ge]ii, ce se ata[eaz\ la coarda acesteia prin lipire cu adezivi speciali sau prin inser]ie. Sin.: nock.

CRAVA{| c\l. Accesoriu specific sportului c\lare, confec]ionat dintr-o varg\ elastic\ din piele cu ajutorul c\reia c\l\re]ul `ndeamn\ calul s\ execute diferite mi[c\ri pe timpul deplas\rii sau efectu\rii unor probe de concurs.

CRAVAT| rg. Gest nepermis [i extrem de periculos, constnd `n `ncol\cirea sau izbirea cu bra]ul a gtului unui juc\tor purt\tor de balon, chipurile `n inten]ia, nereu[it\, de a-l placa. Este asimilat\ jocului periculos [i este sanc]ionat\ aspru sau cu eliminare definitiv\ din teren. Termenul este folosit cu aceea[i semnifica]ie [i `n lupte.

CRE{TERE m.b. Proces de m\rire a dimensiunilor corpului `n `ntregime sau a unora dintre p\r]ile sale componente. ~ se realizeaz\ prin `nmul]irea num\rului de celule [i prin m\rirea dimensiunilor acestora, fapt care determin\ modific\ri cantitative ale masei [i volumului regiunilor `n care se desf\[oar\ procesul. ~ se produce `n toate cele trei planuri ale spa]iului [i poart\ denumiri corespunz\toare acestora: ~ `n lungime, cnd are loc `n planul longitudinal; ~ `n l\]ime, cnd se produce `n planul transversal; ~ `n adncime, cnd se m\resc dimensiunile corporale `n planul anteroposterior. ~ `n grosime este rezultatul

123

crevace dep\rtare de 7 cm, deasupra c\rora se a[az\ transversal dou\ bastona[e, avnd fiecare lungimea de 12, 06 cm, numite martori. Linia fiec\rei por]i este de 2,07 m lungime, fiind m\rginite de dou\ linii perpendiculare orientate `napoia por]ilor care delimiteaz\ spa]iul de ac]iune a portarului [i a ]inta[ului echipei de la prindere. La 1,22 m `n fa]a por]ilor se traseaz\, paralel cu acestea, liniile de b\taie care delimiteaz\ totodat\ spa]iul de ac]iune al lovitorului apar]innd echipei de la b\taie. Plasamentul juc\torilor de la prindere este urm\torul: `n spa]iul dinapoia unei por]i [i lateral de aceasta, se plaseaz\ ]inta[ul, iar `n acela[i spa]iu al celeilalte por]i, portarul; ceilal]i 9 juc\tori de la prindere se plaseaz\ `napoia [i lateral de poarta ap\rat\, avnd misiunea s\ culeag\ mingile [i s\ le transmit\ ]inta[ului. ~n suprafe]ele din fa]a por]ilor [i lateral fa]\ de ele, se plaseaz\ cei 2 lovitori ai echipei de la b\taie, `narma]i fiecare cu un b\t\tor lung de 71-96 cm [i lat de 10,75-11,73 cm `n por]iunea din prelungirea mnerului. Att lovitorii, ct [i portarul poart\ ap\r\toare pentru gambe [i genunchi capitonate, portarul fiind echipat suplimentar [i cu m\nu[i. Ceilal]i 9 juc\tori de la b\taie stau pe o banc\ situat\ lateral `n afara pistei de joc, a[teptnd s\ le vin\ rndul s\ func]ioneze ca lovitori. Jocul const\ din `ncercarea ]inta[ului de a d\rma poarta cu o minge plin\, confec]ionat\ din piele, avnd perimetrul de 23 cm [i greutatea de cca 160 g. Mingea azvrlit\ de ]inta[ nu trebuie s\ ating\ p\mntul [i nici s\ zboare mai `nalt de umerii lovitorului. Acesta ap\r\ poarta lovind cu b\t\torul [i trimi]nd mingea ct mai departe. Dup\ lovirea mingii, ambii lovitori alearg\ [i schimb\ por]ile de attea ori ct este posibil, pn\ cnd mingea a fost transmis\ ]inta[ului de c\tre portarul sau ceilal]i juc\tori de la prindere. Schimbarea locului `ntre cei 2 lovitori este valabil\, dac\ dup\ fiecare curs\ ating poarta cu b\t\torul (b\tacul) respectiv. Cnd un lovitor gre[e[te, iese din joc [i intr\ urm\torul din echipa sa. Se puncteaz\ pozitiv fiecare schimbare de locuri corect\ a lovitorilor, gre[elile de execu]ie ale ]inta[ilor [i dep\[irea spa]iilor de poart\ de c\tre ]inta[ sau portar. Lovitorii pierd dreptul de a continua ap\rarea de mingile ]intite [i, de asemenea, dac\ nu au nimerit mingea [i dac\ au dep\[it spa]iul de b\taie. Jocul se termin\

cumulat al modific\rilor din planul transversal [i cel anteroposterior. ~ este un proces continuu `nceput `n via]a intrauterin\ [i terminat `n jurul vrstei de 22 de ani la femei [i 23 de ani la b\rba]i. Viteza de desf\[urare a cre[terii este variabil\, existnd perioade `n care procesul se desf\[oar\ rapid [i altele `n care el devine lent. Curba vitezei de cre[tere furnizeaz\ date utile pentru stabilirea perioadei de vrst\ biologic\ a copiilor [i a adolescen]ilor. ~ are un caracter strict individual, fiind determinat\ de factorii ereditari [i de mediul specific fiec\rei persoane. Cu toate acestea, exist\ anumite aspecte ale procesului de cre[tere care sunt comune tuturor indivizilor de ambele sexe (v. legile cre[terii). Stimularea cre[terii constituie unul din obiectivele fundamentale ale educa]iei fizice. Potrivit datelor actuale, factorii de mediu (inclusiv mi[carea organizat\) influen]eaz\ pu]in cre[terea `n plan longitudinal, dar pot modifica mult cre[terea `n planurile transversal [i anteroposterior.

CREVACE s.n. Piese din lemn sau laminate de o]el, `ndoite dup\ forma cocii [i a[ezate la distan]e egale perechi, `n cele dou\ borduri pe toat\ lungimea ambarca]iei.

CREVAS| alp. Despic\tur\ adnc\ `ntr-un ghe]ar montan, obstacol cu mare grad de periculozitate pentru alpini[ti.

CRICKET j.s. Ramur\ a disciplinei jocuri sportive, cu o vechime din secolul al XII-lea, asem\n\toare `ntr-o oarecare m\sur\ cu baseball-ul (v. baseball) [i oina (v. oin\), considerat `n Anglia ca sport na]ional pentru sezonul de var\. Se disput\ `ntre 2 echipe formate din cte 11 juc\tori, una fiind la prindere [i cealalt\ la b\taie. Jocul se desf\[oar\ pe un teren cu o lungime de 155 m [i o l\]ime de 135 m. ~n mijlocul terenului este plasat\ pista de joc limitat\ de cele dou\ por]i situate la o distan]\ de 20,11 m una de cealalt\. Por]ile au o l\]ime de 22,86 m [i sunt formate din trei bare, `nalte de 71,1 cm, `nfipte `n teren pe aceea[i linie la o

124

cronogram\ cnd fiecare echip\ a trecut de dou\ ori la b\taie. Jocul nu este limitat `n timp, putnd s\ dureze, `n func]ie de importan]a sa, `ntre 30' [i 6 zile (ct a durat partida dintre India [i Anglia, din 1982 pe stadionul din Calcutta, la care au participat un num\r record de spectactori 394 000). ~ feminin are aproape aceea[i vechime cu cel masculin, primul meci disputndu-se `n 1775 `n Anglia.

CRISPARE m.b. Stare de hipertonie generalizat\ a musculaturii, determinat\ de factori emo]ionali (`n special teama [i nesiguran]a). ~ apare mai ales `n prima faz\ a `nv\]\rii execu]iilor tehnice `n condi]ii de risc [i `n competi]iile c\rora sportivul le acord\ o importan]\ deosebit\. Baza fiziologic\ a ~ const\ `n starea de excita]ie excesiv\, ca intensitate [i `ntindere, din aria motorie a scoar]ei cerebrale. ~ are cosecin]e negative asupra performan]elor sportive, datorit\ tulbur\rii coordon\rii fine a contrac]iilor musculare, pierderii echilibrului psihic [i sc\derii capacit\]ii de concentrare. ~ expune [i la leziuni musculare (`ntinderi, rupturi fibrilare) la nivelul mu[chilor antagoni[ti cu tonus exagerat `n momentul contrac]iilor puternice a mu[chilor agoni[ti. ~ poate fi prevenit\ sau diminuat\ prin preg\tire psihologic\ adecvat\ [i prin interven]ia competent\ a antrenorului, psihologului sau medicului sportiv.

CRONAXIE m.b. Parametru de m\surare a excitabilit\]ii celulelor, reprezentat de timpul cel mai scurt necesar unui curent electric care are intensitatea egal\ cu dublul reobazei (valoare minim\ a intensit\]ii stimulului natural sau artificial necesar\ pentru a provoca excita]ia) pentru a produce un r\spuns liminar. ~ se m\soar\ cu un aparat special (cronaximetru) [i se exprim\ `n milisecunde. Excitabilitatea este cu att mai mare cu ct valoarea ~ este mai mic\. ~n medicina sportiv\, se utilizeaz\ ~ cu prec\dere pentru m\surarea excitabilit\]ii neuro-musculare. Aceasta prezint\ diferen]e inter-individuale [i, la acela[i individ, variaz\ `n func]ie de numero[i factori ai mediului. Frigul [i oboseala cresc ~, iar c\ldura local\ [i antrenamentul corect o scad. Antrenamentul bine condus accentueaz\ diferen]a fiziologic\ dintre ~ nervului [i cea a mu[chiului pe care acesta `l comand\, prin cre[terea excitabilit\]ii nervului [i r\mnerea nemodificat\ sau sc\derea excitabilit\]ii mu[chiului. Schimb\rile excesive, repetate, care duc la oboseala cronic\ (supraantrenament), mic[oreaz\ aceast\ diferen]\ [i, `n cazurile avansate, inverseaz\ aspectul descris, excitabilitatea mu[chiului devenind mai mare dect a nervului.

CRISTIAN| schi Ocolire cu schiurile paralele, care `[i trage numele dup\ ora[ul nordic Cristiania (Oslo), ai c\rui locuitori au folosit-o pentru prima dat\. ~ la deal Ocolire care se execut\ spre pant\. ~ la vale Ocolire care se execut\ `n jos pe firul pantei. ~ cu detent\ Ocolire care se face printr-o s\ritur\ `n zborul c\reia se schimb\ direc]ia de deplasare (termen dep\[it).

CRONOFOTOGRAFIE gen. Metod\ de `nregistrare a mi[c\rii care reprezint\ o serie de fotografii succesive luate la intervale de timp egale pe o plac\ (cli[eu) fix\. ~n prezent, aceast\ metod\ se folose[te mai rar, fiind `nlocuit\ cu ciclografia (v. ciclografie).

CRONOGRAFIE gen. Tehnic\ de `nregistrare a timpului, utilizat\, `n special, `n laboratoarele de investiga]ie [tiin]ific\, inclusiv `n domeniul sportului, prin `nscriere pe hrtie a secundelor sau frac]iunilor de secund\, fa]\ de care se raporteaz\ reac]iile sportivilor subiec]i.

CRIZ| DE TIMP [ah Ultimele 5' ale unei partide standard de concurs sau ultimele secunde `n partidele de activizare sau `n partidele de blitz, perioad\ `n care juc\torul trebuie s\ efectueze un num\r mare de mut\ri sau s\ termine partida, timpul de gndire fiind insuficient.

CRONOGRAM| gen. Reprezentare grafic\ a succesiunii [i a duratei fazelor unor acte motrice. ~ poate fi liniar\ sau circular\ [i serve[te analizei coordon\rii

125

cronometraj CRONOMETRU gen. Instrument de precizie folosit pentru m\surarea intervalelor de timp (`n atletism, ciclism, `not, box, lupte etc.). ~ electric Instala]ie electric\ automat\ care serve[te la `nregistrarea timpului de acoperire a unui interval spa]ial, dirijarea f\cndu-se de la pupitrul de comand\. ~ manual Ceas prev\zut cu ar\t\toare ce `nregistreaz\ timpul `n ore, minute, secunde, zecimi sau sutimi de secund\, permi]nd porniri [i opriri succesive.

reciproce a diferitelor p\r]i [i segmente ale corpului [i a indicatorilor lor temporali (succesiune [i durat\). ~ se realizeaz\ pe baza imaginilor din chinograme (v. chinogram\) sau ciclograme (v. ciclogram\).

CRONOMETRAJ gen. Tehnic\ de m\surare [i `nregistrare a duratelor [i a intervalelor timpului de desf\[urare a ac]iunilor [i a performan]elor sportive. ~ se utilizeaz\ pentru controlul scurgerii timpului `n probele cu durat\ fix\ (de ex.: `n jocuri sportive), `n unele cazuri `nregistrndu-se timpul efectiv de joc. ~n alte sporturi, se `nregistreaz\ durata execu]iei probei (mar[ [i alerg\ri `n atletism, curse de `not, schi, motociclism etc). ~n cursele contracronometru, se m\soar\ durata `n care este parcurs\ o anumit\ distan]\. ~n unele sporturi, duratele sunt limitate, `n interiorul lor trebuie s\ se desf\[oare evolu]ia sportivului sau unele ac]iuni `n teren ( `n gimnastic\ [i patinaj artistic, `n para[utism deschiderea `ntrziat\ a para[utei, trecerea `n atac sau desf\[urarea atacului `n baschet etc.). Cerin]ele privitoare la durata diferitelor ac]iuni sau manifest\ri motrice sunt specificate `n regulamentele ramurilor de sport. Ca aparate sau instrumente de m\sur\ se utilizeaz\ cronometrele [i cronoscoapele. Pornirea [i oprirea cronometrului se face fie manual, fie electromagnetic la vedere sau prin stabilirea [i `ntreruperea contactului electric la `nceputul [i sfr[itul ac]iunii. Regulamentele sportive stabilesc condi]iile pe care trebuie s\ le `ndeplineasc\ ~ pentru ca performan]ele s\ fie omologate. Sin.: cronometrare.

CRONOSCOPIE gen. Tehnic\ modern\ de cronometrare a timpului, care utilizeaz\ aparatura electronic\ de afi[are luminoas\ a cifrelor. Cronoscoapele electronice pot `nregistra timpul cu frac]iuni mici de secund\, sub 1/1000'', permi]nd o citire rapid\ a performan]ei [i opernd montaje diferite pentru `nregistrarea tuturor timpilor par]iali [i finali ai mai multor concuren]i afla]i simultan pe traseu (de ex.: `n concursurile de schi, `n care plec\rile concuren]ilor se fac succesiv).

CRONOMETRARE gen. (V. cronometraj).

CRONOMETRIE gen. Capitol al metrologiei care studiaz\ procedeele [i instrumentele pentru m\surarea timpului.

CRONOMETROR reg. Persoan\ care cronometreaz\ (v. arbitru cronometror).

CROQUETTE j.s. Ramur\ a disciplinei jocurilor sportive desf\[urat\ pe un teren plat, perfect nivelat, cu dimensiunile de 40x20 m, la capetele c\ruia [i pe axul longitudinal sunt `nfip]i cte un ]\ru[ vopsit `n opt culori diferite. }\ru[ii au o `n\l]ime de 40 cm, unul fiind considerat ]\ru[ul de `ncepere [i terminare a traseului, iar cel\lalt de `ntoarcere. ~ntre cei doi ]\ru[i se `nfig 12-20 porti]e de srm\ care alc\tuiesc, `n diferite forma]ii, dou\ trasee simetrice. Porti]ele sunt de form\ p\trat\ cu latura de 20 cm, prima [i ultima porti]\ fiind situate la 1-3 m de ]\ru[ii de `ncepere [i `ntoarcere. Fiecare juc\tor dispune de dou\ mingi (bile) pline, `n greutate de 400 g [i cu diametrul de 9 cm. De asemenea, fiecare juc\tor are un cioc\nel cu cap\tul de lovire cilindric, avnd diametrul de 7-8 cm [i 15-25 cm lungime, iar coada de 80-100 cm. Juc\torul de la `ncepere trimite una dintre mingi cu ajutorul loviturii de ciocan (corespunz\toare unei culori alese dintre cele existente pe ]\ru[) `n cea mai bun\ pozi]ie `n fa]a primei por]i, iar cea de a doua minge, apar]innd culorii

126

culcat adversarului, `n cea mai incomod\ pozi]ie fa]\ de prima poart\. Adversarul trebuie s\ continue jocul, lovindu-[i ([i nu `mpingndu-[i) mingea (bila) astfel `nct s\ treac\ prin ct mai pu]ine lovituri prin toate porti]ele traseului de ducere, s\ ocoleasc\ ]\ru[ul de `ntoarcere [i apoi s\ treac\ mingea prin toate porti]ele de `ntoarcere, f\r\ a lovi mingea adversarului, caz `n care adversarul repune `n joc mingea obstacol, iar cel care a gre[it reia jocul cu cea de-a doua minge, fiind obligat s\ le treac\ pe amndou\ prin traseele respective. Dac\ mingea iese din cmpul de joc, aceasta este repus\ `n joc de la 1 m fa]\ de linia de demarca]ie a terenului. Juc\torul care este pe traseu are dreptul s\ loveasc\ o minge de cealalt\, pentru ob]inerea unor pozi]ii mai bune fa]\ de porti]e. Terminarea unui traseu `n mai pu]ine lovituri dect ale adversarului constituie un punct. Se joac\ [i `n echipe de 2-3-4 juc\tori, adi]ionndu-se punctele realizate de fiecare.

mari, catargul poate avea dou\ sau chiar trei ~ de acest fel. ~ serve[te la `ntinderea sarturilor [i `nt\rirea velaturii.

CRUP| c\l. Parte de dinapoi a corpului calului, de la [ale pn\ la coad\. ~ `n\untru Tehnic\ de dresaj prin care c\l\re]ul `[i conduce calul pe dou\ urme (v. primire), calul fiind u[or aplecat privind spre partea spre care merge, capul aflndu-se spre perete (latura mare a manejului). ~ `n afar\ Situa]ie `n care calul este u[or aplecat spre partea `n care merge, crupa se afl\ spre perete (latura mare a manejului).

CROS| I. h.g., h.i., golf Gen de baston curbat la un cap\t, cu dimensiuni standardizate prin regulamentul fiec\rui joc, cu ajutorul c\ruia se manevreaz\ mingea sau pucul. II. tir Mner din lemn de nuc la patul pu[tii sau la prinderea pistolului, care urm\re[te schematic forma anatomic\ a minii (palmei), `n vederea realiz\rii unei prize comode. III. tir arc Parte de mijloc a arcului, pe care se a[az\ mna care ]ine arcul.

CULCARE A BALONULUI rg. ~nl\turare temporar\ a pericolului pe care `l reprezint\ conducerea balonului cu piciorul de c\tre un juc\tor sau un grup de juc\tori, porni]i astfel la atac. De fapt, este continuarea unei `ncerc\ri nereu[ite sau imposibile de a culege un astfel de balon [i const\ `n gestul ap\r\torului de a se arunca asupra balonului, de a-l ag\]a sau prinde cu minile [i de a-l trage apoi la corpul s\u cu care se interpune, pe ct posibil, `ntre balon [i juc\torii adversari. ~ trebuie urmat\ `ns\ imediat de eliberarea balonului, ridicarea `n picioare sau rostogolirea ct mai departe de locul culc\rii. Sin.: oprire a driblingului.

CRO{EU box Procedeu tehnic de atac, constnd din expedierea loviturii ct mai scurte din lateral: ~ de dreapta, ~ de stnga.

CRUCE gim. Sprijin lateral la inele, linia umerilor [i a bra]elor fiind pe acela[i plan orizontal.

CRUCET| s.n. 1. Platform\ instalat\ pe catarg la `mpreunarea gabierului cu arboretul. 2. Verg\ orizontal\ f\cut\, de obicei, din dou\ buc\]i, fiecare avnd baza sprijinit\ pe catarg, iar vrful fixat pe sarturile de la capelatura superioar\ a catargului. La ambarca]iile

CULCAT I. gim. Pozi]ie fundamental\ orizontal\ `n care corpul se g\se[te aproape `n `ntregime `n contact cu suprafa]a de reazem: ~ dorsal pe spate; ~ facial pe fa]\; ~ costal pe o latur\. II. rg. A r\mne ~ Infrac]iune grav\ ce urmeaz\ gestului tehnic culcarea balonului `n cazul nerespect\rii recomand\rilor regulamentare. Gravitatea lui const\ nu numai `n faptul c\ aceast\ atitudine pericliteaz\ att pe cel care o practic\, ct [i pe adversari, dar [i prin `ntreruperea cursivit\]ii jocului [i a circula]iei balonului. Este un mod incorect de a obstruc]iona jocul [i cauzator de accidente, se sanc]ioneaz\ cu o lovitur\ de pedeaps\. III. tir Pozi]ie de tragere cu pu[ca, reglementat\ de Federa]ia Interna]ional\ de Tir Sportiv (ISSF).

127

culegere a balonului `n indicii dezvolt\rii fizice armonioase, a condi]iei fizice [i a achizi]iilor motrice; `n performan]ele sportive; `n datele cercet\rilor [tiin]ifice [i metodologice, ale activit\]ilor de practicare a exerci]iilor fizice; `n valorile morale, concretizate `n conceptul de fair-play, [i `n cele materiale constnd `n construc]ii, baze sportive (stadioane, s\li, bazine), materiale sportive etc. II. m.b. ~ medical\ (V. kinetologie).

CULEGERE A BALONULUI rg. Gest prin care un juc\tor `n alergare ridic\ balonul ce se rostogole[te sau st\ nemi[cat pe sol. Sin.: ramasaj.

CULEGERE A MINGII bb., hb. Ac]iune de preluare printr-o tehnic\ special\ a mingii care se rostogole[te pe teren. ~ la panou Ac]iune a juc\torului de baschet care preia mingea rico[at\ din panou.

CULOAR I. atl., c\l., h.g., nat., o.,schi, s.n. Spa]iu delimitat marcat de-a lungul unei piste pe care alearg\, `noat\, alunec\ sau vsle[te un sportiv sau o echip\, dimensiunile [i formele ~ variind `n func]ie de regulamentul competi]iilor care se desf\[oar\ `n aceste condi]ii. II. t.c. Por]iune lateral\ delimitat\ pe laturile lungi ale terenului care se valorific\ `n jocurile de dublu. III. rg. Spa]iu determinat de cele dou\ linii I `n cazul contactului la gr\mada ordonat\, `n\untrul c\ruia se introduce regulamentar balonul, astfel `nct lupta gr\mezilor pentru c[tigarea lui s\ se desf\[oare `n condi]ii cinstite. Sin.: tunel.

CULORI ALE ECHIPEI org. Marc\ sau `nsemne distinctive aplicate pe tricoul juc\torilor, pe drapelul sau pavilionul pe care [i-o alege o echip\ sau un club sportiv, prin ~ diferen]iindu-se de celelalte.

CULTUR| FIZIC| I. t. Component\ a culturii (care `n sens larg, cuprinde totalitatea valorilor materiale [i spirituale create de omenire `n procesul istoric al dezvolt\rii umane) ce reprezint\ o cucerire a vie]ii [i educa]iei, o realitate social\ datorit\ c\reia, al\turi de alte domenii ale culturii, omul dore[te perfec]iunea sa. ~ cuprinde un ansamblu de valori realizate de omenire prin practicarea exerci]iilor fizice, `n scopul dezvolt\rii armonioase [i a perfec]ion\rii capacit\]ii motrice a fiin]ei umane. Din multitudinea de valori, amintim: idealul dezvolt\rii armonioase a personalit\]ii, valori create `n dezvoltarea filogenetic\ a omului concretizate

CULTURISM clt. Ramur\ sportiv\ care const\ `n practicarea exerci]iilor fizice, `n scopul perfec]ion\rii corpului omenesc, respectiv a asigur\rii culturii corporale. ~ntemeietorul ~ este considerat Eugen Sandow, care prin exemplul frumuse]ii statuare a corpului s\u prelucrat ca atare [i cartea sa Via]a este mi[care a pus bazele acestei activit\]i care `n anii 80 [i 90 a c\p\tat dimensiuni interna]ionale. Ca sport, ap\rut trziu `n cadrul sportivilor halterofili, are ca obiect modelarea [i fortificarea `ntregului sistem muscular prin intermediul unui sistem de exerci]ii cu `ngreuieri (hantele, haltere) sau cu ajutorul unor aparate speciale menite s\ asigure o musculatur\ armonioas\, bine reliefat\. Ramur\ sportiv\ de sine st\t\toare se distinge de sportul cu haltere (att prin obiective, ct [i prin metode [i mijloace), comun\ fiind doar folosirea barei cu discuri `n cadrul antrenamentului. Pe plan na]ional [i interna]ional, sunt organizate concursuri pentru b\rba]i [i pentru femei. Concursurile sunt organizate pe categorii de greutate dup\ cum urmeaz\: seniori (pe plan na]ional [i interna]ional) 65 kg, 70 kg, 75 kg, 80 kg, 90 kg, +90 kg; senioare (pe plan na]ional [i interna]ional) 52 kg, 57 kg, +57 kg; juniori I (16-21 ani) 65 kg, 70 kg, 75 kg, 80 kg, +80 kg (pe plan na]ional); 70 kg, 80 kg, +80 kg (pe plan interna]ional); junioare I (16-21 ani, pe plan na]ional [i interna]ional) 52 kg, 57 kg, +57 kg; juniori II (pe plan na]ional) 60 kg, 70 kg, +70 kg; 52 kg, 70 kg, +70 kg (pe plan interna]ional). Concursurile se desf\[oar\ `n mai multe etape: a) Prezentarea tuturor concuren]ilor unei categorii preselec]ia. Se selec]ioneaz\ primii 15 sportivi. b) Semifinala selec]ionarea a 6 finali[ti dintre cei 15 sportivi. Clasamentele se `ntocmesc prin aprecierea pozi]iilor obligatorii `n cadrul semifinalelor [i finalelor.

128

curea a armei CUMP|N| gim., p.a. Pozi]ie de echilibru cu corpul la orizontal\, executat\ cu reazem pe un picior sau cu sprijin pe dou\ sau pe o mn\. ~ facial\ Pozi]ie de echilibru `n care trunchiul este aplecat `nainte [i piciorul liber ridicat `napoi. ~ dorsal\ Pozi]ie de echilibru `n care trunchiul este `nclinat `napoi [i piciorul liber ridicat. ~ costal\ Pozi]ie de echilibru `n care trunchiul este `nclinat lateral [i piciorul liber pe aceea[i linie ridicat la orizontal\. ~ asimetric\ Pozi]ie de echilibru `n care trunchiul este aplecat cu piciorul liber ridicat lateral, bra]ul de aceea[i parte `ntins `n jos, iar cel\lalt `ntins lateral. ~ pe un genunchi. ~ pe coate Pozi]ie de echilibru `n care corpul la orizontal\ cu bra]ele `ndoite se sprijin\ pe coate [i palme; ~ pe un cot. ~ liber\ Pozi]ie de echilibru `n care corpul la orizontal\ se sprijin\ pe palme cu bra]ele `ntinse.

acestora fiind nu numai `n rela]ii de colaborare tehnicotactic\, ci [i afective preferen]iale; de regul\ ~ se alc\tuie[te pe baza potrivirilor multiple (morfologice, func]ionale, psihice, tehnice etc.) care exist\ `ntre 2 sportivi [i pe baza compens\rilor reciproce pe care le pot realiza. II. m.b. ~ cinematic Sistem de dou\ prghii articulate avnd capacitatea de a efectua mi[c\ri. Exemplu de ~ `n corpul omenesc: bra]ul [i antebra]ul articulate la cot, gamba [i coapsa articulate la genunchi; dou\ vertebre articulate `ntre ele etc. ~ de for]e Ac]iune concomitent\ a dou\ for]e paralele (egale [i opuse) efectuat\ asupra prghiilor scheletice (de ex.: mu[chii agoni[ti [i antagoni[ti `n mi[c\rile de extensie sau de flexie).

CUP| org. 1. Trofeu sportiv, `n general un vas ornamental care se acord\ echipei sau sportivului c[tig\tor al unei `ntreceri sportive. Mai poate fi acordat\ unor sportivi pentru `ndeplinirea unor criterii: ob]inerea unor performan]e de `nalt\ valoare, popularitate, cel mai tn\r sau cel mai vrstnic din concurs. ~ olimpic\ Recompens\ dat\ anual de CIO unei institu]ii sau unei asocia]ii care prin activitatea lor contribuie la dezvoltarea mi[c\rii olimpice. 2. Gen de competi]ie (`ntrecere) sportiv\, de obicei cu caracter tradi]ional, organizat\ de unele institu]ii sau organiza]ii cu ocazia unor evenimente importante [i `n care trofeul pus `n joc este o cup\.

CUPOL| par. Suprafa]\ portant\ a para[utei exprimat\ `n mp (cca 60 mp).

CURBATUR| MUSCULAR| m.b. (V. febr\ muscular\).

CUPLAJ j.s. Manifesta]ie sportiv\ care const\ `n organizarea pe acela[i teren a dou\ meciuri sau jocuri care se desf\[oar\ `n continuare. De obicei, cel mai important meci este programat al doilea.

CUPLU I. psih. Cel mai mic grup psihosocial `n care 2 sportivi se afl\ `n rela]ie de colaborare pentru realizarea unui obiectiv de preg\tire [i de concurs. Constituie ~ dublurile din patinaj artistic, tenis, canotaj, alpinism, jocuri (de ex.: funda[i, atacan]i), tandemurile din ciclism [i cu antrenament mecanic etc., membrii

CURB| A EFORTULUI m.b. 1. ~nregistrare sub form\ de curb\ a valorilor efortului prestat `ntr-o anumit\ unitate de timp (lec]ie, ciclu s\pt\mnal, etap\, perioad\, ciclu anual, ciclu olimpic etc.). ~n sportul de performan]\, ~ aduce date utile pentru cunoa[terea efortului efectuat [i a dinamicii acestuia, dnd astfel posibilitatea compar\rii valorilor reale cu cele prev\zute `n planul propriu de preg\tire [i cu cele ale altor sportivi de performan]\ din activitatea intern\ [i interna]ional\. 2. ~nregistrare sub forma de curb\ a valorilor func]ionale determinat\ de efortul prestat curba solicit\rii func]ionale (denumire dat\ `n lucr\rile mai vechi). Un exemplu concludent `l reprezint\ curba valorilor pulsului `n lec]ia de gimnastic\ suedez\, care este prezentat\ drept curba efortului din lec]ia respectiv\.

CUREA A ARMEI tir F[ie lat\ de maxim 4 cm confec]ionat\ din piele sau pnz\, folosit\ ca accesoriu `n vederea fix\rii precise a armei `n fazele de ochire [i

129

curling pietre s\ fie complet oprite. Aceast\ regul\, care a fost introdus\ `n 1991, a m\rit importan]a dexterit\]ii lans\rii pietrei [i a strategiei de joc. Piatra de curling este din granit sco]ian. Ea are o form\ de disc cu un diametru `n jur de 30 cm [i cnt\re[te 5-6 kg. De asemenea, este prev\zut\ cu un mner curbat `napoi, prin intermediul c\ruia se imprim\ lans\rii un u[or efect. Cealalt\ mn\ se sprijin\ pe o perie cu coada lung\, folosit\ pentru echilibrare. C\pitanul folose[te, de asemenea, o perie pentru a indica locul de ]int\. O m\tur\ (m\tura canadian\ este confec]ionat\ din pai de orez) este preferat\ unei perii (peria sco]ian\ din p\r de cal). M\turarea ghe]ii const\ dintr-o mi[care rapid\ de du-te-vino a periei efectuat\ `naintea pietrei lansate, pentru a-i permite s\-[i conserve viteza un timp mai lung [i, `n consecin]\, s\ ajung\ mai departe [i mai precis la ]int\. Pentru a reu[i o lansare corect\ a pietrei, juc\torul trebuie s\ poarte o gheat\ de alunecare (talpa este acoperit\ cu un material lucios), iar cealalt\ prev\zut\ cu material aderent. Dup\ lansare, gheata de alunecare este acoperit\ cu o hus\ protectoare.

de declan[are, `n probele de arm\ liber\ [i calibru redus `n pozi]ia pe genunchi [i culcat nerezemat.

CURLING s.i. Ramur\ a disciplinei jocuri sportive de iarn\ de origine sco]ian\ cu o vechime de aproape cinci secole, prezent\ la patru edi]ii al JO, ca sport demonstrativ, iar din 1998 inclus\ `n programul oficial al JO de la Nagano. Concursul se desf\[oar\ `ntre dou\ echipe, fiecare echip\ fiind compus\ din 4 juc\tori, dintre care unul este c\pitan. Fiecare juc\tor trebuie s\ lanseze de dou\ ori o piatr\ de granit, pe parcursul unei man[e, alternativ cu cele ale adversarului. Obiectivul urm\rit este ca la sfr[itul unei man[e, pietrele lansate s\ ajung\ ct mai aproape de centrul T al casei fa]\ de cele ale echipei adverse. Pista de joc are o lungime de 44,50 m [i o l\]ime de 4,27 m. }inta (casa) se afl\ la cele dou\ extremit\]i ale pistei, la o distan]\ de 1,83 m de limita acesteia, fiind format\ din trei cercuri concentrice cu diametrele exterioare de 1,22 m, 2,44 m [i 3,66 m. Echipa a c\rei piatr\ este cea mai apropiat\ de centrul casei ob]ine 1 punct. ~n plus, ea realizeaz\ 1 punct adi]ional pentru fiecare din pietrele sale, aflate mai aproape de centru comparativ cu ale adversarului. Echipa care c[tig\ o man[\ ob]ine avantajul ultimei pietre lansate pentru man[a urm\toare. O partid\ const\, `n mod obi[nuit, din 10 man[e [i dureaz\ aproximativ dou\ ore [i jum\tate. Echipa care totalizeaz\ cele mai multe puncte c[tig\ concursul. Atunci cnd c\pitanul care lanseaz\ ultima piatr\, elimin\ cu ajutorul unei lovituri, numit\ effleurer et arreter (atingere oprire), piatra advers\ din cas\ [i `[i plaseaz\ piatra sa aproape de centrul T, echipa sa c[tig\ man[a. Ultima piatr\ lansat\ poate fi cea mai important\ [i o echip\ pierde uneori inten]ionat o man[\, cu scopul de a schimba ordinea jocului. C\pitanul este responsabil cu strategia echipei. El indic\ coechipierilor unde s\ trimit\ pietrele. Acestea sunt lansate printr-o mi[care de rota]ie [i descriu o curb\ `n timpul deplas\rii pe ghea]\, de unde [i numele de ~. Orice piatr\ care dep\[e[te linia din spatele casei este anulat\. 2 sportivi au rolul de a controla traiectoria [i viteza pietrei lansate, prin m\turarea ghe]ii, pentru a o face s\ ajung\ la ]inta propus\. Nu este permis juc\torilor s\ elimine o piatr\ advers\ din zona de gard\ protejat\ (situat\ `ntre linia de joc [i cas\) `nainte ca primele patru

CURS| I. gen. Prob\ constnd `n parcurgerea unei anumite distan]e, pe un traseu dinainte stabilit. I. ci. ~ individual\ Prob\ pe [osea care se disput\ `n linie `ntr-o singur\ etap\ pe un traseu `ntre dou\ puncte, dus `ntors, pe circuit. Distan]a maxim\ nu va dep\[i 200 km la seniori [i 120 km la juniori. ~ contracronometru Prob\ pe [osea care se disput\ individual, la care plecarea se d\ `ntr-un anumit interval de timp (1-5') conform ordinii stabilite prin tragere la sor]i [i pe echipe, maxim 4 cicli[ti [i minim 3 cicli[ti, care se disput\ pe distan]a de 100 km (formula olimpic\) pentru seniori [i 70 km pentru juniori sau pe alte distan]e, `n func]ie de clasificarea [i vrsta alerg\torului. ~ pe etape Prob\ pe [osea care se disput\ `n cel pu]in dou\ etape, cte una pe zi. ~ pe circuit `nchis (criterium) Prob\ pe [osea, caracterizat\ prin interzicerea total\ a circula]iei publice pe parcursul ~. Se desf\[oar\ pe circuite care vor avea lungimea minim\ de 800 m. ~ cu handicap Prob\ pe [osea care se disput\ `ntre concuren]i de diferite categorii de clasificare, cei de categorii inferioare plecnd `naintea celor de categorii superioare, cu scopul de a egaliza [ansele tuturor participan]ilor.

130

curs\ ~ de ciclocros Prob\ ce se desf\[oar\ pe terenuri diferite: drumuri, p\duri, ar\turi, livezi, denivel\ri, pante `nclinate nepericuloase. Distan]a total\ nu va dep\[i 50' + 1 tur pentru seniori; 40' + 1 tur pentru juniori (17-18 ani) [i 20' + 1 tur pentru juniori (14-16 ani) din care minim 30% teren variat. Regulamentul prevede trei feluri de probe: ~ individual, ~ american, ~ pe echipe. ~ italian\ Prob\ de pist\ pe echipe, dou\ cte dou\, pe o distan]\ stabilit\. Alerg\torul din fruntea echipei conduce una sau dou\ ture, dup\ care se opre[te trecnd `n exteriorul pistei [i coboar\. Cel de-al doilea alerg\tor trece la conducere, parcurge acela[i num\r de ture [i coboar\. ~ continund la fel pn\ `naintea ultimului sau penultimului tur, pn\ r\mne un singur alerg\tor din fiecare echip\. Victoria revine echipei al c\rei alerg\tor [i-a asigurat un avans `n raport cu pozi]iile de plecare sau `n momentul cnd o echip\ este prins\ din urm\. ~ american\ Prob\ pe pist\, pe echipe de cte 2 concuren]i care alearg\ pe rnd. Cel care nu este `n curs\ va trebui s\ stea la coarda de m\surare. Schimbul trebuie s\ se fac\ ct mai aproape de coard\ prin `mpingere sau mn\ `n mn\. ~ american\ se poate disputa `ntr-un timp stabilit, pe distan]e (km) sau `n timpi sau pe o distan]\ cu atribuire de puncte la sprinturi intermediare. ~ australian\ Prob\ pe pist\ sub form\ de ~ de urm\rire, la care particip\ minim 3 alerg\tori. La plecare, concuren]ii sunt a[eza]i la intervale egale, pe coard\, prin tragere la sor]i. Dac\ proba se desf\[oar\ `n mai multe man[e, cu mai mul]i cicli[ti, alerg\torul clasat primul `n man[a precedent\ va lua plecarea la linia de sosire. Alerg\torul clasat ultimul va fi a[ezat `naintea lui, cel clasat al doilea va lua plecarea la linia opus\, `n spatele alerg\torului clasat al treilea. ~ de urm\rire individual\ Prob\ pe pist\ pe distan]\ de 4 km pentru seniori, 3 km pentru juniori (17 ani) [i senioare, 2 km pentru juniori (16 ani) [i junioare. Principiul de baz\ const\ `n selec]ionarea a 8 alerg\tori `n urma unui prim tur eliminatoriu, ]inndu-se seama de timpul `nregistrat de fiecare alerg\tor. Seriile de calificare se vor disputa cu cte doi alerg\tori pentru `nregistrarea timpului pe distan]\. ~ de urm\rire pe echipe Prob\ pe pist\ desf\[urat\ pe distan]a de 4 km seniori [i juniori (17 ani) formula olimpic\; 3 km senioare; 2 km juniori (16 ani) [i junioare. Fiecare echip\ va fi format\ din maxim 4 alerg\tori, a[eza]i

perpendicular pe linia de plecare sau pe o linie diagonal\ situat\ la 45 `n urma liniei, cu 1 m distan]\ `ntre alerg\tori. Plecarea se d\ din dou\ puncte opuse ale velodromului marcate printr-un cerc ro[u [i unul verde. C[tig\ echipa care realizeaz\ un timp mai scurt sau prinde din urm\ echipa advers\. ~ cu adi]iune de puncte (semifond) Prob\ pe pist\ disputat\ pe un anumit num\r de ture sau km (10-40). Clasamentul se stabile[te prin adi]ionarea de puncte ob]inute la turele de sprint, precum [i `n func]ie de num\rul turelor parcurse. La fiecare sprint se atribuie 5 puncte pentru locul I, 3 puncte pentru locul II, 2 puncte pentru locul III etc., iar la sprintul final se acord\ punctaj dublu. ~ de eliminare Prob\ de pist\ disputat\ `n func]ie de num\rul concuren]ilor pe un anumit num\r de ture. La fiecare tur (sau 2-3 ture), concurentul care trece ultimul linia de sosire este eliminat. C[tig\ concurentul care reu[e[te s\ elimine to]i adversarii. Clasamentul se face `n ordinea invers\ elimin\rii concuren]ilor. ~ de vitez\ tandem Prob\ pe pist\ disputat\ pe distan]a de 1 500 m ( pe pista de 400 m 4 ture), `n care se alearg\ cu dou\ perechi de concuren]i [i se cronometreaz\ ultimii 200 m, respectndu-se acelea[i reguli ca la ~ de vitez\. ~ omnium Prob\ pe pist\ care se disput\ individual sau pe echipe, constnd `n participarea alerg\torilor la mai multe probe de rezisten]\ tehnic\ [i sprint dup\ formula: ~ contracronometru cu start de pe loc (1,5 km), ~ de vitez\, ~ pe puncte [i urm\rire individual\ (2-4 km). Clasamentul general se va efectua prin adi]ionarea locurilor din fiecare serie, iar alerg\torul sau echipa care au ob]inut cel mai mic num\r de punce va fi considerat `nving\tor. ~ de semifond cu antrenament mecanic Prob\ pe pist\ ce se disput\ `n urma unei motociclete solo, echipat\ cu un rulou, la distan]\ reglabil\. ~ se desf\[oar\ pe distan]ele de 40 km `n serii [i recalific\ri [i 50 km `n final\. ~ de vitez\ Prob\ pe pist\ pe distan]e de 3 ture complete, pe piste de 333,33 m [i mai pu]in, precum [i 2 ture pe cele mai mari dect acestea. Se alearg\ pe distan]a de 1 000 m `n sistem eliminatoriu sau turneu. Concurentul care intr\ primul `n ultimii 200 m este obligat s\ se men]in\ `n interiorul liniei albe, pn\ la trecerea liniei de sosire. Pentru fiecare dintre concuren]i pozi]ia de plecare va fi stabilit\ prin tragere la sor]i. Alerg\torul desemnat astfel va trebui s\ conduc\ primul

131

cursor minim 5 m. ~ trebuie s\ fie `n plan, `n form\ de U a c\rui deschidere de 6 m este situat\ la 4,20 m `n fa]a centrului cercului de aruncare, prin aceste dimensiuni asigurndu-se proiectarea obiectului `n zona de aruncare regulamentar\, respectiv `n sectorul deschis la centrul cercului de 40 [i protec]ia celorlalte zone din preajma cercului.

tur cu alura unui om la pas. ~ de 1 km cu start de pe loc Prob\ pe pist\ organizat\ [i alergat\ tehnic conform regulamentului recordurilor, `n ordinea invers\ a valorilor. III. auto., moto. ~ de regularitate [i de rezisten]\ Prob\ constnd din parcurgerea integral\ a unei distan]e de cteva mii de km, diferen]iat\ `ns\ pe intervale zilnice de 150-400 km [i cu obligativitatea men]inerii pe anumite por]iuni ale traseului a unei anumite viteze de deplasare. ~ man[\ Concurs `n care viteza constituie criteriul determinant pentru clasament. II. [ah Ac]iune pasiv\, generat\ de o gre[eal\ a adversarului, pe care acesta nu este obligat, ci numai tentat s\ o fac\. ~ tematic\ Solu]ie care seam\n\ cu adev\rata solu]ie a problemei.

CUTER s.n. Ambarca]ie de tip intermediar `ntre iole [i iahturi cu un singur catarg, pe care se arboreaz\ dou\ sau mai multe vele, forma cocii sem\nnd cu cea a iahturilor pentru a permite navigarea pe valuri `n regate.

CURSOR tir arc Element component al vizorului, care poate fi reglat micrometric pe vertical\ [i orizontal\.

CU{C| DE PROTEC}IE atl. Instala]ie special construit\ care `mprejmuie[te cercul de aruncare a ciocanului [i a discului, `n scopul evit\rii accidentelor care pot surveni ca urmare a nesiguran]ei `n lansarea obiectelor de aruncat pe direc]ia dorit\. ~ trebuie s\ fie conceput\, fabricat\ [i montat\ `n a[a fel `nct s\ fie capabil\ de a opri capul ciocanului (sfera metalic\) cu diametrul de 110 m [i greutatea de 7,260 kg, care poate zbura cu o vitez\ de peste 30 m/s. ~ este construit\ din panouri de plas\ de srm\, montate pe stlpi de fier `nfip]i vertical `n sol, avnd `n\l]imea de

CUTIE DE SPRIJIN atl. Construc]ie special\, asem\n\toare unei cutii (lad\) descoperite, format\ doar din patru fe]e (margini), cu o baz\ trapezoidal\, instalat\ la cap\tul terminal al pistei de elan, `n apropierea locului de b\taie la s\ritura cu pr\jina, `ngropat\ `n sol cu partea superioar\ la nivelul pistei, care serve[te la sprijinirea ferm\ [i sigur\ a capului pr\jinii `n momentul b\t\ii, `n\l]\rii [i zborului peste [tachet\ a s\ritorului. ~ este construit\ dintr-un material rigid (dac\ este lemn, fundul ei va fi c\ptu[it cu o foaie de tabl\), avnd o serie de dimensiuni standard (lungimea bazei 1 m, l\]imea la partea din fa]\ 60 cm, iar cealalt\ parte 40 cm, fundul ~ este `nclinat de la nivelul pistei, `n partea din fa]\, pn\ la o adncime de 20 cm etc.). Sin.: lad\ de b\taie.

132

D
DAM| I. [ah Pies\ `n jocul de [ah cu cea mai mare mobilitate, care poate fi mutat\ `n linie orizontal\, vertical\ sau diagonal\ pe orice cmp de pe tabl\, fiind apreciat\ ca cea mai puternic\ pies\. Sin.: regin\. II. s.n. Scobitur\ sau deschidere `n copastia unei ambarca]iuni pe care se sprijin\ man[onul ramei sau vslei. toate condi]iile de a se afirma). ~n fiecare an, la Congresul Federa]iei Interna]ionale de Patinaj (ISU) se efectueaz\ tragerea la sor]i pentru grupa de dansuri obligatorii, ct [i pentru tipul dansului care se va prezenta la sec]iunea dans original, fiind comunicat tuturor membrilor (federa]iilor afiliate). DAN a.m., jd. Clas\, grad. DANILOVA gim. Element tehnic a c\rui denumire este dat\ dup\ numele celei care l-a executat pentru prima dat\. Este un salt `nainte de pe un picior [i aterizare pe cel\lalt picior, corpul `ntins solicitnd o bun\ mobilitate, iar `n timpul zborului bra]ele se duc lateral. Mi[carea respectiv\ se execut\ la sol [i brn\, mai ales de c\tre fete. Exist\ [i ~ lateral\. DANS SPORTIV sp. Disciplin\ sportiv\ modern\ `n care un cuplu format din b\rbat [i femeie execut\, `ntr-un spa]iu delimitat (ring), controlat adecvat [i nuan]at o succesiune de pa[i, de piruete [i de fand\ri corespunz\tor unei coregrafii tradi]ionale sau originale, impus\ de ritmul [i de tema muzical\ care `i stabile[te caracterul [i profilul. ~ se desf\[oar\ pe dou\ sec]iuni: standard [i latino-american\, care se pot efectua separat sau cumulat. Sec]iunea standard cuprinde dansurile: vals lent, tango, vals vienez, dans slow-foxtrot [i quickstep. Sec]iunea latino-american\ con]ine dansurile: samba, cha-cha, rumba, passo/doble [i jive. ~n ~, se organizeaz\ concursuri individuale pe cele dou\ sec]iuni, zece dansuri, concursuri pe echipe [i forma]ii (6-8 perechi). Concursurile se departajeaz\ pe criteriul vrstei: categoria copii I (6-9 ani), copii II (10-11 ani), juniori I (12-13 ani), juniori II (14-15 ani), tineret (16-18 ani), adul]i (19-35 ani) [i seniori (peste 36 ani). Arbitrajul este asigurat de un num\r minim de 5 arbitri, care, `n etapele preliminarii, marcheaz\ perechile pentru calificarea `n etapa urm\toare, iar `n final\ stabilesc locurile. Perechile finaliste danseaz\ pe rnd toate dansurile ce compun o sec]iune, fiind notate de c\tre arbitri cu locul pe care-l ocup\ `n final\. Notarea perechilor se face dup\ fiecare dans, arbitrii comunicnd

DANS PE GHEA}| p.a. Prob\ din patinajul artistic executat\ `n perechi, constnd din pa[i de dans `n care sunt admise mici s\rituri, piruete, ridic\ri [i spirale. Concursul este format din 3 probe: ~ obligatoriu (la care se apreciaz\ cronometrarea, acurate]ea, plasamentul, sincronizarea din timpul execu]iei, stilul, expresivitatea) exist\ 18 dansuri; ~ pe o schem\ original\ (transpunerea muzicii pe pa[i de dans care s\ reprezinte caracterul muzicii care a fost tras la sor]i [i devine obligatorie timp de un sezon pentru to]i patinatorii, la care se apreciaz\ compozi]ia [i prezentarea); ~ liber (parte a concursului, greu de evaluat, alegerea muzicii fiind de mare importan]\, oferind patinatorilor

133

d\rmare a obstacolului sngele rezidual, r\mne `n ventricul. ~n efort, ~ poate fi `ns\ mult mai mare dect la nesportivi, dat fiind c\ prin contrac]ia puternic\ a miocardului se arunc\ `n circula]ie [i sngele rezidual, astfel c\ debitul sistolic cre[te foarte mult. Ambele modific\ri reprezint\ adapt\ri favorabile la cerin]ele specifice efortului. ~ sc\zut din repaus asigur\ o mare economie func]ional\ a activit\]ii cardiace, iar valorile mari ale ~ `n timpul efortului permit transportul unei cantit\]i crescute de oxigen la mu[chi [i, `n consecin]\, prestarea de eforturi cu nivel mult mai `nalt dect cele care pot fi efectuate de nesportivi. Sin.: minut volum cardiac.

secretariatului concursului care sunt op]iunile lor cu privire la fiecare pereche `n parte. Locul final ocupat de pereche se face pe baza unui sistem special de prelucrare a locurilor, numit skating sistem, care se bazeaz\ pe locul dat de majoritatea arbitrilor. Primul campionat de dans, `n lume, s-a desf\[urat la Paris `n 1909. Federa]ia Interna]ional\ de Dans Sportiv (IDSF) s-a `nfiin]at `n 1926. ~ `n Romnia s-a practicat din 1980, iar Federa]ia Romn\ de Dans Sportiv (FRDS) a ap\rut `n 1991.

D|RMARE A OBSTACOLULUI c\l. Gre[eal\ comis\ `n timpul concursului de c\tre cuplul cal [i c\l\re], constnd din atingerea [i c\derea par]ial\ sau `n `ntregime a obstacolului de pe suportul s\u. Se penalizeaz\ cu un num\r prestabilit de puncte.

DRLOGI c\l. Benzi de piele ata[ate la z\bal\ sau z\b\lu]\ cu ajutorul c\rora c\l\re]ul conduce calul.

DE a.m., jd. A `nainta.

DE ASHI BARAI a.m., jd. M\turare a piciorului avansat.

DEBIT CARDIAC m.b. Cantitatea de snge expulzat\ de fiecare ventricul `n timp de 1'. ~ se calculeaz\ `nmul]ind debitul sistolic (cantitatea de snge expulzat\ de ventricul `ntr-o singur\ contrac]ie) cu frecven]a cardiac\ (num\rul de contrac]ii ale inimii `n timp de 1'). La adultul s\n\tos, ~ are `n repaus aproximativ 5 l. ~n efort, ~ cre[te, putnd s\ ajung\ la 20-30 l. La sportivii de performan]\ din probele cu efort aerob, cifrele ~ se deosebesc mult de cele constatate la nesportivi. ~n repaus, ~ este mai mic datorit\ frecven]ei cardiace sc\zute (bradicardie) [i debitului sistolic de asemenea sc\zut pentru c\ ventriculul, de[i are volumul evident crescut fa]\ de neantrena]i, expulzeaz\ doar o parte din sngele pe care `l con]ine. Restul, reprezentnd

DEBIT RESPIRATOR m.b. Volum de aer ventilat de pl\mni `n timp de 1'. Se calculeaz\ `nmul]ind aerul curent (volumul de aer ventilat `ntr-o singur\ respira]ie) cu frecven]a respiratorie (num\rul de respira]ii efectuate `n timp de 1'). La adultul s\n\tos cu dimensiuni corporale medii, ~ are `n repaus aproximativ 8 l (500 cmc x16). ~n efort, ~ cre[te prin m\rirea ambilor factori, putnd s\ ating\ cifre care dep\[esc 100 l. ~ maxim Volum de aer ventilat de pl\mni care depinde `n primul rnd de m\rimea capacit\]ii vitale [i implicit de factorii care o condi]ioneaz\ pe aceasta (v. capacitatea vital\). ~ maxim d\ informa]ii asupra posibilit\]ii organismului de a se aproviziona cu oxigen [i de a se debarasa de bioxidul de carbon `n timpul efortului. Cifrele mari ale ~ maxim constituie o premis\ favorabil\ pentru ob]inerea performan]elor `nalte `n sporturile/ probele cu efort aerob. Sin.: minut volum respirator.

DEBIT SISTOLIC m.b. Cantitate de snge expulzat printr-o singur\ contrac]ie de fiecare ventricul. ~ depinde de dimensiunile ventriculului, de gradul de umplere a acestuia [i de starea func]ional\ a miocardului. ~n repaus, la adultul s\n\tos cu dimensiuni normale ale inimii, ~ se cifreaz\ `n jurul a 65 ml. ~n timpul efortului, ~ cre[te concomitent cu accelerarea frecven]ei cardiace [i atinge nivelul maxim cnd inima ajunge la 120 de contrac]ii pe minut. R\mne apoi constant, pn\ cnd num\rul contrac]iilor cardiace se situeaz\ `n jurul cifrei de 180 de contrac]ii pe minut. De la aceste cifre `n sus, ~ scade

134

decizie progresiv datorit\ faptului c\ diastola se scurteaz\ [i ventriculul se poate umple din ce `n ce mai pu]in. ~n cazul cordului sportiv, ~ are unele particularit\]i care `l deosebesc de ~ `ntlnit la neantrena]i. ~n repaus, sistola ventriculelor nu expulzeaz\ tot sngele pe care acestea `l con]in. O mare parte din snge r\mne `n ventricule (snge rezidual), astfel c\ ~ este mai mic dect la nesportivi. ~n timpul efortului `ns\, ~ devine mult mai mare dect la neantrena]i, datorit\ faptului c\ prin intensificarea contrac]iei miocardului este aruncat `n circula]ie [i sngele rezidual. Rela]iile dintre m\rimea ~ [i valorile frecven]ei cardiace `n timpul efortului, men]ionate la nesportivii s\n\to[i, se p\streaz\ [i `n cazul cordului sportiv. Sin.: volum sistolic, debit b\taie.

pentru fiecare atlet, este de cel pu]in 30'. ~n probele de alerg\ri [i de garduri, concurentul care la una din probe a gre[it plecarea de trei ori va fi descalificat. La s\ritura `n lungime [i la probele de arunc\ri, fiecare concurent va avea dreptul numai la trei `ncerc\ri. Performan]a ob]inut\ de concurent la fiecare prob\ simpl\ este transformat\ `n puncte, conform tabelei speciale de punctaj a Federa]iei Interna]ionale de Atletism Amator (IAAF), clasamentul final rezultnd din adi]ionarea punctelor atribuite celor 10 probe. ~ este prob\ olimpic\ `nc\ de la prima edi]ie a JO moderne (1896). Exist\ ~ [i pentru juniorii II cu urm\toarele diferen]ieri specifice vrstei: greutatea este de 6 kg [i discul de 1,5 kg; aceasta nu este prob\ olimpic\.

DECALAJ schi Distan]\ dintre vrfurile schiurilor `n plan anteroposterior.

DECANTARE schi Trecere a schiurilor de pe cant.

DECAR tir Zon\ cu valoare de 10 puncte a ]intei, pentru tragerile la 10, 25 [i 50 m.

DECASALT atl. Succesiune de zece pa[i s\ri]i, executa]i cu intensitate mare sau maxim\, `n vederea dezvolt\rii for]ei [i a detentei musculaturii picioarelor sau pentru verificarea (testarea) acestor calit\]i motrice (proba de control). ~ este folosit frecvent `n antrenamentul s\ritorilor [i alerg\torilor de vitez\ [i de garduri.

DECATLON atl. Prob\ combinat\ format\ din zece probe atletice simple, rezervat\ exclusiv b\rba]ilor (seniori [i juniori mari), considerat\ cea mai complet\ [i dificil\ prob\ din atletism. ~ se desf\[oar\ (numai) pe stadion, pe parcursul a dou\ zile consecutive, `n ordinea urm\toare: prima zi: 100 m, s\ritura `n lungime, aruncarea greut\]ii, s\ritura `n `n\l]ime [i 400 m; a doua zi: 110 m garduri, aruncarea discului, s\ritura cu pr\jina, aruncarea suli]ei [i 1 500 m. Intervalul de timp de la terminarea unei probe [i `nceputul probei urm\toare,

DECIZIE I. gen. Hot\rre final\ a unui for sportiv prin care se confirm\ un rezultat, se respinge o contesta]ie, se d\ for]\ executorie unei instruc]iuni etc. II. box, lp. Hot\rre dat\ de pre[edintele juriului de arbitri pe baza consult\rii buletinelor `ntocmite de arbitrii `ns\rcina]i s\ supravegheze lupta `n ring sau pe saltea. ~ se anun]\ prin semnale luminoase [i orale, concomitent cu ridicarea minii celui declarat `nving\tor. Atacarea ~ se face prin contesta]ie `naintea juriului `n termenul prev\zut de regulament. III. psih. Modificare a comportamentului sportivului, ca urmare a evalu\rii situa]iei, `n vederea ob]inerii unui rezultat favorabil. ~ este un moment al actului voluntar, `n care sportivul prime[te informa]ia din ambian]a specific\, evalueaz\ situa]ia `n care se afl\ [i elaboreaz\ con]inutul ei, ac]ionnd `n maniera pe care o consider\ cea mai convenabil\. Conform teoriei matematice a jocurilor, ~ este alegerea unei ac]iuni (strategii) `n raport cu utilitatea sau probabilitatea consecin]elor acesteia. ~ pot fi individuale [i colective, certe sau incerte. Cnd sportivul `[i canalizeaz\ eforturile spre succes (rezultate favorabile, victorie, superioritate) ~ este caracterizat\ de atitudinea de minimax (minim din maxim posibil), iar cnd orientarea este spre insucces `n condi]iile unei pierderi ct mai mici, ~ de atitudine de maxim (maxim din minim posibil). ~n situa]iile specifice majorit\]ii sporturilor (jocuri, lupte, scrim\, box etc.), evenimentele au caracter de probabilitate, ~ sportivilor putnd oscila `ntre doi poli: excesiv de prudente excesiv de riscante. Calitatea ~ este determinat\ de numero[i

135

declan[are nici un caz `n formularea unor termeni tehnici, caz `n care no]iunea de ap\rare, mai concret\, are un caracter prioritar.

factori, dintre care cei de preg\tire tactic\, teoretic\ [i psihologic\ sunt deosebit de importan]i.

DECLAN{ARE I. schi. ~ncepere a unei ac]iuni (spre exemplu la declan[area unui viraj schimbarea canturilor [muchiilor], pivotarea schiurilor, deplasarea greut\]ii corpului). ~ direct\ Form\ de declan[are a unui viraj, `n timpul c\reia schimbarea de cant (muchii) a ambelor schiuri este simultan\ (`ntr-un timp). ~ indirect\ Form\ de declan[are a unui viraj, `n timpul c\reia schimbarea de cant (muchie) a schiului exterior (schiul din deal) [i a celui interior (shiul din vale) au loc una dup\ alta (`n doi timpi). II. tir Moment al ac]ion\rii plec\rii ciocanului, al percu]iei, al exploziei [i al pornirii proiectilului spre ]int\. III. tir arc Ac]iune de eliberare a corzii [i, o dat\ cu ea, a s\ge]ii.

DECLAN{ATOR pl. Dispozitiv care la comanda pilotului produce desprinderea cablului cu care este remorcat planorul.

DECUBIT m.b. Pozi]ie a corpului uman `n care acesta este `ntins pe un plan solid, orizontal. ~n func]ie de partea prin care corpul ia contact cu planul sus]in\tor, se utilizeaz\ denumirile: ~ dorsal contactul cu partea dorsal\; ~ ventral contactul cu partea ventral\; ~ lateral stng sau drept contact cu una din p\r]ile laterale ale corpului. ~ este pozi]ia care asigur\ condi]ii optime de odihn\ [i de vindecare `n anumite afec]iuni.

DEFICIEN}| m.b. Lips\ `n integritatea anatomic\ sau func]ional\ a unui organ, absen]\ a anumitor facult\]i fizice sau psihice. ~ fizic\ Aspect somatic anormal `nso]it de tulbur\ri ale staticii [i motricit\]ii umane. ~ poate avea influen]e negative asupra st\rii psihice [i integr\rii sociale a celui suferind. ~ are cauze diverse (agravarea atitudinilor vicioase, traumatisme, boli ereditare sau dobndite etc.). ~ poate fi prevenit\ sau ameliorat\ prin gimnastic\ medical\, tratament medicamentos [i interven]ii chirurgicale. ~ motric\ Alterare a motricit\]ii din cauze patologice `nn\scute sau dobndite. ~ este consecin]a tulbur\rilor sau leziunilor ce pot fi localizate `n aria motorie din scoar]a cerebral\, `n forma]iile motorii subcorticale, `n cerebel, `n c\ile nervoase, `n celulele motorii ale m\duvei spin\rii [i `n diversele componente ale aparatului locomotor. Mi[carea sub forme adecvate particularit\]ilor fiec\rui caz (gimnastic\ medical\, terapie ocupa]ional\, unele probe sportive) joac\ un rol important `n terapia complex\ a ~.

DEFORMARE A FIGURII p.a. Gre[eal\ tehnic\ la figurile obligatorii, care const\ `n efectuarea asimetric\ sau negeometric\ a cercurilor.

DEFEC}IUNE tir Gre[eal\ admisibil\ a tr\g\torului (de ex.: un rateu de percu]ie) sau neadmisibil\ (de ex.: faptul c\ tr\g\torul a uitat s\ armeze) care provoac\ `ntreruperi ale tragerii, `n timpul concursului. ~n prima situa]ie, se admite repetarea focului, dar `ntr-a doua situa]ie focul se consider\ pierdut.

DEGAJAMENT scr. Ac]iune tehnico-tactic\ de trecere cu propria arm\ pe sub (deasupra) lama [i mna adversarului. Dublu ~ Ac]iune tehnico-tactic\ format\ dintr-o fent\ sau dou\, urmat\ de un ~ [i lovitur\ dat\ dup\ un alt ~. De obicei, se execut\ pentru a `n[ela o parad\ circular\ a adversarului.

DEFENSIV| j.s. Ap\rare, cuvnt de origine francez\. Este antonimul ofensivei [i este folosit, de regul\, pentru evitarea unei monotonii `n exprimare, dar `n

DEGAJARE I. fb. Ac]iune efectuat\ de juc\torul din ap\rare constnd din trimiterea mingii ct mai departe de poarta proprie pentru a `nl\tura pericolul unui atac al adversarului. II. s.n. Element tehnic `n ciclul de lovitur\, care const\ `n scoaterea palei, vslei, ramei,

136

demivoleu padelei sau pagaiei din ap\. ~ reprezint\ faza a treia a ciclului de lovitur\ [i este precedat\ de faza trecerii palei prin ap\ [i urmat\ de faza revenirii. ~ are un moment preg\titor [i unul propriu-zis. III. [ah Eliberare a liniei de ac]iune a reginei prin deplasarea unei figuri de aceea[i culoare `n lungul liniei.

notabile `n anii 70, cnd `n insulele Hawaii se zboar\ cu ~ timp de 16 ore, acest fapt constituindu-se ca record mondial. Primul CM are loc `n Austria (Kssen) `n 1976, iar `n 1978, primul CE, tot `n Austria. ~n Romnia, prima arip\ zbur\toare a fost realizat\ `n 1974 de c\tre Kiss Arpad.

DELEGAT TEHNIC auto. Persoan\ desemnat\ de Federa]ia Interna]ional\ de Automobilism (FIA), responsabil\ cu verific\rile tehnice, iar autoritatea lui va fi peste cea a comisarilor tehnici na]ionali.

DELFIN nat. Procedeu tehnic de `not `n care corpul este culcat cu fa]a `n jos, bra]ele execut\ simultan un drum aerian dinapoi spre `nainte, iar dup\ intrarea `n ap\ sunt trase `napoi, `ncepnd cu flexia [i terminnd cu extensia lor pn\ la nivelul coapselor. Picioarele, printr-o ac]iune simultan\, execut\ propulsia imprimnd o mi[care de tangaj [oldurilor, coapselor, gambelor [i labelor. Nu se admit mi[c\ri alternative [i nici schimbarea pozi]iei orizontale fa]\ de suprafa]a apei. Coordonarea se face prin succesiunea unui ciclu de bra]e cu 1-2 b\t\i de picioare. Respira]ia se execut\ `naintea `nceperii trac]iunii bra]elor, moment ce favorizeaz\ ridicarea umerilor [i capului.

DEMARAJ auto., ci., moto., Accelerare puternic\, brusc\ a unui autovehicul `n momentul startului sau pe parcursul traseului, dup\ o faz\ de reducere a vitezei. Puterea de accelerare a unui vehicul se manifest\ `ndeosebi `n momentul trecerii lui de la starea de repaus la cea de mi[care. Puterea de ~ este socotit\ `n func]ie de timpul `n care autovehiculul atinge viteza maxim\.

DELTA PLAN av. 1. Aparat de zbor care are forma literei grece[ti delta () construit din ]eav\ metalic\ u[oar\ (aluminiu dur). Pe acest schelet se aplic\ (se `nf\[oar\) o ]es\tur\ de fibre de material plastic, greutatea aparatului variind `ntre 20-30 kg. Pilotul st\ fixat sub aceast\ arip\ zbur\toare, fiind legat de cadrul ei cu chingi, sprijinindu-se cu minile pe bara metalic\ (traped). Decolarea ~ se face de pe spa]ii `nalte (deal, munte), cu pante `nclinate pe care pilotul le parcurge `n alergare cu aparatul `n spate. Pilotarea ~ const\ din schimbarea centrului de greutate [i din mi[carea membrelor inferioare care sunt `ntinse [i apropiate (lipite). 2. Ramur\ sportiv\ `n care probele de concurs sunt: men]inerea `n aer, aterizarea la punct fix. ~ a generat mult `ndr\gitul sport modern al deltaplanismului. ~n acest sport s-au realizat performan]e

DEMARCARE I. j.s. Ac]iune tactic\ individual\ prin care un atacant se elibereaz\ de supravegherea ap\r\torilor pentru a ocupa cele mai favorabile locuri [i pozi]ii `n teren, unde s\ poat\ primi mingea [i s\ `ntreprind\ ac]iuni ofensive. II. hb. ~ direct\ Ac]iune de folosire tactic\ a procedeelor tehnice de mi[care `n teren [i a celor de derutare a adversarului. Este o form\ activ\ de mi[care (fente pornire, schimb\ri de direc]ie, plec\ri rapide de lng\ ap\r\tor, opriri bru[te din alergare urmate de porniri `n alt\ direc]ie, retrageri scurte [i rapide `n direc]ia propriei por]i etc.). ~n atacul pozi]ional, ~ direct\ `mbrac\ unele aspecte specifice posturilor `n care joac\ atacan]ii respectivi. ~ indirect\ Form\ pasiv\ de ~, unde, ca urmare a ac]iunii celorlal]i coechipieri, un atacant se vede r\mas liber, deci demarcat de al]ii.

DEMITUR rg. Procedeu tehnic folosit de juc\torul purt\tor de balon, constnd din `ntoarcerea corpului la 180 fa]\ de direc]ia de atac, cu scopul protej\rii lui `n momentul contactului cu ap\r\torul.

DEMIVOLEU t.c. Procedeu tehnic de lovire a mingii, `n momentul imediat urm\tor dup\ contactul cu terenul de joc. ~ se realizeaz\ mai cu seam\ la jum\tatea

137

demonstra]ie sportiv\ structuri ale ciclului s\pt\mnal de antrenament. Densit\]ile mari ale efortului (lec]ii zilnice) determin\ cre[teri semnificativ mai mari ale capacit\]ii de efort aerob [i ale puterii maxime anaerobe dect densit\]ile mici (2-3 lec]ii s\pt\mnal), chiar dac\ `n ambele situa]ii efortul are volumul [i durata total\ egale [i este prestat cu aceea[i intensitate.

distan]ei dintre plas\ [i linia de fund a terenului, avnd ca efect surprinderea adversarului.

DEMONSTRA}IE SPORTIV| t. 1. Form\ cu caracter festiv de practicare `n ansamblu a exerci]iilor fizice, efectuate `ndeosebi cu obiecte portative (mingi colorate, e[arfe, cercule]e, flori, panglici etc.), pe o tem\ anumit\, care sugereaz\ sau subliniaz\ importan]a unui moment sau eveniment politic, istoric, cultural, sportiv. Execu]ia sincronizat\ a mi[c\rilor, tempoul acestora, intr\rile [i ie[irile din dispozitivele ansamblului se fac pe muzic\. ~ se realizeaz\ [i `n cadrul par\zilor sau demonstra]iilor de la diferite festivit\]i, tinerii sportivi efectund `n fa]a tribunei oficiale diverse exerci]ii sau `nscriind litere [i cifre care simbolizeaz\ evenimentul care se s\rb\tore[te. Prin frumuse]ea mi[c\rilor, sincronizarea lor [i armonia culorilor, echipamentului, ~ are un rol artistic. 2. Competi]ie organizat\ `n scopul etal\rii frumuse]ii, utilit\]ii [i particularit\]ilor tehnice ale unei probe sau ramuri sportive, rezultatul avnd o `nsemn\tate secundar\.

DENSITATE A EFORTULUI m.b. Raport dintre durata unui efort [i durata pauzei cuprins\ `ntre sfr[itul acestuia [i `nceputul efortului urm\tor. Rezultatul calculului se exprim\ `n cifre, procente sau frac]ii (de ex.: antrenamentul cu intervale `n care durata efortului este de 30'' [i a pauzei de 60'' are ~ egal\ cu 0,5 50% sau 1/2). ~ este un mijloc important de dirijare a solicit\rii organismului pentru c\ reac]ia acestuia la un efort care `[i p\streaz\ neschimbate valorile volumului, intensit\]ii [i duratei poate fi modificat\ prin schimbarea ~. Lec]iile cu densit\]i mici ale efortului evit\ acumularea oboselii, pentru c\ asigur\ refacerea complet\ a organismului `n timpul pauzei dintre repet\ri. Densit\]ile mari, nepermi]nd refacerea, schimb\ rela]ia ini]ial\ dintre caracteristicile efortului [i starea func]ional\ a organismului din momentul `nceperii fiec\rei repet\ri. Efortul (lucrul mecanic) r\mne mereu acela[i, `n timp ce poten]ialul organismului, incomplet ref\cut, este `n continu\ sc\dere. Fiecare nou efort determin\ un nivel tot mai `nalt al solicit\rii func]ionale. ~ are consecin]e importante [i asupra efectului diferitelor

DENSITATE A LEC}IEI DE EDUCA}IE FIZIC| met. Raport dintre timpul folosit `n mod ra]ional pentru rezolvarea temelor lec]iei [i durata integral\ a acesteia, care se calculeaz\ `n minute, secunde [i procente. ~ poate fi calculat\ din mai multe puncte de vedere. ~ general\ sau pedagogic\ Raport dintre timpul cheltuit `n mod justificat din punctul de vedere pedagogic (explicarea, demonstrarea, executarea exerci]iilor, corectarea, odihna, observarea exerci]iilor colegilor, m\suri organizatorice etc.) [i durata integral\ a lec]iei. ~ motric\ Raport dintre timpul consumat pentru lucru efectiv (executarea exerci]iilor fizice) [i durata integral\ a lec]iei. ~ func]ional\ Raporturi variabile ale timpului destinat efectu\rii exerci]iilor cu intensit\]i diferite (maxime, submaxime, medii [i slabe) [i durata integral\ a lec]iei de antrenament. Cu ajutorul ~ func]ionale se poate preciza dinamica efortului `n orice unitate didactic\ de lucru a procesului de antrenament (lec]ie, ciclu s\pt\mnal, etap\, perioad\, ciclu anual, ciclu olimpic), indispensabil\ ra]ionaliz\rii [i standardiz\rii lui. ~ se `nregistreaz\ prin cronometrarea componentelor amintite [i raportarea lor la durata general\ a lec]iei, datele ei constituind elementele de baz\ ale analizei ei pedagogice [i, mai cu seam\, ale confrunt\rii efortului cu valorile unui model dat.

DEPARTAJARE moto., p.v., tir Ac]iune suplimentar\ `ntreprins\ de juriu `n scopul stabilirii, dup\ anumite criterii prestabilite, a ordinii valorice a sportivilor, care la finele unui concurs se afl\ egalitate. Sin.: baraj.

DEP|RTAT gim. Pozi]ie ini]ial\ derivat\ din pozi]ia fundamental\ stnd sau a[ezat, [eznd sau pe genunchi,

138

deprindere `n care picioarele sunt dispuse, unul fa]\ de cel\lalt, la o anumit\ distan]\ `n plan lateral, anterior sau posterior. Din pozi]ia ~ se efectueaz\ diferite exerci]ii de bra]e, picioare [i trunchi, specifice gimnasticii de baz\.

DEP|RT|TOR REGLABIL tir arc Aparat ce se monteaz\ pe obrazul interior al arcului, posednd un arc cu tensiunea reglabil\ pentru preluarea ap\s\rii s\ge]ii `n momentul p\r\sirii arcului, avnd [i un reglaj micrometric pentru aducerea s\ge]ii `n planul corzii.

gimnastica artistic\, ~ penalizat\ cu 0,30 puncte. IV. [ah ~ de timp Folosire de c\tre unul din juc\tori a unui timp de gndire mai mare dect cel delimitat prin regulamentul de joc al turneului. ~ este semnalat\ prin c\derea stegule]ului montat pe cadranul ceasului de control. Prin dep\[irea timpului de gndire partida este pierdut\.

DEPITONARE alp. Ac]iune de recuperare a pitoanelor fixate pe traseul unei escalade.

DEP|{IRE I. j.s. Ac]iune tactic\ individual\ prin care atacantul posesor al mingii se elibereaz\ de marcajul ap\r\torului direct, `n scopul realiz\rii unei sarcini ofensive, f\r\ a pierde controlul mingii. II. atl. Ac]iune proprie urm\toarelor situa]ii: ~ `n alergare, trecerea `naintea unuia sau mai multor alerg\tori `n timpul cursei; ~ spa]iului de schimb la [tafet\, transmiterea b\]ului de [tafet\ de c\tre aduc\tor primitorului `n afara zonei de schimb (acest schimb este socotit neregulamentar [i echipa de [tafet\ respectiv\ este descalificat\); ~ s\riturii (lungime [i triplusalt), b\taia se face dup\ linia pragului, `n zona de aterizare dinspre groapa de nisip (aceast\ s\ritur\ este socotit\ de oficiali neregulamentar\ sau dep\[it\ [i nu se m\soar\); ~ arunc\rii, atingerea de c\tre concurent, cu orice parte a corpului, `n timpul arunc\rii, a zonei de recep]ie (zona de c\dere a obiectului de aruncat, aruncarea respectiv\ fiind socotit\ neregulamentar\ sau dep\[it\ [i nu se m\soar\); ~ materialului, faz\ din tehnica arunc\rilor `n care mna cu obiectul de aruncat se afl\ `napoia trunchiului, asigurndu-se astfel folosirea ra]ional\ a for]elor interne ale arunc\torului. III. gim. ~ a spa]iului practicabil Gre[eal\ comis\ de gimnast constnd `n trecerea corpului sau a unei p\r]i a acestuia peste linia care marcheaz\ spa]iul de 12x12 m, pe care se desf\[oar\ proba la sol. Se penalizeaz\ de c\tre arbitrul [ef de brigad\ cu 0,10 puncte pentru fiecare dep\[ire, iar elementele de dificultate executate `n afara spa]iului practicabil nu sunt luate `n considera]ie la stabilirea valorii exerci]iului respectiv. ~ a timpului Gre[eal\ comis\ de gimnast constnd `n ~ timpului stabilit regulamentar pentru exerci]iile la brn\ [i sol `n

DEPLASARE I. j.s. Ac]iune prin care un sportiv, folosindu-se de procedeele tehnice specifice, ocup\ succesiv diferite zone ale terenului pentru a participa la preg\tire sau la fazele de atac sau de ap\rare. ~ se poate executa `nainte, lateral [i `napoi. II. vb. Mi[care a oric\rui juc\tor `n teren. III. gim. ~ `n figuri Deplasare a unei coloane de forma unor desene geometrice: linie dreapt\, zigzag, cerc, band\, spiral\ etc., ~ executat\ de obicei `n coloan\ cte unul, capul coloanei avnd rolul conduc\tor.

DEPOSEDARE j.s. Ac]iune individual\ tehnico-tactic\ de preluare regulamentar\ a mingii aflat\ `n posesia unui adversar.

DEPRINDERE met., psih. Ansamblu de ac]iuni sau activit\]i care prin repetare-exersare au dobndit precizie, rapiditate [i u[urin]\ `n execu]ie, ca urmare a modific\rilor calitative care se produc `n sistemul nervos central (`n special, stereotipia dinamic\ [i interrela]ia dintre cele dou\ sisteme de semnalizare). ~ tehnice Rezultat al `nv\]\rii actelor motrice (elementele [i procedeele tehnice), pn\ la execu]ie automatizat\. ~ tactice Rezultat al `nv\]\rii sistemelor complexe de ac]iuni motrice `n raport cu modific\rile mai mult sau mai pu]in prev\zute ale situa]iilor din concurs. ~ de comportare Combin\ri specifice ale mai multor ~ diferite, cum ar fi: ~ de a concura, ~ igienice (de alimentare, odihn\, de practicare a exerci]iilor fizice etc.). ~n teoria activit\]ii motrice, se deosebesc mai multe categorii de ~:

139

derapaj DERIV| s.n. Deplasare lateral\ a unei ambarca]iuni fa]\ de direc]ia de `naintare, cauzat\ de vnt, valuri sau curentul apei.

~ `nchise [i deschise, dup\ cum execu]ia este mai pu]in sau mai mult influen]at\ de factorii externi (de ex.: `n gimnastic\ majoritatea ~ sunt `nchise, iar `n jocuri deschise); ~ grosiere, intermediare [i fine, dup\ gradul de angajare a `ntregului corp, numai a unor p\r]i sau a unor mu[chi mici (de ex.: jocuri, lupte, scrim\, tir); ~ simple [i complexe, dup\ num\rul actelor motrice pe care le `mbin\ (de ex.: ~ tehnice elementare ~ tactice). ~ care se formeaz\ `n activit\]ile de educa]ie fizic\ [i sport sunt constituite `n marea lor majoritate din acte motrice [i sunt denumite, `n consecin]\, ~ motrice. Formarea ~ motrice constituie unul din obiectivele de baz\ ale procesului de instruire `n educa]ie fizic\ [i sport. ~ psihic\ Component\ a psihocomportamentului format\ prin exersare [i care st\ la baza capacit\]ii de autoreglare a sportivului. ~ se integreaz\ `n sistemul psihic [i au aspecte cognitive (deprinderi aten]ionale, perceptive, de control corporal, imaginative, de gndire pozitiv\), afective (st\pnirea emo]iilor [i anxiet\]ii, controlul stresului, al durerii), conative-ac]ionale (stabilire de scopuri, antrenament mental, motiva]ie, respira]ie, relaxare, combativitate) [i, de asemenea, aspecte sintetice din structura personalit\]ii, cum sunt `ncrederea `n sine, asertivitatea, comunicarea, cooperarea. ~ se prezint\ [i sub forma rutinelor de comportament. ~n toate sporturile, formarea ~ figureaz\ printre principalele obiective ale preg\tirii psihice a sportivilor.

DERIVOR s.n. Dispozitiv reglabil situat `n partea inferioar\ [i central\ a cocii unei ambarca]iuni cu vele, confec]ionat din tabl\ groas\ care st\ vertical `n ap\ pentru a `mpiedica deplasarea lateral\ a velierului fa]\ de direc]ia de naviga]ie [i a-i m\ri stabilitatea pe ap\.

DEROBARE I. c\l. Evitare a obstacolului de s\rit de c\tre cal, atunci cnd scap\ de sub ac]iunea c\l\re]ului, trecnd pe al\turi sau cnd sare obstacolul `n afara fanioanelor care `l `ncadreaz\. II. scr. Sustragere a propriei lame de la ac]iunea pe lam\ a atacantului. Ac]iunea are prioritate atunci cnd atacantul caut\ lama, iar cel atacat derobeaz\ lovind. Sin.: dejucare.

DEROCARE [ah For]are a adversarului s\ mute regele sau turnurile, `nainte de a efectua rocada. ~n acest fel, juc\torul respectiv nu mai poate face rocada.

DERAPAJ auto., moto., schi Alunecare lateral\ sau oblic\ a schiurilor sau ro]ilor vehiculului. ~ `n concurs este un element tehnic folosit pentru reducerea vitezei, schimbarea direc]iei, executarea sa reclamnd mult\ m\iestrie din partea sportivului [i o calitate superioar\ a echipamentului de lucru.

DERULARE atl. Component\ a tehnicii mersului [i a alerg\rii, produs\ dup\ contactul cu solul pe talpa piciorului de sprijin, pentru transmiterea greut\]ii corpului succesiv pe c\lci, pe pingea [i apoi pe vrf, `n mi[carea omului de deplasare dinapoi `nainte.

DERBI c\l. Cea mai important\ competi]ie de galop sau de trap a anului, a c\rei denumire este dat\ de localitatea englez\ care a consacrat-o, Derby. No]iunea de ~ prin extensie, se folose[te `n jocurile sportive pentru a desemna o `ntlnire `ntre echipe cu [anse aproximativ egale pentru cucerirea trofeului sau a unui loc frunta[ `ntr-un clasament.

DERUTARE A ADVERSARULUI gen. Ac]iune regulamentar\ constnd dintr-un complex de mi[c\ri `n[el\toare `n scop tactic, prin care un sportiv determin\ pe adversar s\ ac]ioneze gre[it `ntr-o faz\ a luptei sportive.

DESCALIFICARE I. j.s. Sanc]iune dictat\ de arbitru sau juriu constnd din interdic]ia de a continua concursul. Se aplic\ unui sportiv dup\ comiterea repetat\ a unor infrac]iuni sau gre[eli fa]\ de regulamentul jocului respectiv. II. atl. Eliminare din concurs a

140

desprindere sportivului sau echipei de [tafet\, care s-au ab\tut de la unele prevederi regulamentare (de ex.: dep\[irea spa]iului de schimb la alergarea de [tafet\, dep\[irea primelor trei s\rituri sau arunc\ri, plecarea `n curs\ pentru a doua oar\ `nainte de pocnetul pistolului etc.). III. schi Sanc]iune dictat\ unui sportiv care folose[te material neregulamentar `n scopul ob]inerii unui rezultat favorabil. IV. box, lp. Sanc]iune primit\ de sportivul care a primit trei avertismente pentru lupt\ pasiv\ sau neregulamentar\. V. nat., s.n. Sanc]iune dat\ pentru dep\[irea limitelor culoarului de concurs. VI. ht. Sanc]iune primit\ dup\ ratarea celor trei `ncerc\ri sau datorit\ unor acte de indisciplin\.

DESC|LECARE c\l. Ac]iune prin care c\l\re]ul coboar\ de pe cal, folosind o tehnic\ anumit\, la comand\ sau din proprie ini]iativ\.

Prim\ faz\ a unei partide de [ah, care `n principiu se `ncheie odat\ cu a[ezarea pieselor `n pozi]iile din care se poate `ncepe jocul de mijloc. III. schi ~ convergent\ Dep\rtare a cozii unuia sau ambelor schiuri prin `mpingerea lor lateral\. ~ divergent\ Dep\rtare a vrfurilor schiurilor specific\ pa[ilor turnan]i (ocolitori), de patinaj etc. IV. ol. ~ a JO Festivitate solemn\ desf\[urat\ `n incinta stadionului olimpic, `naintea programului competi]ional, la care particip\ toate delega]iile ]\rilor prezente, care defileaz\ `n ordine alfabetic\, purtnd steagul na]ional. Momentele cele importante ale festivit\]ii sunt urm\toarele: cuvntul de deschidere ]inut de pre[edintele comitetului de organizare a edi]iei respective a JO, cuvntul pre[edintelui CIO, ridicarea drapelului CIO, intonarea imnului olimpic, aprinderea f\cliei olimpice, depunerea jur\mntului sportivilor [i al arbitrilor [i spectacolul artistic. ~n `ncheiere, pre[edintele statului, regele sau guvernatorul declar\ oficial ~ JO.

DESC|RCARE I. schi Faz\ a tehnicii ocolirii constnd din reducerea presiunii schiurilor asupra planului de coborre, ca urmare a primei faze a unei flexii a picioarelor sau a extensiei rapide a unui picior sau a ambelor picioare dup\ ac]iunea de flexare a lor. II. tir Ac]iune prin care tr\g\torul scoate glon]ul de pe ]eav\ prin ducerea `nchiz\torului `napoi. ~n exerci]iile colective de tir, ~ se efectueaz\ la comanda desc\rca]i!.

DESCHIZ|TOR DE PRTIE schi Schior cu experien]\ desemnat de c\tre juriul concursului pentru a parcurge primul traseu al unei probe din programul unei competi]ii de schi (coborre, slalom uria[, fond etc.). ~ nu este socotit concurent, el trebuie s\ ajung\ la sosire `naintea concuren]ilor, f\r\ ca timpul realizat de acesta s\ se `nregistreze.

DESC|RCA}I! tir Comand\ dat\ de arbitrul de pe linia de tragere, dup\ care tr\g\torii scot cartu[ele din arm\ [i las\ arma pe mas\ cu chiulasa deschis\.

DESEMNARE j.s., tir ~nscriere pe foaia de concurs sau de joc a titularilor [i a rezervelor care pot evolua `n competi]ia respectiv\.

DESCHIDERE I. rg. Procedeu tehnico-tactic a mijloca[ului de gr\mad\, prin care se transmite balonul liniilor dinapoi (juc\torilor neparticipan]i la faza static\ sau aglomerare). ~ poate fi lung\, scurt\, `n adncime, lateral\ [i `n spate, `n func]ie de plasamentul partenerilor [i al adversarilor. Prin extensie, ~ se folose[te [i `n alte jocuri (fotbal, polo), indicnd transmiterea mingii, printro pas\ lung\ [i la `ntlnire, juc\torului care ac]ioneaz\ `n atac, `ndeosebi pe laturile spa]iului de joc. II. [ah

DESEN p.a. Urme l\sate de patine `n alunecare pe ghea]\, dup\ care se apreciaz\ corectitudinea execu]iei exerci]iilor impuse.

DESPRINDERE I. met. Moment care marcheaz\ ruperea contactului cu solul `n s\rituri. II. atl. Prim\ parte (moment) a fazei de zbor `n s\rituri, consecin]\ a b\t\ii `n s\rituri, caracterizat\ printr-o traiectorie de zbor orientat\ mai mult spre vertical\ (la s\rit `n

141

detant\ folosit\ pentru prima dat\ de c\tre Didon de la Colegiul L'Arcueil din Normandia, pe care a propus-o odinioar\ elevilor s\i. Aceast\ deviz\ a fost adoptat\ de c\tre CIO, alc\tuind, `mpreun\ cu cele cinci cercuri olimpice, emblema acestui for sportiv interna]ional.

`n\l]ime sau la pr\jin\) sau mai aproape de orizontal\ (la s\ritura `n lungime sau triplusalt). III. gim. Ac]iune voluntar\ de p\r\sire a aparatului la gimnastica artistic\, `n care, prin diferite procedee tehnice, se realizeaz\ o faz\ de zbor liber, timp `n care se efectueaz\ o `ntoarcere sau un salt, dup\ care se revine pe aparat (bar\ fix\, paralele, paralele inegale, brn\, sol). ~ de pe aparat poate fi [i involuntar\, datorit\ unor ac]iuni aparte `n timpul exerci]iului. Acest fel de ~ se soldeaz\ cu c\deri [i chiar cu accident\ri.

DEXTERITATE psih., ped. Aptitudine, calitate sau capacitate de a executa u[or, precis, coordonat anumite mi[c\ri. Se folose[te mai ales pentru a indica `ndemnarea minilor.

DETANT| tir Putere de rezisten]\ a tr\gaciului, care trebuie s\ suporte o greutate minim\, ea variind de la o arm\ la alta.

DETENT| met. Calitate motric\ combinat\, format\ din for]\ [i vitez\, specific\ probelor de s\rituri, de arunc\ri [i de alerg\ri de durat\ foarte scut\ (sub 20'') din atletism, loviturilor de atac din box, din volei etc., `n care manifestarea componentei for]\ tinde spre realizarea ei maxim\ pe seama accelera]iei masei, care r\mne constant\. Metodica dezvolt\rii ~ urm\re[te m\rirea accelera]iei, care depinde de cre[terea corespunz\toare a for]ei, `n acest fel crendu-se un raport corect `ntre exerci]iile specifice ambelor componente. Dintre metodele care vizeaz\ dezvoltarea ~, cea mai eficient\ este power-training, care caut\ s\ rezolve antagonismul existent `n metodica m\ririi separate a for]ei [i a vitezei (folosind cnd o solu]ie de alternan]\ a eforturilor de for]\ [i vitez\, cnd o solu]ie de compromis).

DEZARMARE I. tir Opera]ie prin care tr\g\torul execut\ deschiderea `nchiz\torului [i desc\rcarea armei. II. scr. Situa]ie `n care se g\se[te un tr\g\tor c\ruia i s-a smuls arma, i-a c\zut din mini sau i s-a rupt, `n astfel de situa]ii lupta fiind oprit\.

DEZASIMILA}IE m.b. (V. catabolism).

DEZLEGARE I. org. Document oficial eliberat de clubul sau asocia]ia sportiv\ prin care se atest\ acordul pentru transferul unui sportiv la o alt\ unitate sportiv\. ~ se anexeaz\ cererii pe care sportivul o depune federa]iei de resort `n vederea legitim\rii lui la noul s\u club sau asocia]ie. II. [ah Solu]ie constnd din mutarea figurii adverse care exercit\ imobilizarea sau `ntreruperea liniei de ac]iune a piesei care a provocat imobilizarea.

DETONANT tir ~nc\rc\tur\ de ini]iere (capsa).

DEVIERE A MINGII fb., hb. Procedeu tehnic prin care se schimb\ traiectoria mingii `n afara suprafe]ei de poart\, `n scop tactic.

DEVIZ| OLIMPIC| ol. Formula citius, altius, fortius, cu semnifica]ia mai iute, mai sus, mai puternic,

DEZVOLTARE FIZIC| m.b. Proces de schimbare a formei [i propor]iilor corpului `n perioada de cre[tere. ~ este consecin]a faptului c\ `n diferitele p\r]i ale corpului procesul de cre[tere prezint\ diferen]e mari att ca amploare, ct [i ca perioad\ de desf\[urare. Astfel, fa]\ de valorile de la na[tere, capul cre[te de dou\ ori, trunchiul de trei ori, membrele superioare de patru ori [i membrele inferioare de cinci ori, iar din `n\l]imea total\ a corpului capul reprezint\ 2/8 la na[tere [i 1/8 la adult, membrele inferioare 3/8,

142

dinamometrie respectiv 4/8, iar trunchiul 3/8 att la na[tere, ct [i dup\ terminarea procesului de cre[tere. ~ prezint\ cele mai mari modific\ri `n perioada pubertar\ schimbarea formei, a propor]iilor corpului, avnd importante implica]ii `n practica educa]iei fizice [i sportului, impunndu-se astfel studierea sa `n cadrul tuturor examenelor medico-sportive.

DIDACTIC| A EDUCA}IEI FIZICE {I SPORTULUI ped. Disciplin\ pedagogic\ care studiaz\ legile specifice ale instruirii [i educa]iei `n domeniul educa]iei fizice [i sportului (principii, metode, sistem de evaluare, con]inut, organizare etc.).

DIABOLO tir Proiectil pentru armele de aer comprimat de calibru 4,5 mm.

DIGITA}IE I. vb. Dexteritate a juc\torului de a dirija cu u[urin]\ balonul cu ajutorul degetelor. II. scr. Dirijare a vrfului armei datorit\ ac]iunii subtile a degetelor minii de atac.

DIAGRAM| I. gen. Reprezentare grafic\ a valorii unor m\rimi sau a propor]iilor dintre ele, `n scopul red\rii plastice [i sintetice a unor cifre rezultate din investiga]ie, planificare sau eviden]\, pentru a releva aspectele caracteristice ale unor st\ri, fenomene sau procese. ~n educa]ie fizic\ [i sport ~ se folose[te pentru analiza, compararea [i precizarea dinamicii datelor specifice. II. p.a. ~ a pa[ilor Reprezentare grafic\ a succesiunii pa[ilor `n probele de dans pe ghea]\.

DINAMIC| A JOCULUI j.s. Frecven]\, alternan]\ [i grad de intensitate a efortului `n ac]iunile individuale [i colective de atac [i ap\rare, efectuate de juc\tori `ntr-un meci. ~ poate fi stabilit\ cu ajutorul formulelor date de calculul diferitelor variante ale intensit\]ilor ac]iunilor [i efortului.

DIAMIDOV gim. Procedeu tehnic executat numai la paralele, constnd dintr-un balans mare `nainte pn\ `n stnd pe mini, cu `ntoarcere invers\ de 360 pe o singur\ mn\ f\r\ p\r\sirea apuc\rii. Procedeul poart\ numele celui ce l-a creat Diamidov.

DIAULOS atl., ist. Curs\ de vitez\, dus-`ntors, pe o distan]\ de dou\ stadii (384 m), prev\zut\ `n `ntrecerile de alergare cuprinse `n pentatlonul antic.

DINAMOGRAFIE m.b. Metod\ de `nscriere a for]ei musculare dezvoltate `n diferite ac]iuni motorii. ~ se folose[te la selec]ie (m\surare ini]ial\) [i pentru urm\rirea evolu]iei for]ei `n procesul de antrenament, mi[c\rile complexe servind la aprecierea abaterilor fa]\ de modelul execu]iei respective. ~ mecanic\ Metod\ care folose[te platforme ce mobilizeaz\ o serie de prghii [i un ac inscriptor. ~ electronic\ Metod\ care utilizeaz\ traductori electronici conecta]i fie la un oscilograf catodic simplu sau cu imagine remanent\, fie la un oscilograf cu capacitate de fotografiere pe pelicul\.

DIBIOZ| m.b. Capacitate a celulelor umane de a folosi pentru nevoile lor energetice att aerobioza, ct [i anaerobioza. Fenomenul este prezent [i `n activitatea muscular\, care `[i procur\ energia prin glicoliz\ anaerob\ `n primele 30''-40'' de la declan[area contrac]iei, dup\ care, energia este procurat\ prin glicoliz\ aerob\.

DINAMOMETRIE m.b. Metod\ de m\surare a for]ei musculare, care se efectueaz\ cu diverse aparate: dinamometre elastice, sisteme complexe dinamometrice cuplate pentru m\surarea for]ei musculare segmentare, a unei grupe musculare sau a unui `ntreg lan] muscular. ~n ultima vreme se folose[te, `n acela[i scop, tensiometria care prezint\ o mai mare fidelitate fa]\ de factorii mecanici de presiune, trac]iune, r\sucire sau `ndoire.

143

dinamometru DIRECT| box Procedeu tehnic de atac constnd din expedierea loviturii pe cea mai scurt\ cale, pumnul urmnd o traiectorie `n linie dreapt\: ~ de dreapta; ~ de stnga.

DINAMOMETRU m.b. Aparat de m\surare a for]ei musculare, bazat pe un element deformabil-elastic, care ac]ioneaz\ un ac indicator, `n momentul `n care se exercit\ asupra lui o anumit\ trac]iune sau presiune, acul mi[cndu-se pe un cadran gradat `n kgf. ~n examenul medical sportiv obi[nuit cu ~, se m\soar\ for]a flexorilor palmari, a mu[chilor centurii scapulare, a mu[chilor [an]urilor vertebrale etc. Biomecanica utilizeaz\ dispozitive speciale cu ajutorul c\rora se poate m\sura for]a dezvoltat\ de diferite grupe sau lan]uri musculare, `n pozi]iile specifice ale procedeelor tehnice din diferite ramuri sportive.

DIRECTOR DE CONCURS org. Persoan\ competent\, desemnat\ oficial pentru a conduce [i a r\spunde de buna desf\[urare a unui concurs.

DINGHI s.n. 1. Ambarca]iune popular\ [i de concurs, de sport cu vel\, nepuntat\, prev\zut\ cu derivor, confec]ionat din tabl\, manevrat\ de o singur\ persoan\, semnul distinctiv al clasei pe vel\ fiind un cerc avnd `n interior litera p. 2. Clas\ de iaht.

DIRECTOR DE TRAGERE tir Persoan\ competent\, delegat\ oficial, care r\spunde de dirijarea [i coordonarea tuturor arbitrilor ce intr\ `n componen]a juriului, a secretariatului personalului liniei de tragere [i a liniei de ]int\.

DINTE tir Clic realizat la rotirea [urubului de reglaj al `n\l]\torului sau al dioptrului.

DIREC}IE I. b.m. Caracteristic\ a deplas\rii corpului `n `ntregime sau a segmentelor sale `ntr-unul din cele trei planuri ale spa]iului. II. p.a. ~ de patinaj Sens obligatoriu `n care se patineaz\ pe un patinoar sau pe o pist\ de concurs.

DIOPTRU tir Aparat de ochire montat pe culata unei arme, compus dintr-un vizor cu diametrul variind `ntre 0,5-1,5 mm [i folosit drept `n\l]\tor. ~ poate fi manevrat cu ajutorul unor [uruburi micrometrice.

DIPLOM| I. gen. Act oficial care certific\ un anumit titlu sau anumite calit\]i, rezultate ale unei persoane, ob]inute `n urma unei activit\]i, a unui concurs etc. II. ol. ~ olimpic\ 1. Premiu acordat `n probele olimpice primilor [ase clasa]i. 2. Distinc]ie acordat\ de CIO unei personalit\]i care prin activitatea sa contribuie la dezvoltarea mi[c\rii olimpice. III. org. ~ sportiv\ Act oficial, cu o grafic\ specific\, care se confer\ `ntr-un cadru festiv sportivilor, `ndeosebi primilor clasa]i, precum [i arbitrilor etc., pentru a confirma `nsemn\tatea [i valoarea particip\rii lor la un concurs.

DIRT-TRACK moto. Prob\ de vitez\ pe zgur\, pe pist\ oval\, care const\ din parcurgerea virajelor `n derapaj accentuat, ajungnd cu axa longitudinal\ a motocicletei aproape perpendicular\ pe direc]ia de deplasare. Motocicleta pentru acest sport este de construc]ie special\: roata din fa]\ are janta [i anvelopa mai sub]iri dect roata din spate, ghidonul este foarte larg, frnele lipsesc, cutia de viteze nu dispune dect de o priz\ direct\, iar rezervorul este foarte mic (2 l de combustibil, necesari pentru 4-5 ture de pist\). Pistele au o lungime `ntre 3001 800 m, l\]imea 9-15 m pe por]iunea `n linie dreapt\ [i de 16-25 m la viraje unde sunt prev\zute [i cu o `nclinare. La o man[\ se prezint\ 4 alerg\tori care parcurg 4 tururi de pist\. Primele concursuri na]ionale [i interna]ionale de dirt-track din ]ara noastr\ s-au organizat `n 1963.

DISC atl. Obiect de construc]ie special\, folosit pentru arunc\ri la distan]\, de forma unei pl\ci circulare cu

144

dispensarizare a sportivilor ambele suprafe]e curbate asem\n\toare lentilei biconvexe, al c\rui corp din lemn compact sau alt material asem\n\tor este `ncadrat ferm de o ram\ metalic\, cu muchie rotunjit\ (net\ioas\), ale c\rei margini constituie un cerc perfect, cu diametrul de 219-221 mm pentru discul b\rba]ilor [i 180-182 mm pentru cel al femeilor ([i alte dimensiuni de construc]ie, `n conformitate cu regulamentul concursurilor, difer\ `n func]ie de sex). Cele dou\ suprafe]e sunt identice, f\r\ asperit\]i, cu profil regulat, care asigur\ un racord continuu, `ncepnd de la marginea ramei metalice, care are grosimea de 12 mm, pn\ la distan]a de 25-28 mm de centrul discului unde atinge grosimea de 44-46 mm (~ b\rba]ilor) sau 37-39 mm (~ femeilor), nemodificat\ pe toat\ suprafa]a central\. Greutatea este de 2 kg pentru b\rba]i [i 1 kg pentru femei, iar forma [i dimensiunile de construc]ie `i confer\ obiectului `n zbor anumite caracteristici aerodinamice.

mecanice (traumatisme, solicit\ri intense [i `ndelung repetate). La sportivi, ~ este mai frecvent `ntlnit\ printre practican]ii probelor care impun solicit\ri mari ale coloanei vertebrale (gimnastic\, haltere, arunc\ri). ~ se manifest\ prin dureri [i limitarea mi[c\rilor `n regiunea lezat\ a coloanei vertebrale. Tratamentul preventiv const\ `n: asanarea focarelor de infec]ie, evitarea suprasolicit\rii coloanei vertebrale [i alternarea judicioas\ a solicit\rilor cu refacerea capacit\]ii func]ionale a acesteia. Tratamentul curativ necesit\ repaus segmentar, medica]ie antiinflamatorie, antialgic\, decontracturant\, precum [i folosirea mijloacelor complexe ale balneofizioterapiei. ~ expune la producerea herniei de disc, leziune sever\ care `mpiedic\ de multe ori practicarea `n continuare a sportului respectiv [i, `n unele cazuri, impune interven]ia chirurgical\.

DISCIPLIN| SPORTIV| t. Ansamblu al ramurilor [i al probelor sportive constituite `ntr-un sistem unitar de preg\tire [i competi]ii, avnd asem\n\toare structura motorie, elementele [i procedeele tehnice, tipul de efort, condi]iile [i modul de reglementare, de alc\tuire [i de evaluare a concursurilor pe echipe, individuale, pe acela[i aparat, cu acela[i obiect de `ntrecere, durat\ [i spa]iu de joc. ~ s-a definitivat `n timp, delimitndu-se prin caracteristici specifice privind regulamentele [i spa]iile de concurs, mediul de desf\[urare (ap\, teren de zgur\, cu iarb\, plan[et\, ghea]\), inventarul [i echipamentul, unit\]ile de m\surare a performan]elor [i de ierarhizare a valorilor (de ordin temporal, spa]ial, conven]ional). ~ sportive fundamentale contemporane sunt: gimnastica, atletismul, nata]ia, sporturile nautice, jocurile sportive, atletica grea, sporturile de lupt\.

DISCOBOL atl. Arunc\tor de disc.

DISCOPATIE m.b. Afec]iune a discurilor intervertebrale produs\ din cauze inflamatorii, degenerative sau

DISPENSARIZARE A SPORTIVILOR m.b. Metod\ de supraveghere medical\ continu\ a sportivilor. Se aplic\ sportivilor de `nalt\ performan]\ [i celor care reprezint\ cazuri problem\. ~ urm\re[te cunoa[terea aprofundat\ [i permanent\ a evolu]iei st\rii de s\n\tate [i a capacit\]ii de efort a subiec]ilor dispensariza]i, precum [i a condi]iilor de via]\ [i de preg\tire a acestora. Pentru atingerea acestor obiective, sportivii dispensariza]i r\mn sub supravegherea medical\ permanent\ [i `ntre examenele medico-sportive periodice efectuate `n unit\]ile sanitare de profil. Medicul care asigur\ dispensarizarea adaug\ acestor date pe cele adunate personal prin examene medicosportive frecvente (optim s\pt\mnal), observa]ii medico-pedagogice efectuate `n lec]iile de antrenament [i competi]ii, studierea datelor de autocontrol medical, cercetarea condi]iilor `n care tr\iesc, se alimenteaz\ [i se antreneaz\ sportivii dispensariza]i. ~ constituie metoda care asigur\ colaborarea optim\ [i permanent\ a medicului cu antrenorul la dirijarea [tiin]ific\ a procesului de antrenament [i a activit\]ii competi]ionale a fiec\rui sportiv. ~n ]ara noastr\, ~ a fost aplicat\ cu foarte bune rezultate `n cadrul loturilor reprezentative pentru marile competi]ii interna]ionale.

145

dispersare DISPOZITIV DE JOC j.s. Mod specific de dispunere pe teren a juc\torilor unei echipe, repartiza]i (organiza]i) pe posturi [i compartimente (linii), `n func]ie de sistemele de atac [i ap\rare adoptate [i de tactica special\ a echipei respective.

DISPERSARE tir Fenomen prin care proiectilele pornite din ]eava aceleia[i arme parcurg o traiectorie proprie, distribuindu-se pe ]int\ pe o anumit\ suprafa]\. ~ este determinat\ de nivelul de preg\tire al tr\g\torului, calitatea armei [i a muni]iei, de influen]a factorilor externi (vnt, luminozitate etc.).

DISPNEE DE EFORT m.b. Senza]ie dezagreabil\ descris\ ca lips\ de aer, ap\rut\ cnd se efectueaz\ eforturi cu intensitate care dep\[esc posibilit\]ile momentane de adaptare a organismului. ~ se produce datorit\ concentra]iei excesive de bioxid de carbon `n snge [i excit\rii puternice de c\tre acesta a centrului respirator din bulb. ~, ap\rut\ dup\ eforturi cu intensitate mic\, are de obicei cauze patologice. La sportivi, ~ este un fenomen fiziologic care apare dup\ eforturi foarte intense; poate fi prevenit prin efectuarea de eforturi corespunz\toare gradului de antrenament [i `nl\turat prin sc\derea intensit\]ii sau `ntreruperea efortului. ~ constituie un semn de oboseal\ acut\ sau cronic\ (supraantrenamentul), dac\ survine dup\ eforturi care mai `nainte nu o produceau.

DISPOZI}IE DE START psih. Stare afectiv\ caracteristic\ sportivilor `naintea competi]iei sau antrenamentelor, manifestat\ sub forma apatiei, a febrei de start [i a st\rii gata de lupt\. ~ are niveluri de intensitate diferite, dup\ temperamentul, atitudinea [i preg\tirea sportivului sau t\ria adversarului [i `nsemn\tatea concursului. Fiecare form\ poate s\ apar\ la unul [i acela[i sportiv `n diferite momente ale activit\]ii. De regul\, ~ se estompeaz\ pn\ la dispari]ie dup\ `nceperea concursului.

DISPONIBILITATE psih. Atitudine pozitiv\ [i activ\ de ac]iune a sportivului `n fa]a unei sarcini de ac]iune, care reprezint\ montaje (prepara]ie) de tip perceptiv, motor sau afectiv. Pe baza montajului prealabil, care func]ioneaz\ ca un factor subiectiv stimulativ, sportivul este capabil s\ intre repede `n activitate, manifestnd, `n raport cu situa]iile, o capacitate perceptiv\ bun\, o eficien]\ intelectual\ ridicat\ `n rezolvarea problemelor tactice, un efort voluntar sporit [i afectivitate pozitiv\. ~ pentru ac]iune [i efort caracterizeaz\ sportivii superior motiva]i, ca [i pe cei afla]i `n form\. Nivelul ~ este condi]ionat de aptitudinile, tr\s\turile caracteriale [i habitudinile sportivului. ~ este rezultatul unui proces educa]ional bine condus, fluctua]iile ei indicnd unele deregl\ri care pot ap\rea `n sistemele biopsihice ale persoanei [i care pot fi `nl\turate prin mijloacele asisten]ei psiho-pedagogice.

DISPUNERE psih. Stare psihic\ favorabil\ efectu\rii unei activit\]i pe baza `n]elegerii scopului activit\]ii, a `ncrederii pe care sportivul o are `n for]ele proprii [i `n [ansa de reu[it\. Constituie o etap\ a preg\tirii psihologice pentru concurs, `n care prin mijloace de informare despre sine, despre adversari [i despre condi]iile viitoarei `ntreceri, sportivul este ajutat s\ prefigureze cognitiv [i afectiv rezultatele. ~ are un con]inut preponderent afectiv, dar este influen]at\ mult de convingere, sugestie, autosugestie [i alte forme de reglaj psihic.

DISPUT| gen. Ac]iune de `ntrecere care urm\re[te rezolvarea unei st\ri competitive sau a unei situa]ii conflictuale de tip sportiv. ~n sens general, este sinonim\ cu `ntrecere, `n sens restrns, se utilizeaz\ pentru a desemna rivalitatea pentru st\pnirea obiectului de joc, a terenului, pentru ob]inerea punctelor, locului `n clasament etc.

DISTAL m.b. Punct de pe un membru situat mai aproape de extremitatea liber\ a acestuia dect de aceea cu care membrul respectiv se une[te cu corpul. La trunchi, precizarea unui punct de pe axul vertical se define[te prin termenii: cranial [i caudal.

146

document de eviden]\ DISTAN}| I. hb. Interval de 3 m care trebuie respectat de c\tre adversari fa]\ de executant, la executarea oric\rei arunc\ri. La efectuarea arunc\rilor libere [i de la 7 m, coechipierii executantului nu pot dep\[i linia de aruncare liber\. La executarea arunc\rilor de la 7 m, nici ap\r\torii nu pot dep\[i linia de aruncare liber\. ~n momentul efectu\rii arunc\rii de `ncepere, juc\torii trebuie s\ se g\seasc\ `n propria jum\tate de teren. II. scr. Spa]iu care separ\ cei 2 combatan]i `n timpul asaltului exerci]iului sau al lec]iei individuale. ~ mare Distan]\ din care adversarul poate fi lovit dup\ `ntinderea bra]ului `narmat, urmat\ de un pas-fandare, salt-fandare sau fle[\. ~ medie Distan]\ din care adversarul poate fi lovit dup\ `ntinderea bra]ului `narmat urmat\ de fandare, pas `nainte sau fle[\. ~ mic\ Distan]\ din care adversarul poate fi lovit numai prin `ntinderea bra]ului `narmat. III. tir Caracteristic\ a fiec\rei probe, acestea realiznd tragerile la distan]a `ntre linia de tragere [i linia ]intelor, la 10 m, 25 m, 50 m [i de 300 m `n cazul probelor de pu[c\ calibru mare.

bazeaz\ pe raportul dintre victorii [i `nfrngeri [i jocuri egale, ca [i pe golurile sau punctele marcate sau primite de-a lungul etapelor desf\[ur\rii competi]iei, cu durata `n general de un an, tur [i retur, desf\[urate `n toamn\ [i `n prim\vara anului urm\tor. Num\rul etapelor depinde de num\rul echipelor [i al jocurilor `ntre ele. ~ asigur\ ierarhizarea valoric\ a echipelor `n func]ie de punctele acumulate (3 puncte pentru victorie), de cele pierdute (cte 3 pentru `nfrngere) [i de jocurile egale (cte 1 punct). Pe baza acestui sistem de evaluare, se `ntocme[te clasamentul de toamn\ (intermediar) [i de prim\var\ (final), `n func]ie de totalul punctelor ob]inute [i de raportul golurilor sau punctelor `nscrise sau primite. Prima echip\ clasat\ `n clasamentul final al ~ dobnde[te titlul de campioan\ na]ional\, iar ultimele clasate (2-4 echipe), conform regulamentului federa]iei, se retrogradeaz\ pentru anul urm\tor `n ~ de valoare mai sc\zut\ ( B sau C).

DO a.m., jd. Cale, drum, mijloc.

DISTINC}IE SPORTIV| org. Recompens\ moral\, acordat\ sub form\ de decora]ii, medalii, diplome, insigne, `n urma ob]inerii unor rezultate deosebite `n activitatea sportiv\.

DIVIZIE j.s. Concept generic folosit pentru a nominaliza mari unit\]i militare, care prin extensie a fost preluat [i de alte domenii de activitate, `n care un ansamblu de oameni, de speciali[ti opereaz\ sistematic, gradat [i subordonat, `n vederea ob]inerii unor efecte scontate [i controlate. ~n sport, ~ reprezint\ un sistem de interese, folosit mai ales `n jocurile sportive, `ntre un num\r de echipe sau sportivi inclu[i pe criterii de selec]ie obiective privind nivelul valorilor performan]iale. ~n func]ie de acest nivel, ~ grupeaz\ echipele [i juc\torii pe e[aloane de valoare [i chiar de vrst\. De aceea, [i mai ales `n fotbal, se diferen]iaz\ ~ A, B [i C. ~ A este uneori sinonim\ cu ~ na]ional\. Num\rul echipelor incluse `ntr-o ~ este prev\zut prin regulamentele competi]ionale ale federa]iilor. Sistemul de promovare [i de ocupare a pozi]iilor `n clasamentul ~, ca [i cel de retrogradare, se

DOCIMOLOGIE A EDUCA}IEI FIZICE {I SPORTULUI ped. {tiin]\ a examin\rii [i a aprecierii nivelului preg\tirii motorii a elevului, care stabile[te criteriile, metodele [i procedeele verific\rii lui obiective [i subiective. ~n educa]ia fizic\ [i sportul [colar modern, se manifest\ tot mai mult tendin]a de evaluare obiectiv\ a capacit\]ii motorii a elevilor [i de standardizare a probelor (testelor) de examinare, care contribuie la m\rirea efectului stimulator al not\rii, la intensificarea particip\rii active att a profesorului, ct [i a elevilor. Probele de control, elaborate pe criteriul eviden]ierii calit\]ilor [i deprinderilor motorii de baz\ [i etalonarea valorilor trecerii lor, constituie elementele de baz\ ale ~ aplicate `n [coal\.

DOCUMENT DE EVIDEN}| met. Act scris, necesar institu]iilor, organelor [i persoanelor cu atribu]ii `n conducerea, organizarea [i desf\[urarea activit\]ilor sportive de diferite tipuri (formulare, protocoale, sinteze etc.), `n care sunt consemnate datele [i rezultatele ob]inute `n diferite sectoare ale educa]iei fizice [i

147

document de planificare DOI METRI scr. Avertisment dat de c\tre arbitrul judec\tor prin care se atrage aten]ia tr\g\torului (spad\ [i sabie) c\ mai are doi metri pn\ la linia de fund a terenului ce nu trebuie dep\[it\.

sportului. ~ este un corolar, o consecin]\ a planific\rii, reliefnd aspectele esen]iale ale realit\]ii pe care ea a prev\zut-o, `n func]ie de con]inutul [i obiectivele urm\rite. ~ poate fi curent [i bilan]. Valoarea ~ depinde de cantitatea [i calitatea informa]iilor pe care le `nregistreaz\, de momentul, succesiunea [i corela]iile pe care le pot facilita pentru a oferi date caracteristice procesului analizat. Concret, ~ poate oferi date privind num\rul participan]ilor la o activitate sportiv\ de mas\, rela]ia dintre sportivii legitima]i [i cei clasifica]i pe categorii, rela]ia dintre baza material\, inventarul [i num\rul sportivilor activi, mijloacele, succesiunea [i dinamica lor `n cadrul unui ciclu de preg\tire etc. Datele pe care le furnizeaz\ ~, `ndeosebi cel de bilan], constituie premise [i elemente de ipoteze de planificare pentru perioada urm\toare.

DOJO a.m., jd. Sal\ de antrenament.

DOLICOS ol. Curs\ de fond la vechii greci `n care atletul trebuia s\ parcurg\ o distan]\ aproximativ\ de 4,600 km, adic\ 24 de stadii.

DOCUMENT DE PLANIFICARE met. Plan sau act previzional elaborat de institu]iile, organele [i persoanele cu atribu]ii `n conducerea, organizarea [i desf\[urarea activit\]ii de educa]ie fizic\ [i sport, `n scopul dezvolt\rii planificate a acesteia. ~ prevede orientarea (obiectivele), mijloacele [i m\surile de realizare `n diferite compartimente (verigi), la diferite niveluri [i pe o anumit\ unitate de timp a activit\]ii de educa]ie fizic\ [i sport. ~n func]ie de organul emitent se disting: ~ ale organelor de conducere centrale, departamentale, locale etc. ~n func]ie de domeniul la care se refer\ se deosebesc: ~ de activitate, de preg\tire (instruire), tematice etc. ~n func]ie de unitatea de timp pentru care este alc\tuit, poate fi: ~ de perspectiv\, curent (anual) [i operativ (trimestrial, pe etap\, s\pt\mnal, de lec]ie); ~ al procesului instructiv educativ este alc\tuit de profesor (pentru educa]ia fizic\ [i sportul [colar), de antrenor (pentru activitatea sportiv\), de conducerea sec]iei, clubului, federa]iei (pentru domeniile care se `nscriu `n raza lor de ac]iune).

DOMINARE j.s. Situa]ie `n care o echip\ `[i manifest\ superioritatea `n joc fa]\ de adversar. Ea presupune ini]iativ\, spirit ofensiv [i o mare `ncredere `n posibilitatea ob]inerii victoriei. Dup\ modul `n care se concretizeaz\ `n joc poate fi de dou\ feluri. ~ teritorial\ Situa]ie de superioritate caracteristic\ echipelor care evolueaz\ pe teren propriu, apare ca efect al frecven]ei mari a ac]iunilor de atac desf\[urate `n jum\tatea de teren a echipei `n ap\rare. ~ tactic\ Situa]ie de superioritate specific\ echipelor cu o bogat\ experien]\ competi]ional\, echilibrate [i bine preg\tite tactic, presupune atacuri, chiar mai pu]ine ca num\r, dar bine organizate, cu modalit\]i variate de finalizare. De aici, concluzia c\ superioritatea real\ `n joc a unei echipe nu poate fi determinat\ dect de `mbinarea aspectului cantitativ al domin\rii (teritorial\) cu cel calitativ (tactic\).

DOP tir Mic cilindru din burete special care se pune `n ureche pentru protec]ia fonic\ la zgomotul produs de explozia la pornirea proiectilului.

DOI-DOI bb. Circula]ie tactic\ efectuat\ simetric pe ambele p\r]i ale terenului de dou\ perechi de atacan]i, constnd `n pasarea mingii unui al treilea atacant, `n timp ce juc\torii din perechea respectiv\ `[i schimb\ reciproc locul.

DOPING m.b. Utilizare de c\tre sportivi, `nainte sau `n timpul competi]iei, precum [i `n perioadele de antrenament, a substan]elor trecute `n listele cu substan]e interzise de c\tre comisia medical\ a CIO [i de c\tre Federa]ia Interna]ional\ de Medicin\ Sportiv\ (FIMS), indiferent de compozi]ia, forma de administrare [i

148

drenaj denumirea comercial\ a produsului care le con]ine. {i folosirea `n scop terapeutic a acestor substan]e este ~, dac\ la examenele antidoping se constat\ dep\[irea limitelor admise de CIO [i FIMS. Comisia medical\ a CIO consider\ ~ urm\toarele categorii de substan]e de baz\: a) Stimulentele psiho-motorii. b) Aminele simpatico-mimetice. c) Stimulentele sistemului nervos central. d) Narcoticele [i analgezicele. e) Steroizii anabolizan]i. f) Betablocantele, diureticele, laxativele [i substan]ele de mascare. Listele oficiale cu substan]ele de baz\ [i produsele comerciale care le con]in au suferit modific\ri `n decursul timpului [i se vor modifica `n continuare pe m\sura cre\rii de noi substan]e ~ [i de metode precise pentru punerea lor `n eviden]\. Controlul oficial antidoping (v. antidoping) se realizeaz\ conform reglement\rilor fixate de comisia medical\ a CIO [i de FIMS. Interzicerea ~ este impus\ de considerente: etice asigurarea egalit\]ii de [anse pentru to]i concuren]ii, educative obi[nuirea cu respectarea legalit\]ii, psihologice autoaprecierea posibilit\]ilor individuale reale [i medicale ap\rarea s\n\t\]ii. ~n combaterea ~, au rol important mentalitatea [i ac]iunea educativ\ a conduc\torilor, antrenorilor [i medicilor, precum [i modul `n care societatea fixeaz\, promoveaz\ [i impune scopurile [i obiectivele activit\]ii sportive. La acestea se adaug\ sanc]iunile. ~ dovedit se pedepse[te cu interzicerea particip\rii la competi]iile interne [i interna]ionale pe timp de cteva luni la prima depistare, pe timp de unul sau mai mul]i ani la prima recidiv\ [i prin suspendarea pe via]\ la a doua recidiv\.

datele parametrilor efortului [i ale modific\rilor func]ionale determinate de ace[tia `n organism.

DOU|ZECI {I PATRU DE SECUNDE bb. 1. Durat\ limit\ permis\ de regulament, `n care echipa aflat\ `n posesia mingii trebuie s\ finalizeze atacul (s\ arunce la co[). 2. Abatere de la regulament care se sanc]ioneaz\ prin trecerea mingii echipei adverse care o repune `n joc din afara liniei laterale, din punctul cel mai apropiat de locul unde s-a comis.

DRAGON s.n. Ambarca]iune de clas\ interna]ional\ cu un catarg [i dou\ crucete, are dou\ velaturi (rond\ [i foc), iar ca vel\ auxiliar\ un balon. Corpul are forme curbe, iar derivorul este fix [i lestat, catargul str\bate puntea fiind fixat `n talpa chilei. Echipajul se compune din 3 persoane.

DRAGON| tir arc Accesorii din piele sau [nur din material textil care re]in arcul la declan[are.

DRAPEL OLIMPIC ol. Simbol al JO moderne alc\tuit din cinci inele `ntret\iate, colorate diferit (albastru, galben, negru, verde [i ro[u), semnificnd num\rul continentelor imprimate pe o pnz\ alb\ f\r\ chenar care se arboreaz\ solemn la deschiderea fiec\rei edi]ii a JO. ~ se p\streaz\ de ]ara gazd\ a JO.

DORSAL gim. Pozi]ie a organelor corpului situate `napoia centrului de greutate al corpului sau segmentelor. Sin.: ~ posterior. Ant.: ~ anterior sau ventral.

DRAW box, j.s., lp. 1. Rezultat egal, nul. 2. Trageri la sor]i sau tabel de concurs care asigur\ o egalitate de [anse participan]ilor.

DOZARE A EFORTULUI met. Ra]ionalizare a lucrului mecanic `ntr-o anumit\ unitate organizatoric\ didactic\ (lec]ia de educa]ie fizic\ [i de antrenament) prin care se urm\re[te respectarea concordan]ei dintre cerin]ele impuse organismului [i posibilit\]ilor acestuia. Pentru obiectivizarea [i aprecierea ~, se `nregistreaz\

DRENAJ gen. Caracteristic\ a structurii terenurilor sportive care permite scurgerea surplusului de ap\ de la suprafa]a solului, pe baza permeabilit\]ii straturilor superficiale, `nspre re]eaua de tuburi colectoare subterane.

149

drep]i DROMOS ist. Curs\ de vitez\ pe distan]e de un stadiu (192 m), inclus\ `n pentatlonul antic.

DREP}I! gim. Comand\ folosit\ pentru realizarea pozi]iei fundamentale stnd, `n condi]iile unei aten]ii m\rite [i a unei execu]ii precise.

DRES gim., lp., p.a. Costum regulamentar de concurs, confec]ionat din ln\, bumbac sau material plastic, care se muleaz\ pe corp, permi]nd o mare mobilitate, libertate [i amplitudine a mi[c\rilor corpului [i segmentelor sale.

DROP fb., rg. Procedeu tehnic `n care se love[te balonul cu piciorul `n momentul `n care acesta ia contact cu terenul.

DUAL [ah O continuare dubl\ a solu]iei la aceea[i ap\rare a adversarului. ~ poate fi minor (tolerabil) sau major (grav), acesta din urm\ este bine s\ fie evitat.

DRESAJ c\l. 1. Ac]iune de formare a reflexelor condi]ionate ale calului, `n scopul execut\rii anumitor mi[c\ri cu u[urin]\, precizie [i imediat, la diferite comenzi sau ajutoare de care dispune c\l\re]ul, calul dresat devenind calm, supus [i vioi, realizndu-se o `n]elegere perfect\ `ntre el [i c\l\re]ul s\u. 2. Prob\ de concurs.

DUBLAJ bb., hb., vb. Ac]iune tactic\ prin care juc\torii preiau sarcina de a acoperi suprafa]a de teren p\r\sit\ de un coechipier care atac\ sau blocheaz\ sau secondeaz\ ac]iunile de atac sau de ap\rare ale altui coechipier, pentru a asigura continuitatea ac]iunii `n cazul `n care el e[ueaz\.

DRIBLING I. bb., hb., fb., rg. Element tehnic care permite juc\torului aflat `n posesia mingii s\ se deplaseze `n teren f\r\ a pierde controlul ei, indiferent de interven]ia regulamentar\ a adversarului. ~ const\ dintr-o serie de impulsuri consecutive imprimate mingii cu mna sau cu piciorul, `n conformitate cu regulamentul de joc. Sin.: conducere a mingii. II. hb. ~ simplu Batere a mingii o singur\ dat\ `n sol [i prinderea ei dup\ revenire, din clipa prinderii, juc\torul poate face trei pa[i, dup\ care este obligat s\ o paseze unui coechipier sau s\ o arunce la poart\. ~ dublu Gre[eal\ tehnic\, sanc]ionat\ de arbitru, care const\ `n a bate din nou mingea de sol [i a o repune, a o atinge sau a o juca `n orice fel dup\ ce a efectuat cei trei pa[i, dup\ intrarea `n posesie. ~ multiplu O serie de `mpingeri (b\t\i) succesive ale mingii spre sol, executate prin ap\s\ri cu palma pe suprafa]a acesteia. ~nainte de `nceperea `mpingerii mingii spre sol [i dup\ prinderea acesteia, juc\torul are voie s\ ]in\ mingea sau s\ se deplaseze cu ea cel mult trei pa[i, dup\ care trebuie s\ arunce la poart\ sau s\ paseze unui coechipier.

DUBL| I. hb., vb. Gre[eal\ de ordin tehnic constnd din lovirea mingii consecutiv cu minile, cu diferite p\r]i sau segmente ale corpului (volei), ori din jucarea ei de dou\ sau mai multe ori f\r\ ca s\ ating\ solul sau un alt juc\tor (handbal). Se sanc]ioneaz\ cu oprirea jocului [i reluarea lui de c\tre adversar. II. c\l. Combina]ie de dou\ obstacole dispuse pe un parcurs, fiecare fiind numerotat separat [i judecat independent. II. lp. ~ apucare Fixare a bra]ului adversarului cu ambele mini. III. [ah ~ solu]ie Solu]ie care `ncepe cu o alt\ cheie dect cea preconizat\ de autorul compozi]iei.

DUBLEU tir Ultimul dintre cele dou\ cartu[e (focuri) utilizate la proba de trap, pentru lovirea unui taler, focuri permise de regulamentul de concurs.

DUBLOU s.i. Echipaj de 2 (masculin) la sanie.

DUBLU I. t.c., t.m. 1. Prob\ competi]ional\ disputat\ de 2 perechi de juc\tori (de acela[i sex sau mixte), `n

150

durat\ a luptei care fiecare echip\ `[i ap\r\ culorile, ac]ioneaz\ coordonat pe terenul ei, dup\ regulile proprii sportului respectiv. Sin.: joc de dublu. 2. Pereche de juc\tori (juc\toare) sau mixt\ care particip\ `n proba de ~ dup\ o preg\tire prealabil\, necesar\ sincroniz\rii ac]iunilor att `n fazele de atac, ct [i de ap\rare. II. ~ s.n. 1. Prob\ competi]ional\ pe distan]e diferite, parcurs\ de un echipaj format din doi sportivi. 2. Echipaj format din 2 sportivi care propulseaz\ ambarca]ia cu vsle la schif, cu padele la caiac [i cu pagaie la canoe. III. scr. ~ angajament Situa]ie `n care unul dintre scrimeri schimb\ angajamentul de dou\ ori consecutiv. IV. c\l. ~ cerc Procedeu tehnic din dresaj constnd din execu]ia a dou\ cercuri tangente prin care se urm\re[te dezvoltarea suple]ei calului [i formarea deprinderii schimb\rii echilibrului. V. bb., hb. ~ dribling Abatere de la regulamentul de joc care const\ din re`nceperea ac]iunii de conducere a mingii dup\ ce aceasta a fost re]inut\ `n prealabil cu una sau cu ambele mini sau cnd conducerea ei se efectueaz\ cu ambele mini simultan. Se sanc]ioneaz\ cu trecerea mingii adversarului spre a o repune `n joc din afara liniilor laterale. VI. lp. ~ Nelson Fixare a cefei adversarului pe saltea, efectuat\ cu ambele mini, avnd antebra]ele introduse pe sub axilele adversarului aflat `n pozi]ie de lupt\ la sol.

poate fi prestat. Experimental s-a constatat c\ efortul care `[i p\streaz\ neschimbat\ intensitatea determin\: a) modific\ri func]ionale [i senza]ie de oboseal\, cu att mai mari cu ct durata lui este mai lung\ [i b) posibi litatea de a presta un volum total de efort [i un num\r de repet\ri cu att mai mare cu ct durata fiec\rei buc\]i de efort este mai mic\. ~ condi]ioneaz\ [i influen]a pe care efortul cu diferite intensit\]i o are asupra proceselor [i substan]elor care asigur\ energogeneza activit\]ii musculare. Durata de aproximativ 30'' este necesar\ eforturilor de intensitate maxim\ pentru a epuiza depozitele de substan]e fosfatomacroergice. 60'' sunt necesare eforturilor cu intensitate submaxim\ pentru a epuiza depozitele de glicogen din mu[chi prin glicoliza anaerob\; 3-6' trebuie s\ dureze eforturile cu intensitate mare [i medie pentru ca procesele [i func]iile care asigur\ consumul de oxigen s\ ajung\ la nivelul corespunz\tor cerin]elor. Aceste date sunt de mare utilitate pentru fixarea duratei optime a eforturilor `n antrenamentul din ramurile cu efort anaerob alactacid, efort anaerob lactacid, efort aerob `n stare stabil\ aparent\ [i efort aerob `n stare stabil\ adev\rat\.

DULIE tir Parte metalic\ a tubului cartu[ului de vn\toare, `n care se fixeaz\ capsa.

DURAT| A JOCULUI rg. Perioad\ regulamentar\ de joc care este de 80', reprezentnd 2 reprize de 40' desp\r]ite de o pauz\ ce nu va dep\[i 10'. La juniori, perioadele regulamentare de joc difer\ astfel: juniori III 2x25' = 50'; juniori II 2x30' = 60'; juniori I 2x35' =70'. Pauza va fi de maxim 5'.

DUPLEX [ah Problem\ `n care enun]ul este valabil att pentru alb, ct [i pentru negru.

DURAT| A EFORTULUI m.b. Parametru al efortului care indic\ perioada de timp `n care un anumit efort este efectiv prestat. Se m\soar\ prin unit\]i de timp cronometrate numai `n momentul efectu\rii efortului a c\rui durat\ este studiat\. ~ reprezint\ un mijloc important de influen]are a solicit\rii organismului, a senza]iei de oboseal\ [i a cantit\]ii totale de efort ce

DURAT| A LUPTEI scr. Timp efectiv de lupt\ `ntrun asalt, adic\ suma intervalelor de timp `ntre comenzile porni]i [i stai, abstrac]ie f\cnd de deliberarea juriului [i de alte opriri. Durata luptei este controlat\ de un arbitru sau un cronometror desemnat de comitetul organizator. Durata efectiv\ a luptei este `n serii: 5 tu[e 4'; `n elimin\ri directe: 15 tu[e 9', repartizate `n 3 reprize de 3' cu 1' pauz\ `ntre reprize; pe echipe: 4' pentru fiecare meci. Timpul poate fi cerut de scrimer de fiecare dat\ cnd meciul este `ntrerupt. Sin.: durata asaltului.

151

durat\ a mi[c\rii DURITATE fb., hb. Abatere comis\ de atacant sau ap\r\tor, constnd din utilizarea neregulamentar\ a luptei cu corpul. Se sanc]ioneaz\ prin executarea unei lovituri libere `mpotriva echipei din care face parte juc\torul sanc]ionat.

DURAT| A MI{C|RII met. Caracteristic\ temporal\ care se calculeaz\ prin diferen]a dintre momentul `nceputului [i momentul sfr[itului `ntr-un sistem de m\sur\ constant. Concret, pentru a se [ti ce distan]\ s-a parcurs `n spa]iul `n mi[care, trebuie s\ se afle [i ct timp s-a consumat `n acest scop; adic\, se scade valoarea momentului de timp al `nceputului actului motor din valoarea momentului de timp al sfr[itului acestuia, valoarea intervalului de timp ob]inut echivalnd cu durata actului motor (a perioadei, a fazei, a suitei de faze). Cum `n desf\[urarea actului motric pot s\ apar\ [i opriri (pauze, `ntreruperi), durata acestora trebuie m\surat\ pentru a fi calculat\ ~ efectiv\, folosind metoda descris\ mai sus.

DLFER alp. Mod de frnare a alunec\rii corzii, care const\ `n trecerea acesteia pe sub una din coapse [i peste um\rul opus. ~ poart\ numele celui care l-a utilizat prima dat\. ~ st\ la baza procedeelor de coborre pe coard\ (rapel ~) [i de traversare (traversare ~). ~n prezent este rar utilizat, fiind `nlocuit de diversele dispozitive de frnare existente.

152

E
EBI JIME a.m., jd. Strangulare `n cle[te cu ridicarea coapsei. ECHE s.n. Prghie folosit\ pentru m\surarea crmei unei ambarca]iuni `n timpul curselor. Poate fi: ~ simpl\ (bar\); ~ bifurcat\; ~ cu travers\; ~ cu tro]e. ECHER gim., s.a. Pozi]ie a corpului realizat\ prin flexarea membrelor inferioare `n articula]ia coxofemural\, formnd cu trunchiul un unghi de 90 sau mai mic. Se efectueaz\ pe sol, la inele [i paralele. ECHILIBRU I. met. Stare de repaus caracterizat\ prin egalizarea for]elor interne [i externe care ac]ioneaz\ asupra corpurilor. ~n natura moart\ exist\ trei variet\]i de echilibru: stabil, nestabil [i indiferent. La vie]uitoare nu exist\ dect echilibru stabil [i nestabil. Definirea categoriei de echilibru se face dup\ anumi]i parametri [i anume: centrul general de greutate al corpului [i baza (punctul) de sprijin (reazem). La echilibrul stabil, centrul general de greutate al corpului se afl\ sub baza de sprijin, iar la cel nestabil deasupra acesteia. La corpul omenesc exist\ numeroase situa]ii `n care o parte a componentelor sale se afl\ `n condi]ii de echilibru nestabil. Astfel, `n pozi]ia stnd, membrele inferioare, trunchiul [i capul sunt `n echilibru nestabil, pe cnd membrele superioare (`n cazul cnd acestea atrn\ liber `n jos) sunt `n echilibru stabil. Cunoa[terea tipului global sau segmentar al echilibrului are o importan]\ deosebit\ `n determinarea valorii for]elor care `l asigur\ (mai ales a for]ei musculare). Senza]ia de ~ este rezultatul con[tientiz\rii impulsurilor care sosesc la scoar]a cerebral\ de la aparatul vestibular, de la ochi [i de la proprioceptorii musculari, permi]nd sportivului s\-[i men]in\ sau s\ realizeze pozi]ia de ~. Este foarte important `n schi, patinaj, gimnastic\, tir etc., depinznd att de sensibilitatea nativ\, ct [i de gradul de antrenament. Restabilirea echilibrului pierdut se produce att con[tient ct [i incon[tient, pe baza mecanismului reflex neuromuscular. II. s.n. Pozi]ie `n care o ambarca]iune are centrul de greutate [i cel de caren\ pe aceea[i vertical\. III. gim. Element tehnic, care const\ `ntr-o anumit\ pozi]ie a corpului [i a segmentelor sale, men]inut\ pe o suprafa]\ de sprijin redus\: pe vrfuri, pe un picior sau pe vrful unui picior.

ECHIPAJ auto., av., bob, sanie, s.n. Pilot [i copilot care piloteaz\ un aparat de zbor, un vehicul autopropulsat sau care alunec\ pe un plan `nclinat, ori o ambarca]iune propulsat\ prin travaliul muscular sau de vnt.

ECHIPAMENT SPORTIV m.s. Inventar al obiectelor de `mbr\c\minte (tricouri, chilo]i, jambiere, dresuri etc.), de `nc\l]\minte (bocanci, ghete [i pantofi de piele, cauciuc sau materiale plastice), de protec]ie (genunchiere, glezniere etc.) [i al celor necesare desf\[ur\rii preg\tirii [i particip\rii regulamentare `n concurs a sportivilor.

153

echip\ lipsa acestuia, zgomot, oboseal\ etc.) care ar putea ac]iona negativ asupra organismului uman. ~ studiaz\ prin metode [tiin]ifice interrela]iile sportivilor afla]i `n competi]ie cu factorii de mediu [i cu cei artificiali (calitatea aerului, umiditate, temperatur\, stres, zgomot etc.) [i influen]a acestora asupra performan]ei sportive [i asupra calit\]ii vie]ii.

ECHIP| I. atl., gim., j.s. Grup de sportivi constituit dup\ anumite criterii (nivel asem\n\tor de preg\tire fizic\, tehnic\ [i tactic\, concep]ie de joc, vrst\ relativ apropiat\, unitate de interese [i motiva]ii, spirit de colaborare [i ajutor reciproc etc.) care se antreneaz\ [i ac]ioneaz\ `n concurs `mpreun\ pentru dobndirea unui rezultat ct mai favorabil posibil (victorie, adi]ionare de puncte, goluri etc.) sau de participare la un sistem competi]ional sau la `ntreceri ocazionale, menite s\ le confere relaxare, odihn\ activ\, bucuria mi[c\rii sau a jocului. ~ este format\ dintr-un num\r de sportivi limitat prin regulamentul de concurs al fiec\rei ramuri sportive (11 la fotbal; 15, 13 sau 7 la rugby; 7 la handbal; 5 la baschet; 6 la hochei; 6 la polo; 11 la oin\). Identitatea echipei este dat\ de numele [i culorile specifice echipamentului. ~ poate s\ apar]in\ unei asocia]ii, unui club sau unei ]\ri pe care o reprezint\. ~ poate fi masculin\, feminin\ sau mixt\ (tenis de cmp, tenis de mas\, badminton), iar `n func]ie de vrst\, poate fi de juniori, de cade]i sau de seniori. ~ are un conduc\tor, numit c\pitan, care o reprezint\ `n rela]ia ei cu arbitrul jocului [i coordoneaz\ ac]iunile coechipierilor. II. o. ~ de b\taie Grup de coechipieri afla]i la gaur\, la tel. ~ de la prindere Grup de coechipieri afla]i la moar\, la p\scare sau la pnd\.

ECUSON gen. ~nsemn fixat pe echipament, de forme [i cu o grafic\ diferite, reprezentnd culorile ]\rii sau ale unei organiza]ii sportive.

EDECARE s.n. Ac]iune de remorcare de pe mal a uneia sau a mai multor ambarca]iuni.

EDI}IE org. Num\r de ordine al competi]iei la care s-a ajuns la un moment dat, `n succesiunea sistemului lor de desf\[urare. Prin extensie, se folose[te pentru a situa cronologic periodicitatea unei competi]ii na]ionale sau interna]ionale, devenite tradi]ionale.

ECHIPIER gen. Component al unei echipe sportive.

ECLIPS| [ah ~ntrerupere a liniei de ac]ionare a unei figuri prin a[ezarea ei `n spatele unei piese oarecare.

ECOLOGIA {I GEOGRAFIA SPORTULUI gen. Activit\]i care se ocup\ cu integrarea optim\ a activit\]ilor sportive [i a resurselor materiale ale acestora (spa]ii sportive, zone de recreere, materiale [i instala]ii sportive) `n ecosistemul local. Trebuie realizat\ o astfel de proiectare [i un astfel de management al activit\]ilor practice de preg\tire [i competi]ionale, de joac\ [i de recreere, care s\ evite factorii poluan]i [i de stres (temperaturi excesive, radia]ii intense, circula]ia aerului,

EDUCABILITATE ped. Problem\ fundamental\ a pedagogiei care sintetizeaz\ teoriile cu privire la posibilit\]ile de formare a omului prin educa]ie, `n conformitate cu un ideal (scop), cu un model pedagogic cerut de societate `ntr-un moment istoric dat. ~ reflect\ raportul dintre ereditate, mediu [i educa]ie factori care influen]eaz\ formarea [i perfec]ionarea omului. Pedagogia [tiin]ific\ consider\ acest raport legea ei fundamental\. Formarea omului oblig\ pe pedagog, profesor, antrenor s\ cunoasc\ ereditatea subiectului (dispozi]iile, aptitudinile, talentul), s\-l trateze `n raport de acestea, s\ cunoasc\ mediul din care provine (familia), cuno[tin]ele de via]\, s\ le influen]eze [i s\ lupte `mpreun\ cu to]i factorii educativi, p\rin]i, organiza]ii de tineret, institu]ii cultural-educative, ca printr-o educa]ie bine organizat\ [i orientat\ s\ transforme individualitatea `n personalitate uman\. Ereditatea este educabil\, ea poate fi corectat\ `n procesul educa]iei.

154

ekiden EDUCA}IE FIZIC| ped. 1. Activitate care valorific\ sistematic ansamblul formelor [i normelor de practicare a exerci]iilor fizice, reunit\ `ntr-o concep]ie unitar\ de organizare [i de aplicare, `n asociere cu factorii naturali (ap\, aer, soare), `n scopul stimul\rii [i m\ririi, `n principal, a poten]ialului biomotric [i psihic al omului, a dezvolt\rii [i a cre[terii fizice, `n concordan]\ cu cerin]ele sociale [i etapele evolu]iei sale ontogenetice. ~ `[i propune s\ influen]eze orice om, pentru orice activitate motric\, pentru o ct mai mare parte din via]a lui, `ntr-un mod gradat, accesibil [i agreabil. Abordat\ ca proces educativ, ca sistem dinamic, ca efect sau cauz\, ~, `n toat\ evolu]ia sa istoric\, a urm\rit s\ influen]eze [i s\ favorizeze s\n\tatea omului, s\-i formeze deprinderi aplicative, s\-i m\reasc\ poten]ialul complex necesar diverselor nevoi ale lui [i ale societ\]ii. 2. Component\ a educa]iei generale [i permanente, ac]ionnd ca proces pedagogic cu implica]ii biologice, psihice, estetice [i morale `n via]a individului. ~ se constituie ca o categorie fundamental\ a sistemului de practicare a exerci]iilor fizice.

de masaj. Direc]ia ~ este totdeauna c\tre regiunea proximal\ a membrelor [i are scopul de a accelera circula]ia de `ntoarcere [i de a goli venele de sngele care stagneaz\, mai ales dup\ un efort fizic prelungit.

EDUCA}IE MOTRIC| psih. Ac]iune pedagogic\ de dezvoltare [i perfec]ionare a capacit\]ii de mi[care a individului [i de formare a concep]iei lui despre aceasta.

EFORT m.b. 1. ~ncordare voluntar\ a for]elor fizice sau intelectuale ale organismului pentru a se dep\[i obstacolele care stau `n calea realiz\rii obiectivelor urm\rite. 2. Lucru mecanic efectuat `n lec]iile de antrenament, `n competi]ii sau `n anumite test\ri de laborator. Se m\soar\ prin unit\]ile corespunz\toare din fizic\. Influen]a acestui ~ asupra organismului depinde de: volumul, intensitatea, durata, densitatea [i complexitatea lui (v. ace[ti termeni). Cunoa[terea valorii [i a limitelor acestor parametri ai efortului [i a interrela]iilor dintre ei este indispensabil\ pentru fundamentarea [tiin]ific\ [i dirijarea corect\ a antrenamentului `n sportul de performan]\. ~ competi]ional din activitatea sportiv\ are valori diferite datorit\ specificului fiec\rei discipline, ramuri sau probe. ~ din lec]iile de antrenament poate fi, de asemenea, diferit chiar `n cadrul aceleia[i ramuri sportive, datorit\ obiectivelor urm\rite [i metodelor folosite `n fiecare lec]ie. Studierea [i dirijarea ~ din antrenamentul sportiv de performan]\ necesit\ colaborarea permanent\ a antrenorului, metodologului, medicului [i psihologului.

EFECT j.s. Caracteristic\ a traiectoriei mi[c\rii unui obiect, de regul\ mingea, imprimat\ de sportiv, care `l arunc\ (lanseaz\) sau `l love[te, cu scopul ca, `n timpul zborului sau dup\ atingerea solului, acesta s\ marcheze locul impactului sau s\-[i schimbe direc]ia `n mod imprevizibil minge cu efect. ~ lateral Rota]ie lateral\ imprimat\ mingii de la dreapta la stnga sau invers, care `nso]e[te efectele de rostogolire sau frnare. ~ de rostogolire Rota]ie imprimat\ mingii `n direc]ia traiectoriei de zbor, caracteristic\ loviturilor ofensive (atac [i contraatac). ~ de frnare Rota]ie imprimat\ mingii `n direc]ia opus\ traiectoriei de zbor, care se mai nume[te [i minge t\iat\.

EGALITATE gen. Situa]ie `n care se afl\ doi sau mai mul]i concuren]i din cadrul aceleia[i probe, dup\ terminarea competi]iei, datorit\ performan]elor identice. ~ `n punctajul pe echipe Situa]ie `n care dou\ sau mai multe echipe au `ntrunit acela[i num\r de puncte, procedura de separare a egalit\]ii fiind prev\zut\ `n protocolul respectivei reuniuni.

EFLEURAJ m.b. Procedeu de masaj u[or, superficial, care se execut\ la `nceputul [i la sfr[itul unei [edin]e

EKIDEN atl. Curs\ de maraton care se desf\[oar\ sub form\ de [tafet\, constnd din parcurgerea distan]ei de 42,195 km, frac]ionat\ `n [ase p\r]i, la care particip\ o echip\ compus\ din [ase atle]i care str\bat competitiv, individual [i succesiv distan]a repartizat\, conform op]iunii fiec\ruia dinaintea cursei. Frac]iunile care compun

155

elan sportivul suport\ solicit\rile din lec]iile de antrenament [i din competi]ii.

cursa de maraton (~) sunt pentru categoria de seniori, b\rba]i [i femei: 5 km+10 km+ 5 km +10 km+5 km+ 7,195 km. Pentru juniori b\rba]i [i femei, cursa de semimaraton (21,098 km) este frac]ionat\ `n urm\toarele distan]e-frac]iuni: 5 km+5 km+5 km+6,098 km. Federa]ia Interna]ional\ de Atletism Amator (IAAF) organizeaz\ anual campionate mondiale de ~.

ELAN gen. Component\ structural\, ini]ial\ a unor tehnici sportive (s\rituri, arunc\ri, diferite lovituri ale mingii etc.), constnd din deplas\ri ale corpului sau numai ale unor segmente, cu scopul m\ririi eficacit\]ii acesteia.

ELECTRODERMOGRAM| m.b. Metod\ de `nregistrare a modific\rilor produse `n rezisten]a electric\ a pielii sub influen]a stimul\rilor senzoriale sau emo]ionale. Aceste modific\ri apar `n mod reflex [i, ca atare, nu pot fi controlate prin voin]a celui examinat. De aceea, ele sunt denumite reflexe electrodermale. ~ furniznd informa]ii obiective asupra reactivit\]ii subiectului investigat, pot servi la selec]ia [i orientarea pentru anumite ramuri sau probe sportive, la urm\rirea evolu]iei st\rii de antrenament [i la diagnosticul formei sportive.

ELASTICITATE m.b. Calitate a corpurilor de a se deforma sub ac]iunea unor for]e [i de a reveni la starea ini]ial\ dup\ ce for]ele respective `[i `nceteaz\ ac]iunea. ~ mu[chilor [i cartilagiilor au un rol important `n amortizarea [ocurilor care se produc `n unele execu]ii tehnice din diferite probe sportive. ~ adecvat\ a unor materiale [i obiecte, utilizate `n activitatea sportiv\, favorizeaz\ ob]inerea rezultatelor de nivel ridicat (compozi]ia pistei [i a pr\jinii la atletism, a mingii [i a racordajului la tenis, a trambulinelor la s\rituri etc.).

ELECTROCARDIOGRAFIE m.b. Metod\ de `nregistrare a biocuren]ilor din inim\. ~ necesit\ un aparat special (electrocardiograf) care culege, amplific\ [i `nregistreaz\ ace[ti biocuren]i, realiznd un aspect grafic numit electrocardiogram\. ~nregistrarea `n anumite deriva]ii a biocuren]ilor permite investigarea diferitelor zone ale inimii [i punerea `n eviden]\ a leziunilor localizate ale miocardului. ~ este util\ pentru studierea fiziologiei inimii [i indispensabil\ pentru precizarea diagnosticului `n afec]iunile care modific\ `n mod caracteristic aspectul electrocardiogramei. ~n activitatea sportiv\, explorarea electrocardiografic\ face parte, `n mod obligatoriu, din examenul medicosportiv, servind la depistarea eventualelor contraindica]ii [i la o mai bun\ cunoa[tere a modului cum

ELECTROENCEFALOGRAFIE m.b. Metod\ de `nregistrare a biocuren]ilor din encefal, cu un aparat special (electroencefalograf) care permite culegerea, amplificarea [i `nregistrarea biocuren]ilor, realiznd un aspect grafic numit electroencefalogram\. ~nregistrarea `n anumite deriva]ii a biocuren]ilor d\ posibilitatea investig\rii diferitelor zone ale encefalului [i punerii `n eviden]\ a eventualelor tulbur\ri sau leziuni localizate ale acestuia. ~ furnizeaz\ date pre]ioase att pentru cunoa[terea fiziologiei encefalului, ct [i pentru diagnosticarea unor st\ri patologice. ~n medicina sportiv\, datele recoltate prin ~ pot aduce preciz\ri pentru selec]ie [i pentru aprecierea adapt\rii sportivului la solicit\rile din antrenamente [i competi]ii.

ELECTROMASAJ m.b. Metod\ de masaj care utilizeaz\ aparate electrice. Se `ntrebuin]eaz\ mai ales `n scop terapeutic pentru c\ permite dozarea exact\ a stimulilor [i localizarea precis\ a aplic\rii lor. ~, de[i prezint\ o serie de avantaje, nu poate `nlocui total masajul manual. ~n practica sportiv\, ~ se folose[te doar `n cazuri speciale.

ELECTROMIOGRAFIE m.b. Metod\ de culegere, amplificare [i `nregistrare a biocuren]ilor ap\ru]i `ntr-o unitate motorie `n timpul activit\]ii acesteia.

156

eliminatorii ~nregistrarea f\cut\ cu un aparat electronic special (electromiograf) se nume[te electromiogram\. Ea reprezint\ suma poten]ialelor electrice ap\rute simultan `n toate fibrele musculare care alc\tuiesc o unitate motorie (poten]ialul de ac]iune al unit\]ii motorii). Biocuren]ii unei singure unit\]i motorii sunt capta]i cu un electrod special, sub form\ de ac, implantat `n masa mu[chiului studiat. Pentru `nregistrarea activit\]ii electrice globale a unui mu[chi sau a unei grupe de mu[chi, se utilizeaz\ electrozi fixa]i pe piele. ~ furnizeaz\ informa]ii asupra fiziologiei musculare [i pentru precizarea diagnosticului `n anumite boli proprii mu[chilor sau determinate de afec]iunile neuronilor motori din m\duva spin\rii sau din alte etaje ale sistemului nervos. Fiziologul romn I. Athanasiu a fost printre primii savan]i care au utilizat ~ [i a efectuat, la `nceputul sec. al XX-lea, studii valoroase privind aspectul electromiogramei `n oboseala muscular\, `n consumul de alcool [i `n viteza de execu]ie a mi[c\rilor. ~n activitatea sportiv\ [i mai ales `n probele cu mare solicitare muscular\, ~ poate servi la urm\rirea st\rii func]ionale a mu[chilor, la depistarea precoce a oboselii musculare [i la rec[tigarea capacit\]ii func]ionale a mu[chilor obosi]i, traumatiza]i sau imobiliza]i.

spa]io-temporal\ din structura general\ a unei probe (atacul gardului, pirueta la arunc\ri, impulsie) . IV. box Sin.: gard\, eschiv\, lovitur\, joc de picioare etc.

ELERON pl. Suprafa]\ de comand\ (aripioar\) dispus\ la extremit\]ile fiec\rei aripi a planorului, prin manevrarea c\reia se realizeaz\ rotirea aparatului `n zbor `n jurul axei longitudinale.

ELEMENT TEHNIC I. gen. Component\ fundamental\ din structura tehnicii sportive, reprezentnd forma general\ a ac]iunilor motrice prin care se realizeaz\ specificitatea concursului. Structura ~ este determinat\ de regulile concursului [i de legit\]ile biomecanice necesare asigur\rii eficien]ei aplic\rii lor optime. II. j.s. Totalitate a secven]elor (gesturi) care compun jocul de fotbal (lovirea mingii cu piciorul, cu capul, pasa, preluarea, deposedarea, driblingul, aruncarea mingii de la margine, conducerea [i protec]ia ei) plus ~ specifice juc\torului de rugby (placajul, repunerea mingii `n margine, introducerea ei `n gr\mad\, conducerea mingii etc.), de baschet (conducerea mingii, aruncarea la co[, driblingul), de volei (serviciul, preluarea, blocajul, pasa), de handbal (pasa, aruncarea la poart\, driblingul), de polo (conducerea mingii, pasa, preluarea, aruncarea la poart\, fenta, repunerea mingii `n joc), de hochei pe ghea]\ (pasa, conducerea pucului, driblingul, preluarea, trasul la poart\). III. atl. Secven]\

ELIMINARE gen. 1. Sanc]iune dictat\ de c\tre arbitru sau de c\tre juriul de concurs `mpotriva acelor sportivi sau echipe care au comis abateri de la regulamentele probei, jocului, competi]iei sau de la etica sportiv\, constnd `n ridicarea temporar\ sau definitiv\ a dreptului de a continua respectivul concurs, competi]ie. De obicei, `n func]ie de regulamentul sportului [i competi]iei respective, ~ este precedat\ de un num\r variabil de avertismente publice semnalizate de arbitru [i consemnate `n documentele de arbitraj, ca urmare a unor abateri pedepsite cu sanc]iuni mai pu]in grave. La unele jocuri sportive (baschet, volei), regulamentele permit `nlocuirea sportivului eliminat, `n timp ce la altele (handbal, hochei pe ghea]\, fotbal), echipele continu\ meciul `n forma]ii descompletate. 2. Sanc]iune constnd din retragerea dreptului de a continua competi]ia ca urmare a unui num\r limitat de `nfrngeri sau puncte negative acumulate de sportivi sau echipe `n cadrul competi]iilor organizate conform sistemului eliminatoriu (`n special `n meciurile de cup\ la tenis, fotbal, handbal etc.).

ELIMINATORII I. gen. Sistem de `ntreceri (meciuri, concursuri etc.) organizat cu scopul elimin\rii succesive, `n etape, a celor mai slabi sportivi (echipe) `nscri[i `ntr-o competi]ie de anvergur\, concomitent cu promovarea celor mai buni `n etape superioare, pn\ la finala acesteia. II. atl. Serie de concursuri succesive (tururi) organizate la toate alerg\rile (exceptnd maratonul [i mar[ul) `n cazul num\rului mare de concuren]i `nscri[i la o prob\, care face imposibil\ organizarea [i desf\[urarea simultan\ a `ntrecerii (de ex.: la alerg\rile

157

elonga]ie [i `n tratamentul afec]iunilor coloanei vertebrale cnd se urm\re[te decomprimarea discurilor vertebrale.

pe culoare atunci cnd num\rul concuren]ilor este mai mare dect cel al culoarelor) sau prejudiciaz\ valoarea performan]elor [i a spectacolului. Concuren]ii sunt distribui]i, dup\ anumite criterii, `n dou\ sau mai multe serii de concurs, cu scopul promov\rii `n fazele superioare a celor mai buni prin eliminarea succesiv\ a celor slabi. ~n func]ie de num\rul ini]ial al concuren]ilor, se vor organiza succesiv urm\toarele tururi (etape): optimi de final\ (num\r de concuren]i 33-64), sferturi de final\ (num\r de concuren]i 17-32), semifinale (num\r de concuren]i 9-16) [i finala cu 8 concuren]i. La toate probele desf\[urate pe culoare, se vor califica `n turul urm\tor cel pu]in primul [i al doilea sosit `n fiecare serie, indiferent de timpul realizat [i `n func]ie de situa]ia numeric\, ceilal]i se vor califica `n ordine dup\ valoarea timpului realizat, iar la probele de semifond [i fond, cel pu]in primii trei din fiecare serie dup\ criteriul de loc [i ceilal]i dup\ timpul realizat, astfel ca `n faza (turul) urm\toare, s\ participe 12-15 concuren]i `ntr-o serie la semifond [i 16-24 la fond. Sin.: serii eliminatorii. III. nat., s.n. Serie de concursuri succesive cu acela[i sens [i semnifica]ie cu cele din atletism cu excep]ia unor particularit\]i `n plan organizatoric, prev\zute de regulamentele acestor discipline. IV. j.s. Unul sau mai multe jocuri a c\ror c[tigare permite unei echipe s\ intre `ntr-o competi]ie sau turneu oficial. V. box, jd., pl. Unul sau mai multe meciuri (`ntlniri) succesive, organizate de regul\ prin tragere la sor]i sau prin a[a-numitul sistem eliminator, `n cadrul unui turneu sau competi]ii de anvergur\, cu num\r mare de sportivi, care au ca scop eliminarea celor slabi [i promovarea celor buni `ntr-o faz\ superioar\, pn\ la finala competi]iei.

EMBLEM| OLIMPIC| ol. Reprezentare simbolic\ a mi[c\rii olimpice interna]ionale prin cele cinci cercuri `ntret\iate [i deviza Citius, altius, fortius.

EMO}IE psih. Stare afectiv\ de pl\cere sau nepl\cere care apare la om `n anumite situa]ii (reale sau numai imaginate) [i care reflect\ concordan]a cu nevoile [i aspira]iile acestuia. ~ este de regul\ intens\, dar de scurt\ durat\: ~ apare la sportivi sub forma tracului, dispozi]iei la start `nainte de concurs sau sub forma bucuriei, a dezn\dejdii, a sup\r\rii, a entuziasmului etc., ca urmare a ac]iunilor proprii, ale coechipierilor, ale adversarilor etc. ~ este stenic\ (stimulativ\) sau astenic\. Exist\ [i emo]ii estetice provocate de aspectul exterior al mi[c\rilor unui sportiv sau ale unui ansamblu. Preg\tirea psihologic\ urm\re[te, printre altele, s\ creeze la sportiv capacitatea de a-[i st\pni emo]iile [i, `n mod deosebit, de a rezista la efectele negative ale acestora (diminuarea func]iilor psihice aten]ie, percep]ie, gndire [i fiziologice perturb\ri respiratorii, circulatorii, de tonus muscular) care se repercuteaz\ asupra performan]ei.

EN a.m., jd. Cerc.

ELONGA}IE m.b. ~ntindere a unor ]esuturi sau organe peste limitele de repaus ale acestora. Survin accidental sau constituie o manevr\ terapeutic\ folosit\ cu prec\dere `n ortopedie. ~ din accidentele sportive este adeseori `nso]it\ de tulbur\ri sau leziuni de diferite grade ale nervilor [i mu[chilor. ~ terapeutic\ se face gradat cu ajutorul aparatelor speciale sau manual de cel care efectueaz\ tratamentul. ~ este utilizat\ `n redobndirea amplitudinii mi[c\rilor dup\ imobiliz\ri

EN PASSANT [ah Drept al unui juc\tor de a lua un pion `n trecere, adic\: negrul are un pion pe linia a patra [i albul mut\ pionul s\u din pozi]ia ini]ial\, tot pe linia a patra, al\turi de pionul negru. Negrul poate captura pionul alb, a[eznd pionul s\u pe cmpul din diagonala pionului negru. Expresie francez\, intrat\ `n limbajul [ahist universal.

ENDO gim. Succesiune de ac]iuni tehnice legate [i executate la bara fix\, constnd dintr-o gigantic\ `nainte, spre sfr[itul c\reia se trece `n sprijin dep\rtat sau apropiat, din care se execut\ o roat\ complet\,

158

ereditate urmat\ de `ntinderea corpului `n stnd pe mini: ~ dep\rtat; ~ apropiat. Denumirea acestei leg\ri de procedee poart\ numele creatorului ei, japonezul Endo.

ENTEZIT| m.b. Inflama]ie aseptic\ ap\rut\ la nivelul inser]iei tendoanelor, ca urmare a repet\rii unor solicit\ri musculare excesive. Se manifest\ prin dureri locale intensificate la presiune [i la contrac]ia mu[chilor ale c\ror tendoane sunt lezate. ~n activitatea sportiv\, ~ survine cu prec\dere la inser]iile din jurul articula]iilor solicitate intens prin efortul specific. Astfel de ~ poart\ denumiri sugestive (de ex.: um\rul arunc\torului de suli]\, cotul juc\torului de tenis etc.). Cazurile avansate de ~ impun `ntreruperea temporar\ a practic\rii sportului. Prevenirea ~ este asigurat\ prin execu]ii tehnice corecte, solicit\ri corespunz\toare nivelului momentan de antrenament [i program de refacere corect dirijat. Tratamentul curativ const\ `n repaus, aplica]ii locale reci (ghea]\, chelen), medica]ie [i roentgenterapie, antiinflamatorii. Reluarea preg\tirii sportive este permis\ dup\ dispari]ia durerilor, la `nceput prin gimnastic\ de recuperare [i apoi prin efort specific judicios dozat.

efortul. Tratamentul curativ folose[te imobilizarea articula]iei timp de 7-10 zile `n ~ de gradul I [i 20-30 zile `n ~ de gradul II. ~ de gr. III necesit\ interven]ie chirurgical\ pentru a sutura ligamentele rupte [i imobilizare postoperatorie `n func]ie de particularit\]ile fiec\rui caz. ~n perioada de imobilizare, se folosesc: masajul, contrac]iile izometrice ale mu[chilor din segmentele corporale imobilizate [i medica]ia necesar\ combaterii eventualelor simptome survenite. Reluarea efortului sportiv este precedat\ de tratament recuperator, cu att mai `ndelungat [i mai complex cu ct leziunile au fost mai grave [i imobilizarea a avut durat\ mai mare.

EPINICE ol. Gen literar care a ap\rut cu ocazia serb\rilor JO antice, caracterizat prin poeme lirice (ode triumfale), `nchinate `nving\torilor olimpici sau victoriilor. ~n acest gen literar au str\lucit poe]ii: Simonides din Keos, Bacchhylides [i Pindar.

ENTORS| m.b. Traumatism articular acut produs prin for]e care impun mi[c\ri cu amplitudine sau direc]ii nefiziologice, dar care nu modific\ pozi]ia normal\ a suprafe]elor articulare. Denumirea traumatismului se datore[te frecven]ei mai mari a ~ produse prin for]e de r\sucire a segmentelor corporale care se articuleaz\. Leziunile caracteristice ~ sunt localizate la nivelul aparatului capsulo-ligamentar. Amploarea acestora constituie criteriul cel mai `ntrebuin]at de clasificare. ~ de gradul I Leziune microscopic\. ~ de gradul II Ruptur\ par]ial\ a ligamentelor. ~ de gradul III Ruptur\ total\ a ligamentelor. Simptomele principale, durerea [i impoten]a func]ional\ sunt cu att mai accentuate cu ct leziunile sunt mai mari. Primul ajutor const\ `n repaus articular `n pozi]ia luat\ spontan de accidentat (antalgic\), aplica]ii locale reci [i medicamente pentru combaterea durerii. Sunt contraindicate: masajul, aplica]iile locale calde [i infiltra]iile cu solu]ii anestezice f\cute `n scopul de a se continua

EPINICIENE ol. Nume generic dat unei opere celebre a lui Pindar, compus\ din ode triumfale, lucrare alc\tuit\ din patru c\r]i, fiecare corespunznd unuia din renumitele jocuri (olimpice, pitice, nemeice [i istmice).

EPOLARE tir Ac]iune a tr\g\torului de fixare a patului armei pe um\r, `n vederea ob]inerii unei ct mai bune stabilit\]i a acesteia `n timpul tragerii.

EPUIZARE m.b. (V. supra`ncordare).

EREDITATE m.b. Transmitere la urma[i a caracteristicilor ascenden]ilor biologici ai acestora. ~ are un substrat de natur\ chimic\, fiind realizat\ prin transmiterea la urma[i a segmentelor din macromoleculele de acid dezoxiribonucleic (ADN) care poart\ numele de gene. Acestea se g\sesc `n cromozomii din nucleii tuturor celulelor, dar se transmit numai prin intermediul celulelor sexuale materne (ovul) [i paterne (spermatozoid)

159

ergodinamograf loc f\r\ interven]ia oxigenului [i a doua, aerob\, pentru c\ `n procesele biochimice particip\ [i oxigenul. Energia chimic\ folosit\ direct `n contrac]ia muscular\ provine din descompunerea acidului adenozintrifosforic (ATP). Cantitatea de ATP din mu[chi este foarte mic\, epuizndu-se dup\ cteva contrac]ii cu intensitate maxim\. Mu[chiul `[i poate continua activitatea numai dac\ ATP este resintetizat `n mod continuu, fenomen care se produce prin procese biochimice complexe la care particip\ succesiv alte substan]e chimice (creatinfosfat, glicogen, oxigen, acizi gra[i) [i enzime specializate. Modul de producere a energiei, `n timpul activit\]ii musculare, serve[te drept criteriu pentru clasificarea eforturilor (efort anaerob, efort aerob, efort mixt).

[i con]in cea mai mare parte a informa]iei genetice ce se transmite copiilor. O mic\ parte se g\se[te (tot sub form\ de ADN) [i `n mitocondriile celulelor sexuale materne. Caracterele transmise prin ~ (mo[tenite) nu r\mn neschimbate `n timpul vie]ii, ci sufer\ modific\ri sub ac]iunea factorilor de mediu fizic [i social `n care tr\ie[te individul. Cunoa[terea sensibilit\]ii anumitor caractere ereditare la influen]a factorilor de mediu este de mare utilitate pentru educa]ia fizic\ [i mai ales pentru activitatea sportiv\ de performan]\. Intr\ `n categoria caracterelor ereditare stabile (se modific\ greu [i relativ pu]in) unele caractere somatice, ca de ex.: dimensiunile longitudinale ale corpului (`n\l]imea, lungimea membrelor, lungimea trunchiului) [i dintre calit\]ile motrice: viteza de reac]ie, viteza de repeti]ie, viteza de angrenare `n lucru a masei musculare (for]a exploziv\ sau detenta) [i `ndemnarea. Caracterele ereditare labile (se modific\ mult [i relativ repede) condi]ioneaz\ unele caractere somatice: greutatea corporal\, dimensiunile circulare (perimetrele) modificate prin stratul de gr\sime subcutanat\ [i grosimea mu[chilor [i calit\]ile motrice rezisten]a [i for]a brut\. ~ este studiat\ de genetic\. Datele de genetic\ sunt deosebit de importante `n selec]ie [i `n antrenamentul sportiv, ele contribuind la cre[terea num\rului [i preciziei criteriilor de selec]ie [i la fixarea adecvat\ att a cotelor de progres, ct [i a timpului prev\zut `n planul de preg\tire pentru realizarea acestora.

ERGOMETRIE m.b. Metod\ de m\surare a efortului muscular prestat la aparate speciale numite ergometre (v. ergometru). Rezultatul m\sur\torii este exprimat `n unit\]i de lucru mecanic. Caracteristicile efortului folosit pentru testare variaz\ `n func]ie de scopul urm\rit [i de tipul ergometrului. ~ are larg\ utilizare `n clinic\ [i medicina sportiv\, servind la precizarea diagnosticului `n anumite tulbur\ri sau afec]iuni [i furniznd repere importante pentru selec]ie [i pentru dirijarea [tiin]ific\ a antrenamentului `n activitatea sportiv\. De obicei, ~ este asociat\ cu alte mijloace de investiga]ie, care m\resc aria de cunoa[tere a solicit\rii organismului [i precizia diagnosticului.

ERGODINAMOGRAF m.b. Aparat pentru studierea, pe baza `nregistr\rii grafice, a for]ei musculare, a oboselii musculare [i a lucrului mecanic efectuat de diverse grupe musculare. Sin.: ergograf.

ERGOGENEZ| A CONTRAC}IEI MUSCULARE m.b. Mod `n care ia na[tere energia pe baza c\reia se produce contrac]ia muscular\. Aceast\ energie provine din descompunerea unor substan]e chimice. Mu[chiul lucreaz\ ca un transformator de energie convertind, prin contrac]ia sa, energia chimic\ `n energie mecanic\. ~ se desf\[oar\ `n dou\ faze denumite, prima, anaerob\, pentru c\ procesele biochimice au

ERGOMETRU m.b. Aparat pentru prestarea [i m\surarea concomitent\ a efortului muscular. ~ cu manivel\, cicloergometru [i covorul rulant sunt tipurile de ~ cel mai frecvent utilizate. Exist\ [i tipuri de ~ la care efortul este asem\n\tor celui din anumite ramuri sportive (canotaj, schi fond etc.). Efortul prestat la ~ cu manivel\ [i la cicloergometru se realizeaz\ punnd `n mi[care cu membrele superioare (~ cu manivel\) sau prin pedalare (cicloergometru), o roat\ `nfrnat\ dup\ dorin]\. Pentru frnare, se folosesc dispozitive mecanice, magne]i permanen]i sau electromagne]i. ~ cu covor rulant are ca piesa principal\ o band\ circular\ antre-

160

eschiv\ nat\ de rulouri. Mi[carea benzii oblig\ sportivul urcat pe ea s\ alerge `n sens invers [i cu vitez\ egal\ celei pe care o are banda. Efortul impus subiectului examinat se gradeaz\ prin schimbarea `nclin\rii fa]\ de orizontal\ a covorului rulant [i/sau a vitezei de deplasare a acestuia. Toate tipurile de ~ permit m\surarea exact\ a efortului `n unit\]i de lucru mecanic. Descoperirea eventualelor inexactit\]i survenite impune etalonarea periodic\ a aparatului. ~ este frecvent folosit [i ca mijloc de antrenament fizic. Tipurile de ~ cu efort specific sunt preferate `n astfel de utiliz\ri.

ERI JIME a.m., jd. Procedeu tehnic constnd din presarea gtului adversarului cu partea extern\ a antebra]ului, pn\ la strangulare.

EROARE DE PARCURS c\l. Abatere penalizat\ de regulament atunci cnd c\l\re]ul nu urmeaz\ itinerarul fixat, ignor\ fanioanele schi]ei de parcurs [i nu angajeaz\ calul `n trecerea obstacolelor `n ordinea stabilit\.

ERGOTERAPIE m.b. Metod\ de tratament medical `n care mijlocul terapeutic const\ `n diferite forme de munc\. Se utilizeaz\ cu prec\dere `n unele afec]iuni psihice, datorit\ efectului pozitiv al muncii asupra tonusului psihic general, prin diminuarea sau `nl\turarea ideilor obsesive, a sentimentelor de incapacitate fizic\ [i intelectual\ [i a celor de inutilitate [i dependen]\ social\. Sunt folosite muncile care nu necesit\ eforturi fizice mari, calificare profesional\ [i condi]ii deosebite de efectuare. ~ndeplinesc aceste condi]ii unele activit\]i gospod\re[ti, apicultura, horticultura, pomicultura [i muncile simple efectuate `n ateliere speciale de ~.

ESCALAD| I. alp. Ascensiune pe un perete de stnc\ sau artificial, realizat\ printr-o `nl\n]uire de procedee tehnice care necesit\ utilizarea bra]elor [i a picioarelor [i folosirea punctelor de sprijin. ~ natural\ Folosire ca puncte de sprijin a prizelor naturale (relieful [i fisurile stncii etc.). ~ artificial\ Folosire ca puncte de sprijin a prizelor artificiale (pitoane de expansiune, sc\ri]e etc.). II. gim. Trecere peste un obstacol (aparat) cu ajutorul unuia sau a mai multor segmente (bra], picior) sau prin `nv\luirea cu corpul a obstacolului respectiv.

ESCAMOTAJ s.n. R\sturnare complet\ accidental\ a kaiacului sau a canoei [i a sportivului [i revenirea `n pozi]ia de navigabilitate printr-o mi[care special\ subacvatic\ efectuat\ cu padela sau cu pagaia.

ERGOTROPIE m.b. Stare func]ional\ caracterizat\ printr-un nivel mai ridicat al activit\]ii organelor [i sistemelor care elibereaz\ [i consum\ energie, dect cel corespunz\tor cerin]elor organismului. Este rezultat al predominan]ei sistemului nervos vegetativ simpatic asupra celui parasimpatic. ~ din repaus poate fi constitu]ional\ sau produs\ de cauze diverse care tulbur\ echilibrul neurovegetativ. Instalarea ~ `n repaus [i efort la sportivi reprezint\ un fenomen negativ, care apare mai frecvent `n cazul gre[elilor metodice din antrenament (suprasolicit\ri), al regimului incorect de via]\ sau al administr\rii neadecvate de medicamente.

ESCAMOTARE schi Procedeu tehnic de `ndoire anticipat\ [i accentuat\ a genunchilor `n timpul coborrii unei pante, cu scopul de a evita sau de a atenua [ocul provocat de contactul cu o denivelare a prtiei.

ERI a.m., jd. Guler, rever.

ESCHIV| I. box Procedeu tehnico-tactic de ap\rare prin care se evit\ lovitura adversarului, constnd din mi[c\ri `n[el\toare ale capului, trunchiului [i bra]elor. ~ preg\te[te de cele mai multe ori o ac]iune de contraatac. II. scr. Procedeu tehnico-tactic de ap\rare [i contraatac. ~ `nalt\ (`ncvartat\) Procedeu `mpotriva atacurilor executate `n linia de cvart\. ~ joas\ (passata sotto) Procedeu aplicat contraatacurilor date `n linia

161

espadrile ETAMBOU s.n. Parte terminal\ a chilei, situat\ `n acea parte a pupei ambarca]iunii de care se prinde, de obicei, crma.

de sixt\ cu retragerea piciorului din fa]\ [i lovirea simultan\ a adversarului.

ESPADRILE alp. ~nc\l]\minte u[oar\ cu carmbul scurt, cu t\lpi aderente, confec]ionate din sfoar\ `mpletit\ (`n trecut), psl\ sau cauciucuri speciale (`n prezent), utilizat\ la c\]\r\rile pe stnc\ [i `n competi]iile de escalad\ pe pere]ii artificiali.

ETIC| A SPORTULUI gen. 1. Ramur\ a eticii care studiaz\ legit\]ile form\rii [i dezvolt\rii con[tiin]ei [i conduitei morale la sportivi. 2. Totalitate a manifest\rilor individului conforme cu regulile de comportare moral\, specifice activit\]ii sportive.

ESTETIC| A SPORTULUI gen. Ramur\ a esteticii care studiaz\ legit\]ile form\rii [i dezvolt\rii gustului pentru frumos, manifestat `n gestul sportiv, `n ambian]a natural\ [i `n cadrul festiv specific, `n costuma]ie, precum [i `n momentele spectaculare ale `ntrecerii sportive.

ETRAV| s.n. Parte de la prov\ a chilei care se ridic\ vertical sau oblic `n sus la o ambarca]iune.

ESUFLARE m.b. (V. supra`ncordare).

E{ARF| gim. Obiect portativ folosit `n gimnastica ritmic\ [i `n demonstra]iile de scen\ [i de mas\. Este confec]ionat dintr-o ]es\tur\ u[oar\ de diferite culori, cu o lungime de 150-200 cm [i o l\]ime de 75-100 cm.

EULER p.a. Procedeu tehnic (figur\) constnd `ntr-o s\ritur\ efectuat\ din alunecare `napoi, `n afar\, continuat\ cu o `ntoarcere `n zbor [i de o aterizare pe cel\lalt picior, tot `n alunecare `napoi, `n\untru: ~ simplu, cu `ntoarcere de 360; ~ dublu, cu `ntoarcere de 720. ~ poart\ numele creatorului acestui procedeu.

E{EC psih. Insucces `nregistrat de sportiv, de echip\ sau de echipaj `n concurs, cnd rezultatul sau performan]a nu au fost atinse. Reac]iile sportivilor la ~ au caracter individual [i se pot manifesta agresiv, autopunitiv, autocritic, fiind `nso]ite de emo]ii negative. La unii sportivi, ~ las\ urme adnci `n con[tiin]\, influen]nd comportarea ulterioar\ [i stabilirea nivelului de aspira]ie [i de performan]\, fiind nevoie de ac]iune psihoterapeutic\, iar la al]ii ~ este urmat de o mobilizare suplimentar\ a energiei pentru dep\[irea urm\rilor psihice, reluarea intensiv\ a antrenamentelor `n dorin]a de a anula ~ anterior.

E{ICHIER [ah Tabl\ cu 64 de p\trate, pe care se desf\[oar\ o partid\ de [ah. Denumirea provine din francez\.

EUROFIT met. Baterie de teste motrice creat\ din ini]iativa Comitetului pentru Dezvoltarea Sportului din Consiliul Europei, `n scopul evalu\rii unitare a nivelului condi]iei fizice al popula]iei din ]\rile Comunit\]ii Europene. F\r\ inten]ia de a realiza clasamente, aplicarea acestei baterii de teste `n ]\rile Comunit\]ii Europene permite studierea comparativ\ a condi]iei fizice a popula]iilor. Elaborarea bateriei a avut un caracter stadial (Paris 1978, Birmingham 1980, Institutul de Educa]ie Fizic\ K.U. Louvain 1981, Olimpia 1982), fiind compus\ din 10 teste de baz\ (trei teste de `nlocuire [i dou\ teste pentru evaluarea capacit\]ii cardio-respiratorii). ~n 1983, a fost elaborat un manual provizoriu pentru evaluatori. ~n 1986 la Formia, Comitetul Olimpic Italian a organizat un seminar `n cadrul c\ruia au fost analizate rezultatele experimentale pe popula]ii [colare, a validit\]ii, a fiabilit\]ii, a accesibilit\]ii [i a obiectivit\]ii testelor [i a fost definitivat\ bateria de teste, metodologia acestora, care, `n 1987, a fost aprobat\ de Comitetul

162

evaluare Mini[trilor al Comunit\]ii Europene. ~n 1990, la Izmir, `n cadrul celui de al VI-lea seminar, a fost dezb\tut\ [i aprobat\ bateria de teste EUROFIT [i metodologia acesteia la popula]ia de vrst\ adult\. ~n prezent, bateria de teste este compus\ din 9 probe de aptitudini motrice, trei indicatori somatici [i dou\ date de identificare. Probele de aptitudini sunt urm\toarele: echilibru (Flamingo), vitez\ a membrelor superioare (atinge pl\cile), for]\ exploziv\ (s\ritura `n lungime f\r\ elan), for]\ static\ (dinamometrie manual\), for]\ trunchi (ridic\ri de trunchi `n pozi]ia a[ezat), for]\ func]ional\ (men]inut `n atrnat), vitez\-coordonare (cursa navet\ 10x5 m), rezisten]a cardio-respiratorie (cursa navet\ de rezisten]\ 50x20 m) [i rezisten]\ cardio-respiratorie (testul de laborator pe bicicleta ergonomic\), suple]e (fixarea trunchiului `n pozi]ia a[ezat). Testele se vor da `n ordinea urm\toare: echilibru, vitez\, coordonare, suple]e, for]\ exploziv\, for]\ static\, for]\ trunchi, for]\ func]ional\, vitez\-coordonare, rezisten]\ cardiorespiratorie.

EVACUARE A LINIEI [ah Deplasare pe alt\ pozi]ie a piesei care `ntrerupe o linie, `n scopul valorific\rii alteia cu o eficien]\ crescut\.

EVADARE ci., atl. Ac]iune tactic\ `ntreprins\ individual (sau `n grup restrns), prin care se p\r\se[te grosul plutonului, `ncercndu-se distan]area de acesta. Cel care `ntreprinde ~ se nume[te fugar.

EVALUARE met. Etap\ a procesului didactic orientat `n direc]ia eficientiz\rii educa]iei fizice sau a antrenamentului sportiv, care vizeaz\ att rezultatele ob]inute de elev `n plan biomotric, emo]ional, cognitiv, moral etc., precum [i modul `n care ele au fost ob]inute. ~ include `n sfera sa: m\surarea, care permite culegerea de informa]ii cu scopul de a clarifica luarea de decizii; aprecierea, care presupune formularea unor judec\]i de valoare de ordin calitativ pe baza informa]iilor culese, `n scopul lu\rii de decizii ct mai eficiente. Aprecierea se refer\ la obiective [i inten]ii determinnd

nevoia alegerii de criterii: rezultatele ob]inute de elev raportate la obiective, progresul individual `nregistrat, m\surarea satisfacerii cerin]elor programei, atitudinea elevului fa]\ de obiectul educa]ie fizic\. Rolul ~ este de a informa elevul [i profesorul, conducerea [colii, p\rin]ii, asupra m\surii `n care s-au realizat obiectivele. ~ permite elevului de a se autocunoa[te, de a con[tientiza evolu]ia sa proprie, oferindu-i posibilitatea de a-[i compara propriile rezultate cu cele ale colegilor sau cu o norm\ prestabilit\ din exterior. ~ trebuie s\ informeze profesorul asupra calit\]ii demersului didactic conceput [i condus de el [i s\-i ofere posibilitatea lu\rii celor mai ra]ionale decizii. Procesul decizional reprezint\ piatra unghiular\ `n evaluare. Ca surs\ de informa]ie, trebuie s\ se ]in\ seama de `ntregul proces curricular (obiective, resurse, mijloace, strategii didactice etc.). Tipurile de evaluare sunt: predictiv\, formativ\ [i sumativ\. Obiectele evalu\rii (ce se evalueaz\): efectele procesului de instruire `n plan biopsihologic calitatea demersului didactic (sub aspectul eficien]ei lui), maniera de a combina [i coordonarea ac]iunilor privitoare la alegerea de mijloace [i metode obiective, analiza resurselor [i a factorilor limitativi. Profesorul (antrenorul) poate lua dou\ tipuri de decizii. Cele de natur\ pedagogic\ (de observare, de verificare continu\) reprezint\ o component\ a sistemului de `nv\]\mnt, ce furnizeaz\ informa]ii curente despre atingerea de c\tre elevi a obiectivelor programei [i a bilan]ului efectuat de n ori pe an, despre realizarea obiectivelor finale sau/[i terminale [i la sfr[itul sistemelor de lec]ii structurate `n func]ie de anotimp. Deciziile de natur\ administrativ\ sunt concretizate `n bilan]ul efectuat la sfr[itul fiec\rei etape asupra unuia sau a mai multor obiective terminale (anuale) [i recunoa[terea de obiective finale la ciclul [colar respectiv. Interpretarea rezultatelor evalu\rii: a) criterial (noncomparativ) care se raporteaz\ la rezultatul ob]inut de elev la o valoare (normal\) prestabilit\, independent de rezultatele ob]inute de ceilal]i elevi se aplic\ `n evaluarea de tip formativ [i sumativ [i se poate afla `n ce m\sur\ elevul a atins obiectivele propuse; b) normativ se aplic\ numai `n evaluarea sumativ\ prin ordonarea rezultatelor, fiind o evaluare comparativ\, rezultatele unui elev fiind raportate la rezultatele

163

evantai grave, determinate de apari]ia spontan\ a unor defec]iuni tehnice sau organizatorice `n timpul desf\[ur\rii competi]iei. 2. Tendin]\ sau gest de a refuza `ntrecerea cu un anumit adversar, manifestat\ `ndeosebi prin `ntrzierea de la start (chiar incon[tient\), dep\[irea greut\]ii categoriei de concurs, scuze de genul indispozi]iilor, abandonul etc. ~ este expresie a simptomatologiei dinaintea competi]iei, determinat\ de teama de e[ec sau de dificultatea ei.

celorlal]i elevi din clas\. Din punct de vedere al evaluatorului se disting: ~ intern\ profesorul evalueaz\; autoevaluarea elevul [i profesorul evalueaz\; ~ extern\ cnd evalueaz\ factori externi procesului de preg\tire: director, comisii de specialitate, inspectori etc. ~ predictiv\ Activitate care, situat\ `n cadrul evalu\rii formative, are urm\toarele obiective: prezicerea performan]ei (rezultatului) [i determinarea aptitudinii elevului. Se realizeaz\ `nainte [i, `n unele cazuri, `n timpul activit\]ii. Ca decizii, determin\ diagnoza [i orientarea respectivelor grupe de obiective. ~ formativ\ Activitate care are ca obiectiv constatarea nivelului atins `n realizarea obiectivelor propuse. Ca decizie, contribuie la reglementarea (regularizarea, corectarea, reglarea) procesului. Se desf\[oar\ continuu (pas cu pas). Profesorului `i revine o responsabilitate crescut\. ~ sumativ\ Activitate care urm\re[te stabilirea bilan]ului, verificarea nivelului atins [i eficacitatea strategiei. Asigur\ certificarea (final\ sau/[i intermediar\) [i determin\ modificarea (eficientizarea strategiei didactice). Se insereaz\ `n finalul demersului didactic [i p\streaz\ rezultatele.

EX-AEQUO c\l. Egalitate de puncte ob]inut\ de un c\l\re] sau de o echip\ `n clasamentul individual sau pe echipe.

EVANTAI ci. Procedeu tactic de pedalare `n pluton, unul dup\ altul, asem\n\tor lamelor unui evantai pentru a merge `n plasa celui din fa]\, `n scopul diminu\rii rezisten]ei vntului ce bate din fa]\ [i din lateral [i `mpiedic\ `naintarea.

EVENT I. j.s. C[tigare (victorie, titlu) a dou\ probe sau jocuri de c\tre acela[i sportiv, aceea[i echip\, echipaj, `ntr-un singur concurs (turneu), sau a dou\ titluri, `n acela[i an competi]ional (de ex.: c[tigarea titlului de campion na]ional [i a Cupei Romniei). II. hip. Pariu prin care se indic\ c[tig\torul din dou\ curse consecutive ale concursurilor din hipism.

EVITARE sp. 1. Ac]iune tehnico-tactic\ bazat\ pe capacitatea de anticipare [i pe viteza de reac]ie ale sportivului prin care acesta anihileaz\ o ac]iune a adversarului sau previne unele incidente cu consecin]e

EXAMEN MEDICO-SPORTIV m.b. Examen medical efectuat pentru a stabili indica]iile [i contraindica]iile medico-biologice privind practicarea sportului de c\tre persoana examinat\. ~ studiaz\: starea de s\n\tate, cre[terea [i dezvoltarea fizic\, starea func]ional\ [i capacitatea de efort. Complexitatea investiga]iilor efectuate pentru diagnosticarea fiec\rui aspect men]ionat este condi]ionat\ de natura [i amploarea solicit\rilor la care este supus sportivul. ~ ini]ial Examen medical efectuat `nainte de a se `ncepe practicarea organizat\ a sportului. Are ca obiective principale depistarea celor inap]i pentru efort fizic, stabilirea eventualelor contraindica]ii par]iale, stabilirea unor capacit\]i fizice [i func]ionale pentru orientarea c\tre anumite ramuri sportive. ~ periodic Examen medical care va fi repetat la intervale de timp fixate prin instruc]iunile organelor sanitare [i sportive, studiind influen]a programului de antrenament [i competi]ional asupra organismului [i furniznd date medico-biologice necesare stabilirii indica]iilor [i contraindica]iilor pentru etapa urm\toare de activitate. La sportivii de performan]\, ~ periodic este planificat `n strns\ concordan]\ cu durata [i obiectivele fiec\rei etape de antrenament sau competi]ii. ~ ocazional Examen medical efectuat `ntre dou\ ~ periodice. Este impus fie de instruc]iunile unor federa]ii care condi]ioneaz\ participarea la anumite competi]ii de efectuarea unui examen medical, fie de apari]ia unor

164

exerci]iu tulbur\ri care trebuie clarificate. Con]inutul ~ ocazional difer\ de cel al ~ ini]ial [i al ~ periodic, fiind axat pe investigarea aspectelor particulare pentru care a fost programat. ~ este un mijloc important de ap\rare a s\n\t\]ii sportivilor [i de dirijare [tiin]ific\ a activit\]ii acestora. ~n ]ara noastr\, el are caracter obligatoriu, condi]ionnd: ob]inerea legitima]iei necesare practic\rii unui anumit sport (~ ini]ial), dreptul de a participa la competi]ii `n intervalul de timp dintre dou\ ~ periodice, admiterea la concursurile precedate de ~ ocazionale [i la antrenamente pn\ la elucidarea cauzelor care au f\cut necesar\ programarea unui ~ ocazional. Neefectuarea ~ la datele [i `n condi]iile fixate prin instruc]iunile oficiale este sanc]ionat\ conform prevederilor acestor instruc]iuni.

triale, geologice etc., cunoa[terea faunei [i florei unei anumite zone geografice.

EXECU}IE TEHNIC| met. Ac]iune concret\ de realizare a actului motor, specific\ elementelor [i procedeelor tehnice prev\zute de regulamentele de concurs.

EXAMINARE psih., ped., met. Activitate de apreciere valoric\, efectuat\ de cadre competente (pedagogi, psihologi, medici), a nivelului atins de elevi [i sportivi privind dezvoltarea [i preg\tirea fizic\ [i motric\, a rezultatelor `nv\]\rii, a aptitudinilor. ~ permite cunoa[terea efectelor procesului instructiv-educativ (informativ [i formativ) pe o anumit\ durat\ sau a nivelului (st\rii) subiec]ilor la un moment dat. ~ are caracter de cunoa[tere [i apreciere, de control, de selec]ie [i se efectueaz\ periodic `n raport cu specificul fenomenelor urm\rite. Rezultatele ~ permit `n acela[i timp [i aprecierea eficien]ei metodelor folosite de pedagog sau de antrenor, ca [i a efectelor exerci]iilor, alimenta]iei, regimului etc. recomandate subiec]ilor. ~ se face prin probe [i teste verbale, neverbale, probe practice administrate individual sau colectiv. O bun\ ~ trebuie s\ dispun\ de criterii obiective de apreciere [i interpretare [i s\ fie efectuat\ dup\ reguli psihopedagogice. Cunoa[terea rezultatelor de c\tre subiec]i este de mare `nsemn\tate educativ\, stimulnd eforturile de progres ale acestora.

EXCURSIE tr. Form\ de practicare a turismului care const\ din parcurgerea pe jos sau cu alte mijloace de transport (biciclet\, schi etc.) a unui itinerar prestabilit ca distan]\, durat\, dificultate de traseu [i cu o anumit\ tematic\: vizitarea anumitor obiective istorice, indus-

EXERCI}IU I. gim. ~nl\n]uire a mai multor elemente structurate `ntr-un tot unitar, care poate fi efectuat individual sau `n grup, liber, la aparate sau cu obiecte portative. ~ liber ales este conceput de gimnast, cu sau f\r\ ajutorul antrenorului, `n vederea unui concurs, pe baza unor cerin]e precizate de regulament. ~ liber const\ din mi[c\ri analitice sau sintetice executate f\r\ aparate sau obiecte portative. ~ impus este special alc\tuit de federa]ia de specialitate, iar gimna[tii sunt obliga]i s\-l execute conform descrierii, constituind o prob\ de concurs. ~ acrobatic cu structur\ specific\ const\ din rostogoliri, r\sturn\ri, salturi, pozi]ii neobi[nuite ale corpului care solicit\ executantului un grad `nalt de coordonare, precizie, curaj [i orientare `n spa]iu. II. [ah ~ sintetic Reconstituire a problemei dup\ solu]ia dat\, cu precizarea mut\rii cheie [i cu verificarea pozi]iei g\site, din punct de vedere al corectitudinii ei. Se caut\, de obicei, folosirea [i a altor chei dect cea indicat\, precum [i posibilitatea altor mut\ri. III. met. ~ fizic Act motric repetat con[tient [i sistematic, care reprezint\ principalul mijloc de realizare a obiectivelor educa]iei fizice [i sportului. ~ `[i are originea `n actul motric general al omului (`n mi[c\rile sale), realizat de el pentru a ac]iona asupra mediului extern, pentru `ntre]inerea vie]ii de rela]ie, a existen]ei sale [i care s-a diversificat `n timp `n structuri (forme) diferite, `n func]ie de efectul urm\rit `n activitatea educa]iei fizice [i sportului. ~ poate fi apreciat ca un act de comportare efectuat cu ajutorul aparatului locomotor, `n vederea ob]inerii unui efect de adaptare func]ional\ a organismului la diferitele trepte de efort sau de construire a unei ac]iuni motrice prin asociere cu altele. De aceea, ~ poate fi extensiv

165

exersare conduita arbitrilor [i a spectatorilor etc. ~ se dezvolt\ [i se perfec]ioneaz\ prin analiza critic\ a comportamentului din fiecare concurs, prin studiul experien]ei altora [i al literaturii privitoare la tactica sportiv\.

(specific educa]iei fizice [i sportului pentru to]i) sau intensiv (propriu sporturilor competi]ionale), clasificare determinat\ de gradul diferit de valorificare [i dozare ca volum, intensitate, complexitate a structurilor [i, implicit, de efectele realizate [i ob]inute `n cele dou\ activit\]i.

EXERSARE psih., met. Metod\ de `nv\]are, formare [i perfec]ionare a actelor de comportament tehnice, tactice [i sociale, prin repetarea inten]ionat\ a acestora. ~ este `n acela[i timp metod\ de instruire didactic\, moral\ [i de autoinstruire, ca [i metod\ de dezvoltare fizic\ [i motric\, precum [i de adaptare fiziologic\ (culturism, muscula]ie, preg\tire fizic\ general\ [i specific\, acomodare la altitudine, acomodare la diferi]i factori stresan]i etc.). ~n func]ie de particularit\]ile indivizilor [i ale materialului de `nv\]at, ~ se face dup\ anumite reguli de e[alonare `n timp a repeti]iilor, de gradare [i de dozare cantitativ\, de control [i de apreciere a rezultatelor [i a progresului. ~ se deosebe[te de simpla repetare, care poate conduce la dresaj, prin caracterul inten]ional al organiz\rii [i controlului activit\]ii propuse spre `mbun\t\]ire. ~ poate fi individual\ sau colectiv\, real\ sau imaginar\ (mental\). Eficien]a ~ depinde de condi]iile de organizare metodic\ a activit\]ii [i de gradul de mobilizare a subiectului (motiva]ie, efort de aten]ie [i de voin]\, autoexigen]\ [i permanent control al rezultatelor).

EXPERIEN}| MOTRIC| psih. Ansamblu de cuno[tin]e, priceperi [i deprinderi motrice (de ordin tehnic [i tactic), dobndite de individ `n activitatea anterioar\ [i care este folosit [i valorificat `n ac]iunile prezente, fie `n `nv\]area unor noi moduri de comportament, fie `n rezolvarea unor sarcini de moment.

EXPERIEN}| DE CONCURS psih. Sum\ de cuno[tin]e [i de priceperi dobndite de sportiv prin participarea repetat\ la concursuri [i pe care este capabil s\ o foloseasc\ `n `ntrecerile actuale. ~ este utilizat\, fie con[tient, fie intuitiv, pe baza mecanismelor de transfer (prin analogie sau prin generalizare). ~ const\ din tr\irile afective ale succeselor sau insucceselor, din cuno[tin]ele dobndite direct cu ocazia particip\rii la `ntreceri, din reprezent\rile cu privire la actele motorii, la efortul de participare, la rela]ia cu partenerii [i adversarii, precum [i din cuno[tin]ele [i reprezent\rile cu privire la situa]ii, ambian]\,

EXPIRA}IE m.b. Mi[care respiratorie prin care aerul este eliminat din pl\mni. ~ normal\ Mi[care respiratorie care se efectueaz\ f\r\ interven]ia contrac]iilor musculare. Mu[chii inspiratori [i ceilal]i mu[chi ai cutiei toracice, fiind relaxa]i `n timpul ~ normale, permit revenirea acesteia la dimensiunile din repaus respirator. Aerul din pl\mni este eliminat datorit\ elasticit\]ii ]esutului pulmonar care `[i revine la dimensiunile avute `nainte de distensia din timpul inspira]iei precedente. Adultul s\n\tos, neantrenat [i cu dimensiuni corporale medii expir\, `n repaus, aproximativ de 16-18 ori. ~n timpul efortului, amplitudinea ~ se m\re[te [i determin\ cre[terea corespunz\toare a aerului expirat ~ for]at\ Mi[care respiratorie voluntar\ efectuat\ cu scopul elimin\rii din pl\mni a cantit\]ii maxime de aer care poate fi mobilizat\. Este utilizat\ de sportivi pentru a se m\ri eliminarea volumului de aer cu cantit\]i crescute de CO2 [i mic[orate de O2 [i pentru a se da posibilitatea inspir\rii unui volum egal de aer atmosferic cu procente mai mari de O2 [i mai mici de CO2. ~ for]at\ se utilizeaz\ [i `n explorarea ventila]iei pulmonare (v. spirogram\).

EXPLICA}IE ped. 1. Proces mental de `n]elegere a esen]ei cunoa[terii fenomenelor, prin stabilirea cauzelor sau a mecanismelor acestora. 2. Metod\ de instruire prin care sportivul este `ndrumat spre `n]elegerea cuno[tin]elor, priceperilor [i deprinderilor motrice.

166

extrem\ EXPRES schi Por]iuni scurte [i foarte `nclinate ale unui traseu `n proba de coborre.

EXTENSOR Aparat construit din cauciuc sau din arcuri de o]el, cu care se pot efectua exerci]ii pentru dezvoltarea for]ei [i a rezisten]ei de for]\.

EXPRESIVITATE A MI{C|RII met. Particularitate a execu]iei anumitor acte motorii, prin care se nuan]eaz\ momentele sale esen]iale [i se comunic\ totodat\ un anumit con]inut de idei [i sentimente. ~ depinde de plasticitatea corporal\, de tematica abordat\ [i, cnd este posibil [i cazul (gimnastica ritmic\, la sol), de acompaniamentul muzical. Nivelul tehnic ridicat al executantului (`ndeosebi `n gimnastic\) constituie, de asemenea, un mijloc pentru m\rirea ~ .

EXTEROCEPTOR m.b. Segment periferic al analizatorilor externi, care are proprietatea de a recep]iona varia]iile unei anumite energii din mediul extern [i de a le transforma `n influx nervos. Este de dou\ tipuri: ~ de contact, care recep]ioneaz\ excitan]ii specifici proveni]i de la corpuri cu care sunt `n contact nemijlocit ~ gustativi [i ~ pentru presiune, cald [i rece din piele; ~ de distan]\ sau telereceptori, care recep]ioneaz\ varia]ii ale energiei specifice produse la distan]\ de ei ~ vizual, ~ auditiv [i ~ olfactiv.

EXTENSIE I. m.b. 1. Mi[care prin care segmentele corpului, unite printr-o articula]ie mobil\, se deplaseaz\ `ntinzndu-se unul `n continuarea celuilalt. 2. Pozi]ie `n care segmentele mobile ale corpului, unite printr-o articula]ie mobil\, se g\sesc `ntinse unul `n continuarea celuilalt. II. schi ~ contrarota]ie Ac]iune de declan[are a unui viraj prin contrarota]ie asociat\ unei ~ a picioarelor (de ex.: `n cazul virajului scurt, efectuat `n condi]iile unei desc\rc\ri marcate a schiurilor). ~ `naintebasculare-rota]ie Ac]iune de declan[are a unui viraj prin avntare [i rota]ia corpului combinat\ cu mi[carea de basculare. ~ rota]ie Declan[are a virajului, `n care `ntinderea picioarelor este asociat\ rota]iei corpului (termen conven]ional). O ~ rota]ie efectuat\ rapid antreneaz\ `n plus o desc\rcare dirijat\ `n sus.

EXTRACTOARE par. Para[ut\ mai mic\ dect cea propriu-zis\, cu diametrul de 90 cm, care are rolul de a gr\bi deschiderea para[utei mari.

EXTRADOS pl. Parte superioar\ a aripilor planorului.

EXTRAGERE A BALONULUI rg. Procedeu tehnico-tactic de atac prin care sus]in\torul preia balonul de la partener (purt\tor de balon). Sin.: smulgere.

EXTREM| j.s. (V. juc\tor extrem\).

167

F
FACIAL gim. Plan de referin]\ indicnd partea ventral\ (anterioar\) a corpului [i orientarea spre aparat. FAIR PLAY gen. Concept de origine englezeasc\ ap\rut `n sistemul de sportivizare a `ntrecerilor corporale al pastorului Th. Arnold, pe baza experien]ei sale de 14 ani `n colegiul din Rugby (Rugby-School), avnd o semnifica]ie educativ\ [i moral\ `n multiple sensuri: respect pentru regulile concursului [i, mai cu seam\, pentru adversar, pentru arbitru, pentru spectatori, pentru culorile echipei sale [i pentru jur\mntul depus la deschiderea lui. ~ implic\ spiritul de echip\, de solidaritate pe multiple planuri cu aspira]iile [i interesele coechipierilor. ~ cultiv\ comportamentul sportivului de acceptare `n demnitate a `nfrngerii, de modestie `n cazul victoriei, dar [i atitudinea de sinceritate [i de recunoa[tere a meritelor partenerilor [i adversarilor de concurs, a propriilor erori [i a adev\rului privind desf\[urarea concursului, indiferent de evolu]ia scorului. ~ este deopotriv\ un scop [i un efect care urm\re[te umanizarea [i moralitatea concursului, cu ct acesta devine mai disputat, supradimensionat [i suprasolicitat de orgolii, de interese materiale [i, uneori, de interese politico-ideologice [i, totodat\, s\-l p\streze `n cadrul tradi]iilor sale etice, igienice [i educative. FAMILIE DE MI{C|RI met. Ansamblu de exerci]ii `nrudite prin structur\, finalitate, aparatura [i metodica aplic\rii lor (de ex.: mi[c\rile acrobatice, dinamice sau statice, de front [i ordine, analitice pentru bra]e, trunchi [i picioare etc). FANDARE I. gim. Deplasare a unui picior `n diferite direc]ii: `nainte, lateral, `napoi, cu `ndoirea genunchiului [i trecerea treptat\ a greut\]ii corpului pe piciorul respectiv, cel\lalt picior r\mnnd `ntins. II. scr. Procedeu tehnic executat din pozi]ia de gard\ cu o `mpingere `n piciorul din spate, prin care se propulseaz\ corpul `nainte pn\ ce c\lciul piciorului ia contact cu solul. ~n timpul luptei, este considerat\ o ac]iune ofensiv\ a tr\g\torului. III. ht. Procedeu competi]ional folosit `n timpul ridic\rii halterelor, care poate fi de dou\ feluri: `n foarfec\ [i `n hochei.

FANION org. 1. Steag de dimensiuni reduse, de forme [i culori diferite, reprezentnd `nsemnul sportiv al unor organiza]ii sportive. 2. Steag de culori diferite pentru marcarea spa]iilor [i a traseelor de concurs [i pentru indicarea direc]iilor de deplasare.

FALTBOOT s.n. Ambarca]iune din grupa kaiacelor pentru una sau dou\ persoane, confec]ionat\ dintr-un schelet lemnos pliant, acoperit cu pnz\ cauciucat\ sau cu material plastic, folosit\ pentru `nv\]are [i turism.

FARTLEK atl. Metod\ de antrenament folosit\ de alerg\torii de elit\, cu prec\dere semifondi[ti [i fondi[ti, care const\ dintr-o deplasare de lung\ durat\ (1-2 ore), pe parcursul c\reia se realizeaz\ combinarea diferitelor forme de alergare cu varia]ia tempoului [i lungimea distan]elor parcurse cu tempouri diferite.

168

federa]ie sportiv\ Combinarea formelor de alergare [i a tempourilor se face chiar `n timpul alerg\rii la libera apreciere a atletului. Prin ~, se dezvolt\ nediferen]iat rezisten]a general\ [i specific\, viteza de deplasare [i for]a membrelor inferioare. Sin.: alergare cu joc de tempo sau jocul de-a tempoul.

al jocului de rugby caracterizat prin imobilismul ini]ial al balonului [i juc\torilor ce vizeaz\ c[tigarea posesiei balonului. ~ sunt reprezentate de: gr\mada ordonat\, marginea, lovitura de `ncepere, lovitura de re`ncepere, lovitura liber\ direct\, lovitura liber\ indirect\.

FAULT j.s. ~nc\lcare inten]ionat\ sau neinten]ionat\ a regulilor jocului corect, constnd din incomodarea, `mpingerea, dezechilibrarea sau lovirea adversarului. ~ se penalizeaz\ de c\tre arbitrul jocului `n conformitate cu regulamentele [i `n raport cu gravitatea lui.

F|CLIE OLIMPIC| ol. (V. flac\r\ olimpic\).

F{IE rg. ~mp\r]ire transversal\ a terenului. Exist\ patru f[ii: A defensiv\; B defensiv/ ofensiv\; C ofensiv/defensiv\; D ofensiv\.

FAVORIT j.s. Juc\tor sau echip\ a[ezat\ pe pozi]ii speciale pe tabloul tragerilor la sor]i la diferitele probe individuale sau de echipe, `n baza valorii [i a clasamentelor anterioare.

FEBR| DE START psih. (V. stare de start).

FAZ| I. gen. Element structural al unui act motor sau al unei ac]iuni mai complexe, constnd din mai multe momente distincte. II. atl., gim. ~ alerg\rii Ac]iune grupat\ `n trei perioade : de sprijin, cu ~ de amortizare, momentul verticalei [i ~ de impuls; de zbor, de oscila]ie (balans) cu ~ pasului posterior, momentul verticalei [i ~ pasului anterior; ~ arunc\rii, cu elemente structurale care se succed elan, efort final, restabilire. ~ mersului Ac]iune complex\ cu acelea[i perioade ca [i la alergare, `n afara perioadei de zbor. ~ s\riturii Ac]iune cu elemente structurale care se succed: elan, b\taie, zbor [i aterizare, iar la s\riturile cu sprijin `n gimnastic\ se mai adaug\ sprijinul minilor pe aparat, care `mparte traiectoria zborului `n dou\ faze. II. s.n. ~ ciclului de vslire Atac, trecere, degajare [i revenire. III. j.s. ~ de joc 1. Moment distinct al desf\[ur\rii unui joc, considerat izolat de cel precedent [i de cel urm\tor (cadru stop din filmul jocului), `ntr-o ~ apreciindu-se calitatea [i oportunitatea ac]iunilor juc\torilor, ale arbitrilor etc. 2. Component\ a structurii jocului organizat, constnd din ac]iuni coordonate de atac sau de ap\rare pe care juc\torii le execut\ `n lupt\ cu adversarii. IV. rg. ~ static\ Moment

FEDERA}IE SPORTIV| org. Structur\ sportiv\ de interes na]ional constituit\ prin asocierea cluburilor sportive [i a asocia]iilor jude]ene [i ale municipiului Bucure[ti, pe ramur\ de sport. Potrivit legii, ~ este o persoan\ juridic\ de drept privat, de utilitate public\, autonom\, neguvernamental\, apolitic\ [i f\r\ scop lucrativ. ~ se organizeaz\ [i func]ioneaz\ `n baza statutului propriu, elaborat `n conformitate cu prevederile Legii Educa]iei Fizice [i Sportului nr. 69 din 2000 [i cu statutul federa]iei interna]ionale corespondente. ~ are organisme proprii de administrare [i de gestionare a bugetului [i a patrimoniului, constituite conform legii, precum [i propriul statut [i regulamente. ~ se constituie numai cu avizul expres al Ministerul Tineretului [i Sportului (MTS) [i se `nscrie `n Registrul Sportiv pentru ob]inerea certificatului de identitate sportiv\. ~ exercit\ `n principal urm\toarele atribu]ii: elaboreaz\ strategia na]ional\ de dezvoltare a ramurii de sport, `ndrum\ [i controleaz\ aplicarea acesteia de c\tre membrii afilia]i; elaboreaz\ [i realizeaz\ planurile de preg\tire [i de participare a sportivilor de performan]\ romni la competi]iile interna]ionale; elaboreaz\ [i organizeaz\ calendarul competi]iilor oficiale na]ionale; exercit\ puterea disciplinar\ `n termenii prev\zu]i de lege [i potrivit statutului [i regulamentelor proprii.

169

fent\ premiere 1. Solemnitate organizat\ `n cinstea `nving\torilor, constnd din `nmnarea medaliilor, diplomelor sau a altor trofee primilor clasa]i [i, dup\ caz, ridicarea drapelelor ]\rilor clasate pe primele trei locuri. 2. Moment final al unei activit\]i de un an sau de o via]\, prin care sportivii sau activi[tii sunt premia]i, `n cadru solemn, pentru rezultatele ob]inute pe terenurile de sport.

FENT| I. j.s. Element tehnico-tactic, constnd din simularea unor ac]iuni sau a unui complex de ac]iuni, pe care le execut\ un juc\tor, `n scopul derut\rii adversarului `n `ncercarea acestuia de a anticipa ac]iunea real\. ~, dup\ ac]iunea pe care o simuleaz\, este de pas\, de dribling, de aruncare, de dep\[ire etc. Din punct de vedere tactic, ~ este de smulgere, de capac, de scoatere a mingii din dribling, de flotare, de marcaj agresiv etc. Dup\ num\rul ac]iunilor pe care le simuleaz\, ~ este simpl\, dubl\ [i multipl\. Dup\ segmentele corpului care iau parte la ac]iune, ~ este de bra]e, de cap, de trunchi, de picioare, de expresie (mimic\) [i combinat\. II. scr. Simulare a unei ac]iuni de lovire `n scopul de a-l pune pe adversar `n mi[care, determinndu-l s\ reac]ioneze. ~ se execut\ cu ajutorul armei, a corpului, a capului, a picioarelor sau o combina]ie a acestora. ~ de atac Mi[care rapid\, fie a bra]ului, fie a corpului `nainte pentru a simula un atac. III. box, lp. Simulare a unui atac prin ac]iuni `n[el\toare efectuate cu ajutorul bra]elor [i al picioarelor, pentru a abate aten]ia adversarului de la ac]iunea real\ care se preg\te[te. Sin.: mi[care `n[el\toare.

FEREASTR| A ARCULUI tir arc Scobitur\ `n partea central\ a arcului, `n cros\, care serve[te la plasarea s\ge]ii `n planul corzii [i la vizare.

FIABILITATE psih. Calitate dobndit\ a sistemului uman (att la nivel biologic, ct [i la cel psihic) de a valorifica eficient [i stabil poten]ialul ob]inut `n preg\tire [i concretizat `n condi]iile-limit\ ale concursului. Componentele de baz\ ale ~ sunt: eficien]\ maxim\ a particip\rii sportivului, a echipei sau a echipajului `n concordan]\ cu modelul de antrenament, stabilitatea performan]ei ob]inute `n condi]iile-limit\ ale concursului. ~ implic\ [i ideea de probabilitate a performan]ei, generat\ de schimb\rile inconstante [i, mai ales, imprevizibile care pot s\ se iveasc\ `n concurs (condi]ii climaterice potrivnice, atitudinea vehement ostil\ a spectatorilor, erorile arbitrajului, inferioritatea sau superioritatea componen]ei echipei, adversitatea dur\ sau neanticipat\, condi]iile inadecvate ale terenului, procentul ridicat al rat\rilor sau al gre[elilor personale sau ale partenerului de concurs etc.).

FEREASTR| DE EVACUARE SAU DE ADMISIE auto. Suprafa]\ format\ prin intersec]ia suprafe]ei cilindrilor cu canalul de evacuare sau de admisie. Aceast\ fereastr\ este deschis\ sau `nchis\ prin trecerea pistonului.

FESTIVITATE org.. Solemnitate organizat\ cu ocazia `ntrecerilor sportive oficiale. ~ de deschidere Ceremonial organizat la `nceputul unei competi]ii, constnd `n defilarea sportivilor, cuvntarea de deschidere, salutul adresat participan]ilor, dup\ caz imnul ]\rii sau al competi]iei. ~ de `nchidere Solemnitate marcnd `ncheierea competi]iei, constnd din cuvntul de `ncheiere, dup\ caz imnul [i defilarea sportivilor. ~ de

FIGUR| I. p.a. Mi[care complet\ care reprezint\ un desen simetric. ~ compus\ Mi[care `ncheiat\ (complet\) care cuprinde mai multe elemente simetrice. ~ liber\ Mi[care care face parte din programul de execu]ie liber\ al unui patinator. ~ facultativ\ Mi[care care poate fi executat\ de patinator `n afara programului prev\zut sau `n afara grupelor. ~ nepermise (interzise) Mi[c\ri din programul liber, individual, perechi sau dans care dep\[esc cadrul patinajului artistic [i ]in de acrobatic\. ~ obligatorii Mi[c\ri `nchise care fac parte din programul de figuri pe care patinatorul este obligat s\ le execute la un concurs. II. par. Complex de exerci]ii acrobatice efectuate `n timpul c\derii libere a para[utistului. III. [ah ~ critic\ Pies\ care efectueaz\ o mutare critic\ `n cursul solu]iei.

170

fini[ FILEU bad., t.c., t.m., vb. ~mpletitur\ din diferite fibre (bumbac, in, cnep\, nailon), sub form\ de plas\ cu orificii uniform `mpletite pe suprafa]a ei, `ntins\ perfect (printr-un cablu) pe orizontala terenului de joc [i ancorat\ `ntre cei doi stlpi care `l `mpart `n dou\ p\r]i egale. Dimensiunea ~ depinde de regulamentele jocurilor `n care se folosesc [i, evident, de dimensiunea terenurilor pe care se practic\. La tenis de cmp, ~ este sus]inut de o coard\ sau de un cablu metalic, cu un diametru de maxim 0,8 cm, ale c\rui capete trebuie prinse, sau trecute peste p\r]ile superioare ale celor doi stlpi, care nu pot avea mai mult de 15 cm latura p\tratului sau 15 cm diametru. Stlpii nu pot fi mai `nal]i de 2,5 cm peste partea cea mai de sus a corzii fileului. Centrele stlpilor trebuie s\ fie la 0,94 cm `n afara terenului, de fiecare parte a sa, iar `n\l]imea stlpilor s\ fie astfel `nct partea de sus a corzii sau a cablului metalic s\ fie la 1,07 m deasupra terenului. Cnd pentru jocul de simplu se utilizeaz\ un teren comun de dublu [i de simplu cu un fileu pentru dublu, acesta trebuie sprijinit la o `n\l]ime de 1,07 m prin intermediul a doi stlpi, care nu pot avea mai mult de 7,5 cm latura p\tratului sau diametrul fiec\ruia. Centrul stlpilor de simplu trebuie s\ fie la 0,914 m `n afara terenului de simplu, de fiecare parte a sa. ~ trebuie `ntins `n `ntregime, `n a[a fel `nct s\ ocupe complet spa]iul dintre cei doi stlpi [i s\ aib\ orificiile suficient de mici pentru a preveni trecerea mingii printre ele. ~n\l]imea ~ trebuie s\ fie de 0,914 m la mijloc, unde trebuie s\ fie fixat de jos cu o ching\, nu mai lat\ de 5 cm, avnd culoarea alb\. Coarda sau cablul, de asemenea, trebuie acoperite pe ambele laturi pe partea superioar\ a fileului, pe o l\]ime nu mai mic\ de 5 cm [i nu mai mare de 6,35 cm, avnd culoarea tot alb\. Nu se admite nici o reclam\ pe suprafa]a ~ [i a aparaturii de sus]inere. La tenis de mas\, ~ este suspendat de o coard\ ata[at\ la fiecare cap\t de un stlp de sus]inere, ce va avea o `n\l]ime de 15,25 cm, limitele exterioare ale stlpilor de sus]inere fiind de 15,25 cm, `n afara liniei de margine. Partea de sus a ~ , de-a lungul `ntregii sale lungimi, va asigura `n\l]imea de 15,25 cm fa]\ de suprafa]a de joc, iar partea de jos a ~ , pe toat\ lungimea sa, trebuie s\ fie ct mai aproape de suprafa]a

de joc, iar capetele ~ vor fi ct mai aproape de stlpii de sus]inere. La volei, ~ cu o lungime de 9 m este ancorat de un cablu acoperit `n partea superioar\ de o band\ lat\ de 5 cm, la o `n\l]ime de la sol de 2,43 m pentru b\rba]i [i 2,24 m pentru femei. ~ are o lungime total\ de 9,50 m, cte 25 cm dep\[ind spa]iul de joc, pentru a fi fixat de corzile laterale de sus]inere. Dimensiunea orificiilor p\trate ale ~ este de 0,10 m. La badminton, ~ are o `n\l]ime de 1,55 m `n dreptul stlpilor de ancorare, iar la mijloc de 1,524 m, o l\]ime de 0,76 m [i o lungime de 6,10 m. Ochiurile ~, de form\ p\trat\, au latura de 15-20 mm, iar banda de culoare alb\ a[ezat\ pe partea superioar\ a acesteia este de 0,075 m.

FILTRU tir Sisteme de lentile colorate de fabrica]ie special\ care sunt dispuse pe un disc minuscul plasat `n dioptru sau ca lentil\ pe ochelarii speciali pentru tir, `n vederea `mbun\t\]irii clarit\]ii imaginii `n func]ie de luminozitate.

FINAL [ah Cea de a III-a faz\ [i ultima, `n care se subdivide conven]ional o partid\ de [ah.

FINAL| reg. Ultim\ etap\ a unor concursuri organizate dup\ sistemul eliminatoriu (jocuri sportive) sau cel al calific\rii (atletism, sporturi nautice, cilcism etc.), `n care se stabile[te c[tig\torul competi]iei [i ierarhia acesteia `n func]ie de nivelul performan]elor, de rezultatul direct sau de num\rul de puncte acumulate.

FINALIZARE j.s. Ac]iune decisiv\ din faza atacului, care se `ncheie cu marcarea punctului sau golului.

FINI{ gen. Ultim\ parte a unei alerg\ri, a mar[ului, a unei curse de ciclism, automobilism, motociclism sau a unui joc `n care sportivii, de cele mai multe ori, folosind ultimele lor resurse fizice [i psihice, lupt\ s\ ob]in\ victoria sau un loc mai bun `n clasament.

171

finn transmise antrenorului sub form\ de indica]ii [i contraindica]ii pentru programul de antrenament [i competi]ional al sportivului. Sin.: dosar medicosportiv.

FINN s.n. Iol\ cu o singur\ vel\, cu catarg fixat `n punte [i de chil\, f\r\ sarturi [i strai, avnd echea `n form\ de bar\, crma nerabatabil\ [i derivorul reglabil. ~ este u[or [i atinge viteze mari. Este condus de o singur\ persoan\ [i are ca semn distinctiv pe vel\ dou\ linii ondulate, paralele. ~ este de origine bermudian\ [i a devenit clas\ interna]ional\ de ambarca]iune dup\ introducerea lui de c\tre finlandezi la JO din 1952, de la Helsinki.

FIR DE SOSIRE atl. {nur sub]ire de ln\ legat de doi stlpi a[eza]i de o parte [i de alta a pistei de alergare, la `n\l]imea de 1,22 m, care are rolul s\ stabileasc\ planul vertical al liniei de sosire. El este rupt de alerg\torul care ajunge [i trece primul linia de sosire. ~n cronometrajul electronic, nu se folose[te.

FI{| DE OMOLOGARE auto. Foaie descriptiv\ (`n care sunt indicate toate caracteristicile ce permit identificarea), obligatorie pentru toate [asiele, motoarele sau alte echipamente specifice, omologate de c\tre Federa]ia Interna]ional\ de Automobilism (FIA). Comisarii sportivi pot solicita de la concurent aceste documente `n orice moment al concursului, neprezentarea lor putnd duce la excluderea din concurs.

FISELE bob Cordelin\ terminat\ cu dou\ mnere, legat\ la sistemul de direc]ie, cu care se piloteaz\ bobul.

FI{| INDIVIDUAL| ped. Document de eviden]\ `n care se consemneaz\ date personale, sociale, medicale, antropofiziologice, psihice, performan]e fizice [i sportive etc., necesare cunoa[terii particularit\]ilor [i evolu]iei elevului sau ale sportivului.

FI{| MEDICO-SPORTIV| m.b. Document medical personal `n care sunt `nscrise datele de identitate [i cele rezultate din examenele medicale efectuate fiec\rui sportiv `n cabinetul medical [i pe terenul de sport. Volumul [i complexitatea datelor din ~ depind de clasificarea sportiv\ [i vechimea `n sport. ~ con]ine datele recoltate prin: anamnez\, examene clinice [i paraclinice, necesare diagnostic\rii st\rii de s\n\tate, a cre[terii, a dezvolt\rii fizice, a biotipului constitu]ional, a st\rii func]ionale, a capacit\]ii de efort [i a diverselor aspecte biologice din timpul efortului specific. Concluziile examenelor medicale [i ale observa]iilor medico-pedagogice, consemnate `n ~, sunt

FITNESS gen. 1. Form\ fizic\ (`n limba englez\). 2. Ansamblu de activit\]i motrice sistematic desf\[urat `n scopul dezvolt\rii armonioase a corpului, folosind exerci]ii de gimnastic\ [i exerci]ii la diferite aparate (helcometre, trenajoare, haltere, gantele, bare, piste rulante etc.) instalate [i valorificate `n s\li special amenajate. ~n sfera ~ se includ [i alte activit\]i desf\[urate `n aer liber (`not, ciclism, alerg\ri, schi) care au, de asemenea, un efect preponderent func]ional, putnd fi corelate cu al]i factori naturali (ap\, aer, soare, p\dure, stadion, munte) [i igienici (saun\, masaj, regim alimentar [i de via]\). O astfel de activitate complex\ s-a institu]ionalizat sub denumirea de ~, `nfiin]ndu-se [i func]ionnd federa]ii na]ionale al\turi de cea interna]ional\, concursuri (cunoscutul triatlon scandinav), programe, metode, teste de evaluare a dezvolt\rii biomotrice a oamenilor de diferite vrste, [coli, s\li [i `ntreprinderi lucrative. ~n 1990, Federa]ia Interna]ional\ de Culturism (FIC) a creat un sistem competi]ional de ~, iar din 2002 s-a `nfiin]at Federa]ia European\ de Culturim [i Fitness (EBBFF = European Body Building Fitness Federation). Sistemul de concurs al acestei federa]ii are 2 runde: prima se denume[te bikini, `n care se evalueaz\ tonusul muscular al concuren]ilor (telor), propor]ionalitatea corpului [i suple]ea; a doua se efectueaz\ punctndu-se structura, originalitatea [i dificultatea exerci]iilor libere (asem\-

172

floret\ n\tor concursului aerobic), exerci]iile de for]\ [i de mobilitate, executate pe fond muzical. ~n Romnia, primele concursuri de ~ au ap\rut `n 1994, iar Federa]ia Romn\ de Culturim [i Fitness (FRCF) s-a intitulat ca atare, dup\ modelul celei interna]ionale, `n 2002. Calendarul interna]ional este format din CM, CE [i CB. Cele mai bune rezultate ale unor sportivi romni au fost realizate la CM de juniori din 2001 (locul III) [i la CE de seniori (locul IV) `n 2002. Acestora li se adaug\ 15 titluri balcanice.

FLANC gim. Una din extremit\]ile forma]iei pe linia frontului.

FLANCE gim. Mi[care la bar\ fix\ sau paralele inegale cu trecere lateral\ pe deasupra aparatului, cu l\sarea [i reapucarea lui.

FLE{| scr. (V. atac cu fle[\).

FIXARE A PNEURILOR auto. Form\ obligatorie de ~ (`n caz de `ndoire minim 1 mm) pentru concursurile de karting pe circuit lung, ~ necesit\ minim trei puncte de fixare pe exteriorul jantelor ro]ilor din spate.

FLEXIE m.b. 1. Mi[care prin care segmentele corpului, unite printr-o articula]ie mobil\, se deplaseaz\ apropiind-se unul de cel\lalt. 2. Pozi]ie `n care segmentele corpului, unite printr-o articula]ie mobil\, se g\sesc apropiate unul de cel\lalt.

FIXARE ~N POD lp., Imobilizare a adversarului `n extensie cu spatele orientat spre saltea, `n sprijin pe cap [i t\lpi.

FLIP p.a. S\ritur\ pe vertical\ cu b\taie simpl\, dubl\ sau tripl\ a picioarelor `n aer. Sin.: Salchow cu b\taie.

FIZIOTERAPIE m.b. Metod\ de tratament care folose[te agen]i fizici. ~n func]ie de natura agen]ilor `ntrebuin]a]i cu prec\dere, s-au individualizat `n cadrul ~ diferite specialit\]i (balneohidroterapie, electroterapie, chinetoterapie etc.). ~ are multiple aplica]ii `n activitatea sportiv\, fiind un mijloc important de refacere dup\ efort, de recuperare dup\ traumatisme [i de tratament `n caz de supraantrenament. Unele procedee de ~ se utilizeaz\ `nainte de competi]ii [i/sau `n timpul acestora, pentru cre[terea sau men]inerea capacit\]ii func]ionale a grupelor de mu[chi mai intens solicita]i.

FLAC|R| OLIMPIC| ol. Simbol al permanen]ei JO [i al p\cii. ~ este aprins\ de la razele soarelui pe muntele Olimp (Grecia) [i purtat\ de [tafete pn\ la locul desf\[ur\rii JO. ~n cadrul ceremonialului de deschidere a JO, se aprinde ~ care va arde pe un piedestal `nalt pe toat\ durata `ntrecerilor. Sin.: f\clie olimpic\.

FLORET| scr. 1. Prob\ de scrim\ caracterizat\ printr-un num\r mare [i variat de ac]iuni ofensive [i defensiv-ofensive (atacuri-par\zi/riposte). Este arma la care se insist\ foarte mult asupra preg\tirii tehnice, deoarece eficien]a tactic\ depinde `n mare m\sur\ de modul de execu]ie tehnic\. Asalturile floreti[tilor au devenit mult mai dinamice de cnd ~ a fost electrificat\. La floret\ se `ntlnesc cele mai lungi dialoguri purtate de arme (atacuri-par\ri/riposte-contrariposte), iar lupta se duce de la toate distan]ele, cu prec\dere de la distan]a medie. Loviturile la ~ se dau numai cu vrful lamei, pe o suprafa]\ valabil\ (trenul superior), delimitat\ de vesta metalic\ [i, de asemenea, pe baveta m\[tii. ~ este, de regul\, arma cu care aproape to]i scrimerii `ncep s\ lucreze, indiferent ce arm\ `[i aleg ulterior. ~mpreun\ cu spada, ~ (masculin\) a fost una din pu]inele probe sportive care au luat parte la JO din 1896 de la Atena. Din cele 3 arme practicate de b\rba]i, ~ a fost prima cucerit\ de femei, fiind inaugurat\ la JO de la Paris din 1924. Electrificarea floretei dateaz\ din 1957,

173

flotabilitate FLOTOR s.n. Dispozitiv plutitor pe care se a[az\ debarcaderul.

oblignd la abordarea unui nou stil de lupt\. 2. Arm\ cu o lungime total\ de 110 cm. Lama este din o]el, are o lungime maxim\ de 90 cm, o sec]iune dreptunghiular\ [i o flexibilitate cuprins\ `ntre 5,5-9,5 cm (m\surat\ cu o greutate de 200 g, ata[at\ la o distan]\ de 3 cm de vrful lamei). Lama trebuie s\ fie dreapt\, curbura admis\ fiind sub 2 cm. Lama se termin\ cu un vrf (de oprire) prev\zut cu un resort, care s\ poat\ respinge o greutate de 500 g. Cursa necesar\ pentru a provoca semnalul poate fi infinit de mic\, cursa total\ fiind inferioar\ cu 1 mm. La cap\tul opus, lama este introdus\ `ntr-un mner (drept sau pistol) [i fixat\ cu un pomou ([urub). Izolarea vrfului (cu 15 cm de la cap\t), a pomoului [i a mnerului este obligatorie. Vesta metalic\, care se `mbrac\ peste costumul obi[nuit, va fi prev\zut\ cu un subra] care dubleaz\ mneca pn\ la cot, iar flancul pn\ la axil\. Vesta va dep\[i pantalonul cu 10 cm, acoperind complet [oldurile, atunci cnd sportivul st\ `n pozi]ie de gard\. Gulerul vestei va avea `n\l]imea de 3 cm. Lameul din care este confec]ionat\ vesta va trebui s\ corespund\ verific\rilor comisiei tehnice. Pentru femei, este obligatoriu purtatul unui pieptar dintr-un material dur. Firul de corp la ambele capete este prev\zut cu fi[e de leg\tur\. Aparatul electric de scrim\ indic\ tu[ele valabile prin aprinderea unor becuri colorate (verde [i ro[u), iar pe cele nevalabile cu becuri albe. Asaltul este arbitrat de un arbitru-judec\tor, care are dreptul s\ cear\ asisten]\ unor asesori, posta]i `n dreptul fiec\rui tr\g\tor.

FLUTURARE gim. Mnuire specific\ a steagului, care const\ din arcuiri mari, executate energic [i alternativ, dintr-o parte `n alta, fie cu un steag, fie cu dou\ steaguri. Poate fi: ~ cu dreapta sus; ~ cu steagul `n stnga lateral, sus; ~ prin `ncruci[are cu steagurile `nainte.

FLUTURE I. nat. Procedeu tehnic de `not `n care ac]iunea bra]elor este identic\ cu cea de la delfin (v. delfin) iar cea a picioarelor cu cea de la bras (v. bras). II. gim., p.a. S\ritur\ cu `ntoarcere de pe un picior pe cel\lalt, cu corpul la orizontal\. III. s.n. Gre[eal\ de tehnic\ `n canotaj, constnd din introducerea palei `n ap\ sub un unghi mai mic de 90.

FOAIE DE ARBITRAJ reg. Document imprimat [i diferen]iat pe ramuri sportive, completat de c\tre arbitru, delegatul oficial sau scorer, `n care se consemneaz\: numele [i num\rul concuren]ilor, rezultatul ob]inut [i evolu]ia lui, cine a `nscris sau a punctat, schimbarea juc\torilor, gre[elile comise de fiecare, pauzele [i alte evenimente ap\rute `n desf\[urarea jocului.

FLOTABILITATE s.n. Capacitate a unei ambarca]iuni, cu un pescaj determinat, de a pluti [i de a aluneca avnd la bord toat\ `nc\rc\tura prev\zut\.

FLOTARE I. gim. Ac]iune de `ndoire [i `ntindere cu `mpingere a bra]elor, care se execut\ la sol din sprijin culcat sau stnd pe mini, iar la paralele din sprijin, de obicei `n timpul balansului `nainte sau `napoi. II. bb. Combina]ie de ap\rare `n care unul sau mai mul]i ap\r\tori p\r\sesc adversarul direct, retr\gndu-se pentru a ajuta temporar un coechipier la marcarea adversarului acestuia.

FOARFEC| I. atl. S\ritur\ `n `n\l]ime cu forfecare. II. gim. Element tehnic executat la cal cu mnere, `nainte spre stnga sau spre dreapta, caracterizat prin `ncruci[area picioarelor `ntinse `n planuri diferite, cel aflat `n spate trecnd pe deasupra `n fa]a aparatului, iar cel din fa]\ trecnd pe dedesubt spre `napoi, timp `n care bra]ul din partea respectiv\ `mpinge `n mner [i p\r\se[te pentru un moment apucarea, pentru a permite `ncruci[area picioarelor. Exist\ [i ~ `napoi spre stnga sau spre dreapta, `n care mi[carea picioarelor este invers\.

174

form\ sportiv\ FOC I. tir Comand\ dat\ pe linia de tragere de c\tre arbitrul [ef, prin care se permite `nceperea tragerii. ~ tras Orice lovitur\ care porne[te din momentul `n care arma a p\r\sit punctul de sprijin (bancheta sau p\mntul), iar tr\g\torul se afl\ `n pozi]ia regulamentar\ de tragere. ~ anulat Lovitur\ executat\ `n plus pe o ]int\, din vina tr\g\torului sau a vecinului acestuia, se declar\ nul\, sanc]ionndu-se cu sc\derea de puncte sau cu pierderea loviturii celei mai bune. ~ cu foc ~nc\rcare [i desc\rcare efectuate de tr\g\tor pentru fiecare cartu[ (armament cu repeti]ie). II. s.n. Vel\ dinspre prova, care este `nvergat\ pe strai, la ambarca]iunile cu un catarg [i dou\ vele. ~ mic; ~ mare; ~ s\ge]ii; ~ genovez; ~ balon (spineker) sunt diferite tipuri de vele utilizate la ambarca]iunile cu pnze.

FORMA}IE I. gim. Grupare ordonat\ a elevilor sau sportivilor dup\ anumite criterii (talie, preg\tire etc.) [i `n func]ie de spa]iul [i de con]inutul activit\]ii la care particip\. Poate fi: ~ de adunare; ~ de mers (coloan\); ~ de lucru (coloan\ de gimnastic\). II. j.s. Num\r maxim de juc\tori, titulari [i rezerve permis de regulamente, pe care o echip\ `l poate trece pe foaia de arbitraj spre a-i utiliza `ntr-o partid\. ~ de `ncepere Componen]\ a echipei repartizat\ pe posturi sau zone ale terenului (la volei), cu care ea se prezint\ pentru a `ncepe partida sau reluarea ei dup\ pauz\. III. [ah ~ minor\ Transformare a unui pion `ntr-o figur\ mai slab\ dect regina pentru a evita matul.

FOND atl. (V. alergare de fond).

FONO-PULL tir Dispozitiv pentru preluarea instantanee a comenzii tr\g\torului de talere trap sau dublu trap pentru lansarea talerului, respectiv talerelor.

FOOTING box Alergare pe teren variat cu `mbr\c\minte groas\, ca mijloc de antrenament, dar mai ales de sl\bire `n cazul boxerilor, pentru realizarea greut\]ii optime a categoriei sportivului.

FORCING box 1. Preluare a ini]iativei `n lupt\. 2. Exercitare a presiunii asupra adversarului, atac sus]inut.

FOREHAND t.c., t.m. Procedeu tehnic executat cu bra]ul, antebra]ul [i mna care mnuie[te racheta sau paleta `n afara corpului [i cu palma spre adversar [i direc]ia de lovire.

FORFET I. gen. Neprezentare la un concurs sau la un meci. II. vb. Pierdere a jocului cu 0-3 cnd o echip\ nu se prezint\ la joc sau refuz\ s\ joace dup\ ce a fost somat\.

FORM| SPORTIV| met., psih. Stare biologic\ [i psihic\ optim\ (nivel ridicat al standardului sanogenetic, grad func]ional adecvat exprimat prin armonie, sinergie, labilitate [i disponibilitate adaptative, stabilitate [i economie metabolic\ `n condi]ii bazale, dinamic\ ridicat\ de restabilire post efort [i echilibru `n momentele limit\ ale `ntrecerii). Asigur\ eviden]ierea poten]ialului fizic, psihic, tehnic [i tactic al sportivului, al echipei sau al echipajului, ob]inute prin programarea modelului de antrenament anual, `n scopul realiz\rii unei performan]e prestabilite (de loc, titlu, record), la o dat\ anticipat\ (CE, CM, JO). ~ este condi]ionat\ de alimenta]ia adecvat\ tipului [i a treptelor de efort, de sus]in\toarele energetice, de influen]a favorabil\ a factorilor psiho-sociali, de cantitatea [i calitatea bazei materiale [i a inventarului didactic, de calendarul na]ional intern [i extern. Depistarea ~ se ob]ine prin indicatori obiectivi (valoare ridicat\ a normelor de control, rezultat maxim repetat sau cel pu]in 90% din recordul personal anterior, dou\-trei victorii `n compania unor echipe de prestigiu, s\n\tate [i confort biologic, tablou hemodinamic [i date ale aparatului respirator, care indic\ o mare economie `n efort a organismului, o excitabilitate crescut\ a traseelor nervoase [i o hiperexcitabilitate a mu[chilor, valori ridicate sau maxime ale dinamometriei [i ale spirometriei, cronaxie sc\zut\, grad mic de uzur\ metabolic\, greutate constant\ [i specific\ concursului etc.) [i subiectivi (apetit de concurs, de antrenament, de mas\, de somn, anxietate sc\zut\ fa]\ de `ntrecere sau de

175

for]are a arcului For]\ cu care este aruncat\ s\geata din arc, la o anumit\ `ntindere a corzii [i care se m\soar\ `n kg sau livre. For]a arcului este marcat\ de fabricant `n kg sau lib[i, pentru o alonj\ medie de 28".

adversar, predominan]\ a emo]iilor pozitive etc.). Durata ~ [i num\rul vrfurilor ei (1-3) constituie o problem\ subtil\ de metodologie a preg\tirii, care depinde de coeficientul de tehnicitate a probei sportive, de calitatea motorie preponderent\ `n efort, de programul competi]ional. Ob]inerea ~ `n jocurile sportive depinde de nivelul preg\tirii sportivilor selec]iona]i, de valoarea [i experien]a lor de concurs, de formula echipei, de tactica ei, precum [i de caracteristicile adversarului.

FOR}ARE scr. Ac]iune pe lam\ executat\ cu o alunecare energic\, pornind de la vrful lamei adverse spre partea sa puternic\, cu scopul de a dezarma adversarul [i a-l lovi.

FOR}| I. m.b. Calitate motric\ prin care se poate schimba iner]ia de repaus sau de mi[care a unor segmente ale corpului sau a acestuia `n `ntregime. Baza anatomo-fiziologic\ a ~ este reprezentat\ de structura [i func]ia sistemului neuromuscular. Nivelul for]ei depinde de num\rul [i suprafa]a de sec]iune a fibrelor musculare contractate simultan. Pentru practica sportiv\ sunt importante dou\ forme principale de manifestare a ~. ~ lent\, ~ brut\ sau absolut\ Calitate motric\ realizat\ f\r\ a se lua `n considera]ie timpul necesar contrac]iei masei musculare care o produce, e condi]ionat\ de suprafa]a de sec]iune a masei musculare contractate. Constituie unul din factorii limitativi ai performan]ei `n ramurile sportive [i `n probele `n care efortul de ~ nu necesit\ [i vitez\ de execu]ie. Se m\soar\ `n newtoni. ~ exploziv\, ~ vitez\ sau detent\ Calitate motric\ produs\ `n unitatea de timp care depinde de suprafa]a de sec]iune a masei musculare [i care poate fi rapid contractat\. Reprezint\ factorul limitativ al performan]ei `n ramurile [i probele sportive care necesit\ produceri de ~ sub form\ de impuls. Se m\soar\ `n wa]i. Sin.: putere (din fizic\). ~ este considerat\ una din calit\]ile motorii de baz\, datorit\ contribu]iei ei indispensabile pentru men]inerea tuturor pozi]iilor corpului [i pentru executarea oric\rei mi[c\ri. II. tir arc ~ de aruncare

FOTBAL j.s. Ramur\ apar]innd disciplinei jocuri sportive, de origine englez\, ap\rut\ `n sec. al XIV-lea, dar ini]iat\ oficial `n anul 1823, cnd un elev al [colii din Rugby, pe nume William Webb Ellis, `n vrst\ de 16 ani, `nc\lcnd regulile jocului, a prins balonul cu mna [i, `n pofida opozi]iei celorlal]i, s-a `ndreptat spre poarta advers\, a parcurs `ntreg terenul [i a plasat balonul `ntre buturi. Gluma sa a dat na[tere la dou\ sporturi diferite: fotbal (`n care nu se folosesc minile) [i rugby (`n care se folosesc minile). W.W. Ellis a r\mas, pentru posteritate, autorul moral al primei mari schisme fotbal-rugby. ~ modern se joac\ `ntre 2 echipe, fiecare cuprinznd cel mult 11 juc\tori, dintre care 1 portar. ~n timpul jocului oficial, pot fi folosi]i [i 3 juc\tori de rezerv\ dintre cei 5 `nscri[i pe foaia de arbitraj. Cnd o echip\ se prezint\ la joc cu mai pu]in de 7 juc\tori la seniori [i 8 la juniori, jocul nu poate `ncepe sau se `ntrerupe cnd, dup\ ce a `nceput [i pe parcurs, s-au produs descomplet\ri sub limita num\rului regulamentar. Terenul de joc este dreptunghiular, avnd ca dimensiuni 120-90 m lungime [i 90-45 m l\]ime. Pentru jocurile interna]ionale, lungimea este de cel mult 110 m [i cel pu]in 100 m, iar l\]imea de cel mult 75 m [i cel pu]in 64 m. La extremit\]i se afl\ cte o poart\, alc\tuit\ din doi stlpi verticali, a[eza]i la dep\rtare de 7,32 m unul de cel\lalt [i uni]i printr-o bar\ transversal\, situat\ la o `n\l]ime de 2,44 m de la sol. L\]imea [i grosimea stlpilor por]ii, precum [i ale barei transversale nu trebuie s\ dep\[easc\ 12 cm. Plasa por]ii, care poate fi din in, cnep\, iut\ sau nailon, se fixeaz\ de stlpi, bara transversal\ [i p\mnt, fiind sus]inut\ corespunz\tor [i a[ezat\ `n a[a fel `nct s\ nu-l stnjeneasc\ pe portar. ~n fa]a fiec\rei por]i este marcat\ suprafa]a de poart\ prin dou\ linii perpendiculare pe aceasta, la o distan]\ de 5,50 m de fiecare stlp vertical, lungi de 5,50 m [i unite printr-o linie paralel\ cu linia por]ii. Suprafa]a de pedeaps\ este marcat\ `n interiorul terenului prin alte dou\ linii

176

fotociclogram\ perpendiculare, la o distan]\ de 16,50 m de fiecare stlp vertical, lungi de 16,50 m fiecare, unite printr-o linie paralel\ cu linia por]ii. ~n interiorul fiec\rei suprafe]e de pedeaps\, la distan]a de 11 m de linia por]ii, este marcat punctul de pedeaps\, de unde se execut\ lovitura de pedeaps\. Din acest punct este trasat un arc de cerc cu raza de 9,15 m, `n exteriorul suprafe]ei de pedeaps\. Terenul este `mp\r]it `n dou\ p\r]i egale, cu o linie de mijloc, paralel\ cu linia de poart\, `n dreptul c\reia este fixat cte un steag de cel pu]in 1,50 m `n\l]ime. Centrul terenului, de unde `ncepe jocul [i se reia dup\ fiecare gol `nscris, este marcat vizibil printr-un punct `n jurul c\ruia este trasat un cerc cu raza de 9,15 m. ~n cele patru col]uri ale terenului, unde se `nfige cte un steag de cel pu]in 1,50 m `n\l]ime, este trasat `n interior cte un arc de cerc cu raza de 1 m, din cadrul c\ruia se execut\ loviturile de col]. La 9,15 m de col]ul terenului se marcheaz\, printr-o linie perpendicular\ pe linia de poart\, distan]a de 9,15 m, la care trebuie s\ stea un ap\r\tor fa]\ de atacantul care execut\ lovitura de col]. Jocul dureaz\ 2 reprize a 45', el putnd fi prelungit cu timpul pe care `l consider\ necesar arbitrul, pentru diferite `ntreruperi ale partidei. ~ntre cele 2 reprize se acord\ o pauz\ de cel mult 15' efectiv. Mingea este confec]ionat\ din piele sau din alt material corespunz\tor, avnd circumferin]a de 68-70 cm, greutatea de 410-450 g la `nceputul jocului [i presiunea de 0,6-1,1 atm, adic\ 600-1100 g/cmp la nivelul m\rii. Scopul jocului este ca, prin lovirea mingii cu piciorul sau cu orice alt\ parte a corpului, `n afar\ de bra]e, s\ se `nscrie ct mai multe goluri `n poarta adversarului. ~n partidele oficiale pentru clasament, se acord\ cte 3 puncte la victorie, 1 punct la joc egal [i 0 puncte la `nfrngere. ~n jocurile cu caracter eliminatoriu, dac\ dup\ 90' rezultatul este egal, se mai prelunge[te meciul cu `nc\ dou\ reprize a 15', `n care echipa ce marcheaz\ prima (golul de aur) este declarat\ c[tig\toare. Dac\ [i dup\ 120' de joc, rezultatul continu\ s\ fie egal, se apeleaz\ la executarea loviturilor de la 11 m pentru departajare. O partid\ este condus\ de 1 arbitru de centru [i 2 asisten]i de linie. La meciurile oficiale importante, apare [i 1 arbitru de rezerv\, care ]ine eviden]a `ntreruperilor [i asigur\ schimbul regulamentar de juc\tori. Pentru abateri de la regulament

comise de juc\tori, se acord\ de c\tre arbitru cartona[e galbene (avertisment) [i ro[ii (eliminare din teren). Elementele tehnice de baz\ ale jocului de ~ sunt: lovirea mingii cu piciorul, lovirea mingii cu capul, preluarea, conducerea mingii, protec]ia mingii, mi[carea `n[el\toare (fenta), deposedarea adversarului de minge, aruncarea de la margine [i tehnica portarului. Tactica jocului de ~ cuprinde: tactica individual\ `n atac (sarcinile individuale ale juc\torilor, demarcarea simpl\, procedeele tehnice cu con]inut tactic), `n ap\rare (sarcinile individuale, marcajul, con]inutul tactic al deposed\rii adversarului); tactic\ colectiv\ `n atac (pasa, combina]ia tactic\, schemele tactice, circula]ia mingii, contraatacul, schimbul de locuri, jocul f\r\ minge); tactica colectiv\ `n ap\rare (ap\rarea om la om, `n zon\, combinat\, ap\rarea aglomerat\, presingul). ~n cadrul tacticii, un rol important `l are sistemul de joc, care cuprinde: a[ezarea juc\torilor `n teren, sarcinile pe posturi `n atac [i `n ap\rare, raza de ac]iune a juc\torilor `n teren [i organizarea ac]iunilor de atac [i ap\rare. Factorii jocului de ~ [i ai antrenamentului sportiv sunt: fizic, tehnic, tactic, psihic [i teoretic.

FOTOCICLOGRAFIE gen. ~nregistrare pe aceea[i plac\ sau film fotografic la intervale egale de timp (frac]iuni de secund\) a punctelor luminoase (becule]e electrice), fixate pe articula]iile sportivilor `n timpul execu]iei unei mi[c\ri, servind pentru studiul traiectoriei [i coordon\rii segmentelor corpului angajate `n mi[care.

FOTOCICLOGRAM| gen. Imagini ale mai multor momente sucesive ale unui act motor, `nregistrate pe aceea[i plac\ fotografic\, film sau fotografie printrun procedeu special de expunere. ~ permite formarea direct\ a reprezent\rii `ntregii mi[c\ri, a caracteristicilor spa]iale ale deplas\rii corpului sau ale segmentelor sale, coordonarea diferitelor p\r]i etc. Cnd expunerea fiec\rei imagini se face la intervale egale de timp, se pot aprecia [i caracteristicile temporale ale actului motor. ~ este utilizat\ ca mijloc intuitiv `n

177

fotogram\ juriu: `ncepe]i [i stai. Fragment de asalt format din ac]iuni succesive continue.

instruire [i ca mijloc de analiz\ biomecanic\ [i tehnic\ `n cercetarea [tiin]ific\.

FOTOGRAM| gen. Imagine a unei ac]iuni, a unui act motric sau a unui detaliu biomecanic al unui act motor, `nscris\ pe o plac\ fotografic\ sau pe un singur cadru al unui film fotografic sau cinematografic. Mai multe ~ ale momentelor importante ale unei mi[c\ri alc\tuiesc o chinogram\.

FRNARE tir Procedeu de oprire a mi[c\rii pistolului pe ]int\, `n vederea `mbun\t\]irii ochirii [i stabilit\]ii `n faza de vitez\ la pistol femei [i `n proba de pistol vitez\.

FRACTUR| m.b. Leziune osoas\ acut\, constnd din `ntreruperea continuit\]ii ]esutului osos. ~ se produce prin ac]iunea unor for]e care dep\[esc rezisten]a ]esutului osos. ~n func]ie de pozi]ia segmentelor osoase, ~ poart\ numele de: fisur\ (segmentele r\mase `n pozi]ie anatomic\ normal\ sunt separate printr-o distan]\ foarte mic\); ~ `nchis\ (segmentele deplasate nu str\pung tegumentele); ~ deschis\ (unul sau mai multe segmente osoase apar la exterior, str\pungnd tegumentele). ~n activitatea sportiv\ se pot produce dou\ forme specifice. ~ prin contrac]ii violente ale mu[chilor Leziuni care apar la sportivi cu mas\ muscular\ puternic\, dar care din cauza tehnicii incorecte solicit\ oasele pe direc]ia rezisten]ei minime a acestora (r\sucire). ~ spontane Leziuni denumite astfel pentru c\ se produc la solicit\ri mici bine suportate `n via]a de toate zilele. Localizate, de regul\, la oasele picioarelor, se `ntlnesc mai ales la sportivii de performan]\ din probele de mar[ [i la alerg\tori de fond. Micro[ocurile produse la fiecare pas `n momentul contactului cu solul determin\, cu timpul, decalcifierea oaselor, sc\derea rezisten]ei acestora [i favorizeaz\ apari]ia ~. Pentru sportivi, ~ are `ntotdeauna consecin]e severe, pentru c\ impune `ntreruperea antrenamentului [i a programului competi]ional `n perioadele de imobilizare a osului fracturat, de recuperare a musculaturii [i a mobilit\]ii articula]iilor dup\ aceea [i de redobndire a nivelului de preg\tire avut `nainte de accident.

FRN| I. gen. Dispozitiv de reducere sau de oprire a vitezei de deplasare a vehiculului: bob, biciclet\, ambarca]iune, ma[in\. II. schi Procedeu tehnic de reducere sau de oprire a unei mi[c\ri de alunecare, balans, rotire etc.

FRNGHIE gim. Aparat simplu folosit preponderent pentru dezvoltarea for]ei [i a coordon\rii cu ajutorul mi[c\rilor de c\]\rare (~ vertical\) [i de trac]iune (~ orizontal\). ~ instalat\ `n cadrul porticului este confec]ionat\ din cnep\ r\sucit\, avnd la cap\tul superior un crlig metalic pentru fixare [i un diametru de 4 cm.

FRECARE gen. For]\ care ac]ioneaz\ constant asupra corpurilor aflate `n mi[care, producnd `ncetinirea mi[c\rii. For]a de ~ este `ndreptat\ `ntotdeauna `n sens opus for]ei de mi[care ( de trac]iune, de `mpingere) [i `i reduce efectul. Exist\ dou\ tipuri de ~: de alunecare (schi, bob, sanie, patinaj artitic, patinaj vitez\, sporturi nautice) [i de rostogolire (automobilism, motociclism, ciclism). M\rimea for]ei de ~ depinde de starea suprafe]elor de ~: rugoase sau netede, uscate sau acoperite cu un lubrifiant. Coeficientul de ~ este raportul dintre for]a de ~ [i for]a de ap\sare. ~ este absolut necesar\ `n diferite situa]ii. F\r\ ~ mersul, alergarea, s\riturile nu ar fi posibile. Pe ghea]\ sau pe nisip coeficientul de ~ este redus.

FRAZ| DE ARME scr. Lupt\ desf\[urat\ `n intervalul de timp scurs `ntre comenzile pre[edintelui de

FRECVEN}| A PA{ILOR atl. Num\r de pa[i `ntro unitate de timp sau pe o distan]\ dat\ (de ex.: 4,5 pa[i `ntr-o secund\, 45 pa[i pe 100 m). ~ [i lungimea pa[ilor

178

fuseo sunt factori determinan]i ai vitezei de deplasare a omului (`n mers [i `n alergare). ~ depinde de frecven]a [i alternan]a impulsurilor nervoase (mobilitatea proceselor nervoase) [i, `ntr-o oarecare m\sur\, de nivelul for]ei musculaturii membrelor inferioare. ~ fiind o form\ de manifestare a vitezei, se dezvolt\ anevoios. FUNDA{ j.s. (V. juc\tor funda[).

FUNG| s.n. Manevr\ folosit\ la toate ambarca]iunile de sport cu vele, constnd din ridicarea velei pe catarg sau pe strai.

FRONT gim. Forma]ie de lucru folosit\ `n lec]iile de educa]ie fizic\ sau antrenament, `n care elevii sau sportivii sunt a[eza]i unul lng\ altul pe aceea[i linie, cu fa]a c\tre profesor.

FURCHET s.n. Pies\ `n care se sprijin\ rama sau vsla, montat\ pe axa portantului sau `n longeronul de la bordul ambarca]iunii. ~ poate fi fix, reglabil, cu `nchiz\tori, deschis, simplu sau dublu.

FRONTAL gim. Plan anterior al corpului prin care se indic\ pozi]ia acestuia fa]\ de aparatul de gimnastic\ sau fa]\ de orice alt punct de reper.

FURCULI}| [ah Mutare prin care, cu o singur\ pies\, se atac\ direct, `n acela[i timp, dou\ piese ale adversarului.

FUKU a.m. jd. 1. A repune. 2. A repara.

FUSEN GACHI a.m., jd. Calificativ de c[tig\tor atribuit de juriul unei competi]ii unui budoka al c\rui adversar nu s-a prezentat, a refuzat lupta sau a `ntrerupt-o.

FULEU atl. M\rime a pasului alerg\tor, m\surat\ `ntre dou\ urme consecutive ale picioarelor pe sol. Sin.: lungime a pasului alerg\tor.

FUSEO a.m., jd. Neprezentare a adversarului la `ntrecere.

179

G
GABARIT I. gen. Contur format din linii drepte [i curbe care indic\ dimensiunile maxime ale profilului unui sportiv, obiect, vehicul, aparat etc. II. tir Instrument de form\ cilindric\ de dimensiunea glon]ului de arm\ sport, folosit pentru precizarea valorii focului cnd este atins\ linia de demarca]ie a zonei superioare a unuia din cercurile ]intei. interioare asem\n\toare schifurilor, folosite pentru ini]ierea [i instruirea `n colectiv a `ncep\torilor `n canotaj. ~ poate `nainta cu rame sau cu vsle. GABIER s.n. Parte din mijloc a catargului, cuprins\ `ntre coloan\ [i arboret. GACHI a.m., jd. Victorie. GAESHI a.m., jd. Contraatac. GALOP c\l. 1. Mod de deplasare a calului caracterizat printr-un mers `n trei timpi, la care pa[ii se succed dup\ o anumit\ tehnic\: piciorul stng dinapoi, apoi simultan stngul dinainte cu dreptul dinapoi, apoi dreptul dinainte, urmat de un timp de suspensie `n aer a celor patru membre `naintea fuleului urm\tor. ~ alungit Deplasare caracterizat\ prin `ntinderea gtului calului, ducerea botului `nainte [i m\rirea fuleului. ~ `ngr\m\dit Mod de deplasare care se execut\ cu umerii degaja]i [i o m\rire a mobilit\]ii calului. ~ mijlociu Mod de deplasare intermediar `ntre galopul alungit [i cel `ngr\m\dit. ~ cruci[ Alergare caracterizat\ prin deplasarea pe diagonal\ a picioarelor laterale. ~ fals Galop pe piciorul din afar\. 2. Curs\ hipic\ de vitez\ pe pista f\r\ obstacole a hipodromului.

GAKE a.m., jd. 1. A ag\]a, a prinde `n crlig. 2. Crlig.

GAKU a.m., jd. 1. Tablou. 2. ,,Caligrafii cu `n]elesuri.

GAL| box, lp. Manifestare sportiv\ alc\tuit\ dintr-o suit\ de meciuri, la care particip\ sportivi de renume `n ramura de sport respectiv\.

GAMBIT [ah Metod\ de deschidere `n jocul de [ah prin care juc\torul cu piesele albe sacrific\ un pion sau o pies\ u[oar\, de regul\ de pe coloanele regelui, damei sau nebunului, `n scopul ob]inerii unui avantaj pozi]ional sau tactic.

GALER| s.n. Bac plutitor prev\zut cu instala]ii

GANTELE ht. Greut\]i mici formate dintr-un ax metalic cu dou\ greut\]i la capete.

180

geiko (keiko) GARAJ av., auto., moto., s.n. ~nc\pere situat\ `ntr-un complex sportiv, amenajat\ pentru p\strarea vehiculelor [i a ambarca]iilor folosite `n preg\tire [i concurs. GARI a.m., jd. 1. Mic baleiaj. 2. Secerare.

GARAMI jd., a.m. 1. Procedeu de prindere a adversarului `n cheie. 2. A `nf\[ura, a men]ine.

GARD atl. Construc]ie din metal, constnd din dou\ tije (t\lpi) paralele la distan]\ una de alta de 1,20 m, fiecare din ele avnd o lungime de 0,70 m, care servesc pentru reazem pe sol, la extremitatea c\rora sunt fixate din construc]ie dou\ bare (tije) verticale pe care culiseaz\ prin ridicare [i coborre, de regul\ `n sistem telescopic, dou\ dispozitive pe care se a[az\ transversal o [tachet\ (stinghie) de lemn peste care trece (sare) sportivul `n timpul cursei. Prin sistemul mecanic de reglare a `n\l]imii, ~ poate avea, `n func]ie de prob\, urm\toarele dimensiuni (`n\l]imi) prev\zute de regulament: b\rba]i 110 m garduri (1,067 m); 200 m garduri (0,762 m); 400 m garduri (0,914 m); femei 100 m garduri (0,84 m); 400 m garduri (0,762 m). L\]imea [tachetei transversale este de 70 mm, iar grosimea ei `ntre 10 [i 25 mm. Greutatea total\ a ~ nu poate fi mai mic\ de 10 kg. ~ este astfel construit, `nct la o `mpingere cu o for]\ cuprins\ `ntre 3,6 kg [i 4 kg, aplicat\ la mijlocul [tachetei `n direc]ia [i sensul alerg\rii, se va r\sturna (prevederea este pentru protejarea sportivului `n cazul lovirii [tachetei `n faza de trecere peste ~). Reglarea se face printr-un dispozitiv mecanic ata[at din construc]ie la t\lpile ~.

GATA! I. atl. A treia comand\ a starterului adresat\ concuren]ilor la probele de vitez\ [i garduri, `n urma c\reia ace[tia, afla]i `n blocurile de start `nc\ de la comanda anterioar\, vor executa unele mi[c\ri care se vor finaliza prin adoptarea unei pozi]ii specifice `n care vor r\mne cteva clipe nemi[ca]i (v. start de jos), a[teptnd ultima comand\ a starterului (pocnetul pistolului). II. tir Comunicare f\cut\ de tr\g\tor pe linia de tragere, prin care se anun]\ arbitrul [ef c\ este preg\tit pentru execu]ia focului.

GATAME (KATAME) a.m., jd. 1. Control, cheie, imobilizare. 2. A controla.

GAZON fb., rg., t.c. Specie de iarb\ care acoper\ suprafa]a terenului de joc pentru a-i m\ri elasticitatea, ceea ce `nlesne[te deplas\rile juc\torilor, diminueaz\ [ocul eventualelor c\deri, crend totodat\ un cadru atr\g\tor [i igienic pentru desf\[urarea `ntrecerilor.

GNDIRE TACTIC| psih. Capacitate intelectual\ a sportivului de conducere a luptei sportive. ~ se bazeaz\ pe cuno[tin]ele specifice (tactice), pe memoria situa]iilor [i pe inten]ia solu]iei. ~ se educ\ prin studiu teoretic, analiza activit\]ii proprii [i analiza comportamentului tactic al celor mai buni sportivi.

GARD| I. box, jd., lp., scr. Pozi]ie fundamental\ luat\ de sportiv la `nceputul partidei sau pe parcursul ei pentru a-[i crea situa]ii favorabile de ap\rare sau de atac. ~ poate fi `nalt\, medie sau joas\. ~n scrim\, ~ reprezint\ [i o parte a monturii armei, construit\ `n form\ de arc, cup\, plac\ etc., `n scopul protej\rii minii. II. tir arc Distan]\ dintre coard\ [i punctul de reazem al s\ge]ii pe arc, m\surat\ `n cm [i recomandat\, `n func]ie de lungimea arcului, `ntre 20-25 cm. Sin.: band\ de arc.

GEAMANDUR| s.n. Corp plutitor ancorat, servind ca semn pentru marcarea unui parcurs (traseu) sau pentru legarea ambarca]iunilor.

GEIKO (KEIKO) a.m., jd. 1. Exerci]iu, studiu. 2. Antrenament destinat perfec]ion\rii unui procedeu tehnic [i nu numai, pentru a-i dep\[i (kei) pe b\trni (ko).

181

gemen cli[ti, portari, baschetbali[ti, halterofili etc.), `n scopul protej\rii articula]iei. ~ poate fi confec]ionat\ din ]es\tur\ elastic\, piele etc.

GEMEN [ah Pozi]ie de compozi]ie [ahist\ `n care schimbarea locului unei piese duce la schimbarea complet\ a solu]iei.

GENEZ| A MI{C|RII m.b. Procese nervoase complexe desf\[urate `n momentul premerg\tor efectu\rii unei mi[c\ri, la sfr[itul c\rora ia na[tere, `n centri corticali sau subcorticali, modelul mi[c\rii ce urmeaz\ a fi executat\. ~ necesit\ analiza [i sinteza unui num\r mare de informa]ii de la exteroceptori [i din memoria motric\ a subiectului. Cei mai mul]i autori consider\ c\ ~ voluntare are loc `n centri corticali afla]i `n stare de excitabilitate optim\, iar ~ automatizate `n centri subcorticali.

GEOMETRU atl. Persoan\ autorizat\, de obicei un inginer, care `naintea [i `n timpul fiec\rei competi]ii oficiale verific\ exactitatea datelor [i a dimensiunilor prev\zute de regulamentul atletic, privind instala]iile fixe [i mobile de pe stadion, marcajele pistei de alerg\ri, cele ale terenurilor de s\rituri [i de arunc\ri, precum [i traseele [i distan]ele probelor de mar[, de maraton [i de cros care se desf\[oar\ `n afara stadionului.

GENSO a.m. Element.

GENSOKU a.m., jd. Principiu, regul\ general\.

GEST MOTRIC met. Act motric specific educa]iei fizice [i sportului datorit\ inten]ionalit\]ii [i finalit\]ii lui. ~ nu este sinonim cu actul motric care are o sfer\ mai mare de cuprindere. Gestul sportiv apare ca un ~ specializat, diferen]iat de regulamente pentru fiecare prob\ [i ramur\ sportiv\ `n parte.

GENUFLEXIUNE I. m.b. 1. Mi[care efectuat\ `n articula]ia genunchiului, prin care subiectul aflat `n pozi]ia stnd coboar\ coapsa, apropiind-o de gamb\. 2. Pozi]ie a articula]iei genunchiului `n care gamba [i coapsa sunt men]inute `ntr-un unghi mai mic de 180. ~ este utilizat\ `n antrenamentul sportiv pentru dezvoltarea for]ei att ca mi[care bifazic\, flexie-extensie a genunchiului, sportivul avnd pe umeri greut\]i suplimentare, ct [i ca pozi]ie la aparatele pentru dezvoltarea for]ei prin metoda izometric\. 3. Mi[care bifazic\ flexieextensie `n articula]ia genunchiului, repetat\ `n condi]ii standardizate, folosit\ `n probele func]ionale prin care se studiaz\ reglarea aparatului cardio-vascular la efort. II. ht. Exerci]iu specific halterofililor executat cu bara pe spate sau la piept.

GETA a.m., jd. Papuci metalici utiliza]i la antrenament, pentru a `nt\ri mu[chii picioarelor, gambelor [i gleznelor.

GHEAR| tir Dispozitiv (pies\ mobil\ special\ de ag\]are a tubului cartu[ului) plasat pe `nchiz\tor sau pe chiulas\ pentru extragerea tubului cartu[ului dup\ efectuarea tragerii.

GENUNCHI tir Pozi]ie de tragere cu pu[ca.

GENUNCHIER| m.s. Ap\r\toare pentru genunchi `ntrebuin]at\ de sportivi (hochei[ti, schiori, motoci-

GHEAT| I. m.s. ~nc\l]\minte confec]ionat\ din piele sau pnz\ conform cerin]elor diferitelor ramuri sportive. II. box, lp. ~nc\l]\minte confec]ionat\ din piele, cu carmb `nalt, cu talp\ flexibil\ [i f\r\ toc. III. bb. ~nc\l]\minte confec]ionat\ din pnz\ [i cauciuc, talp\ groas\, dar elastic\ [i flexibil\. IV. p.a. ~nc\l]\minte confec]ionat\ din piele, carmbul `nalt pn\ la o treime din `n\l]imea gambei, `ncheiat\ cu [ireturi `n fa]\ pentru a asigura etan[eitatea, cu talp\ dur\ [i cu toc, iar pentru patinaj vitez\ este f\r\ toc. V. schi fond ~nc\l]\minte confec]ionat\ din piele cu patru orificii la vrful pin-

182

gi gelei pentru fixarea schiului. VI. tir ~nc\l]\minte special\, reglementat\ de specifica]iile elaborate de Federa]ia Interna]ional\ de Tir (FIT), referitoare la proba de pu[c\.

]inerii echilibrului la `nclin\rile mari `n turnantele cu raza mic\ (8 m).

GHEM t.c. Parte dintr-un set care cuprinde minim 4 puncte c[tigate de un juc\tor, socotite dup\ cum urmeaz\:15, 30, 40, ~. ~n situa]ia de 40:40, ~ se prelunge[te pn\ cnd unul dintre juc\tori sau dintre echipe (la jocul de dublu) reu[e[te un avantaj de 2 puncte. Pe parcursul unui ~, serviciul nu se schimb\.

GHID alp., tr. 1. Persoan\ specializat\ care conduce [i d\ explica]ii unei persoane sau unui grup, `ntr-o ac]iune turistic\ sau ascensiune alpin\. 2. Lucrare care sistematizeaz\ informa]iile de baz\ privind orientarea pe un traseu turistic, cuno[tin]ele [i priceperea necesar\ practic\rii unui anumit sport sau a `n]elegerii lui.

GHEMUIRE CU AMORTIZARE schi Coborre a centrului de greutate prin flexia membrelor inferioare [i frnare `n mod progresiv. ~ determin\ o faz\ prelungit\ de desc\rcare, urmat\ de o `nc\rcare progresiv\ a schiurilor.

GHINT tir }eav\ a pu[tii [i a pistolului, pentru tragerile la 10 m, 25 m [i 50 m (inclusiv pu[ca de calibru mare pentru 300 m), care are practicate [ase ~ (formula clasic\), formate din [ase plinuri [i [ase goluri. Pasul ~ este dep\rtarea dintre spirale m\surat\ pe generatrice. Sensul ~ poate fi diferit, stnga sau dreapta, `n func]ie de fabricant. Acest sens de rotire `l va primi [i proiectilul. Aceast\ rotire `i asigur\ proiectilului stabilitatea pe traiectorie.

GHEMUIT gen. Pozi]ie indicnd coborrea centrului general de greutate prin tripla flexie a membrelor inferioare. ~ poate fi `nso]it [i de flexia trunchiului.

GHIORDEL s.n. G\leat\ de pnz\ impermeabil\ care serve[te la scoaterea apei p\trunse `ntr-o ambarca]iune.

GHETE DE PATINAJ I. p.a. ~nc\l]\minte specific\ pentru patinaj. ~ au evoluat [i s-au perfec]ionat de-a lungul timpului, existnd o mare diferen]\ `ntre ghetele folosite de patinatorii amatori [i cei care practic\ patinajul de performan]\. Ghetele prezint\ unele diferen]e. Cele folosite la patinaj individual [i la patinaj pe perechi sunt mai `nalte, pentru a fixa bine `ncheietura gleznei, fa]\ de cele utilizate de patinatorii de la dans, care sunt mai scurte, abia acoperind `ncheietura gleznei, pentru a permite cu u[urin]\ realizarea `ntoarcerilor dintr-o muchie `ntr-alta. ~ sunt confec]ionate din piele, realizate manual de speciali[ti, iar pretenden]ii locurilor din top au ghete realizate dup\ mulaj (cu diferite particularit\]i de execu]ie). II. p.v. ~nc\l]\minte f\r\ toc, cu [ireturi care s\ permit\ fixarea lor pe picior, scurte pn\ la glezn\. ~ pentru short track sunt mult mai `nalte [i mult mai solid confec]ionate, asem\n\toare cl\parilor de schi, spre a oferi posibilitatea men-

GHIRLAND| schi ~nl\n]uire de derapaje oblice succesive. ~ cu detent\ Derapaj `nl\n]uit prin care revenirea la pozi]ia ini]ial\ se execut\ prin extensia corpului cu desprinderea total\ a schiurilor de pe z\pad\. ~ s\rit\ Derapaj `nl\n]uit efectuat prin localizarea extensiei la nivelul genunchilor [i desprinderea cozilor schiurilor pentru revenirea la pozi]ia ini]ial\.

GHIU s.n. Bar\ orizontal\ de lemn sau metal, prins\ la un cap\t `n partea de jos a catargului, care serve[te pentru `nvergarea marginii inferioare a velelor. ~ se poate roti `n plan orizontal cu cte 90 `ntr-un bord [i altul, fa]\ de planul diametral, iar vertical se poate `nclina dup\ necesit\]i pentru `ntinderea velelor.

GI a.m., jd. Tehnic\.

183

gienger aparatului locomotor, asigurndu-i o dezvoltare fizic\ corect\ [i armonioas\ [i o perfec]ionare a capacit\]ii motrice. Datorit\ multitudinii sale de mijloace `n continu\ cre[tere, `n timp ~ s-a diversificat, `n func]ie de scopul urm\rit, `n: ~ formativ\ (de baz\/ elementar\), ~ de performan]\ (artistic\ sau la aparate, ritmic\, aerobic\, acrobatic\, fiecare din acestea avnd anumite probe), ~ igienic\, ~ terapeutic\, ~ ajut\toare pentru diferite sporturi (pentru condi]ia fizic\) [i ~ profesional\. Fiecare din aceste forme se subordoneaz\ obiectivelor generale ale gimnasticii la care se adaug\ obiectivele specifice. ~ de baz\ (elementar\, educativ\) Activitate prev\zut\ `n programele de educa]ie fizic\ [colar\, care are caracter formativ, `n vederea men]inerii s\n\t\]ii, a dezvolt\rii fizice corecte [i armonioase, a perfec]ion\rii capacit\]ii motrice, a priceperilor, deprinderilor [i a calit\]ilor motrice cu deosebire `ndemnarea, for]a, mobilitatea, suple]ea. Cuprinde exerci]ii de ordine, de forma]ii, de organizare [i de manevrare a colectivului de elevi, exerci]ii analitice pentru segmentele [i p\r]ile corporale, libere [i cu obiecte, efectuate `n diferite direc]ii, planuri [i combina]ii, flexiuni, extensii, rotiri, balansuri, fand\ri, s\rituri, exerci]ii de aten]ie, exerci]ii ritmice etc., elemente specifice statice [i dinamice din acrobatic\ [i s\rituri `n adncime, peste aparate, la trambulina elastic\, precum [i priceperi motrice utilitar-aplicative. ~ de baz\ se caracterizeaz\ prin accesibilitate, putnd fi folosit\ cu maxim\ eficien]\ la orice vrst\ [i de indivizi cu nivel diferit de preg\tire, indiferent de aptitudinile lor. ~ igienic\ Activitate de `nviorare care are ca scop men]inerea s\n\t\]ii, a vigorii fizice, a scurt\rii timpului de angrenare a organismului `n efortul cotidian. Stimuleaz\ marile func]ii, contribuind la oxigenarea ]esuturilor [i a organelor, asigurnd un tonus ridicat al tuturor grupelor musculare, ca [i o stare general\ de bun\ dispozi]ie. Folose[te exerci]ii analitice structurale `n complexe de dezvoltare fizic\. Se practic\ individual, la domiciliu, dup\ de[teptare. ~ de `ntre]inere Activitate sportiv\ care are ca scop `mbun\t\]irea condi]iei fizice [i se practic\ `n timpul zilei. Sunt folosite exerci]ii analitice libere [i cu `nc\rc\tur\, executate cu intensitate crescut\ fa]\ de ~ igienic\. ~ artistic\ (~ sportiv\ sau ~ la aparate) Ramur\ cu caracter competitiv, organizat\ [i desf\[urat\ pe baza unui

GIENGER gim. Element tehnic executat pentru prima oar\ de Eberhard Gienger (Germania) la bar\ fix\, reprezentnd un salt `napoi cu corpul aproape `ntins, cu `ntoarcere de 180 [i reapucarea barei `n atrnat. Se execut\ [i de c\tre fete la paralele inegale pe bara `nalt\.

GIG s.n. Tip de ambarca]iune asem\n\tor schifului, mai lat dect acesta, avnd coca `n clinuri, utilizat pentru instruire [i pentru concursuri cu caracter de antrenament `n canotaj. Poate fi: ~ cu [i f\r\ portan]i; ~ cu vsle [i rame; ~ pentru o persoan\, dou\, patru [i opt cu crmaci.

GIGANTIC| gim. Element tehnic executat la bar\ fix\, inele [i paralele egale [i inegale, constnd din rotarea corpului `ntins `n jurul axei longitudinale a barei [i, respectiv, a axei imaginare ce trece prin punctele de apucare a aparatului. Procedeele de execu]ie sunt `n raport cu sensul rotirii, cu elementul tehnic care precede [i preg\te[te rota]ia [i cu natura prizei (apuc\rii). ~ `nainte Element realizat din stnd pe mini temporar cu apucare de jos, corpul `ntins execut\ rotirea cu spatele `nainte [i revine `n stnd pe mini. ~ `napoi Element care se execut\ tot din stnd pe mini, dar cu apucare de sus, rotirea f\cndu-se cu partea facial\ `n direc]ia deplas\rii. ~ rus\ Procedeu care este precedat de o roat\ `nainte din sprijin dorsal, la care, dup\ dep\[irea verticalei de jos, corpul `ncepe `ntinderea pentru a trece deasupra barei, de unde `ncepe mi[carea propriu-zis\. ~ ceh\ Procedeu care porne[te din sprijin dorsal cu o aruncare a corpului `napoi peste bar\ `n atrnat dorsal, se continu\ rota]ia pn\ deasupra barei, moment din care `ncepe mi[carea propriu-zis\. ~ r\sucit\ Element precedat de o roat\ `nainte `n sprijin dorsal, trecndu-se `n atrnat cu apucare r\sucit\ [i `n continuare `n stnd pe mini. La inele se execut\ numai dou\ procedee: ~ `nainte [i ~ `napoi, deosebite `ntre ele prin schimbarea prizelor [i sensului rotirii.

GIMNASTIC| gim. Disciplin\ a educa]iei fizice [i sportului constnd dintr-un sistem de exerci]ii fizice analitice [i globale, care exercit\ influen]e asupra

184

gimnastic\ regulament, care cuprinde exerci]ii la patru aparate pentru fete (s\rituri, paralele inegale, brn\, sol) [i [ase aparate pentru b\ie]i (sol, cal cu mnere, inele, s\rituri, paralele [i bar\ fix\). Exerci]iile sunt compuse din elemente din diferite familii de mi[c\ri, specifice fiec\rui aparat [i de diferite grade de dificultate: A, B, C, D, E, `n combina]ii ct mai interesante, spectaculoase [i originale, care trebuie executate cu maxim\ acurate]e tehnic\ `n timpul acordat de regulament. Arbitrajul este efectuat de brig\zi de arbitri pentru fiecare aparat, alc\tuite prin tragere la sor]i, formate din: juriul A, constituit din arbitrul expert care evalueaz\ dificultatea exerci]iilor, a cerin]elor speciale pentru acordarea bonifica]iei [i pentru stabilirea notei de plecare; juriul B, format din 4-6 arbitri judec\tori, care evalueaz\ tehnica execu]iei [i ]inuta artistic\ a gimnastului. Supravegherea juriilor pe aparate se realizeaz\ de c\tre un juriu superior (arbitru principal) format din 1-3 exper]i, iar la niveluri superioare (CM, CE, JO), fiecare juriu este supravegheat de c\tre un membru al federa]iei interna]ionale (Federa]ia Interna]ional\ de Gimnastic\ FIG). Exerci]ile sunt evaluate de la 10 la 0 puncte prin note acordate independent de arbitrii judec\tori. Nota maxim\ [i cea minim\ din cele 6 note acordate sunt eliminate, iar nota final\, care se afi[eaz\, reiese din calculul mediei celor 4 note interne r\mase. Arbitrii din juriul B scad penaliz\rile din nota de plecare. ~ ritmic\ sportiv\ Ramura sportiv\ practicat\ de femei, care cuprinde exerci]ii cu obiecte: minge, panglic\, cerc, m\ciuci, coard\, `nso]ite de acompaniament muzical, care dezvolt\ coordonarea, mobilitatea, suple]ea, echilibrul, orientarea spa]ial\, ritmul, gra]ia, expresivitatea, creativitatea. Este prev\zut\ `n programul JO, avnd un calendar competi]ional: CM, CE, CB, campionate interna]ionale [i CN. Arbitrajul este efectuat de dou\ grupe de arbitri: juriul A apreciaz\ compozi]ia [i se `mparte `n dou\ subgrupe: compozi]ie valoare tehnic\ (num\r [i nivel al dificult\]ilor) [i compozi]ie valoare artistic\ (alegere a elementelor obiect, cerin]e specifice, alegerea elementelor corporale, originalitate, m\iestrie [i acompaniament muzical); juriul B evalueaz\ execu]ia (gre[eli tehnice [i virtuozitate). ~ aerobic\ Cea mai tn\r\ ramur\ a gimnasticii, care a cunoscut o rapid\ dezvol-

tare att pe plan mondial, ct [i `n ]ara noastr\. ~ aerobic\ folose[te mi[c\ri analitice ale segmentelor corpului `n diferite direc]ii [i planuri, ca [i unele elemente semiacrobatice, pe fondul unui efort de tip anaerob. Elementele se grupeaz\ astfel: for]\ dinamic\, for]\ static\, s\rituri, piruete, pa[i, balansuri, echilibru, mobilitate. Exerci]iul trebuie s\ cuprind\ dou\ structuri obligatorii: 8 timpi (8 count) [i secven]a, plus [ase elemente, cte unul din cele [ase grupe obligatorii secven]a obligatorie este compus\ dintr-o serie de mi[c\ri `n 16 timpi (2x8) de muzic\ (step tonch; picioare apropiate, lange-hi, knee, apropierea picioarelor, kik; picior apropiat, jack, knee, lange-hi etc.). Durata exerci]iului este de 1,55', cu o toleran]\ de plus sau minus 10''. Exerci]iul este executat pe muzic\ pop, disco, rock and roll sau hip-hop. Concursul se desf\[oar\ pe o scen\ de 100-150 cm `n\l]ime, `nchis\ `n spate de un fundal. Dimensiunile minime ale scenei sunt de 10x10 m, pe ea fiind marcat\ o suprafa]\ de competi]ie de 7x7 m [i 9x9 m. ~ aerobic\ are urm\toarele probe: individual femei, individual b\rba]i, perechi mixte, trio (grup masculin, feminin sau mixt alc\tuit din 3 concuren]i) [i grup de 6. Arbitrajul este efectuat de un juriu compus din: arbitru [ef, arbitri la execu]ie (4), arbitri la dificultate (2) [i arbitri la artistic (4). ~ acrobatic\ Ramur\ a gimnasticii care folose[te elemente dinamice [i statice att `n lec]ii, demonstra]ii, ct [i `n cadrul competi]ional. Solicit\ executan]ilor `ndemnare, mult curaj, orientare spa]ial\. Se practic\ individual, `n perechi [i `n grup (sub forma piramidelor), liber sau cu diferite aparate (plase elastice, bascul\, ro]i metalice). (V. acrobatica). ~ preg\titoare Activitate sportiv\ constituit\ pe ramur\ de sport care reprezint\ elemente integrate `n structuri sub forma grupajelor [i a complexelor adaptate specificului fiec\rei ramuri de sport sau probe sportive: ~ `not\torului, a schiorului, a lupt\torului, a halterofilului etc. ~ profesional\ (~ `n produc]ie) Activitate structurat\ din exerci]ii specifice fiec\rei meserii sau profesii. Se poate practica la locul de munc\, `nainte de `nceperea lucrului, cu scopul de a scurta timpul de adaptare a organismului la un ritm crescut de munc\ sau `n pauz\, cu scopul de a contribui la refacerea capacit\]ii de munc\ [i la

185

gimnestrad\ GO I. go Joc ce se desf\[oar\ pe o tabl\ caroiat\ cu dou\ seturi de piese, albe [i negre. Tabla de joc (denumit\ ~-ban) este din lemn de culoare deschis\ [i are dimensiuni minime de 45x42 cm (eventual pu]in mai mare), cu un caroiaj intern de 19 linii pe 19 coloane, ce formeaz\ un dreptunghi de 43,2x41,8 cm. Diferen]a dintre lungimea [i l\]imea caroiajului are scopul de a proteja ochiul contra oboselii `n cursul partidei, ce poate dura chiar ore. Grosimea tablei poate `ncepe de la 1,2 cm [i poate ajunge pn\ la 15-17 cm, la care se adaug\ patru picioare rotunde de o form\ tradi]ional\ (aspectul unei flori). Piesele de ~ sunt toate la fel: lenticulare, cu diametrul standard de 22 mm [i grosimi variabile, `ntre 5-12 mm. Un set complet con]ine 181 de piese negre [i 180 de piese albe, exact cte intersec]ii (361) sunt `n caroiajul tablei de joc. Tradi]ional, piesele de ~ se denumesc pietre, deoarece erau, [i mai sunt, f\cute din granit negru [i, pentru cele albe, din cochilia unei anumite scoici. Jocul `ncepe cu tabla goal\, piesele se a[az\ alternativ pe intersec]iile caroiajului [i prima mutare (denumire metaforic\ deoarece piesele la jocul de ~ nu se mai deplaseaz\ de pe tabl\ dup\ ce sunt a[ezate) este efectuat\ totdeauna de juc\torul cu piesele negre. Scopul jocului, de natur\ strategic\, este de a `nconjura (ideograma japonez\ care desemneaz\ jocul de ~ semnific\ chiar a `nconjura) cu piesele proprii ct mai multe puncte de intersec]ie ale caroiajului. Din tabla de ~ fac parte [i liniile de margine sau chiar punctul de intersec]ie de col]. Astfel, juc\torul `ncearc\ s\-[i delimiteze un teritoriu propriu [i apoi s\-l apere de atacul adversarului. Terminarea unei partide se face prin `n]elegere `ntre cei doi adversari, cnd nici unul din ei nu mai consider\ productiv (aduc\tor de puncte) s\ mai continue. Jocul poate fi `ncheiat [i prin cedare. La finalul jocului, se num\r\ aceste puncte, iar juc\torul care are mai multe c[tig\ jocul. Regulamentul prevede atribuirea unui anumit num\r de puncte juc\torului care are piesele albe, drept compensa]ie pentru faptul c\ negrul are ini]iativa `nceperii jocului. Aceste puncte se denumesc komi [i, `n general, au valoarea `ntre 4,5 [i 6,5 pentru evitarea `ncheierii nedecise a partidei. Exist\ [i posibilitatea de a captura anumite piese ale

men]inerea unui randament superior. Are scopul de odihn\ activ\. Mijloacele folosite trebuie s\ ]in\ seama de specificul profesiei (pozi]ia `n timpul lucrului, specificul mi[c\rii, intensitatea [i natura efortului, solicitarea analizatorilor, influen]ele negative asupra organismului, caracteristicile microclimatului etc.). ~ terapeutic\ (~ medical\) Activitate care are scopul de a restabili starea de s\n\tate [i capacitatea func]ional\ a organismului [i capacitatea de munc\. Sunt folosite exerci]ii analitice [i globale libere, cu obiecte [i la aparate (scar\ fix\, banc\, cadru, biciclet\), statice [i dinamice, care urm\resc corectarea deficien]elor fizice, reeducarea func]ional\ a aparatului locomotor, a mobilit\]ii articulare, refacerea neuromotorie `n cazul tulbur\rilor de coordonare [i echilibru.

GIMNESTRAD| gim. Manifestare interna]ional\ cu caracter demonstrativ, desf\[urat\ din patru `n patru ani, la care pot participa toate ]\rile afiliate la Federa]ia Interna]ional\ de Gimnastic\ (FIG), cu num\r nelimitat de participan]i, indiferent de vrst\ [i nivel de preg\tire. Programul poate cuprinde: ansambluri (`n aer liber [i de scen\), exerci]ii acrobatice, artistice [i la aparate, executate individual sau `n grup. ~ ofer\ un bun prilej de cunoa[tere a concep]iei [i a orient\rii diferitelor [coli de gimnastic\.

GIROCLINOMETRU av., pl. Aparat de bord compus din dou\ p\r]i care indic\ corectitudinea execut\rii unui viraj, servind `n zborul f\r\ vizibilitate ca indicator al pozi]iei aeronavei.

GLEZNIER| m.s. {oset\ elastic\ f\r\ vrf [i c\lci, `ntrebuin]at\ `n scopul protej\rii [i sus]inerii articula]iei gleznei. Se folose[te cu prec\dere `n cazul gleznelor la care s-au produs traumatisme.

GLON} tir (V. cartu[).

186

gong adversarului, totu[i, nu acesta este scopul fundamental al jocului. Aceste piese vor fi considerate prizonieri [i num\rate, la sfr[itul jocului, `n favoarea celui care le de]ine. Punctele de pe tabl\ care nu apar]in nici unui teritoriu (alb sau negru) se denumesc neutre [i nu se contabilizeaz\. Ca o prevedere specific\, se interzice reciclarea partidei, adic\ situa]ia `n care `ntreaga configura]ie de pe tabla de ~ s\ arate la fel de mai multe ori. Meciurile oficiale se desf\[oar\ sub conducerea unui arbitru [i se `nregistreaz\ de c\tre un oficial special desemnat. Regulamentul de joc prevede un timp de gndire pentru fiecare juc\tor, iar dac\ un juc\tor [i-a epuizat timpul, partida continu\ `ntr-un ritm mai alert prin alocarea unui interval de timp special, numit byo-yomi, de ordinul 30-60'' pentru fiecare mutare. Numai dac\ nu se efectueaz\ o mutare `n acest interval, se poate `ncheia o partid\ prin pierderea la timp. ~n situa]ii de instruire, se pot juca [i partide cu handicap, adic\ negrul are de la `nceput un num\r de piese pe tabl\, a[ezate `n puncte strategice, denumite hoshi. II. a.m., jd.1. Cinci. 2. For]\. 3. Principiu opus lui ju, care utilizeaz\ for]a contra for]\.

GOL fb., hb., h.g., h.i., polo Dep\[ire de c\tre minge sau de c\tre puc a planului frontal al por]ii, delimitat de cele trei bare [i linia de poart\. ~ este confirmat de arbitrul principal al jocului, fiind considerat punct `nscris.

GOLAVERAJ fb., hb., h.g., h.i., polo Raport dintre golurile marcate [i cele primite `n decursul unei competi]ii, care poate constitui un element obiectiv de departajare a dou\ sau mai multe echipe, care se g\sesc la egalitate de puncte. ~ este pozitiv, atunci cnd golurile marcate sunt mai multe dect cele primite [i negativ, `n situa]ii inverse. Poate fi [i egal.

GO KYO jd. Cinci programe de kodokan, a cte opt procedee tehnice de lupt\ din pozi]ia `n picioare (tachi waza).

GO KYU a.m., jd. Centur\ galben\.

GOLF golf Joc sportiv de origine sco]ian\, ap\rut `n anul 1413. Jocul const\ `n introducerea mingii (creat\ de americanul Coburn Haskell `n 1899) de 45 g, cu un diametru de 4,1 cm, `n cele 18 g\uri cu diametrul de 10,8 cm [i adnci de 10,2 cm, dintr-un num\r ct mai redus de lovituri cu crosa. Crosa este confec]ionat\ din o]el (`ncepnd din anul 1925 `n SUA). Cele 18 g\uri se `ntind pe o distan]\ de 5-7 km, pe un teren (Links) `n jur de 50 ha, plasate la distan]e de 100-550 m [i marcate prin fanioane albe. Indiferent de unde se afl\ mingea, ea nu poate fi manevrat\ dect cu crosa (14 crose diferite, `n func]ie de particularit\]ile pozi]iei mingii [i a genului de lovitur\). ~ a f\cut parte din programul olimpic la edi]iile din 1900, 1904 [i 1908. La Cupa Mondial\ din 1973 (Marbella Spania) au participat [i doi reprezentan]i romni: Paul Tomi]\ [i Dumitru Munteanu.

GO NO SEN a.m., jd. Ini]iativ\ dup\ blocarea adversarului. GOLGHETER fb., hb., h.g. Juc\tor care `nscrie cele mai multe goluri de-a lungul unei competi]ii. GOALKEEPER fb. Portar, singurul juc\tor din cei 11 ai unei echipe, care poate juca mingea cu mna, dar numai `n interiorul suprafe]ei de pedeaps\ (careul de 16,5 metri). Termenul este folosit aproape `n exclusivitate la fotbal, fiind un cuvnt compus, de origine englez\.

GONG box Pies\ metalic\, de forma unui talger care este lovit\ de c\tre cronometrorul competi]iei, efectul sonor marcnd `nceperea [i terminarea timpului regulamentar de lupt\ al fiec\rei reprize. ~n ultima vreme,

187

goni performan]\) [i subiectivi (bun\ dispozi]ie, dorin]\ de `ntrecere, `ncredere `n for]ele proprii etc.). ~ de dificultate Etalon dup\ care se clasific\ dificult\]ile obiective (natura terenului `n alpinism, complexitatea elementelor `n gimnastic\, `n\l]imea obstacolului `n c\l\rie etc.) `n func]ie de care se face gruparea, notarea sau departajarea corespunz\toare a sportivilor.

`n cadrul unor competi]ii mari de box, ~ tradi]ional a fost `nlocuit de sisteme electronice de sonorizare. La reluarea luptei, sunetul ~ este precedat de o suit\ de semnale care anun]\ boxerii [i antrenorii (secunzii) c\ mai sunt doar 10'' pn\ la epuizarea timpului de odihn\.

GONI s.n. Deplasare a unei ambarca]iuni sau a unei nave ancorate produs\ sub ac]iunea curentului, a vntului sau a valurilor.

GRAFIC DE AUTOCONTROL MEDICAL m.b. (V. autocontrol medical).

GONIOMETRIE m.b. Tehnic\ de m\surare a valorilor unghiurilor. Se efectueaz\ cu un aparat special numit goniometru. ~n studiile de anatomie, de biomecanic\ [i `n cele din disciplinele medicale clinice, se utilizeaz\ goniometre adecvate corpului omenesc. ~ are aplica]ie practic\ frecvent\ `n gimnastica terapeutic\, unde este necesar\ la aprecierea st\rii prezente (ini]iale) [i a efectului tratamentului asupra mi[c\rilor cu amplitudine insuficient\. ~n biomecanica sportului, ~ este utilizat\ mai ales pentru cunoa[terea valorilor unghiurilor din diferitele faze ale execu]iilor tehnice cu performan]e maxime, aceast\ cunoa[tere fiind o component\ important\ a modelului biomecanic optim al execu]iilor tehnice din fiecare prob\ sportiv\. Compararea acestuia cu cel al unui sportiv, indicnd locul eventualelor gre[eli, ajut\ la fixarea unor obiective speciale de antrenament. Prin repetarea examin\rilor, se pune `n eviden]\ eficien]a mijloacelor [i a metodelor `ntrebuin]ate pentru corectare.

GRAFIC AL PLANULUI CALENDARISTIC met. Form\ de prezentare sinoptic\ a planului calendaristic, `n care con]inutul procesului de instruire este e[alonat sub forma sistemului de lec]ii, pe durata unui trimestru, a unui semestru sau a unui an.

GRAND BATTEMENT gim. (V. battement).

GOSHI a.m., jd. {old.

GRAD I. par. Treapt\ valoric\ atribuit\ para[utistului, ca urmare a efectu\rii unui anumit num\r de salturi. ~ I turn Instructor brevetat pentru 5 salturi din turn. ~ II Instructor brevetat pentru minim 10 salturi din avion, dintre care 2 obligatorii cu deschidere `ntrziat\ a para[utei pn\ la 5''. ~ III Instructor brevetat pentru minim 100 de salturi cu para[uta din avion. II. met. ~ de antrenament Nivel de preg\tire fizic\, tehnic\, tactic\, psihic\ etc. a unui sportiv sau a unei echipe, exprimat `n indici obiectivi (fiziologici, biochimici, de

GR|MAD| rg. Mijloc tactic sau form\ de sanc]iune, care poate avea loc numai `n cmpul de joc. Este format\ din juc\tori ai fiec\rei echipe care a[teapt\ lega]i `n a[a fel `nct s\ permit\ balonului s\ fie introdus `ntre ei, pe p\mnt. ~ nu se poate constitui la mai pu]in de 5 m de linia de margine [i linia de ]int\. Fiecare echip\ trebuie s\ aib\ 8 juc\tori `n ~, care trebuie s\ r\mn\ lega]i pn\ cnd ~ se termin\. Prima linie trebuie s\ fie format\ permanent din 3 juc\tori. ~ este format\ din trei linii: `n linia I 3 juc\tori, dintre care 2 juc\tori stlpi (pilieri) [i 1 juc\tor tr\g\tor (taloner) afla]i `ntre cei doi stlpi; linia II 2 juc\tori; linia III 3 juc\tori (2 juc\tori flancheri, pozi]iona]i lateral [i 1 juc\tor `nchiz\tor, aflat `n spatele celor 2 juc\tori din linia II). ~n sens general, ~ este o repunere `n joc a balonului [i o lupt\ egal\ pentru c[tigarea balonului. ~ ordonat\ Unul dintre principalele [i frecventele momente fixe ale jocului, faz\ static\ dictat\ `n general de arbitru pentru gre[eli tehnice sau situa]ii confuze prelungite. ~ deschis\-spontan\ Punct de fixare ce ia na[tere f\r\ oprirea jocului de c\tre arbitru, ci spontan [i numai `n cmpul de joc, `n care unul sau mai mul]i

188

groap\ juc\tori din fiecare echip\ sunt grupa]i `n pozi]ie de `mpingere sau `n picioare [i `n contact fizic, `n jurul balonului aflat la p\mnt. ~ pr\bu[it\ Pr\bu[ire inten]ionat\ sub ac]iunea adversarului ce `mpinge la ~, prin cedare brusc\ [i recul, dezechilibrare, aruncare la picioarele `nainta[ilor adver[i sau rupere a leg\turii obligatorii dintre parteneri, fiind o gre[eal\ grav\ [i periculoas\, este pedepsit\ aspru.

GREEMENT s.n. Totalitate a catargelor, a manevrelor fixe [i mobile [i a velaturii de pe barc\, nefiind o instala]ie.

GRENAD| atl. Obiect de form\ cilindric\, cu greutate variabil\, prev\zut cu mner de lemn, pe care atle]ii `l arunc\ la distan]\ ca exerci]iu de antrenament. Cu ani `n urm\, era obiect pentru concurs.

unui adversar, aproape simultan, care se sanc]ioneaz\ de arbitru cu dou\ arunc\ri libere. III. t.c. Situa]ie `n care ambele mingi de serviciu sunt ratate (nu ajung `n careul de serviciu). IV. gim. ~ de execu]ie Eroare mic\, medie sau mare, evaluat\ `n zecimi de puncte, pentru care concurentul este penalizat de c\tre arbitru, `n conformitate cu codul de punctaj. V. tir ~ de ochire Orice abatere s\vr[it\ `n corecta luare a liniei de ochire, `n urma c\reia gloan]ele sunt deviate fa]\ de punctul de ochire (c\tare plin\, joas\, lipit\ dreapta sau stnga etc.), datorit\ lipsei de antrenament a tr\g\torului, a r\sucirii incorecte a armei `n um\r, precum [i a luminii solare. VI. vb. ~ de a[ezare la serviciu Abatere de la regulament, constnd `n dep\[irea zonelor obligatorii, `n care fiecare juc\tor a[teapt\ ca adversarul s\ pun\ sau s\ repun\ mingea `n joc din suprafa]a de serviciu a terenului advers, sanc]ionndu-se prin pierderea unui punct.

GRE{EAL| I. reg. 1. Execu]ie defectuoas\ a elementelor tehnice sau tactice. 2. Abatere de la regulile competi]iei unui anumit sport, sanc]ionat\ de arbitru. II. bb. ~ personal\ Abatere comis\ de un juc\tor fa]\ de un adversar, sanc]ionat\ de arbitru prin consemnarea [i totalizarea ei la rubrica din foaia de arbitraj a juc\torului respectiv, precum [i prin `nmnarea mingii unuia dintre adversari, pentru a o repune `n joc din afara liniilor laterale ale terenului sau prin executarea uneia sau a dou\ arunc\ri libere. ~ tehnic\ Abatere prev\zut\ de regulament [i consemnat\ la rubrica juc\tori din foaia de arbitraj, comis\ de un juc\tor care a `nc\lcat regulile de comportament [i de etic\ sportiv\ fa]\ de adversar, arbitri [i oficiali, sanc]ionndu-se de arbitru prin `nmnarea mingii unui adversar, pentru a executa o singur\ aruncare liber\ (cnd ~ a fost comis\ de un juc\tor de pe banca rezervelor sau de antrenor) sau cu dou\ arunc\ri libere (cnd ~ a fost comis\ de un juc\tor aflat `n terenul de joc). ~ dubl\ Abatere comis\ de 2 adversari, unul `mpotriva celuilalt, aproximativ `n acela[i timp, care se sanc]ioneaz\ de arbitru printr-o angajare `ntre cei 2 juc\tori. ~ multipl\ Abatere comis\ de doi sau mai mul]i juc\tori `mpotriva

GREUTATE I. atl. Obiect special construit pentru arunc\ri la distan]\, din fier masiv sau alt metal nu mai pu]in dur dect alama, de form\ sferic\, cu suprafa]a neted\, f\r\ asperit\]i, cu diametrul minim de 110 mm pentru b\rba]i [i 95 mm pentru femei, cu greutate minim\ de 7,260 kg pentru b\rba]i [i 4 kg pentru femei. II. tir Dispozitiv pentru m\surarea rezisten]ei tr\gaciului la declan[are (de ex.: la proba de pistol aer comprimat, rezisten]a trebuie s\ fie de 1 000 g), conform regulamentului pe probe. III. c\l. ~ de plumb Buc\]i de plumb ce se adaug\ la [a `n prezen]a arbitrului de cntar, `n scopul complet\rii greut\]ii regulamentare a c\l\re]ului `n probele: concursul complet de c\l\rie, CN de obstacole [i Premiul na]iunilor.

GRIMPER ci. (V. c\]\r\tor).

GROAP| I. gen. Adncitur\ `n p\mnt. II. atl. ~ cu ap\ Construc]ie special\ al c\rei fund este betonat, acoperit cu covor de psl\ groas\, amplasat\ `n incinta stadionului, `n afara pistei de alerg\ri (de regul\ `n exteriorul ei), care `n cursele de 2 000 m [i 3 000 m

189

groggy GRUPAT gim. Ac]iune specific\ `n gimnastic\, efectuat\ `n faza de zbor, mai ales la execu]ile acrobatice [i s\rituri. Pozi]ia ~ este atunci cnd picioarele apropiate sunt `ndoite din articula]iile coxofemurale [i genunchi [i aduse la piept (o ghemuire `n aer). ~n func]ie de sensul rot\rii corpului `n aer, se efectueaz\ salt `nainte sau `napoi ~, dublu salt ~ `nainte sau `napoi etc.

obstacole este umplut\ cu ap\ pn\ la suprafa]a pistei. ~, inclusiv obstacolul fix care o precede (v. obstacol), m\soar\ 3,66 m `n lungime [i tot att `n l\]ime. Apa va avea o adncime de 0,70 m `n fa]a obstacolului [i va sc\dea treptat pn\ la nivelul solului la extremitatea cealalt\ a ~. Concuren]ii sunt obliga]i s\ treac\ peste ~ prin s\ritur\, fie folosindu-se de sprijin pe obstacolul fix prin c\lcare, fie f\r\ sprijin prin s\ritur\ de pe pist\. ~ face parte din traseul alerg\rii peste obstacole. ~ cu nisip Construc]ie special\ amplasat\ la cap\tul pistei de elan la s\ritura `n lungime [i triplusalt, constituind locul de aterizare a s\ritorului. Nisipul, a c\rui suprafa]\ orizontal\ se afl\ la acela[i nivel cu cel al pistei de elan, are rolul de amortizare a [ocului [i de a l\sa urme vizibile la locul de aterizare. Sin.: zon\ de aterizare.

GROGGY box Situa]ie `n care un boxer, `n urma loviturilor primite, este ame]it. ~n aceast\ situa]ie, arbitrul de ring este obligat s\ `ntrerup\ meciul [i s\ numere boxerul `n cauz\ pn\ la secunda opt, pentru a-i permite acestuia revenirea la normal, `n vederea continu\rii luptei.

GRUP| MUSCULAR| m.b. Totalitate a mu[chilor care, prin contrac]ie simultan\, ac]ioneaz\ `n aceea[i direc]ie (de ex.: flexie, extensie, adduc]ie, abduc]ie, rota]ie). ~n realitate, nici o mi[care nu se efectueaz\ prin ac]iunea unei singure grupe musculare. ~ antagonist\ Grup\ muscular\ care prin contrac]ie adecvat\ regleaz\ viteza mi[c\rii. ~ sinergic\ Grup\ muscular\ prin care se asigur\ o mai bun\ direc]ionare [i precizie a mi[c\rii, precum [i contrac]iile statice ale mu[chilor care, fixnd punctele de inser]ie ale celorlal]i mu[chi, contribuie la cre[terea eficien]ei ac]iunii acestora. Acestea intervin pe lng\ ~ principal\ (agonist\).

GRUP SPORTIV soc. Ansamblu de sportivi `ntre care exist\ rela]ii sociale [i personale [i care se supun acelora[i norme `n vederea realiz\rii unui scop comun. ~ poate fi organizat institu]ional, formnd cluburi, asocia]ii, echipe sportive, sau neorganizat, cnd se constituie spontan `n cartiere, locuri de agrement, pentru practicarea unor ramuri de sport. ~ poate avea durat\ variabil\, persistnd `n timp (organizat) sau avnd existen]\ efemer\ (neorganizat). ~ intr\ `n categoria grupurilor mici, fiind studiate prin intermediul metodelor sociometrice. GRUPAJ tir (V. dispersare). ~ la menghin\ Opera]ia de stabilire a calit\]ii armei `n rela]ie cu cartu[ul.

GRUPE DE FIGURI I. p.a. Figuri prev\zute `n regulament, din care, prin tragere la sor]i, se aleg cele care alc\tuiesc un complex format din 2-3-4 figuri, pe care patinatorul este obligat s\ le includ\ `n aceea[i succesiune `n execu]ia lui. II. par. Complex de figuri acrobatice executate de para[utist `n timpul c\derii libere.

GUR| A }EVII tir Loc din ]eav\ unde proiectilul p\r\se[te arma. ~n aceast\ zon\, este eviden]iat\ viteza ini]ial\ (V0). GURUMA a.m., jd. Roat\.

GRUPARE tir Dispunere apropiat\ a punctelor de impact pe ]int\, `n condi]iile unei trageri executate de acela[i tr\g\tor, folosindu-se mai multe cartu[e, cu acela[i `n\l]\tor [i punct de ochire.

GUVERNARE s.n. Ansamblu al ac]iunilor de dirijare a ambarca]iunii, compus din diferite manevre pe care sportivul le execut\ cu ajutorul crmei [i al accesoriilor ei (echea, saula, safranul, tro]ele).

GYAKU (GIAKU) a.m., jd. Contrariu, opozi]ie, invers.

190

gyaku okuri eri GYAKU GAESHI JIME a.m., jd. Strangulare invers\ prin r\sturnare `n lateral.

GYAKU KESA GARAMI a.m., jd. Luxare a bra]ului prin prghie invers\ format\ cu picioarele.

GYAKU JUJI a.m., jd. Luxare a bra]ului prin prghie invers\ `n cruce (cruce invers\).

GYAKU KESA GATAME a.m., jd. Imobilizare invers\ `n diagonal\ peste piept.

GYAKU JUJI JIME a.m., jd. Strangulare cu palmele `ncruci[ate [i `ntoarse `n sus.

GYAKU OKURI ERI a.m., jd. Strangulare cu reverele cu priz\ invers\, `n cruce.

191

H
HADAKA a.m., jd. Gol. HALT scr. Comand\ de oprire a luptei dat\ de arbitru juc\torilor. Sin.: Stop! HADAKA JIME a.m., jd. Strangulare cu minile libere. HAI a.m., jd. 1. Pl\mn. 2. Respira]ie. HAIN| tir Component\ a echipamentului auxiliar pentru tr\g\torul pu[ca[ sau la talere, `n conformitate cu regulamentul oficial. HAJIME a.m., jd. ~ncepe]i. HALTER| ht. Aparat compus dintr-o bar\ cilindric\ de o]el, la capetele c\reia se fixeaz\ discuri de diferite greut\]i prin dou\ `nchiz\tori. ~ olimpic\ Aparat cu valori standard omologate pentru cele trei componente: bara are o greutate de 20 kg, o lungime de 2,200 m, un diametru de 28 mm pentru b\rba]i [i 25 mm pentru femei; discurile au diametrul de 45 cm [i greut\]i gradate diferen]iate constant prin culorile cauciucului care le muleaz\ ro[u pentru discul de 25 kg, bleu pentru cel de 20 kg, albastru pentru cel de 15 kg, verde pentru cel de 10 kg, alb pentru cel de 5 kg, iar cele de 2,5 kg, 1,25 kg, 0,50 kg, 0,25 kg sunt cromate; `nchiz\torile au fiecare 2,5 kg, avnd rolul de a fixa discurile pe bar\. Aceste valori ale celor trei componente au variat de-a lungul timpului, ele fiind pentru prima oar\ precizate `nc\ de la `nfiin]area Federa]iei Interna]ionale de Haltere (FIH) `n 1920 la Anvers. Pe lng\ modificarea valorilor, ele sau perfec]ionat continuu, `ndeosebi `n ceea ce prive[te elasticitatea [i rezisten]a o]elului [i cauciucului din care au fost confec]ionate.

HAJIME KUDASAI a.m., jd. V\ rog s\ `ncepe]i (lupta `n concurs), comand\ dat\ pentru `nceperea luptei.

HALAT m.s. Accesoriu vestimentar folosit de sportivi `n box, nata]ie, s\rituri `n ap\, `nainte [i dup\ `ntrecere, pentru protejarea corpului `mpotriva varia]iilor mediului `nconjur\tor.

HALF j.s. (V. mijloca[).

HALITOR o. Juc\tor care serve[te mingea `n acest joc.

HALTERE ht. Ramur\ sportiv\ a disciplinei atletic\ grea, bazat\ pe `ntreceri pe categorii de greutate `ntre mai mul]i concuren]i, care const\ din ridicarea de greut\]i dup\ tehnici specifice, prev\zute `n regulament, care diferen]iaz\ dou\ procedee clasice cu o tehnic\ proprie: smuls [i aruncat. Concursul de ~ era compus pn\ `n 1972 din triatlonul clasic smuls,

192

hanorac aruncat [i `mpins, ultimul fiind eliminat pentru efectele sale nocive, localizate `ndeosebi `n zona lombar\. Fiecare procedeu `[i are concursul [i `[i stabile[te clasamentul s\u distinct, `n func]ie de rezultatele cele mai bune din cele trei `ncerc\ri izbutite [i omologate de arbitru. Ratarea acestor trei `ncerc\ri scoate sportivul din concursul procedeului respectiv. La JO, CM [i CE, rezultatul `nsumat din cele dou\ concursuri (la smuls [i la aruncat) stabile[te ierarhia concursului pe fiecare categorie, `n func]ie de care se acord\ medalii (aur, argint [i bronz) pentru primele trei locuri [i puncte pentru cei situa]i `n primele [ase pozi]ii ale clasamentului global la cele opt categorii de greutate: 56 kg, 62 kg, 69 kg, 77 kg, 85 kg, 94 kg, 105 kg [i + 105 kg. ~n 1996, CIO a aprobat includerea `n programul JO de la Sydney, din anul 2000, a concursului feminin format din [apte categorii: 48 kg, 53 kg, 58 kg, 63 kg, 69 kg, 75 kg [i + 75 kg. ~n consecin]\, majoritatea celor 166 de federa]ii na]ionale au inclus deja `n calendarul lor oficial concursul feminin la aceste categorii. Ridicarea de greut\]i mari a constituit o practic\ care a apar]inut oamenilor puternici, ispr\vile lor avnd o mare rezonan]\ de-a lungul civiliza]iei, unii dintre ace[tia intrnd `n legende [i balade populare. Prin r\spndirea acestui sport `n lume, se creaser\ condi]iile pentru `nfiin]area Federa]iei Interna]ionale de Haltere (FIH) `n 1920, `nainte de JO de la Anvers. De altfel, halterele au f\cut parte din programul JO de la Atena din 1896. ~n Romnia, primul concurs are loc `n 1896 la liceul Gh. Laz\r din Bucure[ti, unde c[tig\torul concursului a fost declarat cel care a ridicat de cele mai multe ori o halter\ de 30 kg, f\r\ a o l\sa jos. ~n 1930, se `nfiin]eaz\, la Oradea, Federa]ia Romn\ de Lupte [i Haltere (FRLH) care organizeaz\ primul CN `n 1934 la Bucure[ti, reluat `n 1937 la Timi[oara [i `n 1938. Dup\ o `ntrerupere de nou\ ani, din cauza r\zboiului, se reiau CN (a IV-a edi]ie) combinate cu cele de lupte. ~n 1948, a avut loc la Bucure[ti cea de a V-a edi]ie a CN la 6 categorii. ~n 1950, s-a organizat la Bucure[ti primul curs de formare a antrenorilor de haltere.

cte 7 juc\tori [i 5 rezerve. Jocul este de origine ceh\ (`nc\ din anul 1892 cunoscut sub denumirea de hazena), danez\ (1898 handbold) [i german\ (1915 torbal). ~n anul 1934, CIO hot\r\[te includerea ~ `n rndul sporturilor prev\zute `n programul olimpic. ~n Romnia, primele `ntreceri au avut loc `n ora[ul Sibiu, `n jurul anilor 1922-1925 (jocul fiind adus de tinerii care au studiat `n acele vremuri `n Germania sau Austria). O echip\ este constituit\ din: 1 portar, 2 juc\tori extreme, 2 juc\tori interi, 1 juc\tor conduc\tor de joc (centru) [i 1 pivot (juc\tori pe cmp). Terenul de joc este o suprafa]\ dreptunghiular\ (afar\ sau `n sal\) construit\ din zgur\, bitum sau materiale plastice, cu lungimea de 40 m [i l\]imea de 20 m, care cuprinde dou\ spa]ii de poart\ [i cmpul de joc. Jocul se desf\[oar\ pe durata a dou\ reprize de c\tre 30' cu 10' pauz\, cu ac]iuni de pasare, dribling continuu [i aruncarea mingii numai cu mna, cu scopul apropierii de poarta advers\ [i de a `nscrie gol. Mingea este de form\ sferic\, din piele sau plastic, cu o circumferin]\ de 58-60 cm [i o greutate `ntre 425-475 g.

HANDICAP reg. Avantaj acordat unui sportiv cu un nivel mai slab de preg\tire, constnd dintr-un num\r de puncte, o anumit\ distan]\ sau o perioad\ de timp, pentru a avea [anse egale cu ceilal]i concuren]i. Concursurile cu ~ se organizeaz\ mai cu seam\ `n cadrul antrenamentelor, `n cazul `n care exist\ un decalaj valoric pronun]at `ntre sportivi, cu scopul de a-i stimula pe to]i.

HANE GOSHI a.m., jd. Zbor peste [old.

HANE MAKIKOMI a.m., jd. Zbor peste [old prin rulare.

HANGAR s.n. (V. garaj).

HANDBAL j.s. Ramur\ a disciplinei jocuri sportive, practicat\ de b\ie]i [i fete, `ntre 2 echipe formate din

HANORAC m.s. Accesoriu vestimentar constnd dintr-o jachet\ cu glug\, confec]ionat\ din material

193

hansoku make HECHT gim. s.i., s.n. 1. S\ritur\ cu corpul `ntins (v. s\rituri cu sprijin). 2. Coborre la bar\ fix\ [i paralele inegale.

impermeabil, folosit de schiori, alpini[ti, turi[ti, pentru a se proteja `mpotriva ploii, a z\pezii, a vntului, a frigului.

HANSOKU MAKE a.m., jd. Descalificare prin `nc\lcarea regulilor.

HANTEI a.m., jd. Decizie.

HAPPO AKEHANASHI jd. ,,L\snd cte o poart\ deschis\ spre toate direc]iile (referitor la practica judo).

HELCOMETRU t.m.s. Aparat construit pentru dezvoltarea for]ei musculare [i a mobilit\]ii articulare. Mecanismul de baz\ al ~ se bazeaz\ pe trac]iunea aplicat\ unor cabluri de care sunt prinse discuri metalice suprapuse, `n num\r [i cu greut\]i diferite, care culiseaz\ pe un scripete [i pe [ine metalice. Sportivul poate ac]iona asupra diferitelor grupe musculare `n mod variat: cu fa]a, cu spatele, lateral, cu o mn\ sau cu un picior, cu dou\ mini sau cu ambele picioare, din stnd, din dep\rtat, a[ezat, culcat etc. Dup\ tehnica folosit\, dezvoltarea for]ei poate fi global\ sau segmentar\.

HARA a.m., jd. 1. Abdomen. 2. Centru de greutate.

HARA GATAME jd. Luxare a bra]ului cu abdomenul.

HARAI (BARAI) a.m., jd. A secera.

HELIOTERAPIE m.b. Metod\ de tratament care folose[te efectul razelor solare asupra ]esuturilor. Razele din spectrul infraro[u sunt calorice, iar cele din spectrul ultraviolet sunt bactericide [i determin\ sinteza `n organism a vitaminei D2 (antirahitic\, mineralizant\ a scheletului). Cura de ~ trebuie f\cut\ sub strict control medical, altfel pot surveni accidente.

HARAI GOSHI jd. Secerare a [oldului.

HARAI TSURI KOMI ASHI jd. Secerare a piciorului prin ridicare [i trac]iune.

HASAMI (BASAMI) a.m., jd. Foarfec\.

HASAMI JIME jd. Strangulare `n foarfec\.

HEALY QUIRL gim. Procedeu tehnic specific paralelelor, care `ncepe din sprijin, balans amplu `napoi [i cu sprijin pe un bra], `ntoarcere de 360 `n jurul axei longitudinale a corpului, cu deplasarea celuilalt bra] `n stnd pe mini temporar, urmat de balans `napoi.

HEMATOM m.b. Acumulare de snge provenit din vase sanguine rupte prin ac]iunea unor for]e, care `ns\ nu `ntrerup continuitatea tegumentelor (nu produc pl\gi). Acumularea de snge este bine delimitat\ [i se simte la palpare ca o tumor\ elastic\. Dimensiunile ~ sunt determinate de num\rul, calibrul [i natura vaselor sanguine lezate. Primul ajutor const\ `n: comprese cu ap\ rece, pung\ cu ghea]\, pulveriz\ri cu chelen [i pansament compresiv. ~ produs prin ruperea vaselor venoase cu calibru mai mare, a arteriolelor sau a arterelor necesit\ interven]ie chirurgical\ pentru oprirea hemoragiei prin ligaturarea vaselor. O form\ special\ de ~, `ntlnit\ mai ales `n unele sporturi (box, schi, motociclism [.a.) [i care poate surveni dup\ traumatisme cerebrale, necesit\ transportarea de urgen]\ `n institu]ii medicale de specialitate (neurochirurgie). ~ se poate complica prin: infec]ii, produse de microbii pleca]i din focare existente `n corp

194

hidrodinamic [i care g\sesc condi]ii bune de dezvoltare `n interiorul ~; fibrozare, care const\ `n transformarea ~ `n ]esut fibros [i deformarea zonei respective, a[a cum este cazul `n ~ urechilor la lupt\tori sau `n ~ arcadelor [i pome]ilor obrazului la boxeri; osificare, prin depunerea lent\ [i f\r\ semne inflamatorii a s\rurilor de calciu `n interiorul ~. Apari]ia [i dezvoltarea proceselor inflamatorii caracteristice miozitei osificante se g\sea `n ~ musculare, favorizate de continuarea efortului [i utilizarea m\surilor neadecvate de prim ajutor (comprese calde, masaj).

Performan]a ob]inut\ de concurent\ la fiecare prob\ simpl\ este transformat\ `n puncte, conform tabelei speciale de punctaj a Federa]iei Interna]ionale de Atletism Amator (IAAF), clasamentul final rezultnd din adi]ionarea punctelor atribuite la cele [apte probe. ~ este prob\ olimpic\, oficializat\ `n 1981, `nlocuind proba feminin\ de pentatlon.

HEN O a.m., jd. Reflex condi]ionat.

HERALD ol. Crainic al JO antice care `ndeplinea urm\toarele sarcini: apelul concuren]ilor, comanda de start `n probele de alerg\ri, proclamarea cu voce tare a numelui `nving\torului [i al tat\lui s\u, precum [i al cet\]ii c\reia apar]inea, `n cadrul ceremoniei de premiere.

HENKA a.m., jd. Schimbare. HERNIE MUSCULAR| m.b. Ie[ire a fibrelor musculare din fascia proprie a mu[chiului, care a fost rupt\ `n urma unor traumatisme, iar uneori chiar `n urma unor contrac]ii musculare violente. Tratamentul este exclusiv chirurgical.

HEN} fb. Abatere de la regulament, constnd din atingerea mingii cu mna, sanc]ionat\ printr-o lovitur\ liber\ direct\, executat\ de adversar, din locul `n care a fost comis\. Este exceptat de la sanc]iune portarul care ac]ioneaz\ `n limitele spa]iului de pedeaps\ al terenului propriu. ~n cazul ~ comis `n spa]iul de pedeaps\ al terenului propriu, lovitura direct\ se execut\ din punctul de la 11 m, to]i juc\torii plasndu-se `n afara limitelor spa]iului de pedeaps\, cu excep]ia portarului echipei sanc]ionate.

HICORI schi Arbore cu lemn de esen]\ tare [i elastic\, asem\n\tor nucului, care cre[te `n zonele subtropicale [i din care se confec]ionau schiurile `nainte de cel de-al doilea r\zboi mondial.

HIDARI a.m., jd. Stnga. HEPTATLON atl. Prob\ combinat\ format\ din [apte probe atletice simple, rezervat\ femeilor (senioare [i junioare mari), considerat\ cea mai complet\ [i dificil\ prob\ din atletismul feminin. ~ se desf\[oar\ (numai) pe stadion, pe parcursul a dou\ zile consecutive, `n ordinea urm\toare: prima zi 100 m garduri, aruncarea greut\]ii, s\ritura `n `n\l]ime [i 200 m; a doua zi s\ritura `n lungime, aruncarea suli]ei [i 800 m. Intervalul de timp (pauza) de la terminarea unei probe [i `nceputul probei urm\toare, pentru fiecare concurent\, este de cel pu]in 30'. ~n probele de alerg\ri [i de garduri, concurenta, care la una din probe a gre[it plecarea de trei ori, va fi descalificat\. La s\ritura `n lungime [i `n probele de arunc\ri, fiecare concurent\ va avea dreptul numai la trei `ncerc\ri.

HIDRARTROZ| m.b. Lichid articular `n exces ap\rut prin irita]ia sinovialei articulare, ca urmare a unor cauze diverse, dintre care, la sportivi, principal\ este traumatismul.

HIDRODINAMIC nat., s.n. Form\ sau pozi]ie special\ care mic[oreaz\ suprafa]a frontal\ a corpului (aparatului) care se opune `naint\rii `n mediul lichid. Formele hidrodinamice se aplic\ `n construc]ia vaselor [i a utilajelor din sporturile nautice, iar pozi]iile hidrodinamice se aplic\ la diverse procedee de `not.

195

hidroterapie HIPERMOTIVA}IE psih. Nivel foarte ridicat al motiva]iei (v. motiva]ie) pe care o are un sportiv `n timpul activit\]ii [i care-i provoac\ o puternic\ tensiune emo]ional\ [i voli]ional\. Dep\[irea nivelului optim de activare poate conduce fie la performan]e excep]ionale, fie la e[ecuri din cauza blocajelor motrice sau psihice provocate de supra`ncordare.

HIDROTERAPIE m.b. Ramur\ a fizioterapiei care folose[te ca agent terapeutic apa cu diferite grade de temperatur\ aplicat\ prin proceduri speciale (baie, du[uri, masaj subacvatic etc.).

HIJI a.m., jd. Cot.

HIKI a.m., jd. A trage.

HIKI WAKE a.m., jd. Meci nul, egalitate.

HIKKOMI a.m., jd. Ducere la sol neautorizat\.

HIMEL p.a. Piruet\ executat\ pe un singur picior cu aplecarea pe spate sau `n lateral. Se mai nume[te [i pirueta cerului.

HIPERTROFIE m.b. Rezultat al procesului de adaptare la solicit\ri `ndelung repetate, caracterizat prin cre[terea masei celulelor organului `n cauz\. ~ este un proces evolutiv, care `n prima faz\ se men]ine `n limite fiziologice [i determin\ m\rirea capacit\]ii func]ionale a organului hipertrofiat. Prin suprasolicitare `ndelungat\, se poate ajunge la hipertrofii patologice. Antrenamentul pentru dezvoltarea for]ei produce hipertrofia masiv\ a musculaturii scheletice, iar cel pentru dezvoltarea rezisten]ei, hipertrofia moderat\ a miocardului. (Cre[terea important\ a volumului inimii se realizeaz\ predominant prin m\rirea volumului cavit\]ilor [i nu a pere]ilor inimii.)

HIOSHI a.m., jd. Ritm. HIPISM hip. Disciplin\ sportiv\ care const\ din conducerea calului, din pozi]ia `nc\lecat, `n probele de dresaj, de obstacole, de concurs complet, de trap, la care particip\ att b\rba]ii, ct [i femeile. Sin.: c\l\rie.

HIPERESTEZIE m.b. Cre[tere a sensibilit\]ii pe o anumit\ zon\ a tegumentelor, determinat\ de tulbur\ri sau de leziuni ale receptorilor cutana]i, ale c\ilor nervoase centripete sau ale centrilor nervo[i. Se manifest\ prin senza]ii nepl\cute (de obicei dureroase), care apar spontan sau la simpla atingere a tegumentelor din zona respectiv\.

HIPODROM hip. Teren amenajat pentru cursele de cai, avnd o pist\ oval\ [i tribune pentru spectatori. ~n antichitate, pe ~ aveau loc curse de cai [i de care. Lungimea ~ era de opt stadii (8x192 m).

HIPERFUNC}IE m.b. Dereglare a activit\]ii unor organe, aparate sau sisteme din corp, caracterizat\ printr-un nivel func]ional al acestora mai ridicat dect este necesar pentru `ndeplinirea cerin]elor organismului. ~ determin\ risipa de energie. Ea poate fi observat\ `n repaus, `n modul de adaptare la diverse solicit\ri sau `n ambele situa]ii. ~ survenit\ la sportivi este, de regul\, o manifestare local\ a supraantrenamentului.

HIPOESTEZIE m.b. Sc\dere a sensibilit\]ii unui teritoriu cutanat, ca urmare a unor cauze diverse care afecteaz\ nervii sensitivi, c\ile nervoase sensitive sau centrii nervo[i sensitivi. ~ se refer\, de regul\, la sim]ul exteroceptiv tactil, termic [i mai ales dureros. Poate fi determinat\ de cauze diverse: toxice (alcool, arsenic), virale, microbiene, procese iritative sau degenerative,

196

hochei compresiuni mecanice, traumatisme ale c\ilor [i ale centrilor nervo[i ai sensibilit\]ii generale. HO a.m., jd. Metod\.

HIPOFUNC}IE m.b. Dereglare a activit\]ii unor organe, aparate sau sisteme din corp, caracterizat\ prin nivelul func]ional al acestora, inferior celui necesar cerin]elor organismului `n stare de repaus sau `n diferite solicit\ri. ~ se poate produce att `n cazul cnd organele, aparatele [i sistemele corpului sunt normale, dar ele sunt insuficient solicitate datorit\ tulbur\rilor de reglare, ct [i `n cazul unor mecanisme de reglare normale, c\rora `ns\ organele, aparatele [i sistemele corpului nu sunt capabile s\ le r\spund\. La sportivii supraantrena]i, se pot observa ambele tipuri de ~.

HIPOMOCLION m.b. Relief osos `n form\ de scripete care determin\ schimbarea direc]iei unui tendon. ~ncepnd de la ~, ac]iunea mu[chiului nu se mai execut\ `n direc]ia longitudinal\ a fibrelor sale componente, ci se schimb\, lund direc]ia reprezentat\ de linia care une[te ~ cu punctul de inser]ie al tendonului. Sin.: scripete de reflexie.

HIPOMOTIVA}IE psih. Nivel sc\zut al motiva]iei (v. motiva]ie), care determin\ la sportiv starea de apatie (lipsa dorin]ei de a concura [i de a face efort) [i, consecutiv cu aceasta, performan]e sub nivelul obi[nuit.

HISHIGI a.m., jd. Cheie, luxare.

HIZA a.m., jd. Genunchi.

HIZA GATAME a.m., jd. Luxare a bra]ului cu genunchiul.

HIZA GURUMA a.m., jd. Roat\ `n jurul genunchiului.

HOCHEI I. ht. Procedeu de ridicare a halterei la proba de smuls [i aruncat cu ambele bra]e. II. j.s. ~ pe ghea]\ Ramur\ a disciplinei jocuri sportive, de origine canadian\, ap\rut\ `n sec. al XIX-lea, practicat\ `n prezent att de b\rba]i, ct [i de femei. ~ntrecerea se desf\[oar\ `ntre 2 echipe, fiecare echip\ masculin\ fiind compus\ din 23 de juc\tori, iar cea feminin\ din 20 de juc\toare. Fiecare echip\ are pe ghea]\ 6 juc\tori: 1 portar, 2 funda[i [i 3 `nainta[i. Durata jocului este de 3 reprize a cte 20' (joc efectiv), cu o pauz\ de 15' `ntre reprize. Terenul de joc este de ghea]\, are form\ dreptunghiular\, avnd ca dimensiuni maxime 61/30 m [i minime 56/26 m, [i este `nconjurat de o bordur\ de lemn denumit\ mantinel\, `nalt\ de 1-1,22 m, cu col]urile rotunjite. ~n interiorul terenului, pe l\]imea lui, sunt trasate trei linii albastre, late de 30 cm care `mpart terenul `n trei zone egale (zona de ap\rare, zona neutr\ [i zona de atac) [i una ro[ie la mijloc (linie de centru), care `mparte terenul `n dou\ jum\t\]i egale. La extremit\]ile terenului (patinoarului), la o distan]\ minim\ de 3 m sau maxim 4 m de mantinel\, este trasat\ linia por]ii. La mijlocul liniei de poart\, se g\se[te poarta (construit\ din ]evi de metal), `nalt\ de 1,22 m [i lat\ de 1,83 m. Distan]a interioar\ (adncimea) a por]ii (de la linia por]ii pn\ la fundul plasei) este 1,12 m, la fiecare poart\ este montat\ cte o plas\, confec]ionat\ din cnep\ sau material plastic. Pe teren mai sunt trasate cinci cercuri de angajament, cte dou\ (de culoare ro[ie) `n zona de ap\rare a fiec\rei echipe [i unul central (de culoare albastr\), care au raza de 4,50 m, precum [i 9 puncte circulare de angajament, cu dimensiunea de 30 cm: cte dou\ (de culoare ro[ie) `n zona de ap\rare a fiec\rei echipe, patru (de culoare ro[ie) `n zona neutr\ [i unul la centru (de culoare albastr\). Pucul de form\ cilindric\, cu diametrul de 7,62 cm [i `n\l]imea de 2,54 mm, este confec]ionat din cauciuc dur, de culoare neagr\, avnd o greutate de 170 g. Pucul este condus, lovit sau `mpins cu ajutorul crosei, format\ dintr-un baston de lemn sau de metal cu lungimea de 152 cm, la care este ata[at\ lama crosei, care are lungimea de 32 cm [i l\]imea de 7,5 cm. Lama este ata[at\ cu l\]imea `n prelungirea bastonului, formnd cu acesta un unghi obtuz asem\n\tor majusculei

197

hojo HOMETRAINER ci. Aparat compus din patru rulouri, pe care se a[az\ bicicleta [i se pedaleaz\ f\r\ deplasare. Termenul este preluat din limba francez\. ~ se utilizeaz\ pentru antrenament, atunci cnd condi]iile meteorologice nu permit preg\tirea pe [osea sau pe pist\.

L deschis. Lama crosei portarului are lungimea de 39 cm. ~n afara patinelor, juc\torii poart\ un echipament special de protec]ie `mpotriva loviturilor [i c\z\turilor, compus din tricouri [i chilo]i capitona]i, m\nu[i, cotiere, ap\r\toare pentru gambe, jambiere [i casc\. Jocul este condus de 2 arbitri, victoria fiind atribuit\ acelei echipe care a `nscris mai multe goluri `n poarta echipei adverse. Principalele elemente tehnice ale jocului sunt: pasa, conducerea pucului, driblingul, trasul la poart\ ([utul) [i bodicecul (oprirea adversarului cu corpul). ~ pe iarb\ Ramur\ a disciplinei jocuri sportive ce se desf\[oar\ pe o suprafa]\ dreptunghiular\ (91m x 50 m), acoperit\ de iarb\, `ntre 2 echipe a cte 11 juc\tori: are ca scop introducerea mingii (23 cm circumferin]\ [i 160 g greutate) `n poarta echipei adverse (3,66 m x 2,14 m), numai din semicercul trasat `n fa]a por]ilor (raza de 14,63 m), mingea putnd fi lovit\ numai cu partea stng\ a crosei. Durata jocului: 2 reprize a cte 35', cu o pauz\ de 5'.

HOMMA gim. Element tehnic care poart\ numele unui gimnast japonez care l-a executat pentru prima dat\ `n competi]ii. ~ se efectueaz\ la inele sau la paralele b\ie]i, `n faza de balans `napoi, cnd se execut\ o r\sturnare cu `ndoirea corpului [i trecere `n sprijin echer. La paralele, mi[carea seam\n\ cu 1/2 salt `nainte `n echer, datorit\ necesit\]ii schimb\rii prizei, ceea ce nu este posibil la inele, contactul cu aparatul fiind permanent, momentul trecerii `n sprijin corespunznd cu r\sucirea inelelor spre interior.

HOJO a.m., jd. Auxiliar, complementar.

HON a.m., jd. Fundamental.

HOMEOSTAZIE m.b. Stabilitate a mediului intern al corpului. ~ este o stare de echilibru dinamic men]inut prin mecanisme complexe de reglare, care reu[esc s\ contracareze tendin]ele permanente de perturbare, ap\rute ca urmare a activit\]ii organelor [i sistemelor corpului. ~ reprezint\ una dintre condi]iile esen]iale ale p\str\rii s\n\t\]ii.

HORN alp. Despic\tur\ vertical\ strmt\, `ntr-un perete stncos sau `ntr-un ghe]ar, care poate face parte din traseele alpine.

HUBLOU s.n. Fereastr\ etan[\ a cabinelor [i spa]iilor `nchise dintr-o ambarca]iune.

198

I
ICHI a.m., jd. 1. Unu. 2. Identificare. IDEAL OLIMPIC ol. Ansamblu de n\zuin]e ce `nsufle]esc mi[carea olimpic\ de pace [i `n]elegere `ntre popoare, de prietenie [i respect reciproc `ntre tineri, indiferent de origine, ideologie, convingeri politice etc. de modific\ri subliminale somato-vegetative, ceea ce explic\ posibilitatea `nv\]\rii [i exers\rii imaginative a mi[c\rilor sau a men]inerii unor deprinderi `n lipsa activit\]ii practice. IDEE I. [ah Concep]ie strategic\ fundamental\ care prevede cum [i prin ce mijloace tactice se ob]ine rezultatul dorit pentru rezolvarea problemei. II. fb. ~ de joc Esen]\ a tr\s\turilor concep]iei de joc a fotbalului (angajament, ac]iuni purtate `n vitez\, elasticitate, `mbinare a specializ\rii cu preg\tirea multilateral\, spirit ofensiv colectiv, comportare exemplar\), concretizat\ printr-o serie de m\suri de ordin practic, care se impun pe planul performan]ei [i care contribuie la ceea ce numim stil propriu de ac]iune. Printre aceste m\suri, care dau ~ un caracter aplicativ, dar [i specific, sunt de men]ionat: alegerea variantei de dispunere a for]elor `n teren, stabilirea formei de aplicare a marcajului, de organizare a ap\r\rii [i a atacului. ~ reflect\, `n mod logic, personalitatea antrenorului. IGIEN| A SPORTULUI m.b. Ramur\ a igienei care studiaz\ influen]a factorilor de mediu asupra organismului sportivilor [i elaboreaz\ normele necesare `nl\tur\rii factorilor cu ac]iune negativ\ [i a folosirii optime a celor favorabili, astfel `nct cre[terea performan]elor s\ fie `nso]it\ de `nt\rirea s\n\t\]ii [i prevenirea `mboln\virilor. Preocup\rile principale ale ~ se refer\ la: particularit\]ile igienico-sanitare ale fiec\rei ramuri sportive, normele igienico-sanitare ale construirii [i ale folosirii bazelor sportive, regimul de via]\ [i regimul alimentar ale sportivilor, igiena individual\, a echipamentului [i a materialelor sportive, factorii de mediu cu eficien]\ optim\ `n c\lirea organismului [.a. Respectarea normelor de igien\ `n activitatea sportiv\ este controlat\ de organele abilitate de Ministerul S\n\t\]ii [i al Familiei (MSF) [i federa]iile sportive. Deficien]ele constatate sunt sanc]ionate conform prevederilor legale [i ale regulamentelor sportive.

IDEOMOTRICITATE psih. Reprezentare mental\ prealabil\ actului sau ac]iunii motrice propuse. Reprezentarea mi[c\rii are componente senzoriale uzuale, chinestezice, cutanate [i apare prin evocare spontan\ sau voluntar\ sau prin limbajul altei persoane. Imaginea mental\ este `nso]it\, `nainte de declan[area mi[c\rii,

IK KYU a.m., jd. Centur\ maro ce se acord\ pentru a ar\ta clasificarea lupt\torului.

IKIOI a.m., jd. Avnt.

199

imagine de urm\ aparate) etc. Eficien]a ~ este condi]onat\ de m\rimea masei musculare intrate `n contrac]ie rapid\, de momentul `n care se produce aceast\ contrac]ie [i de coordonarea contrac]iilor celorlalte grupe de mu[chi care contribuie la direc]ia mi[c\rii. Cre[terea eficien]ei ~ impune ca antrenamentul s\ aib\ ca obiective concomitente att m\rirea for]ei [i vitezei de contrac]ie a mu[chilor implica]i, ct [i `nsu[irea tehnicii, care asigur\ momentul [i direc]ia optim\ de ac]iune a for]elor produse de ace[ti mu[chi.

IMAGINE DE URM| p.a. Urm\ l\sat\ de patina pe care se alunec\, proprie unei figuri impuse, expresie folosit\ `n arbitraj.

IMELMAN pl. Mi[care efectuat\ de planor, constnd dintr-o jum\tate de luping combinat cu o jum\tate de r\sucire a aparatului `n jurul axei sale longitudinale.

IMN OLIMPIC ol. Compozi]ie muzical\ ce se cnt\ la deschiderea [i `nchiderea ceremoniilor olimpice `n cinstea participan]ilor. Primul ~ a fost compus de Spyro Samara, dup\ textul grec apar]innd lui K. Palamas. ~ a fost intonat pentru prima dat\ la edi]ia I a JO moderne de la Atena din 1896.

IMPRESIE I. gen. Punct de vedere, apreciere asupra unui fapt, a unei `ntmpl\ri. II. p.a. ~ artistic\ Criteriu de apreciere a exerci]iilor libere, reprezentat printr-o not\ care, `mpreun\ cu cea acordat\ pentru valoarea tehnic\, determin\ punctajul final. Pentru aprecierea artistic\ se iau `n considerare urm\toarele: compunerea armonioas\ a elementelor exerci]iului [i adaptarea la muzica aleas\, utilizarea `ntregii suprafe]e a ghe]ii, mi[carea sigur\ [i cursiv\ efectuat\ corespunz\tor ritmului [i caracterului muzicii, ]inuta [i expresivitatea corpului. III. gim. ~ general\ Criteriu de apreciere a exerci]iilor impuse [i liber alese, exprimate prin note, ]inndu-se seama de ]inuta, de sensibilitatea, de armonia [i, `n general, de execu]ia artistic\ realizat\ de sportiv `n concurs.

IMPULSIE m.b. 1. Tendin]\ spontan\ c\tre o anumit\ ac]iune. 2. Act involuntar care duce adesea la ac]iuni periculoase pentru cei care le execut\ sau pentru cei din jur. ~n activitatea sportiv\, ~ determin\ comport\ri necorespunz\toare urmate de sanc]iunile prev\zute `n instruc]iuni [i `n regulamente. Componenta educativ\ a antrenamentului sportiv are printre obiectivele sale [i pe acela de a dezvolta capacitatea de a men]ine sub control ~.

INCIDENT DE TRAGERE tir Orice defec]iune ivit\ `n cursul tragerii, care provoac\ sau care impune `ntreruperea focului, datorit\ materialului de tragere (uzura pieselor etc.) [i altor cauze.

INCINTA TERENULUI rg. Suprafa]\ de joc la care se adaug\ o arie convenabil\ `n jurul acesteia.

INCONSTAN}| tir Eroare `n tehnica de tragere (de ex.: ~ ochirii). IMPULS m.b. Parte final\ a unei mi[c\ri, efectuat\ prin contrac]ia brusc\, intens\ [i de scurt\ durat\ a mu[chilor care determin\ mi[carea respectiv\. ~ realizeaz\ desprinderea corpului de punctele sale de sprijin momentan sau `ndep\rtarea brusc\ a unui obiect de segmentul corporal cu care este `n contact. ~ se `ntlne[te frecvent `n activitatea sportiv\, ca de ex.: `n atletism (s\rituri, arunc\ri), jocuri sportive (aruncarea sau lovirea mingii), gimnastic\ (desprinderea de

INDICATOR I. org. Panou de forme [i m\rimi diferite, vizibil din toate p\r]ile stadionului, care informeaz\ prin semne conven]ionale pe sportivi, arbitri [i spectatori asupra aspectelor organizatorice [i de desf\[urare a probelor. ~ poate fi manual sau electronic. II. atl. ~ de culoare Plac\ de lemn sau metal `nscris\ cu un num\r vizibil, care indic\ num\rul

200

indici culoarului, a[ezndu-se la cap\tul liniei drepte a pistei de alergare, `n dreptul culoarului corespunz\tor num\rului `nscris. ~ pentru locurile de start Plac\ din lemn sau din alt material folosit\ pentru a marca locurile de start pentru diferite distan]e de alergare. ~ de ture Dispozitiv care arat\ num\rul de ture pe care-l mai au de parcurs concuren]ii `n cursele de semifond [i fond. III. p.a. ~ ajut\toare Semne (jaloane) cu ajutorul c\rora se verific\ axa longitudinal\ [i transversal\ a unei figuri.

INDICI I. gen. Indica]ii care, sub forma unui num\r, a unei formule sau a unei expresii, `nf\]i[eaz\ aspectul unui fenomen, al unei ac]iuni, al unei situa]ii. I. m.b. ~ biologici Rezultat al corel\rii, ob]inut prin formule matematice, a dou\ sau mai multor date biologice [i efectuat pentru a pune `n eviden]\ cu mai mult\ exactitate fenomenul studiat. Din num\rul foarte mare de ~ propu[i `n decursul timpului, s-au generalizat `n practica educa]iei fizice [i a sportului acei ~ care se caracterizeaz\ prin accesibilitate, expresivitate [i leg\tura direct\ cu cerin]ele domeniului. Pe primul plan al acestor indici sunt cei prin care se apreciaz\ starea de nutri]ie, armonia dezvolt\rii fizice [i func]ia cardiorespiratorie. Studierea aspectelor men]ionate necesit\, pe lng\ calcularea indicilor, [i alte examin\ri [i explor\ri func]ionale. ~ de armonie a dezvolt\rii fizice (Indicele Erisman) Concordan]\ dintre dimensiunile `ntregului corp prin formula Pt~/2 propus\ de Erisman, `n care sunt exprimate `n cm cre[terea `n planul transversal [i anteroposterior a toracelui (Pt = perimetrul toracic) [i cre[terea `n planul longitudinal (~=`n\l]imea). Valoarea normal\ a indicelui Erisman este de 6 cm la b\rba]i [i 4 cm la femei. Concordan]a dintre cre[terea global\ `n lungime [i `n l\]ime se studiaz\ prin formula ~A (`n care ~=`n\l]imea [i A=anvergura). Rezultatul este la b\rba]i de 4 cm, iar la femei 0 sau cifre negative (B/~). Concordan]a dintre cre[terea `n lungime a `ntregului corp [i a principalelor sale segmente este apreciat\ prin diverse formule: Amar `mparte lungimea bustului (B) la `n\l]ime (~), B/~=2, [i consider\ normale valorile 0,52 la b\rba]i [i 0,54 la

femei. ~n acela[i scop, Adrian Ionescu folose[te formula B~/2. La b\rba]i rezultatul optim este de 4 cm [i la femei de 6 cm. Pentru studierea concordan]ei dintre cre[terea `n l\]ime a principalelor segmente ale corpului, se `ntrebuin]eaz\ formula D.bia.D.bitr. (D.bia.=diametrul biacromial pentru l\]imea trunchiului [i D.bitr.= diametrul bitrohanterian pentru l\]imea bazinului). Valorile normale sunt la b\rba]i 4 cm [i la femei 0 sau cifre negative. Schimbarea formei [i propor]iilor corpului `n perioada de cre[tere determin\ modific\ri importante ale termenilor `ntrebuin]a]i `n formulele indicilor de armonie. Ca urmare, [i cifrele considerate normale difer\ de cele constatate la adul]i. Cerin]ele performan]ei `n anumite ramuri [i probe sportive impunnd dimensiuni corporale specifice, se reflect\, de asemenea, `n valoarea indicilor de armonie. ~ de nutri]ie Comparare a greut\]ii corporale a persoanei examinate cu greutatea optim\ stabilit\ prin formule matematice, pentru aprecierea st\rii de nutri]ie. Broca propune formula Gr=~-100 (`n care Gr=greutatea optim\ `n kg [i ~=`n\]imea `n cm). Tartire nuan]eaz\ interpretarea rezultatelor acestei formule, prin urm\toarea scar\: de la 0 la 4 starea de nutri]ie este foarte bun\; de la 4 la 8 starea de nutri]ie este bun\; de la 8 la 12 starea de nutri]ie este mediocr\; de la 12 la 16 starea de nutri]ie este nesatisf\c\toare. Brugsch, constatnd c\ formula preconizat\ de Broca are rezultate eronate la persoanele `nalte, o modific\ sc\znd 100 din `n\l]imile pn\ la 165 cm; 105 din cele `ntre 165-175 cm [i 110 din `n\l]imile care dep\[esc 175 cm. Qutelet consider\ c\ num\rul de grame din greutatea corporal\ corespunz\tor fiec\rui centimetru din `n\l]ime reprezint\ un parametru adecvat pentru aprecierea st\rii de nutri]ie (Gr `n g [i ~ `n cm). Potrivit acestui autor, cifrele cuprinse `ntre 300-500 g/cm indic\ o stare de nutri]ie corespunz\toare pentru persoanele adulte. Valorile mai mici de 300 g/cm arat\ subnutri]ie, iar cele peste 500 g/cm indic\ obezitatea. O serie de speciali[ti critic\ formulele de calcul `n care se folosesc m\rimi de gradul trei (greutatea) [i m\rimi de gradul `nti (`n\l]imea) [i propun aducerea termenilor la acela[i grad: Livi

201

individualizare

folose[te formula

, iar Rohrer Gr/~ 3 ,

greutatea fiind exprimat\ `n g [i `n\l]imea `n cm. Datele de interpretare ale fiec\rui indice corespund persoanelor adulte, s\n\toase nesportive. Particularit\]ile perioadelor de cre[tere [i ale unor ramuri [i probe sportive impun ca la interpretarea indicilor de nutri]ie s\ se ia `n considera]ie, dup\ caz, vrsta [i cerin]ele performan]ei sportive. ~ de robuste]e Corelare a cre[terii `n lungime cu cre[terea `n grosime [i starea de nutri]ie, se poate aprecia robuste]ea individului examinat. Pignet folose[te `n\l]imea (cre[terea `n lungime), perimetrul toracic (cre[terea `n grosime a segmentului corporal principal) [i greutatea (starea de nutri]ie) `n formula ~-(Pt+Gr), `n\l]imea (~) [i perimetrul toracic mediu (Pt) sunt exprimate `n cm, iar greutatea (Gr) `n kg. Pentru interpretarea rezultatelor, recomand\ scara: 0-10 foarte robust; 11-15 robust; 16-25 normal; 26-35 debil; peste 36 foarte debil. Dup\ unii autori, valorile foarte bune ar indica aptitudini pentru sporturile de for]\. ~ fiziometrici Corelare a valorilor func]ionale cu datele antropometrice pentru aprecierea concordan]ei dintre func]iile [i dimensiunile corpului uman. De larg\ utilizare se bucur\ studierea capacit\]ii vitale (C.V.). Ea este corelat\ cu `n\l]imea (~) prin formula C.V.(cmc)/~(cm) valori normale 15-30 cmc/cm, [i cu greutatea corporal\ (Gr) prin formula C.V.(cmc)/Gr(kg) valori normale `n jurul a 50 cmc /kg. ~n ambele formule, rezultatele sunt apreciate cu att mai bune cu ct dep\[esc mai mult limita superioar\ a normalului [i mai deficitare cu ct se situeaz\ mai jos dect limita inferioar\ a normalului. Baldwin [i Cournand consider\ c\ pe lng\ `n\l]ime trebuie s\ se introduc\ `n calculul capacit\]ii vitale standard (care ar trebui s\ fie) vrsta subiectului (V) [i un coeficient specific fiec\rui sex. Se propune formula: C.V.(b\rba]i)=[27,63 (0,112 x V)] x ~ [i C.V. (femei)=[21,78 (0,101 x V)] x ~, unde V se exprim\ `n ani [i ~ `n cm. Valorile superioare cifrei standard indic\ posibilit\]i respiratorii crescute, iar cele inferioare deficien]e sub acest aspect. II. met. ~ metodologici: ~ de evaluare Eviden]iere a comportamentului

fizic [i tehnic al sportivilor (box, lupte) `n ring (pe saltea), indicnd: pasivitatea (prin raportarea num\rului de avertismente primite ca atare la num\rul sportivilor unei echipe, al tuturor participan]ilor `n concurs); activitatea lor (prin raportarea num\rului total al punctelor tehnice la num\rul lupt\torilor unei echipe sau `nregistra]i `n concurs [i care au acumulat victorii [i puncte; victoria prin tu[ (prin raportarea num\rului victoriilor respective la num\rul lupt\torilor echipei sau concursului, acredita]i cu rezultate ca atare. ~ ai greut\]ii medii Folosit `n preg\tirea halterofililor, rezultat din raportul kg ridicate sau al volumului realizat [i num\rul repet\rilor efectuate `ntr-o lec]ie de antrenament. ~ de efort Ob]inut prin raportarea num\rului repet\rilor efectuate de halterofil la greutatea corporal\ (`n kg). ~ de intensitate Calculat prin raportarea greut\]ii medii la rezultatul total ob]inut `n antrenament sau `n concurs. ~ de for]\ relativ\ Stabilit prin `nmul]irea for]ei maxime (`n kg) cu `n\l]imea (talia) [i `mp\r]irea produsului la greutatea corporal\ (dup\ I.N. Abramovschi). ~ ai nivelului for]ei Rezultat din raportarea mediei for]ei maxime exprimate `ntr-o lec]ie la performan]a individual\ a halterofilului, atletului, lupt\torului, ob]inut\ atunci sau `n concursul urm\tor. ~ de valoare Raportare a performan]ei sportivului la recordul mondial cu ct I. V. (indicele de valoare) este mai aproape de 1, cu att sportivul are o valoare mai ridicat\ (dup\ I. Stupineanu [i P. de Hillerin). ~ de eficacitate Calculat `ntre valorile ~ de valoare (I.V.) `mp\r]ite la cele ale ~ nivelului for]ei (I.N.F.) sau prin raportarea performan]ei la p\trat (P2) la valorile recordului mondial (R.M.), `nmul]ite cu valorile for]ei maxime (F.M.). ~ de dificultate M\rime stabilit\ arbitrar de forurile de conducere (federa]ie interna]ional\, na]ional\, comitet de organizare, comisie tehnic\) care m\re[te dificultatea execu]iei unui element tehnic, a unui exerci]iu sau a unui program de concurs, pentru care se acord\ `n arbitraj (`n gimnastic\, patinaj artistic, s\rituri `n ap\) un supliment de evaluare, de notare.

INDIVIDUALIZARE met. Principiu specific al antrenamentului sportiv, care recomand\ ca valorile indica-

202

inser]ie muscular\ torilor modelului acestuia s\ se bazeze `n aplicarea lor pe posibilit\]ile de ordin somatic, func]ional, fizic, tehnic, tactic ale fiec\rui sportiv [i pe sarcinile sale `n joc sau conform solicit\rilor motrice [i energetice ale probei `n care concureaz\. Principiul ~ se aplic\ mai cu seam\ sportivilor consacra]i, `n concordan]\ cu informa]iile obiective [i subiective pe care antrenorul le prime[te din partea laboratoarelor de cercetare [i cu investiga]iile multidisciplinare f\cute periodic, `n perspectiva particip\rii sportivului la concursurile majore ale ciclului anual.

din lemn cu diametrul interior de 18 cm, iar cel al lemnului de 2,8 cm, montate pe un portic cu `n\l]imea de 5,75 m [i l\rgimea de 2,60 m. ~n\l]imea pn\ la inele este de 2,55 cm, lungimea total\ a inelelor de la punctul de atrnare este de 3 m, iar lungimea curelelor de 0,70 m. Ancorajul este de 4x5,50 m.

INDOOR atl., h.i., j.s., nat., tir, tir arc, t.m. Concursuri desf\[urate `n sal\, dup\ regulamentele federa]iilor interna]ionale de specialitate.

INER}IE gen. For]\ care ac]ioneaz\ permanent asupra corpurilor aflate `n mi[care sau `n repaus. ~ de mi[care For]a care ac]ioneaz\ dup\ impulsia care a imprimat corpului o accelera]ie, determinnd continuarea mi[c\rii pe traiectorie. ~ de repaus For]a care se opune `nceputului oric\rei mi[c\ri `n spa]iu. ~ depinde de masa corpului [i este `n rela]ie direct\ de propor]ionalitate cu accelera]ia.

INEL I. bb. Pies\ component\ a co[ului de baschet, de care se fixeaz\ plasa. Are form\ circular\ cu diametrul interior de 45 cm, fiind confec]ionat din srm\ cu diametrul de 20 mm. Este fixat la o `n\l]ime de 3,05 m de la suprafa]a terenului de joc [i la 30 cm de marginea inferioar\ a panoului, pe linia median\ a acestuia, la o dep\rtare de 15 cm. II. par. Pies\ de forma literei D, confec]ionat\ din alam\, cu rolul de a dirija cablul de comand\ automat\ `n momentul deschiderii para[utei `ntr-o pozi]ie defectuoas\ a para[utistului. III. s.n. Pies\ de form\ circular\ montat\ pe rame [i vsle lng\ man[on pentru fixarea prghiei interioare [i exterioare. IV. bob Viraj de 360.

INFERIORITATE NUMERIC| j.s. Situa]ie tactic\ creat\ temporar `n care num\rul coechipierilor este mai mic dect cel al adversarilor angaja]i `n aceea[i faz\ de joc.

INI}IERE ~N SPORT met. Etap\ ini]ial\ a procesului de preg\tire sportiv\, `n care se urm\re[te `nsu[irea bazelor deprinderilor, cuno[tin]elor [i priceperilor motorii ce urmeaz\ a fi perfec]ionate [i specializate ulterior `n cadrul [i `n limitele regulamentare ale ramurii sau ale probei sportive `n care se activeaz\.

INELE gim. Prob\ specific\ gimnasticii artistice masculine ce permite efectuarea de elemente din atrnat [i sprijin (f\r\ leg\narea aparatului `n timpul execu]iei), din elan, din for]\ [i pozi]ii statice men]inute, toate elementele efectundu-se cu bra]ele `ntinse. Se execut\ gigantici `nainte [i `napoi, `ndrept\ri, urc\ri prin balans `nainte sau `napoi `n sprijin, stnd pe mini, coborri prin salturi `nainte sau `napoi. Dificultatea probei const\ `n faptul c\ pe parcursul exerci]iului se trece de la elemente dinamice de balans la elemente statice sau invers. Aparatul este compus din dou\ inele fabricate

INSER}IE MUSCULAR| m.b. Structur\ anatomic\ prin care tendonul unui mu[chi se fixeaz\ pe os. La nivelul ~, fibrele tendinoase se continu\ cu fibrele colagene ale ]esutului osos sau ale periostului. ~ asigur\ transmiterea ac]iunii mu[chiului asupra osului [i, prin el, asupra segmentului corporal din care acesta face parte.Contrac]iile violente repetate [i unele traumatisme pot produce leziuni ale ~, pentru vindecarea c\rora se impune imobilizarea segmentului corporal respectiv, `nso]it\ `n cazuri grave [i de interven]ie chirurgical\.

203

insign\ sportiv\ care folose[te cuno[tin]e, reprezent\ri, deprinderi, obi[nuin]e, restructurate dup\ cerin]ele situa]iilor. ~ se manifest\ `n forme variate [i la niveluri diferite: viteza `nv\]\rii motrice, exactitatea coordon\rilor spa]iotemporale, capacitatea de adaptare motric\, capacitatea de adaptare a mi[c\rilor, capacitatea de orientare [i de anticipare etc.

INSIGN| SPORTIV| gen. Obiect de dimensiuni miniaturale, confec]ionat din metal sau plastic, care prin litere, inscrip]ii sau diferite imagini schi]ate, simbolizeaz\, sugereaz\ o anumit\ activitate sportiv\ (insignele diferitelor federa]ii, cluburi [i asocia]ii sportive, insigna de maestru al sportului sau maestru emerit al sportului, insigna cercurilor olimpice).

INSTRUCTOR SPORTIV gen. Persoan\ care, prin adeziune voluntar\, sprijin\ [i desf\[oar\ o activitate sportiv\ cu caracter organizatoric, de `ndrumare [i de instruire a tineretului [i a popula]iei adulte `n cadrul asocia]iilor sau al altor grupe sportive.

INSTRUIRE MOTRIC| met. Proces pedagogic elaborat [i condus de antrenor `n scopul dezvolt\rii nivelului calit\]ilor motrice, care structureaz\ [i determin\ profilul biologic [i func]ional al sportivilor, solicitat de nivelul [i specificul concursului.

INSTRUIRE SPORTIV| met. Proces pedagogic complex de educare [i de formare a priceperilor, a cuno[tin]elor [i a deprinderilor tehnico-tactice solicitate de prevederile concursului. ~ se efectueaz\ pe baza [i concomitent cu realizarea instruirii motorii [i a dezvolt\rii calit\]ilor motrice, ele constituind suportul morfofunc]ional al `nsu[irii [i al perfec]ion\rii ansamblului cuno[tin]elor, al priceperilor [i, `n mod deosebit, al deprinderilor automatizate sau al procedeelor tehnico-tactice folosite `n joc [i `n concurs, `n func]ie de nevoile acestuia, att de variate [i, uneori, att de imprevizibile.

INTENSITATE A EFORTULUI m.b. Cantitate de efort (lucru mecanic) prestat\ `n unitatea de timp. ~ este sinonim\ cu termenul putere din fizic\. Se m\soar\ exact numai `n cazurile cnd exist\ posibilitatea stabilirii lucrului mecanic [i a cronometr\rii timpului `n care acesta a fost realizat (de ex.: timpul exact necesar ridic\rii unei greut\]i cunoscute la o `n\l]ime, de asemenea, cunoscut\). Astfel de cazuri sunt relativ rare `n practica sportiv\. De aceea, se recurge la aprecierea ~ folosindu-se diferite procedee. Viteza de deplasare permite aprecierea ~ cnd deplasarea se face prin activitatea propriei musculaturi (mers, alergare, `not, schi, patinaj vitez\, ciclism, canotaj etc.). Num\rul de ac]iuni [i execi]ii tehnice efectuate `n unitatea de timp exprim\ ~ `n sporturile de lupt\ [i `n jocurile sportive. Num\rul de exerci]ii `n unitatea de timp este utilizat `n acela[i scop `n gimnastic\. ~ determin\ aproape acela[i consum de oxigen la to]i indivizii, indiferent de sex, de vrst\ [i de grad de antrenament. Particularit\]ile individuale se reflect\ `n pre]ul func]ional pl\tit de fiecare organism pentru o anumit\ ~ (v. intensitatea solicit\rii organismului).

INTELIGEN}| MOTRIC| psih. Capacitate mental\ a sportivului de a solu]iona teoretic [i practic, deplin adecvat, problemele ac]iunii motrice, `n situa]ii noi sau deosebite. ~ cuprinde capacitatea de a `n]elege, de a discerne, de a interpreta [i de a alege exact [i corect mi[c\rile cele mai adecvate situa]iilor practice. ~ este o sintez\ cognitiv-motric\, cu caracter intuitiv-operativ,

INTENSITATE A SOLICIT|RII m.b. Nivel atins de func]iile organismului `n timpul efortului. ~ reprezint\ pre]ul func]ional pl\tit de organism pentru efectuarea efortului (lucrului mecanic) respectiv. ~ are un aspect strict individual, condi]ionat de capacitatea de efort a subiectului examinat [i de condi]iile momentane ale organismului acestuia (stare de s\n\tate, de oboseal\, de odihn\, de `nc\lzire prealabil\ etc.). La aceea[i intensitate a efortului, ~ este cu att mai cobort\, cu ct capacitatea de efort este mai ridicat\. Acest fapt permite compara]ii interindividuale [i

204

interoceptor compara]ii intraindividuale (examin\ri periodice ale aceluia[i subiect efectuate `n condi]ii standardizate). Astfel de date sunt utile pentru procesul de selec]ie (compara]ii interindividuale) [i pentru cunoa[terea modului cum sportivul suport\ programul de preg\tire [i pe cel competi]ional la care este supus (compara]ii intraindividuale). Studierea ~ `n timpul lec]iilor de antrenament ajut\ la corecta dozare a efortului. ~n activitatea practic\, ~ se urm\re[te, cu prec\dere, prin `nregistrarea valorilor frecven]ei cardiace [i a lactacidemiei.

INTEN}IE TACTIC| psih. Proiect mental al conduitei tehnico-tactice a sportivului `n `ntrecerea cu adversarii din concurs, cu scopul ob]inerii unor bune performan]e.

INTERES psih. Atitudine cu orientare preferen]ial\ spre cunoa[tere [i /sau ac]iune `ntr-un anumit domeniu. ~ pentru activit\]ile corporale de tip ludic [i agonistic, ~ apare `n primii ani ai copil\riei, sub impulsul nevoii fire[ti de mi[care, de imita]ie [i de satisfac]ie direct\, oferit\ de tr\irea activit\]ii. Activit\]ile de tip gimnic, de autoformare corporal\, ca [i cele de tip recreativ apar mai ales `n adolescen]\. La tineri [i adul]i, interesul pentru exerci]iile corporale, mai ales pentru sport, se manifest\ att pe planul activit\]ii directe, ct [i pe planul spectacular sau teoretic. Dezvoltarea ~ pentru activit\]ile corporale trebuie s\ constituie o preocupare de prim ordin pentru p\rin]i [i pentru educatori, prin organizarea atractiv\ a acestor activit\]i, prin adecvarea lor la nivelul de vrst\ [i de `nzestrare aptitudinal\ [i prin folosirea cu pricepere pedagogic\ a mijloacelor de stimulare, pentru a face din mi[care o trebuin]\ permanent\ a vie]ii fiec\rui cet\]ean.

INTER j.s. Juc\tor de handbal sau de fotbal situat `n cadrul sistemelor vechi de joc `ntre centrul atacant [i extrem\. ~, `n actualul sistem de joc, a devenit sau vrf de atac sau juc\torul de la mijlocul terenului, care face leg\tura `ntre cele dou\ linii cea de ap\rare [i cea de atac.

INTERCALARE rg. Ac]iune tactic\ de introducere a juc\torilor `n perdeaua ofensiv\/defensiv\ `n vederea cre\rii/anihil\rii supranumericului.

INTERCEP}IE j.s. Procedeu tehnico-tactic prin care un juc\tor dore[te s\ recupereze balonul de la adversar [i o dat\ cu intrarea `n posesia lui regulamentar\ s\ ini]ieze un contraatac, `ndreptndu-se `mpreun\ cu coechipierii s\i c\tre buturile (poarta, terenul de ]int\) echipei adverse. Reu[ita ~ depinde de alegerea momentului optim de deposedare a adversarului, de priceperea [i de viteza procedeului tehnic folosit [i de energia cu care ac]ioneaz\ `n acest scop. ~ se practic\ `n toate spa]iile de joc ale terenului [i mai ales atunci cnd juc\torul advers care conduce balonul se afl\ `n partea de teren a echipei care se ap\r\.

INTERFEREN}| I. psih. Fenomen prin care `nv\]area unor cuno[tin]e sau a unor deprinderi este influen]at\ negativ (`ncetinit\, stnjenit\ sau dereglat\) de faptul c\ `naintea ei s-a produs o alta, `n care s-au `nsu[it altfel de cuno[tin]e sau de deprinderi. Acest gen de ~ se nume[te retroactiv\, spre deosebire de ~ proactiv\ `n care sarcina nou\, `n curs de `nv\]are, le influen]eaz\ negativ pe cele deja `nv\]ate. ~n `nv\]area motorie sunt frecvente cazurile de ~ `ntre elementele tehnice din jocurile sportive (de la un joc la altul) sau `ntre execu]iile tehnice din alte sporturi, `n care pot fi utilizate mai multe procedee pentru aceea[i situa]ie. Sin.: transfer negativ. II. [ah ~ntrerupere a liniei de b\taie a unei figuri cu ac]iune lung\, printr-o alt\ pies\ de aceea[i culoare.

INTERNA}IONALE org. Denumire prescurtat\ dat\ unor campionate organizate tradi]ional `n diferite ramuri sportive la care particip\ sportivi din mai multe ]\ri.

INTEROCEPTOR m.b. Segment periferic al analizatorilor interni, care are proprietatea de a recepta

205

intersec]ie a axelor bocanci, cronometru, rulete etc.) necesare practic\rii regulamentare a unei ramuri sportive.

varia]iile unei anumite energii sau concentra]iei de substan]e din mediul intern [i de a le transforma `n influx nervos. ~ este de dou\ tipuri: visceroceptor [i proprioceptor. Visceroceptorii sunt localiza]i `n viscere. Excitarea lor, prin modific\rile de presiune sau ale compozi]iei chimice survenite la nivelul organelor interne, st\ la baza regl\rii vegetative, a durerilor viscerale [i a senza]iilor organice (de ex.: foamea, grea]a etc). Proprioceptorii se g\sesc `n aparatul locomotor (mu[chi, tendoane, articula]ii) [i `n labirint. Sunt influen]a]i de modific\rile mecanice (presiuni, `ntinderi) produse de pozi]iile [i de mi[c\rile corpului. Au rol important `n reglarea tonusului muscular, a pozi]iilor corpului [i a preciziei mi[c\rilor.

INVITA scr. Ac]iune preg\titoare prin care adversarul este provocat s\ atace pentru a fi parat sau oprit.

IOMI a.m., jd. Anticipare (ghicire) a inten]iei.

INTERSEC}IE A AXELOR p.a. Punct `n care axa longitudinal\ se `ntretaie cu axa transversal\ a unei figuri impuse, dup\ care se apreciaz\ exactitatea execu]iei ei.

IONIZARE m.b. 1. Ac]iune prin care se produc ioni liberi `n masa unui fluid folosind iradierea, desc\rc\rile electrice, `nc\lzirea, dizolvarea de compu[i polari etc. 2. Metod\ de tratament prin care se introduc `n corp anumi]i ioni cu scopul de a diminua sau a `nl\tura unele procese patologice, `n special cele cu caracter inflamator. ~ se utilizeaz\ [i `n cadrul m\surilor complexe care favorizeaz\ procesele de refacere dup\ efort a organismului sportivilor de performan]\.

INTERVAL I. gim. Spa]iu dintre executan]i pe linia frontului. II. schi Spa]iu creat `ntre schiuri prin dep\rtarea lor lateral\. III. rg. Spa]iu dintre cei 2 juc\tori a[eza]i `n linie. ~n raport de purt\torul de balon, sunt dou\ tipuri de ~. ~ interior Spa]iu dintre juc\torul care a executat pasa [i purt\tor. ~ exterior Spa]iu dintre purt\tor [i urm\torul juc\tor `n linie.

IPPON jd. Punct ce se acord\ `n `ntrecerile de judo.

IPPON SEOI NAGE a.m., jd. Aruncare peste um\r.

IRI a.m., jd. Intrare INTRARE ~N POD lp. Ac]iune prin care un executant trece din pozi]ia culcat cu fa]a `n sus `n pozi]ia de sprijin pe frunte [i t\lpi [i cu trunchiul `n extensie for]at\. ~ se mai poate efectua din pozi]ia de gard\ frontal\ [i din pozi]ia de parter (pe genunchi cu sprijin pe bra]e).

IRIS tir Dispozitiv plasat `n dioptru sau pe ochelarii de tir pentru vizarea printr-un spa]iu circular, cu posibilitatea de a regla mecanic diametrul orificiului.

INTRARE ~N STRUNG| o. Intrare a juc\torilor de la b\taie `n teren.

ISPOL s.n. F\ra[ special care se folose[te la golirea unei ambarca]iuni de apa care nu poate fi scoas\ cu ghiordelul.

INVENTAR SPORTIV m.s. Ansamblu de materiale, utilaje [i echipament (portic, spalier, cal, banc\, lad\, brn\, bar\, frnghii, plas\ elastic\, mingi, patine,

ISTORIE A EDUCA}IEI FIZICE {I SPORTULUI ist. Ramur\ a istoriei care are ca obiect studiul originii exerci]iilor fizice, al evolu]iei conceptului [i al realit\]ii aplic\rii lor `n diferitele etape

206

itsutsu de dezvoltare a societ\]ii omene[ti. ~ `nregistreaz\ [i explic\ cauzal aceast\ evolu]ie ar\tnd rolul, caracterul [i efectele sociale ale aplic\rii lor.

ITALIAN| ci. (V. curs\ italian\).

ITINERAR tr., ci. Traseu prestabilit de c\tre organizatorii competi]iilor, pe care urmeaz\ s\-l parcurg\ sportivul `n timpul desf\[ur\rii lor. ~ este trasat [i direc]ionat de diferite semne [i indica]ii vizuale, iar `n marile competi]ii sportivii sunt preceda]i de ma[inile organizatorilor, care le indic\ [i le elibereaz\ astfel traseul cursei `n care sunt `nscri[i.

ITAMI WAKE a.m., jd. Victorie declarat\ de juriu, cu `ntreruperea luptei `n cazul r\nirii adversarului.

ITSUTSU a.m., jd. Cinci.

207

~
~MPING|TOR bob 1. Echipier la bob. 2. Mner fixat pe carena bobului folosit la `mpingerea de la start. ~N|L}IME atl. (V. s\ritura `n `n\l]ime). ~MPR|{TIERE I. tir Fenomen prin care gloan]ele pornite din ]eava aceleia[i arme nu urmeaz\ toate o traiectorie unic\, ci fiecare glon] parcurge o traiectorie proprie, distribuindu-se pe ]int\ pe o anumit\ suprafa]\. ~ este determinat\ de nivelul preg\tirii tr\g\torului, calitatea materialului cu care se execut\ tragerea, influen]a factorilor externi (vnt, luminozitate etc.) etc. II. gim. Forma]ie de lucru folosit\ `n lec]iile de educa]ie fizic\, realizat\ prin distribuirea (de voie) a colectivului de lucru pe `ntreaga suprafa]\ pe care se desf\[oar\ activitatea. ~NC|LECA}I! c\l. Comand\ regulamentar\ dat\ de antrenor sau de instructor, prin care c\l\re]ii sunt invita]i s\ `ncalece calul dup\ o anumit\ tehnic\. ~NAINTE {I PAS| ~NAINTE rg. Gre[eal\ neinten]ionat\ constnd `n proiec]ia balonului spre linia de balon mort advers\, dup\ ce un juc\tor a pierdut posesia sau un juc\tor l-a propulsat sau l-a lovit cu mna ori cu bra]ul, cnd balonul ia contact cu solul sau cu un alt juc\tor, dup\ ce a atins bra]ul sau mna unui juc\tor, `nainte de a fi recuperat. ~NC|LZIRE m.b. Procedeu metodic de preg\tire a organismului pentru solicit\rile din lec]iile de antrenament [i din competi]ii. ~ const\ din complexe de exerci]ii specifice fiec\rei probe sportive, care urm\resc aducerea aparatului locomotor, a marilor func]iuni [i a st\rii psihice la un nivel adecvat cerin]elor concrete ale lec]iei de antrenament sau ale competi]iei care urmeaz\ dup\ `nc\lzire. ~ corect\ asigur\ `mbun\t\]irea proceselor biochimice ale contrac]iei musculare (ridicarea temperaturii intramusculare), cre[terea elasticit\]ii mu[chilor [i mobilit\]ii articula]iilor (se m\re[te amplitudinea mi[c\rilor [i se previn leziunile musculare), ameliorarea coordon\rii mi[c\rilor (execu]ii tehnice mai corecte), intensificarea [i reglarea activit\]ii celorlalte organe [i sisteme din corp, crendu-se astfel condi]ii mai bune de func]ionare pentru mu[chi, concomitent cu p\strarea homeostaziei generale a organismului, realizarea st\rii psihice necesare `ndeplinirii sarcinilor lec]iei de antrenament sau a performan]elor optime `n competi]ie. Con]inutul [i intensitatea efortului, durata ~ [i a pauzei dintre aceasta [i `nceperea competi]iei sunt condi]ionate de specificul diferitelor probe sportive [i, `n cadrul acestora, de particularit\]ile fiec\rui sportiv.

~N|L}|TOR tir Pies\ mobil\ montat\ la partea dinapoi a ]evii, de forme diferite, compus\ din pl\cu]a cu crest\tur\ (sau dioptru la pu[ca cu glon]), cu [uruburile micrometrice (cu clic) de reglare `n patru direc]ii (sus, jos, stnga, dreapta), care `mpreun\ cu c\tarea serve[te la `ndreptarea armei c\tre ]int\ [i luarea liniei de ochire.

208

`nclinare ~NC|RCARE I. tir Opera]ie executat\ de tr\g\tor, prin care cartu[ul este introdus pe ]eav\ prin `mpingerea `nchiz\torului [i z\vorrea ermetic\ a canalului ]evii. II. schi ~ a schiului Ac]iune de l\sare a greut\]ii corpului pe un singur picior, de obicei pe cel din vale sau pe cel exterior ocolirii. ~ se poate face alternativ pe ambele picioare.

de regulamentul de concurs, condi]ie indispensabil\ pentru a solicita m\rirea `nc\rc\turii barei din haltere.

~NC|RCA}I! tir Comand\ dat\ de c\tre arbitrul de pe linia de tragere, `n urma c\reia tr\g\torii pot introduce cartu[ul direct `n camera cartu[ului (sau prin intermediul unui `nc\rc\tor, `n func]ie de prob\), dup\ care se realizeaz\ [i armarea.

~NCETA}I TRAGEREA! tir Comand\ dat\ de arbitrul de pe linia de tragere, prin care sportivii sunt anun]a]i c\ tragerea trebuie oprit\, fiind obliga]i s\ deschid\ `nc\rc\torul, s\ descarce arma (s\ scoat\ `nc\rc\torul) [i s\ pun\ arma pe mas\ cu ]eava `ndreptat\ spre ]int\ [i cu `nchiz\torul (sau chiulasa) deschis.

~NC|RC|TOR tir Dispozitiv de tip magazie pentru plasarea a cinci cartu[e pentru alimentarea pistoalelor semiautomate folosite la proba de pistol vitez\ sau pistol femei, pentru a putea executa seria de cinci focuri.

~NCHIDERE A ADVERSARULUI atl., auto., ci., moto. Procedeu tactic, folosit `n timpul cursei, constnd din diminuarea sau anularea posibilit\]ilor de dep\[ire ale adversarului, `ndeosebi prin blocarea culoarului sau traseului urmat de acesta.

~NCERCARE I. rg. Una dintre cele trei ac]iuni prin care se `nscriu punctele `ntr-o partid\ de rugby, constnd din depunerea sau din re]inerea pe sol a balonului, efectuat\ cu ajutorul minilor, `n suprafa]a de ]int\ a terenului advers (`napoia liniei buturilor). ~ reu[it\ este echivalent\ cu 5 puncte, oferind `n plus avantajul de a beneficia de o lovitur\ de picior suplimentar\, de transformare, executat\ cu balonul a[ezat perpendicular pe locul de marcare. Sin.: eseu. II. atl. Executare `n concurs a unei s\rituri sau a unei arunc\ri. ~ reu[it\ este acea s\ritur\ sau aruncare care `ndepline[te condi]iile regulamentare `n baza c\rora oficialii probei o vor m\sura, iar rezultatul (performan]a) va fi consemnat `n foaia de arbitraj. ~ nereu[it\ (ratat\) este acea s\ritur\ sau aruncare a c\rei valoare (performan]\) nu se `nscrie `n foaia de arbitraj pentru c\ este incorect realizat\ (atletul doboar\ [tacheta, arunc\ greutatea, discul, suli]a sau ciocanul `n afara zonei de recep]ie, dep\[e[te zona de elan etc.). III. ht. Efectuare a unei ~ din num\rul stabilit

~NCHIDERE A P|TRUNDERII j.s. Combina]ie tactic\ efectuat\ `n ap\rare, prin care se urm\re[te s\ se bareze drumul unei ac]iuni ofensive a juc\torului aflat `n posesia mingii. ~ const\ din apropierea ap\r\torilor din stnga [i din dreapta atacantului care are mingea `n a[a fel, `nct acesta, `n momentul `n care caut\ s\ dep\[easc\, s\ fie oprit.

~NCHIZ|TOR I. tir Corp metalic cilindric (prev\zut cu mner, percutor, ghear\ extractoare) care gliseaz\ `n spatele camerei de explozie pentru alimentarea cu cartu[, pentru armare, pentru percu]ie, pentru extragerea tubului. II. rg. Ultim juc\tor din gr\mad\ care activeaz\ `n mijlocul liniei a treia [i une[te, totodat\, pe cei 2 juc\tori din linia a doua. Are num\rul 8.

~NCLINARE gim. Mi[care `n diferite planuri a corpului aflat `n sprijin pe sol sau pe aparate, axul mi[c\rii trecnd prin articula]ia cea mai apropiat\ de sprijin, `n timp ce restul articula]iilor sunt fixate (blocate). ~ se execut\: `n articula]ia gleznelor din pozi]ia stnd; `n articula]ia genunchilor din pozi]ia stnd pe genunchi;

209

`ncruci[are o c\dere a corpului `napoi dintr-o pozi]ie de sprijin `ntr-una de atrnat; ~ la bar\ [i la paralele este folosit\ ca procedeu de urcare pe aparat. La inele: ~ `n sprijin sau pn\ `n stnd pe mini se execut\ din atrnat r\sturnat `ndoit, de unde picioarele sunt lansate energic `n sus [i `nainte, frnndu-se brusc deplasarea lor, timp `n care minile apas\ pe inele spre a `nlesni ridicarea corpului `n sprijinit sau `n stnd pe mini; ~ `napoi `n care din atrnat r\sturnat se trece `n atrnat `ndoit, de unde picioarele se lanseaz\ `n sus [i `napoi, producnd `ntinderea corpului, timp `n care se apas\ pe inele spre a `nlesni ridicarea corpului `n sprijin. La paralele: ~ de pe bra]e `n sprijin sau `n stnd pe mini; ~ lung\ se execut\ din atrnat cu un balans amplu `nainte, celelalte ac]iuni fiind similare; ~ progresiv\ este o trecere din atrnat `ndoit `n sprijin pe bra]e, cu p\r\sirea [i reapucarea barelor `n timpul ac]iunii de `ntindere a corpului. ~n exerci]iile acrobatice: ~ de pe cap se poate executa de pe loc [i din elan; ~ de pe ceaf\. Sin.: basculare.

`n articula]ia coxofemural\ (numai `napoi) din pozi]ia a[ezat.

~NCRUCI{ARE I. j.s. Combina]ie tactic\ prin care un atacant circul\ `n sens contrar pe lng\ un coechipier aflat `n deplasare sau `n pozi]ie static\, cu scopul de a se demarca de ap\r\torul direct prin atragerea acestuia `n blocajul, fie al atacantului `ncruci[at, fie al ap\r\torului acestuia. ~ `n baschet [i `n handbal este simpl\, dubl\ [i succesiv\. II. p.v. Punct unde patinatorul schimb\ culoarul, trecnd de pe unul interior pe altul exterior [i invers.

~NDEMNARE gen. Capacitate de bun\ coordonare neuro-muscular\, constnd din posibilitatea efectu\rii unor mi[c\ri complexe pe traiectorii voluntar prestabilite. Sin.: precizie, adres\, coordonare.

~NDOIRE gim. Mi[care prin care se apropie segmentele unei articula]ii.

~NF|{URARE gim. Mi[care circular\ a corzii executat\ `n jurul trunchiului (sau taliei), `n jurul bra]ului [i chiar `n jurul picioarelor.

~NDREPTARE gim. Element tehnic executat la bar\, paralele, inele [i sol, constnd dintr-o `nchidere urmat\ de o deschidere progresiv\, dar rapid\ a unghiului format de articula]ia coxofemural\, secondat\ de presarea energic\ a minilor pe suprafa]a de reazem, care la aparate permite trecerea corpului dintr-o pozi]ie mai joas\ `ntr-una mai `nalt\ (din atrnat `n sprijin), iar la sol, dintr-o pozi]ie cu corpul r\sturnat (printr-o faz\ de zbor) `n pozi]ia de stnd, a[ezat sau pozi]ii derivate. Exist\ numeroase procedee tehnice ale c\ror particularit\]i de execu]ie sunt determinate de natura aparatului, pozi]ia ini]ial\ sau final\, natura elanului. La bar\ [i paralele inegale: ~ `n sprijin `nainte, ~ `n stnd pe mini, ~ `n sprijin `napoi (dorsal) are prima parte asem\n\toare cu ~ `nainte, dar `n loc s\ se treac\ `n sprijin dorsal, se execut\ c\derea `napoi `n atrnat `ndoit dorsal, iar dup\ trecerea verticalei de jos se execut\ ~, spre a se ajunge `n sprijin dorsal; ~ c\zut\ termen atribuit tuturor procedeelor de ~ care sunt precedate de

~NLOCUIRE DE JUC|TORI j.s. Ac]iune prin care un antrenor schimb\, conform regulamentelor, un juc\tor sau mai mul]i care p\r\sesc terenul, cednd locul din echip\ unui juc\tor de rezerv\.

~NOT gen. Plutire, alunecare [i `naintare `n ap\ cu ajutorul unor mi[c\ri ritmice [i coordonate ale picioarelor, ale bra]elor, ale capului [i ale respira]iei, specifice unor procedee tehnice liber (craul), bras, spate, fluture (delfin). ~ sportiv Ramur\ a disciplinei nata]ie care asigur\ bazele `nv\]\rii, ale perfec]ion\rii [i ale organiz\rii unor `ntreceri cu caracter na]ional [i interna]ional, `n cele patru procedee tehnice de `not, `n scopul realiz\rii unor performan]e sportive. ~n competi]iile interna]ionale oficiale (JO, CM [i CE), distan]ele de concurs pentru fiecare procedeu tehnic, conform regulamentului, sunt

210

`ntoarcere urm\toarele: pentru `notul liber (craul) 50, 100, 200 [i 400 m (masculin [i feminin), 800 m (feminin), 1 500 m (masculin), [tafetele de 4x100 [i 4x200 m (masculin [i feminin); pentru `notul bras, spate, fluture (delfin) 50, 100 [i 200 m (masculin [i feminin); `notul mixt proba individual\ (masculin [i feminin) `not\torul trebuie s\ parcurg\ de patru ori distan]a de 50 m pentru proba de 200 m [i de 100 m pentru cea de 400 m `n toate cele patru procedee `n urm\toarea ordine: fluture, spate, bras, liber; `notul mixt proba de [tafet\ 4x100 m (masculin [i feminin) `n care fiecare din cei 4 `not\tori parcurge 100 m `n cte unul din cele patru procedee, `n ordinea: spate, bras, fluture, liber; `notul `n ape deschise (fond [i mare fond) cuprinde `ntrecerile care se organizeaz\ `n ape deschise, pe distan]e care dep\[esc 1 500 m. Se organizeaz\ CM [i CE la fond (pn\ la 5 km) [i mare fond (pn\ la 25 km). ~ cu caracter igienic Activitate sportiv\ care se practic\ `n scopul p\str\rii s\n\t\]ii, c\lirii organismului sub influen]a factorilor naturali. ~ `n scop terapeutic Activitate sportiv\ practicat\ pentru ameliorarea st\rii de s\n\tate, ca mijloc [i metod\ de tratament [i de recuperare. ~ pentru salvarea de la `nec Activitate care necesit\ `nsu[irea unor tehnici specifice, a unor procedee [i a unor manevre speciale, aceast\ nevoie social\ ducnd la apari]ia meseriei de salvatori de la `nec. ~ utilitar-aplicativ Activitate care folose[te `n instruirea [i preg\tirea special\ a celor care practic\ anumite meserii (militari, marinari, scafandri, constructori de nave, poduri, baraje, pescari etc.) [i a practican]ilor unor sporturi nautice (canotaj, kaiac-canoe, iahting, slalom nautic, surfing, `not subacvatic).

~N{ELARE scr. Ac]iune `n care atacantul `[i sustrage lama de la parada ap\r\torului.

~N{URUBARE schi Mi[care complex\ de rota]ie combinat\ cu flexia genunchilor, constituind elementul declan[ator al unui viraj sau al unei faze de conducere a acestuia.

~NTLNIRE box, lp. Denumire frecvent `ntlnit\ `n reportajul [i publicitatea f\cute activit\]ii competi]ionale (`ndeosebi din box [i lupte), care sugereaz\ momentul de `nceput al luptei, cnd cei doi adversari se salut\ prin atingerea m\nu[ilor sau prin strngerea minilor. Se folose[te [i pentru consemnarea unei competi]ii `n care dou\ sau mai multe echipe (adversari) se confrunt\.

~NTRZIERE A JOCULUI j.s. Prelungire inten]ionat\ a duratei de repunere `n joc [i de manevrare a mingii, prin care o echip\ `ncearc\ men]inerea situa]iei `n care se afl\.

~NTINDERE gim. Mi[care prin care se dep\rteaz\ segmentele unei articula]ii. Calitatea [i cantitatea ~ (precizia, ritmul, amplitudinea etc.) depind de gradul de elasticitate a mu[chilor, a ligamentelor [i a tendoanelor.

~NQUARTATA scr. Eschiv\ cu sustragerea corpului lateral.

~NTINZ|TOR gen. Pies\ metalic\ prev\zut\ cu dispozitive de `n[urubare care se `ntrebuin]eaz\ la tensionarea cablurilor de sus]inere a unor aparate de gimnastic\, a plaselor, a s\riturilor, a parmelor etc.

~NSCRIERE reg. Formalitate prealabil\ oric\rei competi]ii prin care comisia de organizare (organizatorul) prime[te `n scris, pe anumite formulare, date referitoare la numele [i prenumele sportivului, denumirea clubului, asocia]iei, echipei, categoria sportiv\, num\rul legitima]iei etc.

~NTOARCERE I. gen. Mi[care de `nvrtire a corpului `n jurul axului s\u longitudinal pn\ la 360, executat\ din diferite pozi]ii prin procedee variate, pentru schimbarea direc]iei [i pentru m\rirea complexit\]ii mi[c\rilor. II. gim. La exerci]iile de front [i ordine, ~ se

211

`ntoarcere oboseal\, ci, dimpotriv\, s\ constituie un moment pozitiv de leg\tur\ `ntre dou\ lungimi de bazin. ~n procedeul craul, printre tehnicile cunoscute au fost: ~ simpl\ realizat\ prin sprijinirea bra]ului de marginea bazinului; ~ pe o parte cu capul sub ap\; ~ prin jum\tate de rostogolire. Johnny Weismuller, `n 1922, a folosit printre primii o ~ modern\ `n concurs, introducnd `n locul sprijinirii palmei de marginea bazinului, o mi[care de r\sturnare a corpului `nainte, cu palma a[ezat\ pe peretele bazinului sub ap\, facilitnd pivotarea corpului `n jurul um\rului [i a[ezarea t\lpilor pe perete pentru efectuarea `mpingerii. Cre[terea semnificativ\ a eficacit\]ii ~ s-a produs abia dup\ 1965, cnd Federa]ia Interna]ional\ de Nata]ie Amatoare (FINA) a modificat regulamentul privind obligativitatea atingerii peretelui cu palma, permi]nd `not\torilor crauli[ti s\ execute ~ prin atingerea peretelui cu orice parte a corpului, m\sur\ care a dus la efectuarea unei `ntoarceri directe prin rostogolire care, folosind viteza de `naintare, punea corpul `n pozi]ia de `mpingere [i `naintare `n sens invers. Fiecare din cele 6 faze principale ale `ntoarcerii (apropierea de peretele bazinului; elanul de `ntoarcere; rostogolirea; atingerea peretelui; `mpingerea; alunecarea [i reluarea ciclului de mi[c\ri ale picioarelor [i apoi ale bra]elor) corelat\ cu respira]ia con]ine o suit\ de mi[c\ri [i manevre specifice, care se execut\ cursiv ca un tot unitar. Pentru `notul liber (craul), regulamentul prevede urm\toarele cerin]e obligatorii: la fiecare ~, o parte a corpului `not\torului trebuie s\ ating\ peretele bazinului; dup\ `ntoarcere, corpul `not\torului poate s\ se afle sub ap\, dar nu mai mult de 15 m, punct `n care capul trebuie s\ str\pung\ apa. ~n procedeul spate, ~ a cunoscut perfec]ion\ri importante `n decursul anilor, fiind cunoscute: ~ simpl\, `n care palma atingea marginea bazinului; ~ prin r\sturnare, ca la craul, dup\ ce palma atingea peretele bazinului; ~ `n farfurie lansat\ de `not\toarele olandeze [i perfec]ionat\ de americani, la JO din 1976, cu palma a[ezat\ sub nivelul apei, corpul `n extensie, capul sub ap\, se imprima prin `mpingerea de la perete o r\sturnare complet\ cu r\sucirea umerilor, ajungndu-se `n pozi]ia ghemuit pe spate [i t\lpile pe peretele bazinului preg\tite pentru `mpingere; ~ prin rostogolire rezultat\ prin perfec]ion\rile aduse `n

execut\ pe loc dup\ anumite comenzi: ~ la dreapta sau la stnga (90); ~ jum\tate la dreapta sau stnga (45); ~ la stnga `mprejur (360). La exerci]iile la sol sau brn\, se execut\ din stnd pe unul sau ambele picioare, din a[ezat, din culcat, pe genunchi, din stnd pe mini. La aparate cea mai frecvent\ ~ se execut\ din atrnat, iar la s\riturile libere [i cu sprijin se execut\ `n timpul zborului. III. schi Mi[care executat\ prin mai multe procedee. ~ prin s\ritur\ Procedeu tehnic constnd dintr-o s\ritur\ efectuat\ cu sprijin `ntr-un b\], prin care sportivul ajunge cu fa]a `n sens opus direc]iei anterioare. ~ `n evantai Procedeu care se execut\ prin r\sucirea unui picior `n afar\, a[eznd schiul paralel cu cel\lalt, cu vrful la coada acestuia, dup\ care se al\tur\ [i schiul de sprijin. ~ vrf peste vrf Procedeu efectuat printr-o mi[care de r\sucire spre interior a unui picior, trecnd schiul peste cel de sprijin [i a[ezndu-l cu vrful la coada acestuia, dup\ care se aduce [i cel\lalt schi paralel cu primul, printr-o mi[care de r\sucire `n afara fostului picior de sprijin. ~ prin pa[i succesivi Procedeu care se execut\ prin deplas\ri ale unui picior [i al\turarea celui de sprijin dup\ fiecare pas. Deplas\rile se pot efectua prin p\[iri, fie cu dep\rtarea vrfurilor schiurilor, cozile r\mnnd la punctul ini]ial, fie cu dep\rtarea cozilor schiurilor, vrfurile r\mnnd la punctul ini]ial. IV. nat. Procedeu tehnic, specific `notului, care permite sportivului s\ modifice direc]ia de `naintare, `n sens invers, `n scopul parcurgerii distan]ei de concurs, `n conformitate cu regulile speciale obligatorii, stabilite pentru fiecare procedeu tehnic de `not. Num\rul ~ depinde de lungimea bazinului [i de m\rimea probei de concurs. Execu]ia [i eficacitatea ~ au `n vedere urm\toarele cerin]e principale: respectarea prevederilor regulamentare; efectuarea `ntr-un timp ct mai redus; s\ permit\ o `mpingere ct mai puternic\; s\ nu afecteze tehnica [i tempoul de `not, precum [i ritmul respira]iei `not\torului. ~not\torii `[i `nsu[esc cel mai convenabil procedeu de ~, pe care-l antreneaz\ pentru a fi executat cu maxim\ vitez\ [i eficien]\. ~ a cunoscut, `n decursul timpului, perfec]ion\ri care vizau cre[terea eficacit\]ii acestei importante componente tehnice prin introducerea unor mi[c\ri ct mai naturale, care s\ nu deregleze [i s\ nu determine acumularea unui plus de

212

`nvins concordan]\ cu regulamentul care a permis atingerea peretelui cu o parte a corpului. Principalele prevederi regulamentare pentru ~ `n procedeul spate: `n timpul execu]iei ~ o parte a corpului `not\torului trebuie s\ ating\ peretele bazinului; `n timpul ~, umerii pot trece de vertical\ [i corpul se poate afla pe piept, iar trac]iunea se poate continua cu un bra] sau cu ambele bra]e, dup\ care, pn\ la revenirea corpului pe spate, nu mai este admis\ nici o trac]iune de bra] [i nici o mi[care de oprire care nu este `n continuarea execut\rii ~; `not\torul trebuie s\ reg\seasc\ pozi]ia pe spate `nainte de a p\r\si peretele bazinului; pozi]ia normal\ pe spate include [i o mi[care de rulare (r\sucire) a corpului `n jurul axei longitudinale, dar care s\ nu dep\[easc\ 90 fa]\ de orizontala apei; dup\ ~, corpul se poate afla complet sub ap\, dar numai pe o distan]\ de 15 m, punct `n care o parte a corpului trebuie s\ str\pung\ apa. ~n procedeul bras, ~ este relativ simpl\, perfec]ion\rile aduse pe parcurs viznd mai ales a[ezarea bra]elor [i planul de realizare a ~ (vertical sau `nclinat). Prevederile regulamentului au `n vedere p\strarea caracteristicilor acestui procedeu tehnic [i se refer\ la urm\toarele obliga]ii principale: la ~ atingerea peretelui se va face cu ambele bra]e simultan la, sub sau deasupra nivelului apei; capul poate fi scufundat dup\ ultima mi[care de bra]e, `naintea atingerii peretelui, cu condi]ia s\ sparg\ suprafa]a apei `ntr-un anumit punct `n timpul unui ciclu complet sau incomplet de bra]e dinaintea atingerii peretelui; dup\ ~, `not\torul poate executa o mi[care lung\ de bra]e (poate dep\[i linia [oldurilor) [i de picioare sub ap\, dup\ care capul trebuie s\ sparg\ suprafa]a apei, `nainte ca bra]ele s\ `nceap\ cea de-a doua trac]iune. ~n procedeul fluture, trebuie respectate urm\toarele regulamente: la fiecare ~ peretele trebuie atins cu ambele mini simultan la, deasupra sau sub nivelul apei; dup\ fiecare ~, corpul `not\torului trebuie s\ stea pe piept, iar umerii s\ fie `n linie cu suprafa]a apei; la ~, `not\torul poate executa una sau mai multe mi[c\ri de picioare [i o mi[care de bra]e pe sub ap\, dup\ care trebuie s\ sparg\ suprafa]a apei; este permis `not\torului s\ fie complet sub ap\ pe o distan]\ de 15 m dup\ fiecare ~, punct `n care capul trebuie s\ sparg\ suprafa]a apei. Reguli generale pentru toate procedeele tehnice: `n toate probele, `not\torul trebuie s\ aib\ la ~ contact fizic cu

peretele bazinului; la ~, `not\torul se `mpinge de peretele bazinului, el fiind descalificat dac\ se `mpinge sau p\[e[te pe fundul bazinului; `n probele de mixt (individual [i `n [tafet\) `not\torii trebuie s\ respecte prevederile regulamentului `n executarea ~ stabilite pentru fiecare procedeu tehnic. Pentru controlul respect\rii regulamentului, sunt programa]i arbitri de ~, cte unul la fiecare culoar, la ambele capete ale bazinului, care urm\resc `not\torul de la `nceputul ultimei mi[c\ri de bra] `naintea contactului cu peretele [i pn\ la terminarea primei mi[c\ri de bra] dup\ ~.

~NTRERUPERE DE JOC j.s. Situa]ie `n care, din diferite cauze, juc\torii sau echipele `nceteaz\ disputarea meciului, `n afar\ de pauzele prev\zute de regulament.

~NTRET|IERE p.v. Ac]iune de p\trundere a patinatorului cu piciorul stng peste coama de z\pad\ care separ\ cele dou\ culoare sau peste linia marcat\ a culoarului interior.

~NV|LUIRE I. hb. Ac]iune tactic\ de circula]ie a juc\torilor `n atac, cu predilec]ie `ntre inter, extrem\ [i pivotul prezent `n partea respectiv\, cu scopul de a surprinde [i de a deruta ap\rarea advers\ [i, `n final, de a marca. II. scr. Ac]iune tehnico-tactic\ prin care lama adversarului este luat\ cu propria lam\ [i f\r\ a se pierde contactul este condus\ pe o traiectorie circular\, deschiznd astfel drum spre suprafa]a valabil\.

~NVING|TOR gen. Sportiv sau echip\ care, respectnd prevederile regulamentului de concurs, ob]ine victoria sau `ntietatea consemnat\ prin diferite sisteme de departajare. goluri, puncte, co[uri, rezultate exprimate `n unitate de timp [i spa]iu, tu[, KO, abandon etc.

~NVINS gen. Sportiv sau echip\ care a fost dep\[it\ sau a ob]inut un rezultat mai slab dect `nving\torul concursului.

213

J
JALOANE org. Marcare a traseului, a terenului cu ajutorul unor obiecte pentru dirijarea ac]iunilor sportivilor. JIGO a.m., jd. Ap\rare. JIGOTAI a.m., jd. Pozi]ie defensiv\. JIKA a.m., jd. Timp trecut de la `nceperea luptei. JIKAN a.m., jd. Timp. JIME (SHIME) a.m., jd. 1. A strangula. 2. Strangulare. favorabil\ a unei cifre de 21 de puncte de c\tre unul dintre juc\tori sau de c\tre cupluri, exceptnd cazul cnd ambii juc\tori ajung la egalitate de 20 de puncte c[tigate, caz `n care jocul se termin\ dup\ ce unul dintre juc\tori sau cupluri realizeaz\ 2 puncte consecutiv. Sin.: set. ~ de dublu (v. dublu). ~ de mijloc Practicare a unui joc pasiv, de a[teptare, bazat pe procedeele tehnice simple de respingere a mingii pe mas\ cu sau f\r\ efecte. III. t.c. (V. ghem). IV. j.s. ~ de mi[care Gen de joc efectuat de copii, compus din ac]iuni cu structuri preponderent motrice atractive [i de `ntrecere care urm\re[te dezvoltarea psihomotorie sau relaxarea. Are reguli prestabilite care `i delimiteaz\ timpul [i spa]iul de desf\[urare, num\rul de participan]i, codul de `ntrecere [i de interrela]ii dintre membrii colectivului care `l realizeaz\. ~ sportiv Complex de exerci]ii fizice practicate sub form\ de joc cu un anumit obiect (minge, puc etc.) avnd dimensiuni specifice, prin care 2 echipe sau 2 adversari se `ntrec conform unor reguli de organizare [i desf\[urare standardizate. Practicarea ~ urm\re[te realizarea de performan]e, `n acest caz fiind [i un spectacol, realizarea sarcinilor educa]iei fizice constituind un mijloc al acesteia, precum [i recrearea celor care `l practic\ `n afara formelor de organizare men]ionate mai sus. ~ amical ~ntlnire programat\, de obicei `n afara calendarului competi]ional, `n care echipei c[tig\toare nu i se atribuie titluri oficiale de campion. ~ [coal\ Form\ de joc necompeti]ional\ disputat\ `n cadrul antrenamentului `ntre dou\ forma]ii constituite dintre juc\torii aceleia[i echipe, `n care se exerseaz\ anumite teme tehnico-tactice [i `n care

JINZO a.m., jd. 1. Rinichi. 2. Zona lombar\.

JO a.m., jd. Loc.

JOC I. gen. Activitate complex\, predominant motric\ [i emo]ional\, desf\[urat\ spontan sau organizat dup\ reguli prestabilite, `n scop recreativ, sportiv [i, totodat\, de adaptare la realitatea social\. II. t.m. Realizare

214

jocuri olimpice antrenorul (profesorul) intervine dictnd repetarea fazelor, `ntreruperi de joc pentru explica]ii suplimentare etc. ~ de verificare Joc amical prin care se urm\re[te cunoa[terea stadiului de preg\tire a echipei, a juc\torilor [i se experimenteaz\ diferite ipostaze privind tactica [i forma]ia echipei. ~n ~ se pot adopta [i alte formule organizatorice dect cele prev\zute de regulamentul oficial. V. rg. ~ `n margine Faz\ tip la repunerea `n joc a balonului ie[it `n afara liniilor laterale, `n urma unei lovituri cu piciorul. Repunerea mingii `n joc are loc din dreptul locului ie[irii ei din teren, aruncndu-se juc\torilor din teren, dispu[i pe dou\ [iruri (`n anumite aliniamente) `n fa]\, pe linia de margine. ~ de rugby are o structur\ complex\ [i fiabil\ care cuprinde trei componente de baz\: fazele statice, mi[carea general\ [i punctele de fixare. ~ cu piciorul Form\ de joc ca ac]iune ofensiv\ colectiv\ de avansare [i de trecere a liniei avantajului printr-o lovitur\ de picior cu asigurarea superiorit\]ii pe locul de c\dere a balonului. ~ desf\[urat Form\ de joc cu ac]iune ofensiv\ colectiv\ de avansare [i de trecere a liniei avantajului prin circula]ia balonului spre lateral [i crearea supranumericului. ~ grupat-penetrant Form\ de joc cu ac]iune ofensiv\ colectiv\ ce avanseaz\ [i penetreaz\, ct mai rapid posibil `n axul profund `ntre spa]iile ap\r\rii cu maxim de juc\tori `n sus]inere. VI. atl. ~ de glezne (V. alergare cu joc de glezn\). VII. [ah ~ aparent Sum\ de mut\ri preg\tite `n pozi]ia ini]ial\ ca r\spuns la mut\rile negrului. ~ de mijloc Faza a doua a unei partide de [ah, intermediar\ `ntre deschidere [i final. VIII. fb., hb. ~ pasiv Form\ de `ntrziere a jocului cu ajutorul c\reia o echip\ urm\re[te s\ men]in\ mingea `n posesie, f\r\ s\ fie preocupat\ de marcarea unui gol (sau f\r\ s\ fie v\dit caracterul ofensiv al atacului). IX. box ~ de picioare Mi[care rapid\ a boxerului `n ring, `n toate direc]iile, prin pa[i m\run]i [i elastici, care nu permite adversarului s\ ghiceasc\ clipa dezl\n]uirii atacului [i nici lovitura care va porni. X. scr. ~ al distan]ei Deplas\ri multiple pe plan[\ a ambilor adversari, executate cu scopul de a lansa, `n condi]ii optime, o ac]iune ofensiv\, defensiv\ sau contraofensiv\. ~ lamelor (armelor) Ac]iune tehnicotactic\ preg\titoare format\ din contactul lamelor celor

2 adversari sau absen]a acestuia, efectuat\ cu scopul de a supraveghea mai bine inten]iile adversarului sau de a preg\ti propria ac]iune.

JOCHEU c\l., hip. C\l\re] care conduce calul `n probele de galop [i de obstacole, `ndeosebi de talie [i greutate ponderal\ mic\, `mbr\cat `ntr-un echipament viu colorat [i cu o [apc\ specific\, folosind crava[a [i pintenii pentru stimularea calului, `n vederea sporirii vitezei de deplasare.

JOCURI ISTMICE ol. Jocuri publice antice din Grecia, care erau organizate `n Corint, `n fiecare al doilea [i al patrulea an al Olimpiadelor. Dedicate la `nceput unui zeu regional, au devenit apoi jocuri universale organizate `n cinstea lui Poseidon (lat. Neptun). ~nving\torii erau `ncununa]i cu coroane de pin.

JOCURI NEMEICE ol. Jocuri locale publice (agone), legate de cultul mor]ilor, care se organizau `n ora[ul Nemeea din Argolida. Au fost `nfiin]ate de Adastos, [eful expedi]iei celor [apte `mpotriva Thebei, `n amintirea mor]ii eroice a unui b\iat ucis de mu[c\tura otr\vit\ a unui [arpe, `n timp ce p\zea un izvor de ap\ necesar lupt\torilor. ~ se organizau din doi `n doi ani, `ncepnd din 573 `.Hr., cuprinznd aproximativ acelea[i probe cu cele incluse `n programul JO antice. ~nving\torii primeau coroane de ieder\ de la helanodici, care purtau ve[minte negre.

JOCURI OLIMPICE ol. ~ntreceri complexe [i serb\ri antice ce se celebrau `n incinta olimpic\ (fondate de Heracles la 776 `.Hr.) din patru `n patru ani, `n cinstea lui Zeus, timp `n care `n Grecia `ncetau toate ostilit\]ile militare. Programul serb\rilor dura cinci zile [i era alc\tuit din `ntreceri gimnice, muzicale [i poetice, care contribuiau la unitatea [i leg\tura dintre toate cet\]ile Eladei. ~ moderne Cea mai `nalt\ form\ de competi]ii sportive interna]ionale, organizate din patru `n patru ani, `n ]\ri [i ora[e diferite, la care

215

jocuri panatheniene la 3540 de ani prin mers pe jos zilnic, din ce `n ce mai rapid, pn\ se ajunge la 6-7 km/h, timp de 1-1 1/2 h [i numai dup\ 2-3 luni se poate trece la alergare cu un tempo (vitez\) de 5'/km, pe distan]e din ce `n ce mai lungi, de la 2-3 km la 5-6 km, iar dup\ 3-4 luni de antrenament de astfel de alergare, se poate ajunge la 40-50' zilnic. Pentru persoanele de vrst\ mai `naintat\, se pot ob]ine avantaje considerabile pentru s\n\tate [i `n cazul unui volum zilnic de 2-3 km, respectiv 15-20 km pe s\pt\mn\. Reac]ia corect\ a organismului la efortul depus poate fi controlat\ de executant cu ajutorul frecven]ei cardiace care, la sfr[itul alerg\rii, trebuie s\ ajung\ la 120-140 b\t\i pe minut.

particip\ cei mai buni sportivi, reprezentan]i ai ]\rilor membre ale CIO. ~nchinate luptei cinstite [i respectului fa]\ de adversar, ~ contribuie la `nt\rirea p\cii [i prieteniei dintre toate popoarele lumii.

JOCURI PANATHENIENE ol. ~ntreceri locale organizate `n Athena antic\, `ntemeiate de Pisistrat `n amintirea evenimentului istoric al reuniunii celor 12 state ale Aticei vechi [i a realiz\rii unit\]ii ei politice de c\tre Theseu. ~ aveau loc o dat\ la patru ani (`n cel de al treilea an al Olimpiadei), cuprinznd la `nceput `ntreceri rapsodice: poezie, cntece, muzic\ instrumental\. Mai trziu, programul s-a completat cu `ntreceri gimnice, dansuri etc. ~nving\torii primeau premii vase vechi cu uleiuri.

JOSEKI a.m., jd. Latur\ superioar\.

JOCURI PITHICE ol. ~ntreceri muzicale care aveau loc la Delphi `n Phocida `n cinstea lui Apollo, pentru a s\rb\tori victoria zeului asupra dragonului Python [i `ntemeierea oracolului de la Delphi. Aveau loc din opt `n opt ani [i, evolund sub influen]a reputa]iei oracolului de la Delphi, au ajuns cele mai importante Jocuri din Grecia veche, dup\ cele olimpice. ~nving\torii primeau coroane de lauri. Cu `ncepere din anul 582 `.Hr., ~ se organizau din patru `n patru ani, iar durata lor s-a m\rit la [apte zile.

JOGGING gen. Alergare cu pa[i m\run]i (fuleu mic), `n tempo moderat [i cu efort sc\zut, cu sprijin pe sol pe toat\ talpa, care se desf\[oar\ prin parcuri, pe str\zi f\r\ denivel\ri, de preferat pe terenuri cu sol moale (p\mnt, gazon etc.). ~ se adreseaz\ cu prec\dere persoanelor care nu practic\ sportul, nu depun mult\ vreme activitate fizic\ prin mers pe jos, duc o via]\ sedentar\. ~ este socotit un mijloc eficient de ap\rare `mpotriva infarctului miocardic [i a altor boli de circula]ie, contribuie la diminuarea nivelului triglicerinelor [i a concentra]iei de colesterol din snge, combate acumularea gr\similor `n artere, reduce ]esutul adipos [i, `n mod indirect, atenueaz\ st\rile de anxietate [i efectele negative ale stresului. ~ este bine s\ `nceap\

JU JUTSU a.m. Ramur\ a disciplinei sporturilor de lupte mar]iale, care urm\re[te, `n primul rnd, anihilarea adversarului, anularea capacit\]ii lui de atac. Procedeele tehnice din ~ au fost elaborate de bushi (r\zboinici), `n perioada Kamakura (1185-1333), `n ideea c\ un r\zboinic dezarmat s\ poat\ face fa]\ unui adversar `narmat. ~ s-a dezvoltat din tehnicile vechi kumi-uchi (tehnic\ de lupt\ pentru angajare `n lupta corp la corp), descrise `n lucrarea budist\ Konjaku-monogatari, datnd din veacul al XIII-lea. ~ s-a dezvoltat ca art\ mar]ial\ `n epoca Edo. Numeroase ryu ([coli), create de samurai, au r\spndit diverse procedee tehnice `n toat\ Japonia, dar au fost codificate, mult mai trziu, `n perioada Meiji (1868-1912), dup\ ce samuraii nu au mai avut dreptul s\ poarte arme [i cnd confrunt\rile dintre diverse familii au fost interzise. Principiul esen]ial al ~ este de a-l `nvinge pe adversar prin toate mijloacele, folosind, `n acela[i timp, minim de efort. Pn\ `n 1922, dat\ cnd profesorul Jigoro Kano a `ntemeiat centrul Kodokan pentru studierea judoului, singura art\ mar]ial\ recunoscut\ [i `nv\]at\ `n numeroase ryu ([coli), att `n Japonia, ct [i `n afar\ grani]elor ei, era ~. Poli]iile din ]\rile occidentale se interesau de ~ prin care c\p\tau un avantaj decisiv `n lupt\. ~n prezent, ~ a fost detronat de judo, karate, aikido [i kobudo, el nefiind sport, ci numai un ansamblu de procedee tehnice pentru lupta real\.

216

judo JU NO KATA a.m., jd. Form\ a suple]ei.

JUC|TOR I. gen. Participant `ntr-o activitate cu caracter ludic. II. j.s. Persoan\ `ncadrat\ reglementar `ntr-o echip\, care se antreneaz\ [i particip\ `n competi]ii. ~ centru Juc\tor specializat avnd sarcina s\ ac]ioneze `n mijlocul unei linii sau al unui compartiment al echipei: funda[ central, `nainta[ central. ~ extrem\ Juc\tor specializat avnd sarcina de a ac]iona, cu prec\dere, la marginile terenului (v. [i arip\). ~ funda[ Juc\tor specializat, component al ultimei linii de ap\rare. ~ intermediar Juc\tor specializat care ac]ioneaz\ `ntre juc\torii extrem\ [i cei de centru (v. [i inter). III. o. ~ de la b\taie Component al echipei care repune mingea `n joc, lovind-o cu bastonul, `ncercnd apoi s\ parcurg\ culoarele obligatorii ale terenului, f\r\ a fi lovit de un adversar. ~ de prindere Component al echipei care are mingea [i are dreptul s\ loveasc\ cu ea orice adversar al echipei de la b\taie, care `ncearc\ s\ str\bat\ culoarele obligatorii ale terenului. IV. rg. ~ mijloca[ Juc\tor specializat `n efectuarea ac]iunilor de leg\tur\ dintre compartimentul `naintare [i, respectiv, linia de trei sferturi: ~ la gr\mad\ [i ~ de deschidere. ~ de margine Juc\tor, relativ specializat, participant, cu prioritate, la ac]iunile desf\[urate dup\ o repunere a balonului `n joc din afara liniei de margine a terenului. ~ participant Juc\tor care particip\ efectiv la c[tigarea sau la posesia balonului la fazele statice sau la aglomer\ri. ~ neparticipant Juc\tor care va continua jocul `n ofensiv\ sau `n defensiv\ dup\ momentele statice sau aglomer\ri. V. fb., o. ~ mijloca[ Juc\tor care ac]ioneaz\, de obicei, `n zona central\ a terenului, specializat `n efectuarea ac]iunilor de leg\tur\ `ntre compartimentele sau `ntre liniile unei echipe. VI. bb., hb. ~ pivot Atacant, de cele mai multe ori de talie `nalt\, specializat s\ ac]ioneze, de obicei, cu spatele spre panou sau spre poart\, `n scopul realiz\rii de puncte sau de goluri, al efectu\rii unor combina]ii cu ceilal]i atacan]i, al recuper\rii arunc\rilor nereu[ite.

JUC|TORI DE LA PRINDERE o. P\scari, azvrlitori, l\tura[i, ]inta[i, m\rgina[i, mijloca[i, denumi]i `n func]ie de sarcinile din joc.

JUDO a.m. Ramur\ a disciplinei sporturilor de lupte mar]iale, constnd `n confruntarea dintre doi judoka (practicant al judo), care folosesc elemente [i procedee tehnice `n lupta `n picioare (tachi waza), dar [i la sol (katamewaza). ~ a fost creat de profesorul Jigoro Kano (1860-1938), `n anul 1882 la Tokyo, `n templul budist Eishoji. Profesorul Jigoro Kano dorea s\ fac\ din artele mar]iale un sport mar]ial pentru antrenamentul tinerei genera]ii. Scopul judoului este de a ob]ine cu un minim de efort maxim de randament. ~n acest scop, profesorul Jigoro Kano a codificat un num\r de procedee tehnice: de picior (ashi waza), de [old (koshi waza), cu ajutorul minilor (te waza), de sacrificiu (sutemi waza), de imobilizare (osae komi waza), de strangulare (shime waza) sau de tehnici aplicate articula]iei cotului (kansetsu waza) [i de atac asupra punctelor vitale (atemi waza). A rezultat o art\ de autoap\rare care se `nva]\ `n dojo (sal\ de antrenament), `n cursul studierii mi[c\rilor de baz\ cu un partener [i a exerci]iilor de studiu numit randori, `n timpul c\rora adversarul sau uke (cel ce `ndur\) este proiectat pe tatami (saltea) [i imobilizat de tori (cel care execut\ procedeul tehnic). ~nv\]area procedeelor tehnice se face `n etape, fiecare kyo (etap\) fiind confirmat\ prin atribuirea unei centuri colorate (alb\, galben\, portocalie, verde, albastr\, maro). Judoka cu grade superioare primesc centuri negre de la 1 dan la 10 dan, `n func]ie de activitatea pe care o depun `n practicarea ~ `n shiai (competi]ie) sau pentru kata (demonstrarea formelor: nage no kata kata formelor de proiectare, katame no kata kata formelor la sol, kime no kata kata formelor de ap\rare, itsutsu no kata kata celor cinci principii, koshiki no kata kata formelor antice etc.) [i pentru promovarea judoului. Suprafa]a pe care se desf\[oar\ `ntrecerea trebuie s\ aib\ dimensiunile `ntre 14 m x 14 m [i 16 m x 16 m [i s\ fie acoperit\ cu tatami sau cu un material echivalent, suprafa]a fiind `mp\r]it\ `n dou\ zone: de lupt\ [i de siguran]\. Spa]iul ce delimiteaz\ cele dou\ suprafe]e constituie zona de pericol, care trebuie s\ fie marcat\ printr-o band\ de culoare ro[ie, lat\ de 1 m, ce face corp comun cu salteaua sau este fixat\ pe aceasta. Judoka sunt echipa]i cu judogi (costum judo), care este confec]ionat din bumbac sau dintr-o ]es\tur\ asem\n\toare, de culoare alb\ sau albastr\, pentru a da posibilitatea arbitrilor s\

217

judogi (keikogi) JUM|TATE OPRIRE c\l. Mic[orare a caden]ei din acela[i tip de mers al calului.

disting\ mai bine ac]iunile `ntreprinse `n atac. Participan]ii la `ntrecere trebuie s\ salute la `nceputul [i la sfr[itul luptei. Dac\ ei omit salutul, arbitrul trebuie s\ le aduc\ aminte aceast\ obliga]ie, rostind anun]ul rei (saluta]i), apoi va anun]a `nceperea luptei rostind hajime (`ncepe]i). Dac\ este necesar, `n timpul luptei, arbitrul anun]\ matte (a[tepta]i) [i yoshi (continua]i) pentru continuarea luptei, iar la expirarea timpului stabilit `n lupt\, sore-made (sfr[itul luptei). Cnd un judoka, aplicnd un procedeu tehnic, `[i proiecteaz\ adversarul la mare distan]\, cu for]\ [i vitez\, arbitrul `i acord\ ippon. ~n cazul `n care cei 2 judoka ob]in simultan ippon, arbitrul anun]\ hikiwake (meci nul) [i, la nevoie, poate dispune ca acei lupt\tori s\ reia lupta. Arbitrul poate acorda ippon [i atunci cnd un judoka `[i fixeaz\ adversarul `n osae komi waza timp de 25'' consecutiv. ~n 1964 (JO de la Tokyo), `n concursurile de ~ au ap\rut categoriile de greutate. La masculin, aceste categorii sunt urm\toarele: 60, 65, 71, 78, 86, 95, +95 kg. La feminin, categoriile sunt: 48, 52, 56, 61, 66, 72, +72 kg. Actuala form\ de competi]ie `n ~ este din ce `n ce mai str\in\ de concep]ia fondatorului ei, `n prezent devenind o prob\ de for]\ `ntre cei 2 judoka, care se lupt\ pe tatami. Este posibil ca acesta s\ fie motivul pentru care aikido [i karate au cucerit, `n detrimentul ~, interesul amatorilor de arte mar]iale.

JUMBI a.m., jd. 1. Preg\tire, preparative. 2. Preg\titor.

JUDOGI (KEIKOGI) a.m., jd. Costum de judo.

JUNIOR I. gen. Tn\r(\) sportiv(\) care are vrsta aproximativ\ `ntre 13 [i 19 ani, limitele exacte de vrst\ variind de la o ramur\ sportiv\ la alta (aceast\ perioad\ se nume[te juniorat). ~ beneficiaz\ de un sistem competi]ional intern [i interna]ional propriu (campionate na]ionale, europene, mondiale), precum [i o preg\tire (antrenament) adecvat\ vrstei, func]iilor [i posibilit\]ilor psihofizice ale organismului lor. II. atl. Tn\r care practic\ atletismul, avnd vrsta `ntre 14 [i 19 ani. ~n cadrul liniilor de vrst\ ale juniorilor, forul de specialitate al fiec\rei ]\ri poate stabili mai multe categorii (clase) de juniori. ~n ]ara noastr\, Federa]ia Romn\ de Atletism (FRA) a oficializat urm\toarele categorii: juniori III (14-15 ani), juniori II (16-17 ani) [i juniori I (18-19 ani); fiecare categorie are un sistem de calendar competi]ional proprii, precum [i particularit\]i metodologice, organizatorice [i de instruire adecvate vrstei [i nivelului sportiv la care a ajuns atletul; atletul ~ are dreptul s\ participe la competi]iile seniorilor dac\ `n prealabil `ndepline[te anumite condi]ii de performan]\.

JUDOKA a.m., jd. Practicant al sportului [i artei mar]iale judo (`n limba romn\, substantivul are aceea[i form\ la plural).

JUJI a.m., jd. 1. Cruce. 2. ~ncruci[at, `n cruce.

JUM|TATE DE PRIMIRE c\l. Mi[care pe dou\ urme, `n care calul se deplaseaz\ lateral [i `nainte, pe o linie diagonal\, fiind pliat `n partea care merge.

JUR|MNT OLIMPIC ol. Formul\ consacrat\ [i devenit\ tradi]ional\, prev\zut\ de art. 33 al regulamentului olimpic, rostit\ `n cadrul ceremoniei de deschidere de c\tre un sportiv `n numele tuturor concuren]ilor, prin care ace[tia se angajeaz\ s\ respecte cu stricte]e regulile jocurilor, s\ lupte cinstit [i corect pentru onoarea patriei lor [i gloria sportiv\. Textul ~ este obligatoriu: Jur\m c\ vom lua parte la JO `n lupt\ dreapt\, respectnd regulamentul, dornici s\ ne `ntrecem `n spiritul adev\ratei sportivit\]i pentru gloria ]\rii noastre [i a sportului.

218

jutsu (jitsu) JURIU atl., box, gim., lp., tir For sportiv care conduce, supravegheaz\, consemneaz\, omologheaz\ rezultatele unei competi]ii [i, eventual, analizeaz\ contesta]iile ivite `n urma desf\[ur\rii ei. ~ este alc\tuit din persoane, cooptate de organizatorul competi]iei, care cunosc bine regulamentele [i esen]a concursului, au o probitate des\vr[it\ [i respect pentru ap\rarea spiritului [i corectitudinii luptei sportive. Poate fi: ~ de apel; ~ de concurs; ~ interna]ional.

personal al sportivului, `n care acesta `[i consemneaz\ zilnic datele obiective ale preg\tirii [i ale activit\]ii sale, cum sunt greutatea corporal\ [i pulsul, luate diminea]a dup\ sculare, durata somnului, num\rul antrenamentelor [i durata lor etc.

JURNAL DE AUTOCONTROL MEDICAL m.b. (V. autocontrol medical).

JURNAL DE ANTRENAMENT met. Document

JUTSU (JITSU) a.m., jd. Art\, tehnic\.

219

K
KACHI a.m., jd. 1. Victorie, pre], valoare. 2. Samurai inferior (ist.). KAKE a.m., jd. Finalizare (a procedeului), executare. KAMAE a.m., jd. Pozi]ie de gard\. KAESHI (GAESHI) a.m., jd. Contraatac. KAMI a.m., jd. Deasupra. KAIAC I. s.n. 1. Ramur\ sportiv\ apar]innd sporturilor nautice care se practic\ pe ambarca]ii denumite kaiace pentru una, dou\ sau patru persoane [i const\ `n parcurgerea unor distan]e prev\zute `n regulament (200 m, 500 m, 1 000 m, 10 000 m [i mare fond). 2. Ambarca]ie puntit\, cu sec]iunea [i liniile longitudinale convexe [i ne`ntrerupte, prev\zut\ cu crm\ [i coca neted\. Este propulsat\ numai cu ajutorul padelelor, regulamentul de concurs interzicnd sprijinirea acestora pe ambarca]ie. ~ are dimensiuni standardizate. Subramuri: ~ curse `n linie; ~ slalom; ~ coborre (ape repezi); ~ polo; ~ saling (cu pnze); ~ maraton. II. tr. Activitate organizat\ sau neorganizat\ care const\ `n parcurgerea unor distan]e pe ape curg\toare sau lacuri, cu ambarca]ii de o persoan\, dou\ sau patru, manevrate cu ajutorul padelelor sau al unor velaturi reduse. KAMI HIZA GATAME jd. Blocare peste genunchi. KAMI SANKAKU GATAME jd. Imobilizare de sus `n triunghi. KAMI SHIHO GATAME jd. Imobilizare longitudinal\.

KAMI UDE HISHIGI JUJI GATAME jd. Luxare a bra]ului prin prghie superioar\ `n cruce.

KAITEN a.m., jd. Rota]ie, rostogolire.

KAMIZA a.m., jd. Loc de onoare `n dojo.

KAKARI GEIKO a.m., jd. Metod\ de antrenament.

KAKATO (KAGATO) a.m., jd. C\lci.

KANDAHAR (ALBERG) schi 1. Competi]ie de schi alpin tradi]ional\ pn\ `n 1970, denumirea provenind de la numele unei sta]iuni de schi austriece [i ruinele unui ora[ din Afganistan, simbol al unei victorii a

220

kata armatei britanice. 2. Leg\tur\ de schi, cu cablu, folosit\ pn\ `n anii 1970.

KANSETSU (KWANSETSU) a.m., jd. Articula]ie.

KANSETSU WAZA a.m., jd. Tehnic\ de luxare.

KARATE a.m. Ramur\ a disciplinei sporurilor de lupte mar]iale, care urm\resc, `n primul rnd, anihilarea adversarului, anularea capacit\]ii de atac. Etimologic ~ se compune din Kara (gol) [i te (mn\), ~ reprezint\ arta minilor goale. ~, ca art\ de lupt\ cu minile goale, s-a dezvoltat de-a lungul secolelor, mai `nti `n Okinawa, pe vremea cnd chinezii, ocupnd `n secolul al XVI-lea, insulele Ryu-Kyu, le-au interzis locuitorilor s\ de]in\ arme, apoi, mai trziu, sub ocupa]ie japonez\. Existau mai multe stiluri de ~, fiecare stil purta numele locului unde era practicat: Shuri-te, Naha-te, Tomeri-te. Un adept al acestei arte mar]iele, originar din Okinawa, Gichin Funakoshi (1869-1957), a unificat diferite stiluri de Okinawa-te (cum se numea pe vremea aceea). De men]ionat c\ [i al]i mae[tri din Okinawa: Kenwa Mabuni (fondatorul `n 1934 al stilului Shito Ryu [coala drept\]ii), Chojun Miyagi (fondatorul `n 1930 al stilului Goju Ryu [coala for]ei [i a suple]ii) [i Hidenori Otsuka (fondatorul `n 1939 a stilului Wado Ryu [coala c\ii armoniei) au popularizat [i au predat cu succes cuno[tin]ele lor `n domeniul artelor mar]iale. ~n 1936 Gichin Funakoshi termin\ de construit la Tokyo prima sal\ de antrenament `n ~ [i o nume[te Shotokan (casa Shoto). Maestrul Masutasu Oyama este creatorul `n anul 1955 a stilului Kyokushinkai sau `ntlnirea cu adev\rul suprem, variant\ a stilului Goju Ryu. ~ a[a cum este practicat constituie un ansamblu de procedee tehnice ofensive [i defensive, bazate pe cteva principii esen]iale: puterea loviturilor date implic\ o bun\ dezvoltare fizic\, concentrarea for]ei pentru folosirea ei la maxim, utilizarea for]ei de reac]ie, care permite o mai mare putere de penetra]ie [i de sf\rmare (hishigi), controlul respira]iei (kokyu) [i al centrului de greutate (hara). La aceste principii, tehnicienii disciplinei ~ au ad\ugat, pentru a nu r\mne `n urma celorlalte budo, practicile spirituale ale concentr\rii [i control\rii

spiritului (mizu-no kokoro), precum [i o viziune global\ asupra totului `nconjur\tor (tsuki no kokoro). Astfel, dezvoltarea fizic\ a practicantului se face `n paralel cu dezvoltarea lui psihic\. ~n atacurile ini]iate de karateka pot fi folosite toate p\r]ile corpului: lovituri circulare sau directe cu minile, pumnii, coatele, gambele, genunchii [i picioarele. Primele CM de ~ s-au desf\[urat la Tokyo, `n octombrie 1970, [i, cu acest prilej, delega]ii a 33 de na]iuni, `ntruni]i `n capitala Japoniei au creat Federa]ia Interna]ional\ de Karate do (WUKO World Union of Karate-do Organization). ~n campionatele de ~ exist\, ca [i `n campionatele de judo, categorii de greutate sau se fac campionate pentru toate categoriile. ~n 1981 au fost ini]iate primele campionate feminine de ~. Campionatele de full contact se desf\[oar\ cu `ncepere din 1980 [i au introdus o categorie suplimentar\, aceea a supergreilor. Karateka (practicantul de ~) poate ob]ine acelea[i grade ca [i judoka. ~ nu a fost pn\ `n prezent admis ca disciplin\ olimpic\, dar miile de practican]i karateka a[teapt\ cu interes acest moment.

KART auto. Autovehicul terestru cu sau f\r\ caroserie, cu patru ro]i nealiniate aflate permanent `n contact cu p\mntul, dou\ ro]i directoare [i dou\ motrice. P\r]ile principale sunt [asiul (caroseria), ro]ile [i motorul.

KARTING auto. Sport automobilistic cu vehicule speciale (karturi) ce se desf\[oar\ pe piste amenajate (provizoriu sau permanent) `n acest scop: din asfalt, cu o `nclina]ie longitudinal\ de maxim 3% [i una transversal\ de maxim 10%, cu o lungime variind `ntre 1 000 [i 2 500 m; nici o linie dreapt\ a pistei nu poate dep\[i 170 m, iar l\]imea pistei variaz\ `ntre 8 [i 13 m.

KASHIRA GATAME a.m., jd. Imobilizare a capului cu bra]ul.

KASUMI a.m., jd. Moment.

KATA a.m., jd. 1. Form\. 2. Categorie, model, tip. 3. Um\r.

221

kata gatame iar din sec. al XIII-lea de samurai. Interzis\ `n 1876, de cnd samuraii n-au mai avut dreptul s\ poarte sabie, ken-jutsu a fost transformat\ `n sport (kendo) de Sakakibara Kenkichi (1830-1894), pentru antrenamentul fizic [i mental al tinerilor. ~n realitate termenul ~ a fost creat, `n 1900 de Abe Tate, pentru a-l `nlocui pe cel de ken-jutsu, considerat prea r\zboinic. Prima academie de ~ a fost `ntemeiat\ la Tokyo, `n 1909, iar `n 1910 a fost `nfiin]at\ Federa]ia Japonez\ de Kendo (FJK).

KATA GATAME a.m., jd. Imobilizare prin blocarea um\rului.

KATA GURUMA a.m., jd. R\sturnare peste um\r.

KATA HA JIME a.m., jd. Strangulare prin imobilizarea um\rului.

KATA JIME a.m., jd. Strangulare cu priz\ la um\r. KENKA YOTSU a.m., jd. Prize favorabile pentru competi]ie.

KATA JUJI JIME a.m., jd. Strangulare cu minile `ncruci[ate cu palmele `n jos.

KENKYU a.m., jd. Studiu. KATA OSAE GATAME a.m., jd. Imobilizare prin blocarea flancului.

KENSEI (KIAI) a.m., jd. Strig\t de lupt\.

KATAME (GATAME) a.m., jd. 1. Imobilizare. 2. Control.

KENSUI JIME a.m., jd. Strangulare prin suspendare.

KATATE JIME a.m., jd. Strangulare cu o mn\.

KESA GARAMI a.m., jd. Blocare a bra]ului pe coaps\.

KATSUGI WAZA a.m., jd. Tehnici de apucare `n pozi]ia dorit\.

KESA GATAME a.m., jd. Imobilizare lateral\.

KI a.m., jd. Energie vital\ `n filozofia japonez\ KEIKO (GEIKO) a.m., jd. Exerci]iu, studiu, lec]ie. KIAI a.m., jd. Eliberare exploziv\ de energie prin strig\t. Tradus `n dou\ variante: 1. Strig\tul care d\ via]\ (ac]iunii) sau 2. Strig\tul care ucide (`n lupt\).

KEIKOKU a.m., jd. Avertisment oficial.

KENDO a.m. Art\ mar]ial\ (etimologic calea sabiei) care se ocup\ de mnuirea sabiei (ken); `n trecutul `ndep\rtat, `n perioada Meiji (1868-1912), se numea ken-jutsu sau ken-no-michi; ea a fost folosit\ din cele mai vechi timpuri de to]i r\zboinicii japonezi,

KIKAI a.m., jd. Cuno[tin]\.

KIKEN GACHI a.m., jd. Victorie prin abandon.

222

knock-out (ko) KIME a.m., jd. Eficacitate penetrant\.

KIN a.m., jd. Testicule.

KINETOBALNEOTERAPIE m.b. Metod\ de tratament care asociaz\ mi[carea [i balneoterapia. Folose[te exerci]ii de gimnastic\ terapeutic\, jocuri efectuate `n ap\ [i diferite procedee de `not. ~ este utilizat\ pe scar\ larg\ `n sta]iunile unde se g\sesc bazine cu ape minerale calde. ~n serviciile de specialitate, se `ntrebuin]eaz\ [i apa de izvor, rece sau `nc\lzit\, la care se adaug\ s\ruri minerale [i diferite plante. La sportivi, ~ este recomandat\ cu prec\dere `n tratamentul de recuperare dup\ traumatisme [i `n afec]iunile cronice ale aparatului locomotor.

KINOGRAF m.b. Aparat de laborator pentru `nregistrarea contrac]iei musculare. Este constituit dintr-un dispozitiv care asigur\ fixarea unui cap\t al mu[chiului [i legarea celuilalt cap\t de o peni]\ care `nscrie deplasarea acestuia `n timpul contrac]iei pe o hrtie angrenat\ cu vitez\ constant\. ~nregistrarea permite studierea amplitudinii contrac]iei [i durata fazelor acesteia `n condi]ii fiziologice [i sub ac]iunea diferitelor substan]e sau a condi]iilor de mediu.

KNOCK-DOWN (KD) box C\dere a boxerului la podea `n timpul luptei, pierderea orient\rii `n ring [i a coordon\rii mi[c\rilor, ca urmare a loviturilor primite, [i reluarea luptei `nainte de terminarea num\r\rii celor 10'', f\cut\ de arbitri.

KINETOLOGIE m.b. Disciplina medical\ care utilizeaz\ exerci]iul fizic [i mijloacele balneofizioterapeutice `n scop profilactic [i terapeutic. Scopul profilactic este `ndeplinit `n cazul persoanelor s\n\toase aflate `n situa]ii biologice speciale, care nu le permit practicarea exerci]iilor fizice `n cadrul educa]iei fizice [i activit\]ii sportive (copii mici, femeile `n perioada pre- [i post-natal\, b\trnii). Ac]iunea terapeutic\ a ~ se realizeaz\ `n cadrul tratamentului complex al deficien]elor fizice ale bolnavilor [i ale convalescen]ilor. Mijloacele specifice ale ~ contribuie la `nl\turarea suferin]elor [i a tulbur\rilor, la prevenirea sechelelor [i la recuperarea mai rapid\ a bolnavilor [i a convalescen]ilor. Unele mijloace ale ~ sunt folosite de sportivi pentru favorizarea proceselor de refacere, dup\ lec]iile de antrenament [i competi]iile care le solicit\ intens organismul. ~ preia `ntr-o concep]ie modern\ locul [i rolul culturii fizice medicale.

KINEZIOLOGIE m.b. 1. {tiin]\ care studiaz\ caracteristicile mecanice ale mi[c\rii. 2. ~n literatura anglo-saxon\ de specialitate, termenul ~ este folosit `n locul celui de biomecanic\.

KNOCK-OUT (KO) box ~nfrngere `nainte de limitele regulamentului de concurs a boxerului, care nu mai poate relua lupta dup\ 10'' num\rate de arbitrul de ring, datorit\ c\derii sale la podea `n urma loviturilor puternice primite. Dup\ fiecare ~, regulamentul de concurs opre[te pe boxer s\ urce `n ring timp de o lun\. Dac\ a avut dou\ ~ `n decurs de trei luni, `i este interzis\ lupta oficial\ timp de trei luni, iar dup\ trei ~ consecutive, el este oprit s\ boxeze un an. Orice reluare a activit\]ii competi]ionale a boxerului care a fost `nfrnt prin ~ trebuie s\ aib\ avizul medicului sportiv. ~nscrierea deciziei de `nfrngere prin ~ `n buletinul de concurs sau `n textul unei relat\ri se face prin ini]ialele KO. Macanismele de producere a ~ difer\ `n func]ie de locul unde a fost aplicat\ lovitura. Lovitura la b\rbie se reflect\ asupra urechii interne [i produce: tulburarea reflexelor statice [i stato-chinetice indispensabile men]inerii echilibrului, hipotonie muscular\ [i alterarea motricit\]ii, ame]eal\, grea]\ [i vom\. Nu determin\, de obicei, pierderea cuno[tin]ei. Loviturile la carotid\ [i la plex produc ~ prin sporirea reflex\ a contrac]iilor cardiace [i, consecutiv acesteia, hipoxie cerebral\ [i pierderea cuno[tin]ei. Lovitura `n regiunea precordial\ (la inim\) opre[te de asemenea contrac]iile cardiace, dar prin transmiterea direct\ a traumatismului toracic asupra mu[chiului cardiac. Tulbur\rile hemodinamice [i cerebrale sunt

223

ko KO-RYHO a.m., jd. Readaptare progresiv\ dup\ efort.

acelea[i ca `n cazul loviturilor la carotid\ [i la plex. Loviturile asupra craniului (la cap) determin\ dereglarea complex\ a activit\]ii centrilor nervo[i cerebrali [i, prin aceasta, tulbur\ri ale motricit\]ii [i/sau pierderea rapid\ a cuno[tin]ei. ~ prin astfel de lovituri poate avea consecin]e tardive severe asupra s\n\t\]ii: epilepsie cnd determin\ focare hemoragice `n creier; encefalopatie post-traumatic\, dac\ se instaleaz\, progresiv [i ireversibil; alter\ri complexe ale structurii [i func]iei encefalului. Pentru prevenirea acestor consecin]e, se impune ca dup\ ~ prin lovituri la cap s\ se efectueze imediat [i la intervalele de timp fixate de medicul specialist, examene clinice [i de laborator.

KOSHI a.m., jd. {old.

KOSHI GURUMA a.m., jd. Rostogolire peste [old.

KUATSU (KWATSTU) a.m., jd. Metode de reanimare.

KO a.m., jd. Mic.

KUBI a.m., jd. Gt.

KO SOTO GAKE jd. Ag\]are mic\ exterioar\.

KUMI KATA a.m., jd. Priz\.

KO SOTO GARI jd. Secerare mic\ exterioar\.

KUZURE KAMI Imobilizare a bra]ului.

SHIHO

GARAMI jd.

KO UCHI GARI jd. Secerare mic\ interioar\. KUZURE KAMI SHIHO GATAME jd. Control longitudinal al celor 4 puncte. KOHAKU SHIAI jd. Competi]ie de antrenament, ro[ii [i albii. KUZURE KESA GATAME jd. Variant\ de imobilizare lateral\. KOKA jd. Mic avantaj tehnic, `n competi]ie, aproape 1 yuko. KUZUSHI a.m., jd. Dezechilibrare a adversarului. KOKORO a.m., jd. Inim\, suflet, esen]\ a unei persoane sau lucru.

KYU a.m., jd. Clas\, grad.

KOMI a.m., jd. 1. Contra. 2. Interior.

KYUSHO a.m., jd. Punct vital.

224

L
LA START! atl. Prim\ comand\ a starterului adresat\ alerg\torilor, `n urma c\reia fiecare concurent este obligat s\ ocupe culoarul (la cursele de vitez\ [i garduri) sau locul destinat lui (la cursele de semifond, de fond [i de mar[) `n prealabil prin tragere la sor]i. Concuren]ii r\mn `n picioare, la aproximativ 2 m `n spatele liniei de start, pn\ cnd ajutorul de starter verific\ dac\ locurile au fost corect ocupate. Este o ac]iune premerg\toare comenzii pe locuri. terminat\ printr-un buton. ~ floretei are lungimea de 90 cm, flexibilitatea de 55-80 mm [i sec]iunea dreptunghiular\. ~ spadei are lungimea pn\ la 90 cm, unghiul de `ndoire de maxim 10 mm [i sec]iunea de triunghi isoscel, fiind prev\zut\ [i cu trei jgheaburi pe fiecare latur\. ~ sabiei are lungimea maxim\ de 88 cm, unghiul de `ndoire de maxim 40 mm, poate fi plat\ sau u[or curbat\ [i este prev\zut\ cu dou\ jgheaburi longitudinale. II. p.a. Component\ a patinei fixat\ pe butucul acesteia, a c\rei parte inferioar\, ascu]it\ `n diferite profiluri, asigur\ alunecarea pe ghea]\. LAC|T ht. Mod `n care sportivul apuc\ haltera cu mna. LANGRIMAN schi Procedeu de fixare a schiurilor pe bocanci prin curele lungi [i `nguste. ~ constituie un procedeu periculos [i dep\[it, `nlocuit `n prezent prin dispozitive mecanice perfec]ionate, care asigur\ simultan stabilitatea bocancilor pe schiuri [i o securitate crescut\ pentru schior. LAD| PENTRU S|RITURI gim. Aparat compus din [ase (sau mai multe) cutii de lemn suprapuse, de form\ paralelipipedic\. Cutia superioar\ formeaz\ capacul `mbr\cat `n piele (toval). ~n\l]imea total\ este de 1 250 mm, mic[orarea ei f\cndu-se prin scoaterea unei cutii. Lungimea cutiilor este de 1 400 mm, l\]imea cutiei de la baz\ este de 700 mm, iar a capacului este de 450 mm.

LAM| I. scr. Component\ principal\ a armelor, fabricat\ din o]el, avnd o form\ alungit\, dar cu sec]iuni [i lungimi diferite, `n func]ie de specificul fiec\rei arme, pe care se fixeaz\ piesele ce alc\tuiesc montura. ~ are trei por]iuni: partea tare (rigid\), care este `n continuarea gardei, este urmat\ de partea mijlocie care, `n general, serve[te la contactul cu fierul armei adversarului [i partea slab\ (cea mai flexibil\),

LANSARE I. fb. Ac]iune prin care mingea este pasat\ mult `nainte spre poarta advers\, peste unul sau mai mul]i adversari, astfel `nct s\ poat\ fi preluat\ de c\tre un `nainta[ central sau de c\tre o extrem\. II. atl. Tehnic\ de aruncare a discului [i a ciocanului, caracterizat\ prin aceea c\ for]a atletului este aplicat\ asupra acestora sub forma unei trac]iuni cu bra]ul `ntins lateral, pe un traiect circular (~ a discului; ~ a ciocanului). III. tir Opera]ie de aruncare a talerelor din dispozitive speciale (la trap [i skeet). Viteza [i direc]ia lans\rii este specificat\ `n regulamentul pe probe `n cadrul disciplinei talere. IV. rg. ~ a jocului Prim timp al mi[c\rii generale,

225

lansat LATERALITATE m.b., psih. Predominan]\ func]ional\ a uneia din emisferele cerebrale care atrage dup\ sine preferin]a utiliz\rii p\r]ii drepte sau a p\r]ii stngi a corpului (ochi, mn\, picior). Fenomen `nn\scut de asimetrie func]ional\ care se stabilizeaz\ `n jurul vrstei de [ase ani, vrst\ pn\ la care se poate interveni pentru educarea utiliz\rii minii drepte de c\tre stngaci, pentru scris sau pentru autoservire. ~ poate fi homo~ sau hetero~, adic\ de aceea[i parte a corpului (picior [i mn\) sau `n cruci[ (piciorul drept [i mna stng\). Sunt foarte pu]ini sportivi ambidextri, dar prin exerci]iu se poate forma capacitatea de a utiliza, aproximativ egal, ambele mini sau ambele picioare, ceea ce este foarte util `n baschet, volei, fotbal. ~ se depisteaz\ prin observarea atent\ a ac]iunilor individului [i prin probe simple de psihomotricitate.

ulterior fazei statice, caracterizat prin organizarea echipelor [i prin joc de posturi optim structurat, avnd ca scop dezorganizarea ap\r\rii. Un rol important `n cadrul lans\rii jocului `l are comunicarea `ntre compartimente [i `ntre juc\tori, precum [i eficien]a ac]iunilor tactice colective.

LANSAT auto., ci., moto. (V. start ~).

LANSATOR tir arc Dispozitiv fixat pe obrazul interior al arcului, care serve[te la sus]inerea s\ge]ii.

LAN} CINEMATIC m.b. Ansamblu de piese scheletice articulate succesiv. Un ~ este format din mai multe cupluri cinematice alc\tuite fiecare din dou\ oase unite printr-o articula]ie mobil\. deschis Fixat la o singur\ extremitate (de ex.: membrul superior sau inferior liber) prezint\ avantajul c\ gradele de mobilitate la nivelul segmentului liber se cumuleaz\. `nchis Ambele extremit\]i sunt fixate (de ex.: pozi]ia stnd cu ambele membre inferioare `n sprijin pe sol) [i se caracterizeaz\ printr-o mai mic\ mobilitate.

LAN} MUSCULAR m.b. Ansamblu de grupe musculare care intr\ `n contrac]ie succesiv, punnd `n mi[care lan]urile cinematice. Fiecare mi[care, fiecare execu]ie tehnic\ sportiv\ are lan]ul s\u muscular care o asigur\.

LATHI a.m. Baston lung indian. Originile procedeelor tehnice de mnuire a ~ se pierd `n negura vremurilor, iar ~ este folosit [i `n zilele noastre de c\tre for]ele de poli]ie. Antrenamentul se desf\[oar\ `ntr-un spa]iu de aproximativ 12 m `n diametru, lupt\torii poart\ pe cap pentru protec]ie un turban (umplut cu ln\ sau cu cl]i) [i ap\r\tori la antebra]e din bumbac matlasat. Lupt\torii, pentru a c[tiga o lupt\, trebuie s\ ating\ diverse zone (capul, sternul, coastele, genunchii [i gleznele) de pe corpul adversarului.

LAURI AI VICTORIEI ol. Cunun\ f\cut\ din frunze de laur, m\slin, dafin etc., folosit\, `ndeosebi, `n timpul jocurilor antice, care se a[az\ simbolic pe capul `nving\torului.

LAOFU SHAN a.m. Kat\ a b\trnului tigru din mun]i, una din cele mai vechi dao din wushu a [colilor Shaolin-si din nord, se practic\ singur sau cu un partener.

LAVGANG p.v. Pas fandat `nainte sau `n lateral, efectuat `n pozi]ia fundamental\ de patinaj, prin care se imit\ pe uscat structura pasului de patinaj pe ghea]\ `n cadrul preg\tirii patinatorilor.

LASSO p.a. Element tehnic constnd din ridicarea partenerei `n pozi]ia stnd `n sprijin pe palme pe umerii patinatorului [i efectuarea simultan\ sau numai de c\tre partener\ a uneia sau a mai multor rota]ii.

L|DI}| DE SPRIJIN atl. Cutie de form\ trapezoidal\ confec]ionat\ din lemn sau din plac\ metalic\, `ngropat\ la cap\tul pistei de elan a s\riturii cu pr\jina,

226

legi ale cre[terii la acela[i nivel cu suprafa]a pistei, folosind la fixarea vrfului pr\jinii `n cursul s\riturii.

de verificare, de perfec]ionare, mixte. Poate fi: ~ de preg\tire fizic\, ~ pe ramur\ de sport etc.

L|MPI ALBE ht. Cele trei semnalizatoare electrice care indic\ `ncercare reu[it\.

L|MPI RO{II ht. Cele trei semnalizatoare electrice care indic\ `ncercare nereu[it\.

L|RGIME A IDEII [ah Introducere a mai multor variante tematice pentru aceea[i idee.

LEGARE I. gim. ~mbinare a dou\ elemente sau procedee tehnice, `n care pozi]ia final\ a primului element constituie pozi]ia in]ial\ pentru efectuarea elementului urm\tor. II. scr. Ac]iune tehnico-tactic\ prin care lama adversarului este transportat\ de propria lam\ dintr-o linie superioar\ `ntr-o linie inferioar\ sau invers (`n diagonal\), f\r\ a pierde contactul. III. [ah Manevr\ de imobilizare a unei piese adverse `n spatele c\reia se afl\ regele de aceea[i culoare, realizat\ prin plasarea uneia dintre piesele proprii care atac\ prin [ah regele, respectiv `n cazul `n care piesa legat\ ar fi mutat\.

L|RGIME A OBSTACOLULUI c\l. Spa]iu m\surat `ntre cele dou\ fanioane care delimiteaz\ un obstacol. LEG|NARE I. gim. Mi[care executat\ numai la inele, de obicei din pozi]ia atrnat, constnd din deplasarea corpului `nainte [i `napoi o dat\ cu cablurile inelelor. II. atl. ~ preliminar\ Element din tehnica arunc\rii discului, constnd din balansarea prin lateral a bra]ului care poart\ discul, `n scopul ob]inerii unei pozi]ii favorabile `nceperii piruetei.

LEC}IE DE ANTRENAMENT SPORTIV met. Form\ de baz\ a organiz\rii procesului instructiveducativ specific\ sportului, structurat\ astfel `nct s\ valorifice [i s\ dezvolte la maxim aptitudinile tinerilor pentru practicarea unei ramuri de sport. ~ se utilizeaz\ att la `ncep\tori, ct [i la sportivii frunta[i, desf\[urndu-se individualizat ca volum [i ca intensitate a efortului, `n concordan]\ cu etapa de instruire, cu preg\tirea sportivului [i cu condi]iile materiale, meteorologice etc. ~ are tema [i obiectivele ei. De asemenea, ~ are structuri, durat\ [i profiluri diferite, `n func]ie de specificul efortului, al inventarului deprinderilor tehnico-tactice [i al dezvolt\rii calit\]ilor motrice predominante `n ramurile [i probele sportive.

LEG|TUR| schi Dispozitiv de fixare a bocancilor pe schiuri. ~n func]ie de profilul probei [i de traseul de parcurs sunt mai multe tipuri: ~ pentru schi fond, care fixeaz\ de schi numai vrful bocancului; ~ alpine, care imobilizeaz\ bocancul; ~ pentru s\rituri, care permit dep\rtarea tocului bocancului de schi [i, de asemenea, degajarea lui de schi `n cazul unor c\deri. ~n prezent, ~ sunt de tip securit sau dublu securit.

LEC}IE DE EDUCA}IE FIZIC| ped. Form\ de baz\ a organiz\rii [i desf\[ur\rii procesului instructiveducativ, unitate didactic\, metodic\ [i educativ\ a procesului de `nv\]\mnt. Tipologia lec]iilor de educa]ie fizic\ este impus\ de scopurile didactice urm\rite `n lec]ie [i de logica intern\ a procesului de educa]ie fizic\. Se disting urm\toarele tipuri de lec]ii: de transmitere a noilor cuno[tin]e, de fixare [i de consolidare a cuno[tin]elor, a priceperilor, a deprinderilor,

LEGI ALE CRE{TERII m.b. Tr\s\turi caracteristice ale modului de desf\[urare a procesului de cre[tere, prezente la to]i indivizii. Din num\rul mare al acestor legi, o mai strns\ leg\tur\ cu practica educa]iei fizice [i sportului o au urm\toarele: Legea alternan]ei cre[terii, formulat\ de Godin, precizeaz\ c\: a) procesele de cre[tere `n lungime [i cele de cre[tere `n l\]ime ale `ntregului corp nu se petrec concomitent, ci

227

legitimat asupra celor dou\ forme ale capacit\]ii de efort. Cre[terea la nivel maxim a puterii anaerobe (watt max/ kg), observat\ la sportivii de performan]\ (arunc\tori, halterofili, sprinteri), este `nso]it\ de valori normale sau subnormale ale puterii aerobe maxime (VO2 max/ kg) [i, invers, subiec]ii cu cea mai mare putere aerob\ (maratoni[tii) au puterea maxim\ anaerob\ cu valori egale sau mai mici dect nesportivii.

alternativ, perioadele de cre[tere `n lungime fiind `nso]ite de stagnarea sau `ncetinirea cre[terii `n l\]ime [i invers; b) cre[terea `n lungime a unui segment corporal alterneaz\ cu cre[terea segmentelor `nvecinate. Cnd se lungesc membrele `nferioare, lungimea bustului stagneaz\ sau cre[te pu]in, cnd cresc `n lungime coapsa sau bra]ul se `ncetine[te mult cre[terea `n lungime a gambei, respectiv a antebra]ului [i invers. ~ sunt cel mai u[or de observat `n perioadele de intensificare a procesului de cre[tere. Godin afirm\ c\ alternan]a proceselor de cre[tere se produce la intervale de [ase luni. Examin\rile efectuate de dou\ ori pe an permit eviden]ierea fenomenului, dau posibilitatea s\ se prevad\ evolu]ia procesului de cre[tere [i s\ se deosebeasc\ `n acest fel dezarmoniile reale de cele temporale, ap\rute ca urmare a legit\]ii desf\[ur\rii cre[terii. Legea antagonismului dintre cre[tere [i dezvoltare fizic\, formulat\ de Viola, afirm\ c\ cele dou\ procese nu se desf\[oar\ paralel, ci antagonic. Excesul procesului de cre[tere fiind `nso]it de `ntrzierea procesului de schimbare a formei [i a propor]iilor corpului (dezvoltarea fizic\) [i invers. Copiii cu dimensiuni corporale net mai mari dect cele corespunz\toare vrstei lor (exces de cre[tere) au forma [i propor]iile corpului (dezvoltare fizic\) caracteristice pentru copii cu vrst\ mai mic\ dect ei. Copiii mai scunzi dect colegii lor de vrst\ (cre[tere `ntrziat\) seam\n\, `n privin]a formei [i a propor]iilor corpului, cu cei care au vrsta mai mare dect a lor. Legea antagonismului dintre cre[terea volumului inimii [i cre[terea masei musculare `n care, sintetiznd datele din literatur\ [i din propriile cercet\ri, Miron Georgescu consider\ c\ exist\ un antagonism `ntre cre[terea `n exces a organelor limitative pentru eliberarea energiei pe cale aerob\ (inim\) [i a celor care o elibereaz\ pe cale anaerob\ (mu[chi). Fenomenul se observ\ mai ales `n antrenamentul sportivilor de performan]\, unde mijloacele care determin\ cre[terea excesiv\ a mu[chilor modific\ nesemnificativ volumul inimii, astfel c\ raportul dintre acesta [i masa corporal\ are valori ca la nesportivi sau mai mici dect ale acestora, iar cele care cresc mult volumul inimii las\ masa muscular\ nemodificat\ sau duc chiar la diminuarea ei. Aceste fenomene se reflect\

LEGITIMAT org. Sportiv posesor al unei legitima]ii de club, de asocia]ie, de [coal\ sportiv\.

LEGITIMA}IE org. Document regulamentar care arat\ apartenen]a sportivului la clubul, la asocia]ia sau la [coala sportiv\ respectiv\ [i pe baza c\ruia i se confer\ dreptul de a participa la competi]ie. (V. licen]\).

LEST s.n. Greutate suplimentar\ care se fixeaz\ `n barc\ pentru a ob]ine greutatea minim\ prev\zut\ de regulament sau pentru a suplini diferen]a de greutate prev\zut\ pentru crmaci.

LIBER nat. (V. craul).

LIBERO vb. Juc\tor care poate evolua numai `n linia a doua, `nlocuind orice coechipier din echip\.

LICEN}| I. org. Document oficial eliberat de federa]iile sportive, prin care se confer\ unui sportiv dreptul de a participa la competi]iile oficiale [i care implic\, `n acela[i timp, anumite drepturi [i obliga]ii din partea sportivului [i a federa]iei emitente. Sin.: legitima]ie. II. av., auto., ci., moto. Brevet eliberat de federa]iile amintite, prin care pilo]ii [i conduc\torii auto-moto primesc dreptul de a concura `n competi]ii interne [i interna]ionale, cu care ocazie li se atribuie [i un num\r de concurs, care se afi[eaz\ `ntr-un loc vizibil pe vehiculul respectiv.

228

linie LICHID SINOVIAL m.b. Lichid de culoare u[or g\lbuie aflat `n cantitate mic\ `n cavitatea articular\. Are rol trofic [i de lubrefiere pentru cartilajul hialin care acoper\ capetele osoase ce particip\ la articula]ie. Este secretat de membrana sinovial\.

LIDER gen. 1. Component al unui grup sportiv c\ruia i se confer\ statutul de conduc\tor acceptat al unor activit\]i, `n special din timpul concursurilor [i al antrenamentului, ca urmare a celui mai mare num\r de alegeri preferen]iale din partea coechipierilor, determinate de autoritatea lui moral\ [i de m\iestria sportiv\. De regul\, ~ cumuleaz\ [i func]iile de c\pitan [i/sau de coordonator de joc. 2. Echip\ sau sportiv care conduce `n clasament pe parcursul unei competi]ii. 3. Concurent, de regul\ alerg\tor, care `n proba respectiv\, se afl\ `n fruntea plutonului de concuren]i la momentul considerat.

psihice cognitive, emo]ional-volitive `n ceea ce prive[te decizia [i reglarea actelor. St\rile psihice de ~ se manifest\ sub forma entuziasmului [i a combativit\]ii sporite sau a agresivit\]ii, a precipit\rii, a panicii, a evit\rii, a abandonului [i au drept cauz\ diferitele situa]ii stresante, tensiunile psihice, barierele psihice [i motorii, oboseala extrem\ etc. Aceste st\ri de ~ sunt specifice concursurilor de mare `nsemn\tate [i declan[eaz\ la sportiv un intens sim] al r\spunderii [i angajarea total\ a personalit\]ii sale.

LINGIADA gim. Manifestare sportiv\ organizat\ `n cinstea lui H. Ling, fondatorul sistemului suedez de gimnastic\, `n programul c\reia sunt cuprinse diferite demonstra]ii [i concursuri de gimnastic\.

LIGAMENT m.b. Parte component\ a articula]iilor, cu rol important `n men]inerea capetelor osoase `n pozi]ie anatomic\ normal\ [i `n prevenirea mi[c\rilor excesive sau `n direc]ii nefiziologice. ~ reprezint\, de regul\, p\r]i mai `ngro[ate ale capsulei articulare. Exist\ `ns\ [i ~ accesorii situate `n afara capsulei (extracapsulare) sau `n interiorul articula]iei (intracapsulare) cum sunt, de exemplu, ligamentele `ncruci[ate din articula]ia genunchiului. ~ este alc\tuit din fibre conjunctive inextensibile [i foarte rezistente la solicit\ri mecanice. Ele sunt `ns\ suple, astfel c\ nu stnjenesc efectuarea mi[c\rilor care au amplitudine [i direc]ie fiziologic\. Suprasolicitarea ~, a[a cum se `ntmpl\ `n unele traumatisme articulare (entorse, luxa]ii), determin\, `n func]ie de gravitatea acestora, `ntinderi, rupturi fibrilare sau rupturi totale ale ligamentelor.

LIMIT| psih. Stare psihic\ `n care se poate afla un sportiv `n timpul activit\]ii specifice (`n antrenament, `nainte de concurs [i `n concurs), caracterizat\ prin nivelul extrem de ridicat sau de sc\zut al func]iilor

LINIE I. gen. Tr\s\tur\ care marcheaz\ o limit\, o direc]ie etc. II. vb. ~ de atac Linie paralel\ cu linia de centru, trasat\ la 3 m distan]\ de aceasta [i avnd o l\]ime de 5 cm, prin care se delimiteaz\ spre `nainte zona din care juc\torii din linia a doua au dreptul s\ efectueze lovitura de atac. III. scr. 1. Fiecare din demarca]iile transversale paralele cu liniile de avertisment, trasate fa]\ de acestea la o distan]\ de 1 m pentru floret\ [i sabie [i respectiv de 2 m pentru spad\, prin care se delimiteaz\ suprafa]a de plan[\ pe care este permis\ lupta. ~ de avertisment Demarca]ie transversal\ pe plan[a de concurs, la o distan]\ de 1 m pentru floret\ [i sabie [i la 2 m pentru spad\, fa]\ de linia de fund, care avertizeaz\ pe tr\g\tor c\ se apropie de limita din spate regulamentar\ a plan[ei. ~ de lupt\ Traseu imaginar care une[te mijlocul celor patru c\lcie ale adversarilor, afla]i `n gard\ `n timpul luptei. 2. Traiectorie fundamental\ `n tehnica scrimei care, `n raport cu corpul tr\g\torului [i cu planurile vertical [i orizontal, delimiteaz\ spa]iile `n care tr\g\torul poate s\-[i mi[te arma `ntr-o parte [i cealalt\ a minii. Conven]ional sunt stabilite patru linii: ~ de sus `n exterior, corespunznd pozi]iilor de sixt\ [i ter]\; ~ de sus `n interior, corespunznd pozi]iilor de cvart\ [i cvint\; ~ de jos `n exterior, corespunznd pozi]iilor de octav\ [i secund\; ~ de jos `n interior, corespunznd pozi]iilor de septim\ [i prim\. 3. Demarca]ie liniar\

229

lipotimie care serve[te la `nceperea [i re`nceperea jocului de la centrul terenului, prin faptul c\ balonul este pus `n joc cnd a dep\[it linia de 10 m a adversarului. ~ de centru Demarca]ie care serve[te la `nceperea [i re`nceperea jocului `n contextul respect\rii prevederilor regulamentare prezentate anterior. ~ de 5 m [i 15 m Prima este o ~ `ntrerupt\ evident\ pe toat\ lungimea terenului, iar cea de-a dou\ este o ~ ce apare marcat\ doar la nivelul celorlalte linii transversale. Ambele marcaje servesc la repunerea balonului de la margine, deoarece `n acest spa]iu delimitat de cele dou\ linii se dispun juc\torii participan]i la margine. ~ a II-a Juc\tor component al compartimentului `naint\rii, specializat pentru prinderea balonului la margine [i pentru conducerea balonului la gr\mada ordonat\. VIII. atl. ~ de sosire Perpendicular\ pe bordura intern\ a pistei de alergare, care marcheaz\ terminarea unei distan]e standard, specific\ fiec\rei probe de alergare, fiind format\ dintr-o f[ie de culoare alb\ (praf de var, band\ din material plastic etc.) lat\ de 5 cm. ~ pragului Margine a pragului aflat\ `nspre groapa de nisip la s\ritura `n lungime [i la triplusalt [i `nspre pista de elan la aruncarea suli]ei [i la aruncarea mingii de oin\, ca [i prelungirea spre dreapta [i spre stnga a acestei margini. ~ delimiteaz\ strict zona de elan de zona de aterizare la s\ritura `n lungime [i la triplusalt, respectiv zona de elan de zona de recep]ie (c\dere) a obiectului la aruncarea suli]ei [i a mingii de oin\. Orice `ncercare (s\ritur\ sau aruncare) `n care o parte a corpului dep\[e[te ~ este considerat\ nereu[it\ (dep\[it\). M\surarea lungimii s\riturilor [i a arunc\rilor se face de la cea mai apropiat\ urm\ l\sat\ de atlet `n nisip `n momentul ateriz\rii, respectiv de la punctul de c\dere a obiectului, cel mai apropiat fa]\ de ~, pn\ la punctul cel mai apropiat aflat pe ~. IX. gim. acrobatic\ Legare a mai multor elemente acrobatice, identice sau diferite (trei sau patru), care pot fi incluse `ntr-un exerci]iu din gimnastica artistic\ (sportiv\).

regulamentar\, paralel\ cu liniile de fund, care `mparte plan[a de concurs `n dou\ suprafe]e egale. ~ de mijloc 1. Demarca]ie liniar\ regulamentar\, paralel\ cu liniile de fund, care `mparte terenul de joc `n dou\ suprafe]e egale. 2. Component\ sau compartiment `n organizarea tactic\ a unei echipe, alc\tuit\ din juc\tori specializa]i s\ ac]ioneze `ntre liniile sau compartimentele de atac [i de ap\rare. Sin.: ~ de mijloc (la jocuri sportive). IV. j.s. ~ de margine Demarca]ie care delimiteaz\ por]iunea lung\ a suprafe]ei de joc. ~ de fund 1. Fiecare din demarca]iile transversale care une[te perpendicular capetele liniilor laterale, delimitnd `mpreun\ cu acestea terenul de joc, `n conformitate cu regulamentul respectiv privind dimensiunile, func]ionalitatea etc. 2. Compartiment `n organizarea tactic\ a unei echipe, constituit din juc\tori specializa]i care au, `n principal, sarcini de ap\rare. ~ lateral\ Fiecare dintre demarca]iile paralele trasate perpendicular pe liniile de fund, cu dimensiuni [i cu func]ionalitate specifice, prev\zute `n regulamentul jocului respectiv, care delimiteaz\ terenul de joc `n por]iunile laterale. V. tir ~ de mir\ Distan]\ delimitat\ `ntre `n\l]\tor [i c\tare. Cu ct ~ este mai lung\, cu att tragerea cu pu[ca este mai precis\. ~ de ochire Raz\ vizual\ ce pleac\ din ochiul tr\g\torului, trece prin crest\tura `n\l]\torului, vrful c\t\rii [i ajunge la punctul ochit. ~ de tragere Demarca]ie pn\ la care sunt dispuse locurile de tragere. ~ de ]inte Aliniament al fe]ei ]intei paralel cu linia de tragere la o distan]\ stabilit\ de regulamentul pe probe (10 m, 25 m, 50 m sau 300 m). VI. s.n. ~ de plutire Demarca]ie indicnd locul unde suprafa]a apei `ntlne[te bordajul unei ambarca]ii. VII. rg. ~ de semn Paralel\ cu linia de margine. ~ de balon mort Demarca]ie dincolo de care balonul nu mai poate fi jucat, jocul relundu-se `n func]ie de decizia arbitrului. ~ de ]int\ Demarca]ie care `mpreun\ cu ~ de balon mort delimiteaz\ terenul de ]int\, spa]iu `n care, dac\ balonul este culcat de c\tre atacan]i se poate ob]ine o `ncercare sau eseu. ~ de 5 m `n fa]a buturilor Marcaj ajut\tor, `ntrerupt, `n fa]a ~ de ]int\ la 5 m, fiind asociat regulii care prevede c\ nici o penalitate nu se acord\ la o distan]\ mai mic\ de 5 m de ~ de ]int\. ~ de 22 m Demarca]ie care delimiteaz\ spa]iul de 22 m, oferind trei avantaje echipei aflate `n ap\rare. ~ de 10 m Marcaj `ntrerupt

LIPOTIMIE m.b. Pierdere de scurt\ durat\ a cuno[tin]ei, determinat\ de aport insuficient de oxigen la nivelul scoar]ei cerebrale, ca urmare a sc\derii cantit\]ii

230

loisir de snge care ajunge la creier. ~nainte de pierderea cuno[tin]ei, subiectul devine palid, se simte f\r\ putere, are tulbur\ri de vedere [i de echilibru, transpira]ii reci, grea]\ [i nu mai poate p\stra pozi]ia ortostatic\. Pulsul este frecvent [i slab, iar tensiunea arterial\ are valori mult sc\zute fa]\ de cele normale. ~ poate avea cauze patologice, fiind un simptom `n cadrul unor anumitor afec]iuni, sau poate s\ fie rezultatul unei tulbur\ri hemodinamice momentane ap\rute la o persoan\ s\n\toas\. ~n educa]ia fizic\ [i mai ales `n activitatea sportiv\ se `ntlne[te o form\ particular\ de ~, descris\ sub denumirea [ocul de gravita]ie (Mateev). Aceast\ form\ apare la persoane s\n\toase care `ntrerup brusc efortul [i r\mn nemi[cate `n ortostatism. Mecanismele de producere sunt urm\toarele: `ntreruperea brusc\ a efortului (imobilitate) asociat\ cu ortostatismul (sub ac]iunea gravita]iei) determin\ stagnarea unei mari cantit\]i de snge `n vasele dilatate din membrele inferioare. Circula]ia sanguin\ de `ntoarcere spre inim\ scade mult, debitul cardiac se mic[oreaz\, creierul prime[te o cantitate insuficient\ de snge [i, implicit, de oxigen. Se instaleaz\ hipoxia cerebral\ cu semnele caracteristice amintite. Subiectul `[i pierde cuno[tin]a [i se pr\bu[e[te. La scurt\ vreme dup\ ajungerea `n pozi]ie clinostatic\, `[i revine spontan datorit\ faptului c\ gravita]ia nu mai `mpiedic\ circula]ia de `ntoarcere [i inima poate trimite din nou cantit\]i suficiente de snge oxigenat la creier. ~ de acest tip apare mai frecvent `n zilele cu temperaturi ridicate (vasodilata]ie periferic\) la persoanele cu distonie neurovegetativ\ (tulbur\ri de reglare a circula]iei), la hipotensivi [i la cei obosi]i acut sau cronic (supraantrena]i). Prevenirea fenomenului impune evitarea `ntreruperii bru[te a efortului `nso]it\ de r\mnerea `n imobilitate dup\ terminarea acestuia. Primul ajutor const\ `n a[ezarea subiectului, de la apari]ia primelor simptome, `n clinostatism cu membrele inferioare ridicate deasupra nivelului toracelui (favorizarea circula]iei de `ntoarcere) [i cu capul sub nivelul acestuia (aflux de snge crescut). Dac\ se constat\ revenirea `ntrziat\ a cuno[tin]ei, se utilizeaz\ excita]ii mecanice (u[oare lovituri peste fa]\) sau chimice (inhalarea de substan]e excitante ale c\ilor respiratorii superioare). ~n cazul excep]ional al survenirii stopului cardiac [i/sau respi-

rator, se efectueaz\ de urgen]\ masaj cardiac extern [i/sau respira]ie artificial\. Elevii [i sportivii care au avut ~ trebuie considera]i cazuri problem\. Ei vor fi admi[i la orele de educa]ie fizic\ [i la cele de antrenament numai dup\ ce examenele medicale clinice [i de laborator au eliminat cauzele patologice ale fenomenului. Sin.: le[in.

LIS| tir Caracteristic\ a ]evii (f\r\ ghinturi) specific\ pentru pu[tile de vn\toare folosite la talere.

LOB t.c. Element tehnic de lovire a mingii, prin care aceasta este trimis\ `n terenul advers cu o traiectorie `nalt\, peste adversarul aflat `n apropierea plasei sau `n curs de deplasare c\tre aceasta; din punct de vedere tactic ~ este de atac sau de ap\rare.

LOC DE ORDINE p.a. Pozi]ie acordat\ de fiecare arbitru fiec\rui concurent `n clasamentele separate ale probelor obligatorii [i la alegere, precum [i `n cel general.

LOC DE TRAGERE tir Spa]iu de tragere pentru tr\g\tor (de ex.: 150 cm150 cm la linia de tragere, axat pe mijlocul instala]iei cu 5 ]inte, pentru proba pistol vitez\).

LOCOMO}IE m.b. Deplasare a corpului prin ac]iunea propriului aparat locomotor. ~ se poate efectua prin mi[c\ri ciclice, aciclice sau mixte.

LOISIR soc. Component\ din bugetul integral de timp al omului modern, care delimiteaz\ acel interval afectat de acesta, `n mod deliberat, activit\]ilor cultural educative [i recreative necesare dezvolt\rii sau `ntre]inerii fizice [i spirituale, destinderii [i distrac]iei sale. ~n realizarea efectiv\ a acestor func]ii multiple `nrudite prin efectele lor, exerci]iul fizic, prin diversitatea formelor lui de manifestare (pentru care individul opteaz\

231

lordoz\ excentric axelor mingii. ~n func]ie de sensul rota]iei, traiectoria se lunge[te, dac\ rota]ia este `n direc]ia deplas\rii, se scurteaz\, cnd este invers\, [i deviaz\ lateral stnga sau dreapta, cnd lovitura s-a efectuat lateral fa]\ de axul anteroposterior al mingii. ~ de `ncepere Prim\ ac]iune de jucare a mingii, care succede semnalului de `ncepere a unei partide sau a unei reprize. ~ de pedeaps\ Element tehnic prin care un juc\tor repune mingea `n joc urm\rind s\ `nscrie un punct, `n urma comiterii de c\tre adversar a unei gre[eli grave, sanc]ionate de arbitru. ~n rugby, poate fi executat\ de orice juc\tor al echipei nevinovate [i prin orice procedeu, cu condi]ia ca executantul, dac\ ]ine balonul, s\-l lase din mini sau, dac\ balonul este la p\mnt, s\-l propulseze la o distan]\ vizibil\ de pe semn. ~n cazul unei lovituri de picior a[ezat\, el poate ]ine mna pe balon `n timp ce [uteaz\ se acord\ 3 puncte. Echipa nevinovat\ poate alege o gr\mad\, pe semn, `n locul loviturii de pedeaps\ [i va introduce balonul. II. rg. ~ c\zut\ Element tehnic executat prin l\sarea balonului din mn\ (mini) pe p\mnt [i [utarea lui dup\ prima s\ritur\, `n timp ce se `nal]\. Sin.: drop. ~ din zbor Element tehnic executat prin l\sarea balonului din mn\ (mini) [i [utarea lui `nainte s\ ating\ p\mntul. ~ liber\ Lovitur\ de picior acordat\, ca urmare a unei opriri din zbor (marc), ca urmare a `nc\lc\rii unor prevederi ale regulamentului de joc. Nu poate fi marcat\ o ]int\ `n urma acord\rii unei ~ libere. Echipa nevinovat\ poate `nlocui ~ liber\ cu o gr\mad\ ordonat\, dar nici `n acest caz nu se poate marca o ]int\. ~ liber\ poate fi executat\ de orice juc\tor al echipei beneficiare prin orice procedeu (a[ezat\, c\zut\ sau `n zbor). ~ liber\ indirect\ Lovitur\ ce se acord\ echipei nevinovate, dup\ o oprire din zbor, dup\ ce adversarul a comis o infrac]iune cu grad redus de periculozitate. Ea nu d\ dreptul la o tentativ\ de ]int\, deci nu poate aduce puncte, de[i se poate executa `n toate cele 3 procedee (a[ezat\, c\zut\ sau din zbor). Se folose[te cel mai adesea la trimiterea balonului direct `n margine, sau cum se spune, la mn\ pentru un atac ulterior. ~ de picior Element tehnic executat prin lovirea balonului cu orice parte a gambei sau a piciorului (exceptnd c\lciul) cuprins\ `ntre genunchi [i degetul mare. Dac\ ]ine balonul `n mini, juc\torul trebuie s\ `l elibereze, iar dac\ balonul se afl\ la p\mnt, trebuie

independent), ocup\ un loc tot mai important [i cu o finalitate tot mai mult resim]it\ `n economia timpului liber. Aten]ia pe care oamenii de [tiin]\ (sociologi, pedagogi, psihologi [i economi[ti) o acord\ `n ultima vreme organiz\rii ~ pentru ca op]iunea individului s\ fie mai mare [i mai eficient\, ca [i sporirea locului central pe care exerci]iul fizic `l ocup\ `n con]inutul s\u, explic\ circula]ia termenului [i extensiunea realit\]ilor pe care le define[te. Cuvntul provine din limba francez\, avnd o sinonimie relativ\ cu alte no]iuni sau expresii care circul\ `n alte limbi: timp liber = tempo divertismento (`n limba italian\), freizeit (`n limba german\), timp la alegere = spare time (`n textele americane) etc., avnd tendin]a de a le `nlocui.

LORDOZ| m.b. Curbur\ a coloanei vertebrale `n plan sagital cu concavitate posterioar\. ~n mod normal, coloana vertebral\ are dou\ astfel de curburi una `n regiunea cervical\, ap\rut\ `n ultima perioad\ a vie]ii intrauterine [i accentuat\ dup\ ce copilul este capabil s\ ]in\ capul ridicat (lunile a treia a patra) [i s\ stea `n picioare (lunile a noua a zecea); cealalt\ `n regiunea lombar\, care apare dup\ ce copilul `ncepe s\ mearg\ (lunile a doisprezecea a optsprezecea). Ambele curburi sunt fiziologice [i reprezint\ adapt\ri la solicit\rile de static\ [i de locomo]ie ale corpului uman. ~ devine patologic\ `n cazul cnd, din cauze diverse (atitudini vicioase, traumatisme sau afec]iuni ale vertebrelor [i mu[chilor vertebrali), curburile se accentueaz\ sau se reduc mult producnd dureri, deform\ri ale coloanei, tulbur\ri de static\ [i de motricitate. ~ patologic\ impune examene medicale clinice [i de laborator pentru precizarea cauzei care a determinat-o [i alegerea mijloacelor terapeutice optime.

LOVITUR| I. j.s. Element tehnic fundamental, constnd din mi[c\ri coordonate ale segmentelor corpului, prin care, `n mod regulamentar, se imprim\ mingii cu ajutorul minii, al capului, al piciorului, al rachetei, al paletei sau al crosei impulsuri de intensit\]i [i pe traiectorii diferite, `n func]ie de scopul [i fazele jocului. ~ cu efect Mi[care de rota]ie imprimat\ mingii `n urma unei lovituri t\iate, respectiv efectuate

232

lucru mecanic s\-l deplaseze la o distan]\ vizibil\. ~ de picior de deplasare a jocului (deplace) Procedeu tehnico-tactic de trimitere a balonului spre interiorul terenului, mai ales de pe aripile de trei sferturi ce se v\d blocate `n apropierea liniei de margine, cu scopul de a fi recuperat de coechipierii din acea zon\ de teren. ~ de picior, de urm\rire ( suivre) Procedeu tehnic constnd din lovirea balonului cu piciorul (adic\ de la genunchi `n jos), astfel `nct balonul, trecnd peste sau printre adversarii ap\r\tori ce se preg\teau s\ placheze, s\ poat\ fi urm\rit ( suivre) [i preluat apoi fie de cel ce l-a [utat, fie de un partener. Se d\ balonului o traiectorie mai `nalt\ sau mai joas\, `n func]ie de pozi]ia `n teren a adversarilor. Se execut\ `n vitez\ mare de deplasare. ~ de re`ncepere Lovitur\ c\zut\ acordat\ echipei `n ap\rare, executat\ din orice punct de pe/sau dinapoia liniei de 22 m (altfel arbitrul va ordona repetarea loviturii). Balonul trebuie s\ dep\[easc\ linia de 22 m, altfel echipa advers\ poate cere repetarea ei sau o gr\mad\ `n centrul liniei de 22 m. Dac\ balonul dep\[e[te linia de 22 m, dar este deviat `napoi de vnt, jocul va continua. III. t.c., t.m. ~ de smeci Procedeu tehnic de lovire puternic\ a mingii de deasupra capului trimis\ de adversar pe o traiectorie `nalt\. ~ din voleu Procedeu tehnic de lovire a mingii `nainte ca aceasta s\ ating\ solul. ~ se execut\ de pe partea dreapt\ [i de pe partea stng\, de la `n\l]ime medie, de sus [i de jos. ~ t\iat\ (V. lovitur\ cu efect). IV. vb. ~ de atac Element tehnic fundamental de trecere a mingii peste plas\, executat\, de regul\, cu putere maxim\ de deasupra [i din apropierea acesteia, astfel ca adversarii s\ nu o poat\ relua [i retrimite `n terenul primei echipe care, dup\ caz, realizeaz\ un punct sau c[tig\ dreptul de a efectua servirea mingii. ~ se execut\ cu o singur\ mn\. V. box Element tehnic fundamental de atac [i ripost\, constnd dintr-o mi[care coordonat\ a bra]ului, a antebra]ului [i a pumnului boxerului, orientat\ spre a provoca un impact ct mai puternic cu por]iunile din suprafa]a trunchiului [i a capului adversarului permise de regulament. Dup\ structura lor, principalele lovituri se `mpart `n: direct\, lateral\, cro[euri [i de jos `n sus sau upercuturi (v. cro[eu [i upercut). VI. scr. Contact al vrfului (t\i[ului [i contrat\i[ului, la sabie) cu suprafa]a valabil\ a adversarului. La toate armele, `n

timpul competi]iilor, loviturile valabile sunt semnalate de lampa verde sau ro[ie a aparatului electric, iar loviturile nevalabile de lampa alb\. Sin.: tu[\. ~ cu unghi Procedeu folosit, `n special la spad\, care const\ dintr-o lovitur\ `n care antebra]ul [i arma formeaz\ un unghi. ~ dubl\ Ac]iune ofensiv\, `n care tr\g\torii sunt lovi]i `n acela[i timp, dar `n timpul fazei respective de arme unul dintre ei a comis o gre[eal\ tactic\ (oprire pe atac simplu, eschiv\ neeficient\ `n loc de parare, atac cnd adversarul se afl\ `n linie etc.). La spad\, dac\ diferen]a timpului de lovire `ntre cele dou\ tu[e este inferioar\ limitei de 1/20 la 1/25 dintr-o secund\, loviturile se acord\ ambilor combatan]i. ~ simultan\ Lovitur\ ini]iat\ [i terminat\ `n acela[i timp de ambii adversari. Lovitura este anulat\ (floret\ [i sabie), chiar dac\ unul dintre tr\g\tori a lovit suprafa]a nevalabil\. La spad\, loviturile se acord\ [i `n cazul cnd lovesc ambii tr\g\tori [i cnd este lovit numai unul dintre ei. VII. s.n. Drum parcurs prin aer [i ap\ de pala ramei, a vslei, a padelei sau a pagaiei `n ciclul compus din: atacul apei, trecerea prin ap\, degajarea [i revenirea. VIII. tir Atingere sau perforare a ]intei de c\tre proiectilul diferitelor arme folosite `n acest sport.

LUCRU PE DOU| URME c\l. Exerci]iu executat `n manej, care are ca scop s\ formeze c\l\re]ului deprinderea stabilirii leg\turii dintre ac]iunea drlogilor [i cea a gambelor, precum [i a p\r]ii de sus a corpului [i a [ezutei. Aceast\ mi[care ajut\ calul la armonizarea echilibrului `n efectuarea diferitelor tipuri de mers.

LUCRU MECANIC m.b. 1. Produs dintre for]a aplicat\ asupra unui corp [i deplasarea produs\ acestuia, `n cazul cnd direc]iile for]ei [i ale deplas\rii sunt situate pe aceea[i dreapt\. 2. Produs dintre deplasarea [i proiec]ia for]ei pe direc]ia de deplasare, cnd direc]ia for]ei face un unghi anumit cu direc]ia deplas\rii. ~ pozitiv Produs dintre deplasare [i for]\ (sau proiec]ia acesteia), avnd valori pozitive. Este denumit [i ~ motor sau ~ de `nvingere. Se realizeaz\ prin contrac]ii mus-

233

luft mai mul]i competitori care se `ntrec simultan (ciclism, automobilism, motociclism, probe de alerg\ri atletice etc.).

culare dinamice concentrice. ~ negativ Produs dintre deplasare [i for]\ (sau proiec]ia ei), avnd valori negative. Este denumit [i ~ de frnare sau ~ de cedare. Se realizeaz\ prin contrac]ii musculare dinamice excentrice. Ca unit\]i de m\sur\ ale ~, se utilizeaz\ ergul (for]a necesar\ deplas\rii unei mase de 1 g pe distan]a de 1 cm) [i multiplul acestuia, joule, care este egal cu 107 erg. Unitatea kilogram-metru (for]a necesar\ ridic\rii unei greut\]i de 1 kg la `n\l]imea de 1 m) este egal\ cu un joule. ~n unele lucr\ri de tehnic\ sportiv\, termenii ~ sau travaliu sunt adesea `nlocui]i cu termenul efort. ~n felul acesta, nu se diferen]iaz\ fenomenul extern (~) realizat de aparatul locomotor, de fenomenul intern reprezentat de solicitarea func]ional\ a organismului necesar\ prest\rii ~ respectiv.

LUPT|TOR ACTIV lp. Calificativ acordat de arbitru lupt\torului care `n timpul unei angaj\ri uzeaz\ de toate posibilit\]ile lui fizice [i tehnico-tactice `n scopul ob]inerii victoriei prin superioritatea execu]iei procedeelor tehnice sau prin descalificarea adversarului.

LUPT|TOR PASIV lp. Calificativ acordat sportivului care `n timpul unei angaj\ri se sustrage de la lupt\, evit\ sau desface prizele ori p\r\se[te frecvent suprafa]a de lupt\.

LUFT box, j.s. Execu]ie neizbutit\ a unui element tehnic, de regul\ a unei lovituri, caracterizat\ prin neatingerea mingii sau a adversarului datorit\ lipsei de precizie.

LUNET| PE ARM| tir Instrument optic de form\ tubular\ cu mai multe lentile, fixat pe arm\, servind tr\g\torului la luarea ct mai precis\ a liniei de ochire.

LUNET| DE OBSERVA}IE tir Tip de lunet\ folosit de tr\g\tor pe standul de tragere pentru a urm\ri loviturile realizate [i rezultatul. LUNGIME atl. (V. s\ritura `n lungime). ~ a arunc\rii Cea mai scurt\ distan]\ a fiec\rei arunc\ri, m\surat\ de la un punct de pe marginea anterioar\ a cercului (la disc [i ciocan) sau a pragului (la greutate [i suli]\) pn\ la semnul proxim fa]\ de acest loc, pe care `l las\ obiectul aruncat `n zona de recep]ie. ~ se m\soar\ `n m [i `n cm.

LUPT| gen. Confruntare `ntre 2 sportivi, 2 echipe, `ntre mai multe echipaje din sporturile nautice sau `ntre

LUPTE lp. Disciplin\ sportiv\ bazat\ pe disputa dintre 2 adversari, conform regulamentului de concurs care variaz\ `n func]ie de formele multiple ale ~: greco-romane sau clasice, libere, sumo, judo, trnt\. Formele de ~ se diferen]iaz\ dup\ specificul pe care `l imprim\ tradi]ia practic\rii ei de c\tre diferitele popoare: ~ gruzin\, mongol\, t\t\reasc\, breton\, tirolez\, elve]ian\, englez\. Specificul este dat de procedeele folosite, de timpul desf\[ur\rii, de modalitatea acord\rii punctelor f\cute sau primite [i de stabilirea victoriei, a `nfrngerii sau a egalit\]ii. ~ greco-romane Ramur\ a disciplinei atletic\ grea, denumit\ [i clasic\ pentru vechimea ei (component\ a pentatlonului antic, ca prob\ distinct\ `n JO grece[ti, practicate [i de romani). Se desf\[oar\ `ntre 2 adversari care folosesc procedee tehnice regulamentare bazate pe ac]iuni aplicate asupra p\r]ii superioare a corpului [i care constau din: dezechilibr\ri, centr\ri, arunc\ri, r\suciri, doborri, r\sturn\ri, ridic\ri, rostogoliri, pod etc. Se efectueaz\ din dou\ pozi]ii: vertical\ [i la parter. Procedeele tehnice rezult\ din modul diferit de efectuare a prizelor cu palmele [i mi[carea picioarelor, din dinamica lor, cu scopul realiz\rii de c\tre adversar a uneia dintre ac]iunile amintite, concretizate [i sanc]ionate printr-un sistem de puncte prestabilit. Procedeele tehnice folosite cu predilec]ie

234

lutz `n ~ sunt: [urub, rebur, cheie, centur\ lateral\ salt, tur de cap, dublu Nelson etc. Durata desf\[ur\rii ~ a variat de-a lungul timpului: `n anii 40 au fost 5 reprize, dup\ aceea, pn\ `n anii 80, au fost 3 reprize de cte 3' fiecare, alternate cu pauze de 1'. Din anii 80, durata s-a redus la o singur\ repriz\ de 6' [i apoi de 5', fapt care a determinat dinamizarea `ntrecerilor. Durata actual\ a timpului desf\[ur\rii unui meci este de 2 reprize a 3', cu o pauz\ de 30''. Ele se practic\ pe o saltea, mai recent din material plastic cu o suprafa]\ neted\, cu latura de 12 m, `n centrul c\reia se traseaz\ un cerc cu diametrul de 1 m, marcat pe circumferin]\ cu o linie de 10 cm. Tot din centrul saltelei se traseaz\ un cerc cu diametrul de 9 m, care delimiteaz\ zona de protec]ie. Arbitrajul este asigurat de o echip\ de arbitri condus\ de arbitrul principal, care are responsabilitatea desf\[ur\rii regulamentare a `ntrecerii, elaboreaz\ orarul zilnic de concurs, prezideaz\ tragerile la sor]i, nume[te comisia de cnt\rire a lupt\torilor, din care face parte [i un medic, opera]ie ce are loc cu o zi `naintea concursului, acord\ decizii definitive `n situa]ii discutabile. Arbitrul de centru este cel care conduce direct lupta de pe saltea, dnd semnalul `nceperii, al `ntreruperii [i al `ncet\rii ei. El decide victoria prin ridicarea bra]ului cu banderola de culoarea dresului lupt\torului care a acumulat puncte, indicnd cu degetele num\rul punctelor realizate (de la 1-5). De asemenea, pentru activarea luptei, el poate folosi `ndemnurile [i avertismentele semnalate prin gestic\, concretizate prin acordarea de puncte negative lupt\torului care este pasiv `n mod repetat [i prelungit. ~n ultima vreme, arbitrajul folose[te afi[ajul electronic, indic\ instantaneu punctajul `ntrecerii semnalat de arbitrul de centru. Rezultatul final poate fi: de victorie la puncte, `nving\tor [i `nvins, acordat\ pe baza raportului de puncte realizate de cei doi lupt\tori sau prin tu[, atunci cnd umerii unui lupt\tor sunt lipi]i de saltea, pozi]ie confirmat\ de arbitrul de centru. Concursul de ~ se efectueaz\ pe categorii de greutate, care din 1992 sunt `n num\r de opt, cu dou\ categorii mai pu]in fa]\ de deceniile anterioare: 54 kg, 58 kg, 63 kg, 69 kg,

76 kg, 85 kg, 97 kg [i 130 kg. ~ libere Ramur\ a disciplinei atletic\ grea, `n care cei 2 lupt\tori folosesc procedee tehnice care vizeaz\ toate p\r]ile corpului. Este o form\ de lupt\ corp la corp, asem\n\toare cu celelalte tipuri de lupt\ [i `ndeosebi cu ~ greco-romane, suprafa]a de concurs, timpul acestuia [i modalitatea de arbitraj fiind acelea[i. Ce deosebesc ~ libere de cele greco-romane sunt procedeele tehnice. Astfel, arunc\rile sunt ac]iuni finale efectuate din pozi]ia `n picioare, cu scopul desprinderii adversarului de pe suprafa]a de sprijin. Alt procedeu este reprezentat de multitudinea ag\]\rilor picioarelor concomitent cu aplicarea diferitelor prize cu bra]ele. Doborrile sunt procedee de fixare a adversarului la parter, realizate prin cuprinderea rapid\ a coapselor adversarului aflat `n pozi]ie de gard\ frontal\, prin fixarea bra]ului [i sprijinul genunchiului cu mna. ~nf\[urarea este procedeul prin care atacantul `ncearc\ s\ fixeze piciorul drept al adversarului, care reac]ioneaz\ cu mna dreapt\ ag\]nd capul partenerului [i, astfel, dup\ o u[oar\ r\sucire spre stnga, cuprinde pe la spate cu cealalt\ mn\ coapsa acestuia. ~mpiedic\rile reprezint\ procedeul prin care atacantul plaseaz\ piciorul oblic fa]\ de cel al partenerului [i astfel `l arunc\ deplasnd proiec]ia centrului de greutate al corpului de pe salteaua de concurs. Doborrile sunt procedee variate de punere a adversarului la parter. ~ libere sunt mai dinamice dect cele greco-romane. Atacul care poate fi frontal, lateral sau prin spatele adversarului este rapid. Formele de ap\rare adecvate imprim\ luptei un ritm sus]inut. Categoriile de greutate ale concursului, ca [i durata, sunt acelea[i ca [i la ~ greco-romane.

LUTZ p.a. S\ritur\ de pe un picior pe cel\lalt cu `ntoarcere invers\ `n aer de 90-180-360 sau mai mult, executat\ din alunecare `napoi-`n afar\, printr-un impuls `n ghea]\ cu zim]ii patinei piciorului liber (de elan) [i aterizare continuat\ cu alunecarea `napoi-`n afar\. Poate fi: simplu, dublu sau triplu.

235

luxa]ie corporal `n pozi]ia `n care se g\se[te, aplica]ii locale reci [i medicamente de combatere a durerii. Transportarea ct mai rapid\ a traumatizatului la o institu]ie sanitar\ este deosebit de important\, pentru c\ asigur\ depistarea unor eventuale fracturi [i pentru c\ repunerea oaselor `n pozi]ie normal\ (reducerea ~) se face u[or `n primele 35-45' de la producerea accidentului. Este contraindicat\ `ncercarea de reducere a ~ de c\tre nespeciali[ti, dat fiind c\ necunoa[terea metodelor adecvate agraveaz\ leziunile, iar existen]a fracturilor poate produce complica]ii severe. Dup\ reducere, segmentul se imobilizeaz\ 7-14 zile. Reluarea solicit\rii normale a articula]iei este permis\ dup\ 3-4 s\pt\mni, timp `n care, prin fizioterapie [i tratament recuperator, s-a rec[tigat stabilitatea articula]iei traumatizate. ~ recidivant\ impune, de regul\, tratament chirurgical.

LUXA}IE m.b. Traumatism articular produs prin ac]iunea unor for]e care scot suprafe]ele articulare ale oaselor din pozi]ia lor normal\. ~ complet\ Traumatism `n care suprafe]ele articulare ale oaselor `[i pierd total contactul dintre ele. ~ incomplet\ sau subluxa]ie Traumatism `n care contactul dintre suprafe]ele articulare ale oaselor este par]ial p\strat. ~ recidivant\ sau habitual\ Traumatism care survine la solicit\ri articulare bine suportate `n mod normal. Este, de regul\, consecin]a unor ~ anterioare incorect tratate. ~ apare mai frecvent `n cazul articula]iilor plane mobile, al musculaturii insuficient dezvoltate [i cu tonus sc\zut, al traumatismelor articulare repetate `n antecedente. ~n ~ sunt lezate, `n primul rnd, capsula [i ligamentele (`ntinderi, rupturi) [i ]esuturile moi periarticulare (mu[chi, vase, nervi). Uneori exist\ [i fracturi asociate. Primul ajutor const\ `n imobilizarea segmentului

236

M
MA a.m., jd. 1. Drept. 2. Concept japonez care `nglobeaz\ simultan spa]iul [i timpul. MA AI a.m., jd. Distan]\ de lupt\. MAIOU m.s. Obiect vestimentar care face parte din echipamentul sportivului, confec]ionat de obicei din bumbac, pe care sunt imprimate culorile [i `nsemnele clubului c\ruia `i apar]ine sportivul, precum [i num\rul de identificare. MACROCICLU gen. Structur\ a planific\rii antrenamentului sportiv pe perioade mai mari de timp (1-4 ani). No]iunea este folosit\ de autorii ru[i, `ncepnd cu anii 60. Document de planificare care prevede obiectivele [i valorile globale ale indicatorilor modelului de antrenament, repartizate pentru fiecare an al intervalului de patru ani dintre dou\ JO. Sin.: plan de perspectiv\ [i plan curent anual. MAITTA a.m., jd. Cedez, sunt `nvins, termen folosit `n arbitraj. MAKI a.m., jd. A r\suci, a `nf\[ura. MAKIWARA a.m. Aparat construit pentru antrenament. MAE a.m., jd. ~nainte, `n fa]\. MANAGEMENT ~N EDUCA}IE FIZIC| {I SPORT man. 1. Ramur\ a [tiin]ei educa]iei fizice [i sportului, care studiaz\ [i aplic\ eficient ideile [i solu]iile de proiectare, de organizare, de administrare, de gestionare [i de conducere a activit\]ilor din aceste domenii. Experimenteaz\, imagineaz\ [i stabile[te obiectivele, structurile organizatorice, orientarea, direc]iile de ac]ionat, elaboreaz\ programe [i ac]iuni menite s\ m\reasc\ eficien]a domeniului, s\ extind\ dezvoltarea, s\ sporeasc\ activitatea teoretic\ [i, `ndeosebi, practic\. Con]ine ideea de gestiune, pe lng\ cea de prospectare, de conducere, de control [i de administrare. 2. Disciplin\ academic\ inclus\ `n planurile de `nv\]\mnt ale institu]iilor universitare, care formeaz\ speciali[ti `n educa]ie fizic\ [i sport. Cu cteva decenii `n urm\, aceast\ disciplin\ era men]ionat\ sub

MAESTRU EMERIT AL SPORTULUI reg. Titlu de onoare acordat de Ministerul Tineretului [i Sportului (MTS) sportivilor care au ob]inut repetate [i str\lucite performan]e `n competi]iile interne [i interna]ionale [i care, prin conduita lor, au constituit exemple `n activitatea pe terenurile de sport [i `n via]\.

MAESTRU AL SPORTULUI reg. Cea mai `nalt\ treapt\ a sistemului de clasificare, care se acord\ sportivului sub form\ de titlu pe via]\, pentru valoarea confirmat\ `n concursuri oficiale de nivel na]ional [i interna]ional.

237

M manager
denumirea de Organizare [i conducere a educa]iei fizice [i sportului. MAN{ON I. atl. Component\ a suli]ei constnd dintr-o sfoar\ de o anumit\ grosime, `nf\[urat\ la mijlocul suli]ei pentru a asigura priza necesar\ arunc\rii ei. II. s.n. ~nveli[ din piele pentru protec]ia corpului ramei sau vslei, situat la locul de sprijin `n furche]i. III. schi ~nveli[ din piele sau material plastic al cap\tului superior al bastonului, prev\zut cu o curea `n form\ de bucl\, care ajut\ la prindere [i sprijin. IV. ht. P\r]ile laterale ale axului halterei unde se fixeaz\ discurile de cauciuc sau de metal.

MANAGER man. 1. Persoan\ care se ocup\ de diferitele aspecte ale selec]iei, ale preg\tirii [i ale promov\rii sportivilor `n ierarhia sportiv\ na]ional\ [i interna]ional\, precum [i ale intereselor lor financiare [i sociale. 2. Conduc\tor executiv de club, de asocia]ie, de echip\, de federa]ie, care prevede, organizeaz\, coordoneaz\ [i conduce activitatea acestora `n scopul `ndeplinirii obiectivelor `n condi]ii de profitabilitate material\ [i social\, de consacrare [i dezvoltare a lor `n plan organizatoric, func]ional [i economic, `n spa]iul sportiv na]ional [i interna]ional.

MARANGOZ s.n. Dulgher specializat `n `ntre]inerea [i depanarea diferitelor tipuri de ambarca]iuni folosite `n sporturile nautice (canotaj, kaiac, canoe, iahting).

MANEJ c\l. Pist\ amenajat\ `n aer liber sau `n sal\ special\ unde au loc instruirea c\l\re]ilor, antrenamentul [i dresajul cailor.

MANEVR| I. s.n. Mi[c\ri [i evolu]ii pe care le efectueaz\ tactic, `n func]ie de condi]iile climaterice [i de concurs, o nav\ sau o ambarca]iune, ca urmare a deciziilor luate de timonier (crmaci), de comandant sau de sportiv, folosind mijloacele de propulsie, crma, ancora [i parmele. ~ fixe sunt sarturile, straiurile, pataratinele. ~ mobile (curente) sunt funga [i [cota. II. m.b. Ac]iuni mecanice executate asupra mu[chilor `n masaj (v. masaj).

MARATON atl. Prob\ atletic\ de mare fond, cu un traseu de 42,195 km situat `n afara stadionului, pe care alerg\torii de clas\ interna]ional\ `l parcurg `n jur de 2 h [i 30' femeile [i 2 h [i 10' b\rba]ii. A fost creat `n amintirea legendarei alerg\ri a soldatului grec care a parcurs o distan]\ asem\n\toare pentru a anun]a victoria atenienilor asupra per[ilor.

MAN{| I. bob, schi, tir Parte a `ntrecerii constnd din efectuarea probei de c\tre to]i participan]ii [i care se repet\ o dat\ (schi slalom) sau de mai multe ori (bob patru ori, tir dou\ sau patru ori), `n vederea stabilirii clasamentului final. II. av. Parte a sistemului de prghii cu care se piloteaz\ ambarca]iunea sau nava de zbor.

MARC rg. Oprire a balonului `n zbor. ~n cazul unei lovituri de picior executat\ de echipa `n atac, se poate efectua o oprire din zbor de c\tre echipa de ap\rare. Arbitrul va opri jocul [i va acorda o lovitur\ liber\ indirect\ ce va fi executat\ de c\tre juc\torul care a realizat oprirea din zbor. Singura condi]ie ca oprirea din zbor s\ fie validat\ const\ `n strigarea cuvntului ~ `n timpul efectu\rii acesteia.

MAN{ET| scr. Prelungire a m\nu[ilor care protejeaz\ antebra]ul de loviturile sau `mpuns\turile din timpul luptei.

MARCAJ I. j.s. Ac]iune tactic\ individual\ `ntreprins\ regulamentar de un juc\tor `n ap\rare, cu scopul de a `mpiedica adversarul s\ `[i desf\[oare ac]iunile `n mod favorabil. ~ strict Ac]iune caracteristic\ ap\r\rii om la om, care presupune o apropiere `ntre juc\torul care face marcajul [i cel marcat, precum [i plasarea adversarului `ntre minge [i ap\r\tor. Se recomand\ atunci cnd adversarul direct este lipsit de vitez\ [i de tehnica

238

masaj necesar\ dep\[irii ap\r\torului. ~ de intercep]ie Execu]ie `n situa]ia `n care ap\r\torul se g\se[te plasat `ntre minge [i adversar, pe aceea[i linie sau lateral fa]\ de acesta [i mai `n interiorul terenului. Pretinde, din partea celui care `l aplic\, vitez\ de reac]ie, clarviziune [i oportunitate `n interven]ie. ~ de supraveghere Ac]iune aplicat\ `n situa]ia `n care ap\r\torul se plaseaz\ pe linia ce `l une[te pe atacant cu poarta, la o distan]\ determinat\ de dep\rtarea fa]\ de poarta proprie. ~n acest caz, ap\r\torul are posibilitatea s\ observe mi[c\rile adversarului [i ale coechipierilor [i s\ deduc\ inten]iile [i modul de desf\[urare a atacului advers. II. tr. Semne conven]ionale de culori [i forme diferite, plasate pe stlpi, pe pomi sau pe stnci [i care jaloneaz\ traseul turistic montan.

MARCARE I. gen. Opera]ie de delimitare a spa]iului de antrenament [i concurs sau a unui parcurs, folosind diferite linii, semne sau obiecte (fanioane, balize etc.). II. j.s. ~nscriere a unui gol sau punct. III. schi ~nsemnare cu vopsea de o anumit\ culoare a schiurilor concuren]ilor din cursele de fond, pentru a `mpiedica `nlocuirea lor pe parcurs.

femei, respectiv 20 [i 50 km pentru b\rba]i. Probele de ~ mai lungi de 10 km se desf\[oar\ pe [osea. De[i are structura motric\ de baz\ identic\ cu a mersului (mi[care locomotorie ciclic\ cu sprijin permanent al corpului pe sol, fie cu un picior perioada sprijinului unilateral, fie pe ambele picioare perioada sprijinului bilateral), se deosebe[te de mersul obi[nuit datorit\ cerin]elor regulamentului de concurs, care prev\d ca la fiecare pas piciorul de sprijin, atunci cnd trece prin momentul verticalei, s\ fie complet `ntins (ne`ndoit din articula]ia genunchiului). ~n ~, pasul este mai lung dect `n mers, atingnd valori `ntre 100 [i 120 cm la b\rba]i [i 75-95 cm la femei, [i frecven]a mai mare, realizndu-se astfel viteze de deplasare evident superioare celui mai rapid mers. ~n ~, contactul cu solul la fiecare pas se face pe c\lci, cu piciorul `ntins, iar bra]ele `ndoite din cot oscileaz\ pe lng\ corp mult mai energic dect `n mers. Cnd m\r[\luitorul nu se `ncadreaz\ `n cerin]ele regulamentului privind modul de executare a mar[ului, prime[te un avertisment, iar la a doua abatere este eliminat din concurs. ~n probele de 20 [i 50 km, concuren]ii pot primi pe traseu anumite sucuri, r\coritoare etc. din partea organizatorilor competi]iei. II. gim. 1. Form\ de mers `n forma]ie executat\ `n caden]\. 2. Comand\ pentru efectuarea diferitelor forme de deplasare `n lec]iile de educa]ie fizic\ [i sport.

MARGINE rg. Mod `n care se a[az\ cele dou\ [iruri de juc\tori pentru repunerea balonului `n joc, dup\ ce acesta a p\r\sit suprafa]a de joc `n lateral. Distan]a `ntre [iruri este de 1 m. Primul juc\tor se a[az\ la 5 m de tu[\, iar ultimul la maxim 15 m. Echipa care repune stabile[te num\rul maxim de juc\tori apar]innd fiec\rei echipe care pot participa la aliniament. ~ complet\ Forma]ie alc\tuit\, din 7 juc\tori [i 1 repun\tor. ~ redus\ Forma]ie scurt\ alc\tuit\ din 4 sau 6 juc\tori plus 1 repun\tor. Este o faz\ static\ de reluare a jocului. Sin.: aliniament la margine.

MAR{ I. atl. Prob\ de concurs din atletism, oficializat\ `n competi]iile interne [i interna]ionale (la JO din 1932 pentru b\rba]i [i `n 1992 pentru femei), care const\ din parcurgerea distan]elor de 5, 10 [i 20 km pentru

MASAJ m.b. Ac]iune mecanic\ exercitat\ sistematic asupra pielii [i a ]esuturilor moi de la suprafa]a corpului, `n scop fiziologic sau terapeutic. ~ manual Ac]iune mecanic\ f\cut\ prin manevre (sau procedee) fundamentale, ca: alunec\ri u[oare [i ritmice (netezire sau efleuraj), fric]iune, fr\mntat (petrisaj), batere (percutat, tocat, plesc\it sau tapotare), vibra]ii [i alte manevre ajut\toare ca: presiuni, scutur\ri, rulat, cernut etc. ~ mecanic Ac]iune mecanic\ executat\ cu ajutorul unor aparate speciale ca rulouri, vibratoare, percutoare. La sportivi, ~ este indicat `n antrenament [i `n competi]ii pentru: stimularea proceselor de adaptare la efort, favorizarea `nc\lzirii, prevenirea [i combaterea fenomenelor de oboseal\, precum [i `n tratamentul func]ional sau recuperator dup\ accidente [i `mboln\viri.

239

M mas\ de joc
MAS| DE JOC t.m. Suprafa]\ dreptunghiular\ de 274 cm lungime [i 152,5 cm l\]ime, montat\ pe supor]i la 76 cm deasupra solului, `n plan orizontal. Este prev\zut\ cu un fileu (plas\), care `mparte suprafa]a de joc `n dou\ cmpuri egale de 137 cm/152,5 cm. ~n\l]imea fileului este de 15,25 cm deasupra suprafe]ei de joc, partea sa inferioar\ fiind lipit\ de aceasta. Fileul se fixeaz\ cu doi supor]i verticali `nal]i de 15,25 cm [i monta]i lateral la distan]\ de 15,25 cm de laturile mesei. Suprafa]a ~ este neted\, vopsit\ `n culoarea verde `nchis [i marcat\ cu dungi albe pe laturi [i pe linia central\ vertical\. ~ trebuie s\ fie sub 3 ohmi. Contactul electric `ntre plastronul electric [i ~ se asigur\ printr-un fir sau doi crocodili. Crocodilul va fi fixat, prin sudur\, la cel\lalt cap\t al firului. ~ pentru spad\ nu poate fi acoperit\, total sau par]ial, cu material susceptibil de a face s\ alunece vrful armei adversarului. Baveta ~ trebuie s\ coboare sub clavicule. ~n timpul asaltului, tr\g\torul are obliga]ia s\-[i p\streze ~ pe cap, pn\ la comanda stai! a arbitrului. ~n caz contrar, el va fi penalizat cu un avertisment, iar `n caz de recidiv\ cu un cartona[ ro[u etc.

MAS| MUSCULAR| m.b. Cantitate de ]esut muscular din segmentele corporale sau din `ntreg corpul. Se m\soar\ `n kg/viu [i nu poate fi stabilit\ cu exactitate, deoarece toate p\r]ile componente ale corpului, inclusiv mu[chii, con]in [i alte ]esuturi pe lng\ cel muscular. ~n practic\, ~ se apreciaz\ indirect, calculndu-se partea ce revine ]esutului gras din greutatea corpului. Dezvoltarea ~ constituie un obiectiv al antrenamentului sportiv cu att mai important cu ct for]a are un rol mai mare `n ob]inerea performan]elor.

MA{IN| DE ARUNCAT TALERE tir Instala]ie montat\ `n poligon pe linia de tragere, care printr-un dispozitiv electromecanic lanseaz\ talerele din [an] sau turn (proba de skeet), la distan]e, `n\l]imi [i unghiuri variabile.

MASCARE scr. Fals\ exteriorizare a inten]iilor pentru a induce `n eroare adversarul.

MA{IN| DE ROTA}IE A }INTELOR tir Dispozitiv mecanic instalat `n poligonul de tragere cu pistolul, care declan[eaz\ rotirea [i plasarea siluetelor cu fa]a spre tr\g\tor. Dup\ un timp determinat (4,6 sau 8'' la pistolul vitez\), ~ readuce ]intele `n pozi]ia ini]ial\ cu muchia spre direc]ia tragerii.

MASC| scr. Accesoriu al echipamentului scrimerului, confec]ionat din plas\ metalic\ ale c\rei ochiuri au maxim 0,2 mm, iar firul ]es\turii un diametru de 1 mm. Plasa ~ trebuie s\ suporte, f\r\ a se deforma, introducerea `ntre ochiuri a unui ac conic, de 4 conicitate [i o presiune de 12 kg. ~ pentru floret\ este izolat\ `n interior [i `n exterior cu un material plastic rezistent la [ocuri. Este `n curs de omologare ~ cu vizor din plastic. ~ pentru sabia electric\ are urm\toarele caracteristici: re]eaua ~ nu trebuie izolat\ deoarece ea asigur\ conductibilitatea electric\. Baveta ~ [i accesoriile trebuie s\ fie acoperite `n `ntregime cu un material metalic, care s\ aib\ acelea[i caracteristici electrice ca [i plastronul. {i accesoriile pot fi metalice, iar rezisten]a electric\ `ntre crocodil [i un punct oarecare de pe

MAT [ah Ultim atac care pune regele advers `n imposibilitatea de a fi ap\rat. ~ economic Situa]ie la care, cu excep]ia regelui [i pionilor, contribuie toate figurile de pe tabl\, iar cnd contribuie [i aceste figuri, ~ devine perfect economic. ~ invers Situa]ie `n care nu se cere ca albul s\ fac\ ~ regele negru, ci acesta este silit s\-l fac\ ~ pe regele alb. ~ model Situa]ie care prezint\ att caracteristicile ~ economic, ct [i pe cele ale ~ pur. ~ oglind\ Situa]ie cnd cele 8 cmpuri din zona regelui ~ sunt libere de orice pies\. ~ pur (curat) Situa]ie `n care fiecare cmp din zona regelui negru este inaccesibil din cauz\ c\ este p\zit de o pies\ alb\ sau este blocat de o pies\ neagr\ f\r\ a mai fi p\zit [i de o pies\ alb\. ~ ecou Perechi de maturi care se aseam\n\ `ntre ele, regele negru f\cut ~ aflndu-se pe cmpul de aceea[i culoare.

240

mecanism al mi[c\rii MATA a.m., jd. Coaps\.

MATERIAL SPORTIV m.s. Totalitate a obiectelor necesare practic\rii unei probe sau a unei ramuri sportive [i a particip\rii sportivului `n antrenament [i `n concurs (minge, cros\, schiuri, suli]\, biciclet\, ambarca]iune, plas\, rachet\ etc.). Unele ~ sunt standardizate, construc]ia lor fiind reglementat\ `n privin]a dimensiunilor, greut\]ii, materiei prime utilizate etc.

prev\zut\ pe partea dorsal\ cu perni]e pentru fiecare falang\, iar pentru portar este prev\zut\ cu o dublur\ care ajut\ la re]inerea pucului; ~ de ciclism; ~ de schi; ~ de golf; ~ de motociclism [i automobilism; ~ de tir pentru tr\g\torii pu[ca[i .

M|SUR| scr. Distan]\ maxim\ de la care tr\g\torul aflat `n pozi]ia fandat, cu bra]ul `ntins, poate lovi adversarul.

MATISAJ tir arc Protejare a corzii pe zona central\ [i la capete, prin `nf\[urarea strns\ a unui fir (de obicei din nailon), spir\ lng\ spir\, pe lungimi de 10-12 cm.

MATTE a.m., jd. Opri]i, a[tepta]i, stop, termen folosit `n arbitraj.

M|CIUCI gim. 1. Obiect portativ din lemn de forma unei bte `ngro[ate [i rotunjite la o extremitate, format din trei p\r]i: corpul partea cea mai `ngro[at\ la o extremitate, gtul partea sub]ire (tija) [i capul partea sferic\ de la cealalt\ extremitate. Obligatoriu, la orice exerci]ii, se folosesc simultan dou\ m\ciuci. 2. Prob\ specific\ gimnasticii ritmice sportive feminine, care folose[te ca elemente tehnice balans\ri, cercuri, opturi `n diferite planuri [i direc]ii prin ac]iuni simultane [i succesive ale m\ciucilor, mori[ti, duble, triple `n toate planurile, alunec\ri [i rul\ri, re`mpingeri (rico[\ri), loviri, desprinderi, lans\ri, mi[c\ri asimetrice.

M|TUR|TOR fb. Ultim ap\r\tor dintre juc\torii de cmp, care activeaz\ `n spatele liniei de funda[i, avnd principala sarcin\ de a acoperi `ntreaga zon\ dinapoia linei de fund, m\rind, `n acest fel, securitatea defensiv\ a echipei. Ac]ioneaz\ ca al patrulea sau al cincilea funda[, plasndu-se `n func]ie de pozi]ia mingii, f\r\ a avea un adversar direct. ~nt\rirea sistemului defensiv cu un om `n plus a dus la apari]ia unei forme speciale de ap\rare (catenaccio), inova]ie tactic\ apar]innd antrenorului italian Helenio Herrera, care a pus-o `n practic\, cu foarte bune rezultate, la Internazionale Milano, `n perioada 1963-1967. Ulterior ~ s-a identificat cu libero-ul, pies\ important\ `n sistemul de ap\rare al unei echipe, indiferent de num\rul de funda[i folosit.

M|NU{| m.s. Accesoriu al echipamentului sportivului folosit pentru a proteja minile `mpotriva loviturilor sau a intemperiilor. Poate fi: ~ de box, pentru antrenament [i competi]ie, are un singur deget fiind confec]ionat\ din piele [i umplut\ cu iarb\ de mare, avnd greut\]i diferite prev\zute de regulament; ~ de scrim\, confec]ionat\ din piele (tip mu[chetar), prelungit\ pn\ la jum\tatea antebra]ului; ~ de hochei, pentru juc\torii de cmp este

MECANISM AL MI{C|RII m.b. Mecanism fiziologic al oric\rei mi[c\ri reprezentat de acte reflexe necondi]ionate sau condi]ionate. Reflexele necondi]ionate stau la baza mi[c\rilor copilului `n perioada intrauterin\ [i `n primele luni de via]\. La adult, mi[c\rile involuntare efectuate `n cazul ac]iunii neprev\zute a unor agen]i nocivi au, de asemenea, ca mecanisme de producere reflexele necondi]ionate (reflexe de ap\rare). ~ voluntare este constituit de reflexele condi]ionate dobndite `n timpul vie]ii. Excitan]ii condi]ionali pot proveni din mediul intern sau extern. Specific fiin]ei umane este faptul c\ [i cuvntul, vorbit, scris sau gndit poate deveni excitant condi]ionat care poate determina efectuarea mi[c\rilor (sistemul doi de

241

M mecanostructur\
semnalizare). Repetarea `n acelea[i condi]ii a mi[c\rilor voluntare duce la automatizarea lor. (V.: act reflex, arc reflex, mi[care automat\, mi[care voluntar\, deprindere motorie). sunt confec]ionate din argint de 925/000, iar medalia pentru locul I este [i aurit\ cu cel pu]in 6 g de aur fin. ~ este oferit\ de comisia de organizare a JO.

MECANOSTRUCTUR| m.b. Structur\ func]ional\ a ]esuturilor [i a organelor care apare ca rezultant\ a adapt\rii acestora la solicit\rile mecanice. Modific\rile care apar `n diferitele structuri, mai ales la aparatul locomotor, corespund principiului cu minim de material, maxim de eficien]\ mecanic\. Educa]ia fizic\ [i sportul produc asemenea modific\ri care fac parte din efectele pozitive pe care le au asupra organismului att la copil, ct [i la adult, dar [i la vrste avansate.

MEDIC AL CONCURSULUI m.b. Medic `ns\rcinat, `n mod special, s\ constate dac\, `n concursul la care este delegat, sunt respectate condi]iile igienico-sanitare prev\zute `n instruc]iunile Ministerului S\n\t\]ii [i al Familiei (MSF) [i `n regulamentele federa]iilor sportive [i s\ acorde primul ajutor medical `n cazul accidentelor [i al `mboln\virilor subite, survenite la sportivi [i spectatori. ~n unele ramuri sportive, regulamentele prev\d c\ ~ are competen]a de a interzice unui sportiv s\ participe la o competi]ie sau s\ o continue cnd consider\ c\ aceasta i-ar periclita s\n\tatea.

MECANOTERAPIE m.b. Form\ de terapie prin mi[c\ri efectuate cu ajutorul aparatelor mecanice. Este folosit\ pentru cre[terea for]ei musculare [i a mobilit\]ii articulare. Aparatura permite ca, `n func]ie de particularit\]ile pacientului, s\ se efectueze mi[c\ri pasive sau mi[c\ri active produse prin contrac]ii dinamice concentrice [i excentrice. Amplitudinea mi[c\rilor se poate regla astfel `nct s\ corespund\ st\rii momentane a articula]iilor interesate.

MECI org. ~ntrecere sportiv\ disputat\ `ntre 2 echipe sau 2 sportivi. ~n atletism cnd competi]ia se desf\[oar\ sub form\ de ~, echipele prezint\, de regul\, cte 2 concuren]i pentru fiecare din probele prev\zute `n program, iar la [tafet\ cte o forma]ie, clasamentul alc\tuindu-se prin adi]ionarea punctelor. ~n jocuri sportive, lupte, box, condi]iile desf\[ur\rii ~ sunt `nscrise `n regulamentele sporturilor respective [i ale tipurilor de competi]ii.

MEDALIE OLIMPIC| ol. Distinc]ie acordat\ sportivilor clasa]i pe primele trei locuri la JO `n probele individuale [i pe echipe. ~ are diametrul de minim 60 mm [i o grosime de 3 mm. Locul I prime[te o medalie de aur, locul II prime[te o medalie de argint, iar locul III prime[te o medalie de bronz. ~ pentru locurile I [i II

MEDICIN| A CULTURII FIZICE m.b. Specialitate medical\ care studiaz\ [i rezolv\ problemele medico-biologice ale practic\rii exerci]iilor fizice, att de persoanele s\n\toase, sub forma educa]iei fizice sau a sportului, ct [i de cei suferinzi, ca mijloc terapeutic `n diverse tulbur\ri sau afec]iuni. ~ a fost creat\ `n ]ara noastr\, dup\ al II-lea r\zboi mondial, prin imitarea modelului concep]ional [i organizatoric existent `n URSS Ministerul S\n\t\]ii [i Prevederilor Sociale (MSPS) a `nfiin]at primele servicii de ~ [i a organizat cursurile de preg\tire pentru medicii necesari `ncadr\rii acestor servicii, dup\ anul 1949, cnd a primit `ns\rcinarea de a asigura asisten]a medical\ a culturii fizice din ]ara noastr\. Clarific\rile privind concep]ia, asociate cu necesitatea restrngerii ariei preocup\rilor pentru a se putea aprofunda preg\tirea profesional\ a speciali[tilor, au determinat, cu timpul, separarea activit\]ii medicale din cele dou\ domenii de practicare a exerci]iilor fizice, revenindu-se la cele dou\ profile tradi]ionale distincte prin crearea de unit\]i [i speciali[ti pentru medicin\ sportiv\ [i pentru cultur\ fizic\ medical\ (v. ace[ti termeni).

MEDICIN| A SPORTULUI m.b. Ramur\ a medicinei care se ocup\ cu studierea [i cu rezolvarea

242

mers problemelor medico-biologice ale activit\]ii sportive, `n scopul cre[terii performan]elor sportivilor, concomitent cu `nt\rirea s\n\t\]ii [i cu prevenirea `nboln\virii acestora. ~ este o specialitate medical\ de grani]\, bazat\ att pe date proprii, ct [i pe cele din alte discipline medico-biologice [i din teoria [i metodica antrenamentului sportiv. ~ asigur\ prin speciali[tii s\i: examenele medico-sportive necesare stabilirii indica]iilor [i contraindica]iilor care decurg din studierea st\rii de s\n\tate, a cre[terii, a dezvolt\rii fizice, a capacit\]ii de efort [i a st\rii func]ionale a organismului la cei care doresc s\ practice sportul sau sunt `ncadra]i `ntr-un proces sistematic de antrenament. Stabilirea condi]iilor igienico-sanitare care trebuie `ndeplinite de bazele sportive, de echipamentul, de materialele, de instala]iile [i de condi]iile de mediu `n timpul antrenamentelor [i al competi]iilor, precum [i controlul respect\rii acestora, colaborarea la alc\tuirea [i dirijarea programului de preg\tire al sportivilor pentru ca acesta s\ corespund\ particularit\]ilor fiec\ruia, dispensarizarea sportivilor de `nalt\ performan]\ [i a celor care au probleme speciale ale st\rii de s\n\tate sau ale metodicii de preg\tire, participarea la elaborarea [i validarea unor metode [i mijloace noi de investiga]ii medico-sportive, de antrenament, de refacere, de prevenire a suprasolicit\rilor, a tulbur\rilor [i a accidentelor [i de recuperare `n caz c\ acestea s-au produs, schimburi reciproce de experien]\ prin care antrenorii `[i `mbog\]esc cuno[tin]ele medico-biologice, iar medicii pe cele teoretico-metodice ale antrenamentului sportiv. ~n ]ara noastr\, ~ are o veche tradi]ie [i a atins un stadiu de dezvoltare care i-a permis s\ contribuie din plin la ob]inerea de c\tre sportivi a marilor succese `n competi]iile de `nalt nivel interna]ional. Cuceririle ~ sunt deosebit de utile [i pentru practicarea exerci]iilor fizice `n scop igienic. Observa]iile [i cercet\rile [tiin]ifice efectuate pe sportivi de performan]\ stau la baza alegerii mijloacelor [i a metodelor cu eficien]\ optim\ `n prevenirea, prin mi[care organizat\, a bolilor cu mare morbiditate `n societatea modern\.

tirea unor eroi na]ionali sau a unor fo[ti mari sportivi na]ionali, interna]ionali, al c\ror nume `l poart\.

MEN}INERE A MINGII j.s. Ac]iune tactic\ prin care juc\torii afla]i `n atac paseaz\, dribleaz\ [i protejeaz\ mingea timp mai `ndelungat, cu scopul de a crea o situa]ie favorabil\ sau de a `nscrie puncte, goluri etc.

MEREDITH [ah Problem\ cu minim 8 [i maxim 12 piese albe [i negre `n total.

MEMORIAL sp. ~ntrecere pugilistic\ sau din alte sporturi, cu caracter comemorativ, organizat\ `n amin-

MERS I. m.b. Mod de locomo]ie uman\, constnd din deplasarea alternativ\ a membrelor inferioare, astfel `nct corpul s\ p\streze `n permanen]\ contactul cu solul. Sprijinul pe sol se face succesiv pe ambele picioare [i pe un singur picior. ~n faza de sprijin bilateral, membrele inferioare sunt dep\rtate `ntre ele, contactul cu solul f\cndu-se simultan pe c\lciul piciorului din fa]\ [i pe vrful piciorului din spate. La `nceputul fazei de sprijin unilateral, membrul inferior aflat `n spate se desprinde de sol (momentul de impuls), penduleaz\ c\tre `nainte trecnd prin dreptul piciorului de sprijin (momentul verticalei) [i reia apoi contactul cu solul (momentul de amortizare). La sfr[itul fazei de sprijin unilateral, care coincide cu `nceputul fazei de sprijin bilateral, corpul s-a deplasat `n spa]iu [i pozi]ia membrelor inferioare s-a schimbat, cel posterior devenind anterior [i invers. Cele dou\ moduri de contact cu solul determin\ deplas\ri caracteristice ale centrului de greutate al corpului. Acesta oscileaz\ `n plan vertical avnd punct minim `n faza de sprijin bilateral [i punct maxim `n momentul verticalei. Concomitent, centrul de greutate al corpului se deplaseaz\ [i lateral datorit\ schimb\rii alternative a sprijinului unilateral pe un picior [i pe cel\lalt. Deplasarea lateral\ a centrului de greutate al corpului are amplitudine maxim\ tot `n momentul verticalei, cnd proiec]ia sa cade pe piciorul de contact cu solul. ~ face parte din categoria mi[c\rilor ciclice [i impune o activitate muscular\ de mare complexitate. La efectuarea lui particip\, pe lng\ mu[chii membrelor inferioare, musculatura trunchiului, a gtului [i a membrelor superioare. ~ reprezint\ un mijloc

243

M metabolism energetic
important al educa]iei fizice, stimulnd unii indici fiziologici de baz\ (frecven]a cardiac\ [i cea respiratorie), `nt\rirea aparatului locomotor, men]inerea unei bune condi]ii fizice, mai cu seam\ pentru persoanele sedentare, dac\ se exerseaz\ zilnic, pe anumite distan]e [i cu o anumit\ vitez\. ~n lec]ia de educa]ie fizic\ [i `n unele antrenamente, ~ face parte din exerci]iile de `nc\lzire. II. met. Exerci]iu folosit frecvent `n metodica [i `n practica educa]iei fizice [i a antrenamentului sportiv, structurat pe diferite variante de ~, care au intrat `n terminologia curent\ a acestor domenii. ~ pe c\lcie Deplasare `n care perioada de sprijin pe sol se consum\ exclusiv prin intermediul c\lcielor, f\r\ o derulare pe toat\ talpa, pa[ii fiind scur]i [i lipsi]i de elasticitate. ~ pe vrfuri Deplasare `n care perioada de sprijin pe sol se realizeaz\ exclusiv pe partea anterioar\ a t\lpii (vrf), pa[ii fiind scur]i [i elastici. ~ pe partea exterioar\ a t\lpilor Deplasare `n care `n perioada de sprijin pe sol se realizeaz\ o derulare incomplet\ de la c\lci spre vrf pe muchia exterioar\ a t\lpilor picioarelor. ~ piticului Deplasare cu picioarele complet `ndoite din articula]ia genunchilor, cu sprijin pe sol pe partea anterioar\ a t\lpii, trunchiul vertical [i pa[ii foarte scur]i. Sin.: ~ ghemuit. ~ uria[ului Form\ de deplasare prin lungirea exagerat\ a pa[ilor, fiecare pas realizndu-se printr-o fandare adnc\ pe piciorul anterior, producndu-se oscila]ii foarte mari ale corpului `n plan vertical. ~ cu spatele `nainte Deplasare cu spatele spre direc]ia de deplasare, piciorul ia contact cu solul pe partea anterioar\ a t\lpii (vrf), executnd apoi o derulare invers\ `n raport cu mersul normal, adic\ de la vrf spre c\lci. ~ `n caden]\ Deplasare `n care se imprim\ pa[ilor de c\tre profesor, instructor etc. prin semnale sonore (fluier, b\t\i din palme etc.) o anumit\ caden]\ (mi[c\ri cu aceea[i frecven]\ repetat\) `n vederea sincroniz\rii mi[c\rilor `n grup (clas\ de elevi, forma]ie militar\ etc.). ~ `n diagonal\ Schimbare a direc]iei de deplasare de pe o latur\ a s\lii sau a terenului de sport, pe linia diagonal\ a suprafe]ei acestuia, la comanda profesorului, executat\ de colectivul de elevi `n diferite forma]ii pentru stimularea aten]iei. ~ `n zigzag Form\ de deplasare cu schimbarea repetat\ a direc]iei pe spa]ii restrnse. ~ normal Comand\ prevestitoare dat\ de profesor colectivului de elevi `n lec]ia de educa]ie fizic\, `n urma c\reia din alergare se trece `n regim de ~. Sin.: la pas mar[!. METABOLISM ENERGETIC m.b. Totalitate a schimburilor de energie din interiorul corpului [i dintre acesta [i mediul `nconjur\tor. Celulele corpului uman utilizeaz\ `n activitatea lor o singur\ surs\ de energie [i anume energia chimic\. Procesele biochimice ale ~ la om sunt reprezentate de sinteze, prin care se realizeaz\ substan]e cu molecule complexe, care `nmagazineaz\ energia consumat\ pentru producerea lor (anabolism), [i de descompuneri ale acestor substan]e `n altele cu molecule mai simple (catabolism), proces `nso]it de eliberarea energiei `nmagazinate la sinteza lor. Sursa imediat\ a energiei necesare pentru orice reac]ie chimic\ din toate celulele corpului o constituie compu[ii fosfatomacroergici (con]in mari cantit\]i de energie pe unitatea de mas\) depozita]i `n interiorul celulelor respective. Energia necesar\ activit\]ii poate proveni [i din substan]e (glicogen, lipide) depozitate `n alte organe sau ]esuturi. Consumul energiei depozitate `n corp depinde de o serie de factori, dintre care cei mai importan]i sunt: vrsta, sexul, activitatea depus\ [i temperatura mediului ambiant. Refacerea depozitelor de substan]e energetice se asigur\ prin alimenta]ie. La sportivi, ~ este puternic influen]at de specificul probei sportive practicate. Aceasta impune ca ra]ia alimentar\ s\ fie strict adaptat\ la cerin]ele concrete ale programului de antrenament sau ale celui competi]ional, ale particularit\]ilor fiec\rui sportiv [i ale condi]iilor de mediu `n care acesta `[i desf\[oar\ activitatea.

METOD| I. gen. Mod sistematic de cercetare, de cunoa[tere [i de transformare a realit\]ii obiective. II. met. ~ de cercetare Ansamblu de procedee, ipoteze folosite `n investigarea fenomenelor [i a analizelor efectelor, a mijloacelor [i a rezultatelor din domeniul activit\]ilor de educa]ie fizic\ [i sport. ~ constituie o parte a [tiin]ei domeniului prin care se descoper\ rela]ii, aspecte, caracteristici [i problematici noi [i esen]iale ale realit\]ilor pe care le studiaz\. Principalele ~ ale educa]iei fizice [i sportului sunt: observa]ia, experimentul, ancheta, metoda istoric\, axiomatic\, cibernetica, statistica etc. Fiecare ~ utilizeaz\ tehnici

244

mijloca[ adecvate particularit\]ilor [i fenomenelor cercetate cum sunt: tehnicile de `nregistrare a mi[c\rilor [i a ac]iunilor, de m\surare a parametrilor biomecanici ai calit\]ilor motrice, de m\surare a indicilor somatici [i func]ionali, de psihodiagnoz\, de apreciere a rela]iilor sociale din cadrul grupului sportiv etc. II. ped. ~ de educa]ie Complex de ac]iuni `ncadrate `ntr-un proces pedagogic prin care se formeaz\ motiva]iile, sentimentele, atitudinile [i convingerile filozofice, ideologice, morale [i culturale, ca [i deprinderile de conduit\ civic\ [i profesional\. Teoria [i practica diversific\ mai multe ~: convingere, exemplu, exerci]iu, aprobare etc. ~ aplicate `n educa]ie fizic\ [i sport urm\resc formarea unui om armonios dezvoltat pe plan fizic, intelectual [i moral. ~ de `nv\]\mnt Complex de opera]ii folosit `n activitatea didactic\ a educa]iei fizice [i sportului care formeaz\ unitatea procesului de predare (condus de pedagog) [i de `nsu[ire (realizat de elev), menit s\ asigure volumul de cuno[tin]e, de priceperi [i de deprinderi specifice, corespunz\tor obiectivelor [i finalit\]ilor stabilite de programele didactice [colare. ~ se diversific\ `n cadrul didacticii acestor domenii, `n func]ie de mijloacele folosite `n: explica]ie, demonstra]ie, exersare, corectare, verificare [i evaluare. ~ de antrenament Ansamblu de exerci]ii selectate [i aplicate sistematic [i unitar `n lec]ii, pentru `nsu[irea exact\, rapid\ [i durabil\ a deprinderilor tehnico-tactice [i pentru dezvoltarea calit\]ilor motrice solicitate `n concursul sportiv, `n concordan]\ cu particularit\]ile somatice, func]ionale [i de vrst\ ale sportivului

MEZOCICLU met. Structur\ a planific\rii antrenamentului sportiv, care stabile[te obiectivele [i valorile modelului de preg\tire ale unui interval de timp intermediar, de 3-6 s\pt\mni. Sin.: planul de etap\, care `n general are o extensie de o lun\.

MICROCICLU gen. Structur\ a planific\rii antrenamentului sportiv care prevede temele [i valorile indicatorilor modelului de preg\tire distribuite sistemului de lec]ii incluse `n intervalul de timp al unei s\pt\mni (12-24). Sin.: ciclu s\pt\mnal (document de planificare opera]ional care grupeaz\ num\rul de lec]ii incluse `n acest interval). ~ este un termen atribuit [i ciclului diurn format din 2-5 lec]ii, planificate `n unele ramuri sportive, repartizate ante meridian [i post meridian. ~: grupajul de 6-8 lec]ii consecutive din ciclul s\pt\mnal.

MIGI a.m., jd. Dreapta.

METODIC| A EDUCA}IEI FIZICE {I SPORTULUI met. Didactic\ aplicat\ la educa]ie fizic\ [i sport, care are ca obiect studierea con]inutului, a metodelor [i a formelor de organizare, de proiectare, de programare [i de evaluare a educa]iei fizice pe de o parte [i a sportului pe de alt\ parte, adaptate diferen]iat pe: sex, vrst\, nivel de preg\tire, profil profesional, condi]ii etc., `n func]ie de obiectivele stabilite prin planuri [i prin programe de `nv\]\mnt. ~ este supus\ unui proces continuu de corectare, de perfec]ionare, `n vederea m\ririi eficien]ei proceselor pedagogice realizate `n aceste domenii.

MIJLOACE DE ~NV|}|MNT met. Ansamblu de materiale didactice utilizate `n procesul instructiveducativ, `n vederea stimul\rii proceselor cognitive ale elevilor [i a cre[terii eficien]ei `nv\]\rii. ~ moderne (audio-video) constau din aparate de proiec]ie de diferite tipuri, aparate de redare [i de `nregistrare a sunetelor, de prezentare a informa]iilor. ~n instruirea din domeniul educa]iei fizice [i sportului se utilizeaz\ chinogramele, filmele, buclele de film, diapozitivele, `nregistr\rile video-magnetice etc. ~ ale educa]iei fizice [i sportului Exerci]ii fizice, instala]ii [i aparate cu ajutorul c\rora se realizeaz\ obiectivele educa]iei fizice [i sportului, `n principal, dezvoltarea fizic\ [i perfec]ionarea capacit\]ii motrice, precum [i intensificarea ac]iunilor de refacere a capacit\]ii de efort a organismului. Se disting ~ specifice [i asociate ale educa]iei fizice [i sportului.

MIJLOCA{ I. j.s. Juc\tor care ac]ioneaz\, de obicei, `n zona central\ a terenului, specializat `n efectuarea ac]iunilor de leg\tur\ `ntre compartimentele sau liniile

245

M mil\
unei echipe. II. rg. ~ la gr\mad\ [i ~ de deschidere Juc\tori specializa]i `n efectuarea ac]iunilor de leg\tur\ dintre compartimentul `naintare [i linia de trei sferturi. ]inte (mijloc de educa]ie fizic\) etc. VII. polo Obiect de joc cu form\ sferic\, compus dintr-o camer\ de cauciuc [i o anvelop\ din piele, cu o circumferin]\ de 68-71 cm [i o greutate de 400-450 g. VIII. t.c. Obiect de joc cu form\ sferic\, confec]ionat din cauciuc `mbr\cat cu psl\ de culoare alb\, cu diametrul de 6,35 -6,37 cm [i greutatea de 56,7-58,74 g. IX. t.m. Obiect de joc cu form\ sferic\, confec]ionat din celuloid alb, opac, cu circumferin]a de 11, 43-12, 06 cm [i greutatea de 2,40-2,53 g. X. vb. Are form\ sferic\, compus\ dintr-o camer\ de cauciuc [i o anvelop\ din piele, cu circumferin]a de 65-68 cm [i greutate de 250-300 g. ~ medicinal\ Obiect de form\ sferic\ confec]ionat din piele [i umplut cu p\r de cal sau cu alte materiale, de m\rimi [i greut\]i diferite. XI. box ~ par\ Obiect de form\ ovoidal\ compus dintr-o camer\ de cauciuc [i o anvelop\ din piele, ag\]at de un dispozitiv la `n\l]imi variabile, serve[te antrenamentelor boxerului. XII. j.s. ~ de arbitru Moment care marcheaz\ aruncarea prin care se reia jocul `n caz de `ntrerupere nedeterminat\ de vreo `nc\lcare a prevederilor regulamentului, `n situa]ia `n care mingea nu se g\se[te `n posesia vreunei echipe `n momentul `ntreruperii. ~ `n afar\ de joc Faz\ a jocului `n care mingea dep\[e[te limitele terenului [i `n care nu se pot `ntreprinde ac]iuni tehnico-tactice. ~ `n joc Situa]ie de joc `n care se pot `ntreprinde ac]iuni tehnico-tactice de atac [i de ap\rare. ~ moart\ Situa]ie `n timpul jocului, decis\ [i declarat\ de arbitru, `n care mingea nu mai poate fi jucat\, partida continund dup\ repunerea mingii `n joc `n conformitate cu regulile acestuia. XIII. gim. 1. Prob\ specific\ gimnasticii sportive care folose[te ca elemente tehnice balans\ri, circumduc]ii, mi[c\ri `n form\ de opt (cu o mn\ sau cu dou\ mini, `n toate planurile [i direc]iile), lans\ri, rul\ri (conduse cu o mn\ sau cu dou\ mini [i cu alte segmente ale corpului, libere pe diferite segmente ale corpului, pe `ntregul corp sau pe sol), rotiri (`nvrtiri) pe vertical\ [i orizontal\, pe diferite segmente ale corpului, ct [i pe sol prin mi[care condus\ sau de eliberare, rico[\ri (pasive, active), echilibrarea mingii pe diferite segmente corporale. Compozi]ia trebuie s\ aib\ continuitate, fluen]\, un anumit stil al mi[c\rilor corporale. Elementele tehnice cu obiectul trebuie s\ fac\ parte

MIL| atl. Prob\ de alergare desf\[urat\ pe distan]a de 1609,334 m, organizat\ `n anumite competi]ii de atletism.

MINGE I. gen. Obiect de joc de form\ sferic\ sau ovoidal\, confec]ionat din piele, din cauciuc, din celuloid, din material plastic etc., care `i confer\ diferite grade de elasticitate, cu dimensiuni [i cu greut\]i diferite, `n func]ie de prevederile regulamentare ale fiec\rui sport. II. bb. Obiect de joc cu form\ sferic\, care este compus dintr-o camer\ de cauciuc [i o anvelop\ din piele, din cauciuc sau din material sintetic, cu o circumferin]\ de 77-78 cm [i greutatea de 600-650 g. III. hb. Obiect de joc cu form\ sferic\, care este compus dintr-o camer\ de cauciuc [i o anvelop\ din piele sau din material sintetic. Trebuie s\ aib\ o circumferin]\ de 58-60 cm [i o greutate `ntre 425-475 g, pentru jocurile de seniori [i de tineret masculine m\rimea 3, [i o circumferin]\ de 54-56 cm [i o greutate de 325400 g, pentru meciurile feminine peste 14 ani [i tineret masculin (12-16 ani) m\rimea 2; pentru jocurile de tineret masculin (8-12 ani) [i feminin (8-14 ani) circumferin]a trebuie s\ fie de 50-52 cm [i greutatea de cel pu]in 315 g m\rimea 1; pentru minihandbal (copii sub 8 ani) circumferin]a trebuie s\ fie de 48 cm [i greutatea de cel pu]in 290 g m\rimea 0. IV. h.i. Obiect de joc cu form\ sferic\, confec]ionat din piele alb\ umplut\ cu sfoar\ [i plut\, are circumferin]\ de 23 cm [i greutatea de 160 g V. fb. Obiect de joc cu form\ sferic\, care este compus dintr-o camer\ de cauciuc [i o anvelop\ din piele sau din material plastic, cu o circumferin]\ de 68-71 cm [i o greutate de 396-453 g. VI. o. Obiect de joc cu form\ sferic\, confec]ionat dintr-un `nveli[ de piele, cu umplutur\ de p\r de cal sau de alt animal, cu greutatea de 180 g [i cu diametrul de 8 cm, folosit `n jocul de oin\, precum [i `n arunc\ri la distan]\ `n atletism, care, `ncadrate `n reguli speciale, devin prob\ atletic\ pentru copii; arunc\ri la diferite

246

miografie din grupele de elemente fundamentale: trei lans\ri diferite, trei rico[\ri active diferite, dintre care una `n serie, trei rul\ri libere dintre care una lung\ pe corp, iar din grupele nefundamentale: circumduc]ii, echilibrarea mingii pe o suprafa]\ corporal\. 2. Obiect de form\ sferic\ confec]ionat din cauciuc sau alt material elastic cu diametrul de 18-20 cm, greutatea de 400 g, de culori diferite (exceptnd auriul [i argintiul). 3. Obiect de form\ ovoidal\, compus dintr-o camer\ de cauciuc [i o anvelop\ din piele, cu circumferin]\ mare de 79 cm [i circumferin]a mic\ de 25 cm, cu lungimea axei de 25-27 cm [i cu greutatea medie de 400 g.

`n calendarul competi]ional `nc\ din 1970. Dimensiunile fiec\rui cmp de joc sunt de 7x7 m, spa]iul de atac fiind de 2,30 m, iar terenul de joc este de 14x7 m. ~n\l]imea fileului este la 2,10 m pentru ambele sexe. Lotul fiec\rei echipe cuprinde 10 juc\tori, dintre care numai 4 joac\ `n fiecare echip\ (2 `n linia 1 [i al]i 2 `n linia 2). Jocurile se desf\[oar\ trei din cinci seturi, primele patru seturi pn\ la 15 puncte, iar setul 5 se joac\ `n sistem tie-break. Dup\ fiecare set este obligatorie schimbarea a doi juc\tori cu al]i doi colegi care nu au mai jucat anterior. ~n timpul unui set, nu este permis\ efectuarea nici unei schimb\ri, cu excep]ia accident\rii unui juc\tor, iar `n seturile 4 [i 5 se pot efectua patru schimb\ri de juc\tori. Jocurile vor fi conduse de 2 arbitri, unul principal [i cel\lalt scorer.

MINIATUR| [ah Problem\ cu cel mult 7 piese din fiecare culoare. MINUT DE ~NTRERUPERE bb., vb. Permisiune regulamentar\, acordat\ la cererea antrenorului sau a c\pitanului de echip\, pentru a opri jocul cu scopul de a da unele indica]ii tehnico-tactice, de a odihni juc\torii etc.

MINIFOTBAL fb. Fotbal practicat pe teren redus, `ndeosebi de juc\torii foarte tineri (pn\ la vrsta junioratului). Regulile specifice ~ sunt: teren de dimensiunile celui de handbal sau 60 m/40 m; num\rul juc\torilor unei echipe este de 7, dintre care unul este portar; juc\torii se pot schimba tot timpul jocului, ca la handbal, cu condi]ia anun]\rii arbitrului; timpul de joc este de 2 reprize a 30', cu o pauz\ `ntre reprize de 10'; por]ile au dimensiuni mai reduse dect cele de fotbal (3x2 m), lovitura de pedeaps\ se execut\ de la 7 m; se joac\ f\r\ ofsaid; un meci este condus de un singur arbitru. ~n afara acestor reguli specifice, arbitrul aplic\ `n conducerea jocului toate celelalte reguli prev\zute `n practicarea fotbalului `n 11.

MINIMAL| [ah Problem\ cu cte 2 piese din fiecare culoare, inclusiv regi.

MIOGRAF m.b. Aparat de laborator folosit la studierea fenomenelor mecanice ale contrac]iei musculare, prin `nregistrarea modific\rii lungimii mu[chiului `n timpul contrac]iilor dinamice concentrice. ~ are urm\toarele p\r]i componente: dispozitiv pentru men]inerea nemi[cat\ a unui cap\t al mu[chiului [i legarea celuilalt cap\t al acestuia de o peni]\ inscriptoare mobil\; sistem de angrenare a hrtiei pe care se `nscriu deplas\rile peni]ei; sistem de producere a excita]iilor electrice [i de `nscriere pe hrtie a momentului de aplicare a acestora asupra mu[chiului; sistem de `nscriere pe hrtie a timpului `n frac]iuni de secund\, pentru stabilirea duratei diferitelor faze ale contrac]iilor musculare. Aspectul grafic realizat cu ajutorul miografului poart\ numele de miogram\.

MINIVOLEI vb. Joc sportiv asem\n\tor voleiului, dar adaptat la posibilit\]ile corespunz\toare copiilor `ntre 9-12 ani. Acest joc se practic\ acum `n foarte multe ]\ri [i fiecare federa]ie na]ional\ stabile[te regulile speciale de joc. ~n ]ara noastr\, acest joc a fost inclus

MIOGRAFIE m.b. Metod\ de studiere a fenomenelor mecanice ale contrac]iei musculare. Folose[te aparate speciale numite miografe [i contrac]ii dinamice con-

247

M miogram\
centrice `nregistrate sub form\ de miograme. ~ a permis o mai bun\ cunoa[tere a activit\]ii mu[chiului, a influen]ei diferitelor substan]e [i a condi]iilor de mediu asupra acestuia. temperatura sc\zut\ au efecte contrarii. Aceste constat\ri subliniaz\ necesitatea unei bune `nc\lziri a mu[chilor [i a evit\rii acumul\rii oboselii locale pentru cre[terea nivelului execu]iei tehnice.

MIOGRAM| m.b. Aspectul grafic rezultat din `nscrierea modific\rii lungimii mu[chiului `n timpul unei contrac]ii dinamice concentrice. ~n laborator, ~ se `nregistreaz\ experimental pe mu[chi izola]i, folosindu-se un aparat special, numit miograf. Ca excitant al mu[chiului se `ntrebuin]eaz\, de obicei, curentul electric. Secuza muscular\ este realizat\ printr-o contrac]ie muscular\ unic\, determinat\ de o singur\ excita]ie. Este alc\tuit\ din trei faze: faza de laten]\ sau timp pierdut cuprins\ `ntre momentul aplic\rii excita]iei [i cel al `nceperii scurt\rii mu[chiului, traseul r\mnnd nemodificat; faza de contrac]ie cuprins\ `ntre `nceputul [i sfr[itul scurt\rii mu[chiului, traseul fiind continuu ascendent pn\ atinge un punct maxim; faza de relaxare cuprins\ `ntre sfr[itul contrac]iei [i revenirea mu[chiului la lungimea lui ini]ial\, traseul cobornd continuu din punctul maxim pn\ la nivelul de plecare. Tetanos muscular rezultat prin aplicarea asupra mu[chiului a unor excita]ii succesive [i frecvente care nu-i permit s\ se relaxeze `ntre excita]ii. Tetanos incomplet se produce cnd o nou\ excita]ie survine dup\ ce a `nceput faza de relaxare, dar `nainte ca aceasta s\ se fi terminat. Traseul are aspect ondulat. ~n cazul Tetanosului complet sau fiziologic, o nou\ excita]ie survine mai `nainte ca faza de contrac]ie s\ se termine, mu[chiul r\mne contractat, iar traseul ia aspectul de platou. Contrac]iile musculare voluntare sunt produse, ca [i tetanosul fiziologic, prin fuziunea secuzelor elementare, datorit\ frecven]ei ridicate a impulsurilor nervoase. Aspectul miogramei poate fi influen]at de numero[i factori. Dintre ace[tia, pentru educa]ia fizic\ [i, mai ales, pentru activit\]ile sportive, au semnifica]ie deosebit\ temperatura [i oboseala mu[chilor. Temperatura are influen]\ favorabil\ asupra mu[chiului, ~ punnd `n eviden]\: cre[terea excitabilit\]ii, scurtarea perioadei de laten]\, m\rirea amplitudinii contrac]iei [i mic[orarea timpului necesar atingerii nivelului maxim al acesteia. Oboseala [i

MIR| s.n. Linie imaginar\ pe linia de plecare sau pe linia de sosire, ob]inut\ prin fixarea unor repere verticale pe malurile opuse sau prin procedeele electronice ale camerei de luat vederi.

MI{CARE I. gen. Categorie filozofic\ care desemneaz\ totalitatea schimb\rilor [i a deplas\rilor realizate de materia vie [i nevie din univers. II. m.b. Act motor reflex, voluntar sau automatizat, constnd din schimbarea pozi]iei `n spa]iu a corpului `n `ntregime sau a p\r]ilor sale componente. Se efectueaz\ datorit\ contrac]iilor musculare dinamice concentrice sau excentrice. Este `nso]it\ de producerea lucrului mecanic (travaliului) pozitiv, cnd se realizeaz\ prin contrac]ii dinamice concentrice, sau negativ, `n cazul contrac]iilor dinamice excentrice. ~ accelerat\ Form\ de mi[care `n care corpul `n `ntregime, segmentele sale componente sau obiectele asupra c\rora se ac]ioneaz\ `[i schimb\ viteza de deplasare, parcurgnd `n aceea[i unitate de timp spa]ii inegale. ~ accelerat\ pozitiv\ Cre[tere a vitezei de deplasare, de exemplu `n partea alerg\rii care urmeaz\ dup\ start. ~ accelerat\ negativ\ Sc\dere a vitezei de deplasare, a[a cum se `ntmpl\ la alergare dup\ trecerea liniei de sosire. ~n cazul ~ determinate de ac]iunea sub form\ de impuls unic al mu[chiului, cum se `ntmpl\ la s\rituri [i arunc\ri, sunt prezente ambele tipuri de ~. ~n prima parte a deplas\rii `n spa]iu, dup\ ce corpul s-a desprins de sol [i obiectul a p\r\sit mna arunc\torului, ~ este continuu `ncetinit\ datorit\ ac]iunii frenatoare a for]ei gravita]ionale (accelera]ie negativ\). Din momentul `n care for]a gravita]ional\ a anihilat complet for]a impulsului ini]ial, corpul, respectiv obiectul aruncat se apropie de sol cu o vitez\ mereu crescnd\ datorit\ ac]iunii acceleratoare a gravita]iei (accelera]ie pozitiv\). ~ aciclic\ Form\ de execu]ie a ac]iunilor motorii, caracterizat\ prin faptul c\ `nceputul [i sfr[itul ei sunt u[or de observat,

248

mi[care deosebindu-se net de activitatea motorie precedent\ [i de cea care urmeaz\. ~ aciclic\ reprezint\ o ac]iune motorie alc\tuit\ dintr-un singur ciclu, compus `ntotdeauna din acelea[i faze, care se repet\ mereu `n aceea[i ordine. Exemple tipice de ~ sunt unele execu]ii tehnice din diferite sporturi (s\ritura `n lungime de pe loc, serviciul la tenis, aruncarea de pedeaps\ de la 7 m la handbal etc.). ~ activ\ Form\ de ~ efectuat\ prin contrac]ia voluntar\ a unui mu[chi sau a unor grupe de mu[chi. ~ activ\ se execut\ `ntotdeauna prin participarea con[tient\ a subiectului, care urm\re[te un anumit scop `n activitatea obi[nuit\, `n educa]ie fizic\, `n sport sau `n terapia prin mi[care. ~ analitic\ Act motor prin care se urm\re[te localizarea solicit\rii la o anumit\ parte a corpului. ~ analitic\ se `ntlne[te `n sistemul de gimnastic\ suedez\, care prelucreaz\ sistematic toate p\r]ile corpului, [i `n antrenamentul sportiv, cnd este necesar\ dezvoltarea, cu prec\dere, a musculaturii care are o contribu]ie major\ `n anumite execu]ii tehnice, `n programele de corectare a deficien]elor fizice [i `n cele de recuperare dup\ diferite traumatisme. ~n cazuri speciale, este folosit\ ca procedeu metodic preg\titor pentru `nv\]area unor componente ale execu]iilor tehnice complexe. ~ analitic\ are efectul scontat numai cnd, prin execu]ii corecte, solicitarea este localizat\ exact `n zona vizat\. ~ asimetric\ Ac]iune motric\ `n care diferite p\r]i ale corpului se deplaseaz\ simultan `n direc]ii sau planuri deosebite. ~ necesit\ o bun\ coordonare a contrac]iilor musculare [i concentrarea permanent\ a aten]iei. Executarea lor determin\ un mare consum de energie nervoas\. ~nsu[irea rapid\ a execut\rii corecte a ~ indic\ o bun\ `ndemnare a subiectului respectiv. ~ este frecvent `ntlnit\ `n gimnastica artistic\ [i `n gimnastica ritmic\ sportiv\. ~ automat\ Act motor complex efectuat prin impulsuri plecate din centrii nervo[i corticali, afla]i `n stare de excitabilitate sc\zut\, fapt care permite executarea lui f\r\ controlul am\nun]it al con[tiin]ei. Automatizarea unei ~ se dobnde[te prin repet\ri numeroase `n acelea[i condi]ii ale ~ voluntare respective. ~ automat\ face parte din deprinderile motorii consolidate [i se caracterizeaz\ prin buna coordonare a contrac]iilor musculare. Acestea determin\ cre[terea preciziei ~ [i a economiei de energie

chimic\ (fiecare mu[chi se contract\ cu intensitate adecvat\ [i numai `n momentul cnd interven]ia lui este necesar\). Concentrarea redus\ a aten]iei asigur\ [i economisirea energiei nervoase. ~ automat\ gre[it\ se corecteaz\ greu. De aceea se recomand\ ca repet\rile necesare dobndirii automatiz\rii s\ fie executate ct mai corect posibil. ~ ciclic\ Form\ de execu]ie a ac]iunilor motorii, alc\tuit\ din cicluri identice, care se succed ne`ntrerupt, astfel c\ terminarea unui ciclu, reprezint\ [i `nceputul ciclului urm\tor. ~n interiorul unui ciclu, fazele care `l compun nu pot fi separate, pentru c\ sunt interdependente `ntre ele. Ciclurile sunt [i ele dependente unul de cel\lalt, ultima faz\ a unui ciclu condi]ionnd prima faz\ a ciclului urm\tor. Structura specific\ a ~ ciclice face ca ea s\ aib\ un aspect continuu. Desp\r]irea ei `n p\r]ile componente schimb\ caracterul ~. ~nceput [i sfr[it distinct are numai ~ `ntreag\. ~ ciclic\ se `ntlne[te frecvent `n via]a de toate zilele, `n educa]ia fizic\ [i `n sport. Mersul, alergarea, `notul, canotajul, ciclismul, schiul fond, patinajul vitez\ etc. fac parte din aceast\ categorie de ac]iuni motorii. ~ ciclic\ se automatizeaz\ relativ repede. ~ circular\ Form\ de execu]ie a actelor sau a ac]iunilor motorii, `n care segmente ale corpului sau corpul `n `ntregime se deplaseaz\ `n jurul unui ax. ~ circular\, localizat\ la segmentele corpului, se manifest\ mai ales sub form\ de r\suciri [i de circumduc]ii. ~ circular\, efectuat\ cu corpul `n `ntregime, se `ntlne[te frecvent `n unele ramuri sportive (rotiri la aparate de gimnastic\, piruete la gimnastic\ [i patinaj artistic, elanul premerg\tor arunc\rii discului [i, mai nou, la aruncarea greut\]ii). ~ combinat\ Form\ de execu]ie a ac]iunii motrice complexe rezultat\ din combinarea unei ~ ciclice cu o mi[care aciclic\ sau din `nsumarea unor ~ aciclice separate prin pauze. De[i este alc\tuit\ din p\r]i diferite, ~ combinat\ constituie totu[i o ~ unitar\, pentru c\ p\r]ile ei componente sunt dependente una de cealalt\. S\ritura `n lungime, `n `n\l]ime [i cu pr\jina, aruncarea suli]ei, [utul din alergare etc. sunt exemple de combinare a ~ ciclice (elanul) cu ~ aciclic\ (partea final\). Ridicarea halterei prin procedeul aruncat constituie un exemplu tipic pentru ~ combinat\ din dou\ ~ aciclice `ntre care se intercaleaz\ o pauz\. Aducerea halterei pn\ la piept

249

M mi[care
este prima ~ aciclic\, urmeaz\ pauza [i apoi a doua ~ aciclic\ ridicarea halterei deasupra capului. Datorit\ prevederilor regulamentare, cele dou\ ~ aciclice sunt separate `ntre ele prin pauz\ intercalat\, dar sunt contopite `ntr-o execu]ie unic\ specific\ sportului respectiv. ~ concentric\ Act motor efectuat prin contrac]ii musculare dinamice concentrice, caracterizat prin apropierea segmentelor corporale `n care mu[chii respectivi au punctele de inser]ie. Flexia antebra]ului pe bra] [i a gambei pe coaps\ sunt exemple de ~ concentrice simple. Numeroase execu]ii tehnice din activitatea sportiv\ sunt posibile doar prin interven]ia ~ concentrice `n anumite momente ale execu]iei respective (ridicarea corpului la s\ritura cu pr\jina, prinderea mingii la piept de c\tre portari `n jocurile sportive, cro[eul la box, partea final\ a mi[c\rii picioarelor la procedeul bras etc.). ~ cu rezisten]\ Form\ de mi[care activ\ executat\ contra unei rezisten]e `n scop metodic sau terapeutic. Rezisten]a poate fi realizat\ de: ac]iunea altor segmente din propriul corp (autoopozi]ie), persoane calificate (medici, fizioterapeu]i, antrenori), materiale [i aparate adecvate (benzi elastice, resorturi, helcometre, ergometre, cadre pentru dezvoltarea for]ei contrac]iei izometrice etc.). ~ reprezint\ un mijloc valoros de dezvoltare a for]ei `n antrenamentul sportivilor [i `n recuperarea func]ional\ a mu[chilor dup\ accidente sau `mboln\viri. ~ de for]\ Act motor a c\rui principal\ particularitate const\ `n `nvingerea unei greut\]i (corpul propriu `n gimnastica artistic\, haltera, exerci]ii cu `ngreuiere etc.). Nivelul efortului muscular `n ~ de for]\ variaz\ direct propor]ional cu viteza (liniar\ sau unghiular\) a execu]iei mi[c\rii. ~ de transla]ie Form\ de ~ `n care toate punctele unui corp solid se deplaseaz\ `n aceea[i direc]ie [i parcurg distan]e egale `n unitatea de timp. ~n locomo]ia uman\ obi[nuit\ [i `n activitatea sportiv\, astfel de ~ sunt prezente mai ales la segmentele corpului. Corpul `n `ntregime efectueaz\ ~ de transla]ie `n unele exerci]ii la aparate: `n gimnastica artistic\, `n faza de zbor a s\riturilor (`n special la schi), `n deposedarea de balon a adversarului prin alunecare, la fotbal etc. ~ pasiv\ de transla]ie a `ntregului corp se `ntlne[te `n sporturile de iarn\ (bob, sanie) [i `n sporturile mecanice (motociclism, automobilism, avia]ie). ~ excentric\ Act motor efectuat prin contrac]ii musculare dinamice excentrice, caracterizat prin cre[terea distan]ei dintre segmentele `n care se g\sesc punctele de inser]ie ale mu[chilor contracta]i. ~ excentric\ este prezent\ `n ac]iunea de frnare att a deplas\rii segmentelor corporale (prima faz\ a prelu\rii cu degetele a mingii `n jocul de volei), ct [i `n frnarea deplas\rii `ntregului corp (faza ini]ial\ a ateriz\rii din s\ritur\). ~ excentric\ este utilizat\ `n scop metodic ca mijloc de dezvoltare a for]ei `n antrenamentul sportiv [i ca mijloc terapeutic `n programul de recuperare dup\ traumatisme sau dup\ afec]iuni ale aparatului locomotor. ~ involuntar\ Act motor efectuat f\r\ participarea con[tiin]ei. Reprezint\ manifestarea unor reflexe necondi]ionate. Astfel de ~ se `ntlnesc la sugari [i, `n cazul reflexelor de ap\rare fa]\ de agen]i nocivi, la adul]i (retragerea minii venit\ `n contact cu un obiect fierbinte). ~ care au la baz\ reflexe condi]ionate, cum sunt cele din deprinderile motrice automatizate, sunt `n realitate par]ial involuntare. Participarea con[tiin]ei nu este necesar\ pentru comandarea tuturor actelor motorii care compun ~ respectiv\. Ea este totu[i prezent\ la `nceputul [i sfr[itul ac]iunii motorii [i la supravegherea desf\[ur\rii globale a ~, pentru a controla concordan]a acesteia cu scopul pentru care este efectuat\. ~n limbajul sportiv, astfel de ~ involuntare sunt denumite reflexe. ~ `ncetinit\ Form\ de mi[care `n care viteza de deplasare a segmentelor corporale sau a corpului `n `ntregime se mic[oreaz\ progresiv (accelera]ie negativ\). ~ncetinirea poate fi produs\ prin ac]iunea for]elor interne (contrac]ia mu[chilor antagoni[ti) sau a for]elor externe (gravita]ia, rezisten]a aerului, a apei, a z\pezii, ac]iunea contrarie a curen]ilor de aer etc.). Prin mijloace tehnice adecvate, ~ pot fi `nregistrate [i reproiectate `ncetinit (cu `ncetinitorul sau ralanti), `n scop [tiin]ific (studierea fazelor, unghiurilor etc.) sau metodic (pentru prezentarea [i explicarea modelului unei execu]ii tehnice sau pentru punerea `n eviden]\ a gre[elilor de tehnic\ f\cute de sportivi). II. j.s. ~ `n teren Ansamblu de elemente [i procedee tehnice de deplasare a juc\torului f\r\ minge, `n atac [i `n ap\rare. ~ `n teren se efectueaz\ prin alergare lateral\ cu pa[i ad\uga]i sau `ncruci[a]i, prin alergare ]op\it\, lansat\, cu spatele, prin schimbare de direc]ie, s\rituri, joc de bra]e [i picioare, piruete etc.

250

mi[care ~ linear\ Form\ de ~ `n care centrul de greutate al segmentelor sau al corpului `n `ntregime se deplaseaz\ pe o linie dreapt\. ~n ~ active umane, deplasarea linear\ a centrului de greutate se `ntlne[te doar `n unele faze ale ~ efectuate de segmentele corporale. ~n deplas\rile active ale `ntregului corp, centrul general de greutate al acestuia sufer\ abateri de la linia dreapt\. ~ liniar\ a centrului general de greutate se `ntlne[te `n cazul deplas\rilor pasive, cnd corpul este transportat de obiecte sau vehicule speciale (schi, sanie, bob, planoare, avioane, motociclete, automobile etc.). ~ mimat\ Act motor care sugereaz\, `ntr-o form\ simpl\, o mi[care mai complex\, `n scop estetic sau explicativ. Din punct de vedere didactic, ~ mimat\ este folosit\ la explicarea [i demonstrarea unui act motor care constituie obiectul `nv\]\rii [i al perfec]ion\rii. ~ natural\ Act motor `ndeplinit de om cu un `nalt grad de automatizare, `nsu[it [i perfec]ionat `n procesul de adaptare la mediu. ~ natural\, `n diversele sale forme de manifestare (mers, alergare, s\rituri, arunc\ri, c\]\r\ri etc.), se formeaz\ treptat, `ncepnd din primele luni ale existen]ei omului, [i constituie fondul motor pe care se realizeaz\ ulterior toate celelalte activit\]i motorii. ~ neuniform\ Deplasare a corpului sau a segmentelor sale, parcurgnd spa]ii neegale `n timpuri neegale. ~n acest tip de ~, intervin accelera]ii pozitive sau negative. Cele mai numeroase probe sportive sunt ~ neuniforme. ~ pasiv\ Deplasare a segmentelor corpului f\r\ participarea activ\ a mu[chilor care produc `n mod normal ~ respectiv\. ~ pasiv\ se efectueaz\ sub ac]iunea activ\ a altor segmente din propriul corp sau a for]elor externe (gravita]ia, dispozitive [i aparate adecvate, personal specializat). ~ pasiv\ este un mijloc important al gimnasticii medicale, dar se utilizeaz\ [i `n cazurile speciale din antrenamentul sportiv, cnd antrenorul deplaseaz\ segmentele corporale ale elevului s\u pe traiectoria corect\ a unei execu]ii tehnice, pentru ca acesta s\ o con[tientizeze cu mai mult\ exactitate. ~ rezultant\ Deplasare a corpului sau a obiectului (minge, greutate) pe o direc]ie care rezult\ din compunerea a dou\ sau mai multe for]e care ac]ioneaz\ asupra centrului general de greutate al corpului, direc]ia de deplasare este, totdeauna, bisectoarea unghiului format din vectorii

for]ei. ~ simetric\ Act motor efectuat concomitent de membrele superioare [i/sau inferioare `n acela[i plan sau `n aceea[i direc]ie. ~ simpl\ Act motric alc\tuit din unul sau din cteva elemente structurale, efectuate `ntr-o singur\ direc]ie [i de c\tre un lan] cinematic elementar. ~ sintetic\ Act motor caracterizat printro unitate structural\ determinat\ de corela]ia p\r]ilor sale componente, care, `n general, sunt ~ analitice sau simple [i al c\ror efect este global. ~ sintetice constituie mijloace de baz\ ale educa]iei fizice [i sportului. ~ spontan\ Act motor neinten]ionat, efectuat ca r\spuns la situa]ii neprev\zute. Are la baz\ reflexe necondi]ionate sau reflexe condi]ionate. ~ spontane, produse de reflexe necondi]ionate, reprezint\ reac]ii de ap\rare fa]\ de agen]i nocivi care ac]ioneaz\ nemijlocit asupra organismului. ~ spontan\ determinat\ de reflexe condi]ionate constituie forma superioar\ de r\spuns la situa]ii neprev\zute. Ea permite prevenirea consecin]elor negative ale situa]iilor ap\rute pe nea[teptate, prin efectuarea rapid\ a actelor motorii adecvate, `nsu[ite anterior, `n condi]ii asem\n\toare. ~n activitatea sportiv\, a[a-numitele ~ spontane sunt `n realitate deprinderi motorii automatizate. ~ uniform\ Mi[care `n care structura, forma de efectuare [i viteza de execu]ie nu sufer\ modific\ri. ~ uniform\ este recomandat\ `n probele de rezisten]\, pentru c\, prin men]inerea constant\ a solicit\rii organismului, se asigur\ instalarea st\rii stabile (steady-state) [i prevenirea acumul\rii unei mari datorii de oxigen. ~ uniform\ reprezint\ una din condi]iile de baz\ ale repet\rilor, prin care se urm\re[te formarea [i automatizarea deprinderilor motorii. ~ voluntar\ Act motor con[tient efectuat pentru atingerea unui scop. ~ voluntar\ are ca baz\ indispensabil\ imaginea ei prealabil\ ap\rut\ `n centrii motori corticali prin sinteza excita]iilor condi]ionate [i necondi]ionate provenite din mediul intern [i extern. Controlul con[tient permanent al ~ voluntare este posibil datorit\ faptului c\ centrii motori din scoar]a cerebral\ se g\sesc `n stare de excitabilitate optim\. Eventualele neconcordan]e dintre imaginea prealabil\ a ~ [i modul ei concret de execu]ie sunt corectate pe baza informa]iilor primite de la analizatori (`n special analizatorul vizual [i cel chinestezic). ~ voluntar\ repetat\ de multe ori `n

251

M miting aviatic
acelea[i condi]ii se automatizeaz\. (v. automat\). III. [ah ~ sistematic\ Repetare a uneia [i aceleia[i manevre `n mai multe variante dintr-o compozi]ie. IV. rg. ~ general\ Circula]ie a balonului [i a juc\torilor exprimat\ prin diferite forme de joc, `n vederea trecerii liniei avantajului, avnd ca finalitate dezorganizarea ap\r\rii sau oprirea atacului [i `nscrierea de puncte sau recuperarea balonului. Se reg\se[te att dup\ fazele statice, ct [i dup\ punctele de fixare, prezentnd astfel doi timpi: lansarea jocului [i continuitatea jocului. ~ se concretizeaz\ prin trei forme de joc (cu piciorul, desf\[urat [i grupat-penetrant). V. met. 1. Activitate motorie metodic\ efectuat\ `n scopul sanogenetic al combaterii efectelor negative ale sedentarismului. 2. Activitate motorie simultan\ a componen]ilor unei echipe prin care se urm\re[te sincronizarea deplas\rii sportivilor `n teren pentru a se asigura `ndeplinirea sarcinilor tactice individuale [i colective. MIZU a.m., jd. Ap\. MIZU NO KOKORO a.m., jd. Spirit ca apa, `n traducere din limba japonez\, expresie indicnd calmul perfect al sufletului, neagresivitatea. Cel care posed\ ~ este sensibil la toate percep]iile (ca apa la cea mai mic\ adiere de vnt).

MITING AVIATIC av. Demonstra]ie aviatic\ cu caracter de spectacol de mas\, organizat `n anumite perioade ale anului, cu prilejul unor s\rb\tori (de ex.: Ziua Avia]iei) [i `n care au loc evolu]ii de zbor acrobatic, zbor f\r\ motor, lans\ri cu para[uta etc. ~ este un prilej de verificare [i de demonstrare a m\iestriei pilo]ilor [i a para[uti[tilor, precum [i de propagand\, pentru atragerea tineretului la practicarea sporturilor aviatice.

MOBILITATE m.b. Caracteristic\ a motricit\]ii exprimat\ prin amplitudinea mi[c\rilor efectuate. ~ depinde de factori articulari (forma suprafe]elor articulare, starea capsulei [i a ligamentelor) [i de factori musculari (for]a musculaturii agoniste, elasticitatea musculaturii antagoniste). Vrsta, inactivitatea [i temperatura sc\zut\ diminueaz\ ~, iar antrenamentul [i `nc\lzirea o m\resc. ~ crescut\ are un rol important `n ob]inerea performa]elor `nalte din unele ramuri [i probe sportive (gimnastic\ artistic\ [i ritmic\, aruncarea suli]ei, s\ritura `n `n\l]ime etc.).

MIU}| fb. Mijloc de realizare a preg\tirii fotbalistice constnd din `ntrecerea a 2 echipe formate din 5-7 juc\tori, pe un spa]iu redus (de obicei de-a latul terenului) [i cu por]i de dimensiuni foarte mici (1 mx0,5 m). ~ joac\ un rol important `n `mbun\t\]irea tehnicii individuale [i a condi]iei fizice a juc\torilor, afla]i `n permanent\ mi[care. De asemenea, ajut\ la formarea [i perfec]ionarea unor deprinderi tactice proprii fotbalului, cum ar fi: demarcarea [i marcajul, executarea un-doi-urilor, jocul la intercep]ie, schimbul de locuri. ~ este un foarte bun mijloc de a obi[nui juc\torii s\ ac]ioneze `n condi]iile specifice fotbalului modern, baschetului etc. `n criz\ de timp [i spa]iu.

MODEL DE CONCURS met. Sistem simplificat sau ansamblu al valorilor esen]iale de ordin morfologic, fiziologic, motric, tehnic, tactic [i psihologic, eviden]iate constant de solicit\rile unei suite de concursuri [i care, manifestate unitar, asigur\ sportivului care le posed\ succesul concretizat `n record, titlu, victorie sau prioritate `n ierarhia probei sale (na]ional\ sau interna]ional\). ~ se constat\ `n urma studierii obiective cu ajutorul unor metode validate (matematice, biologice, motorii, psiho-sociologice) a unei suite de competi]ii dintr-o perioad\ anume (de obicei dintr-un ciclu anual sau olimpic de patru ani). ~ stabile[te valorile tipice morfologice (`n\l]ime, greutate, perimetre, indici), fiziologice (capacitate de efort concretizat\ `n multitudinea datelor tabloului hemodinamic, respirator, excitabilit\]ii neuromusculare, tabloului biochimic etc.), nivelul calit\]ilor motorii generale, `ndeosebi specifice, calitatea [i cantitatea procedeelor tehnice folosite `n condi]iile de concurs etc. Orict de nerepetabil ar fi un concurs (mai ales `n jocurile colective) aceste valori esen]iale se impun [i explic\, pentru

252

modelism perioada amintit\, calitatea sportivului, nivelul succesului lui. Modificarea ~ se produce `n general lent [i nu `ntotdeauna uniform pe ansamblul valorilor tipice care `l determin\ la un moment dat. Aceast\ modificare se produce fie sub imperiul regulamentului de concurs, fie, [i cel mai adesea, datorit\ evolu]iei concep]iei de selec]ie [i de preg\tire, cu care se g\se[te `ntr-o strns\ corela]ie [i interdeterminare.

mai multe [i mai aproape de condi]iile preg\tirii [i ale concursului, care eviden]iaz\ reactivitatea biologic\ [i psihic\ a sportivilor la solicit\rile eforturilor respective, constituie modul complex de verificare a eficien]ei ~ [i compatibilitatea lui cu modelul de concurs pe care `l serve[te, `l determin\ pe de o parte [i de la care pleac\, pe de alt\ parte. ~ ca [i cel de concurs suport\ modific\ri, muta]ii rezultate din evolu]ia extrem de dinamic\ a sportului de `nalt\ performan]\.

MODEL FEROVIAR md. Reproducere fidel\ `n miniatur\, la scar\, a unui vehicul feroviar care poate fi static sau func]ional, propulsat de motoare electrice sau termice, f\r\ posibilitatea de a transporta o fiin]\ uman\ [i care este folosit pentru organizarea de expozi]ii, demonstra]ii, concursuri sau pentru recrea]ie.

MODEL DE PREG|TIRE met. Sistem simplificat sau ansamblu al indicatorilor [i al parametrilor care urmeaz\ a fi realiza]i `n antrenament [i `n activit\]ile corelate lui (alimenta]ie, refacere, regim de via]\) [i care este stabilit `n raport de exigen]ele modelului de concurs, cu frecven]a [i cu importan]a competi]iilor interne [i interna]ionale. ~ stabile[te concret nivelurile optime ale parametrilor s\i cantitativi (num\rul de ore, de lec]ii, de zile [i de cicluri s\pt\mnale de antrenament, cantitatea mijloacelor exprimate `n num\rul lor, al repet\rilor acestora, distan]ele parcurse etc., num\rul zilelor de repaus, de concurs etc.) [i calitativi (profilurile [i ponderea mijloacelor `n toate verigile sistemului pedagogic al antrenamentului lec]ii, cicluri s\pt\mnale, etape, perioade [i cicluri anuale, grupajul lor `n cadrul acestora, densitatea [i intensitatea valorific\rii lor rezultate din raportarea la unitatea de timp `n care se aplic\, e[alonarea lucrului mecanic `n concordan]\ cu legile refacerii [i ale supracompensa]iei, dinamica eforturilor `n corela]ie cu apropierea de concursuri care reclam\, prin planificare, ob]inerea vrfului maxim al formei sportive etc.), cu ajutorul unei tehnologii care `i obiectivizeaz\, permi]nd astfel stabilirea de raporturi, coeficien]i, compara]ii. Sistemul probelor [i normelor de control, test\rile periodice, ct

MODELARE A ANTRENAMENTULUI met. Metod\ cibernetic\ de cercetare a fenomenelor din natur\, societate [i gndire, care prin aplicarea `n domeniul educa]iei fizice [i sportului a c\p\tat valoare de principiu [i de metod\. ~ vizeaz\ att latura lui substan]ial\ (sistemul de organizare a procesului instructiv-educativ), cea energetic\ (volumul, intensitatea [i complexitatea efortului), ct [i latura informa]ional\ (circula]ia mesajelor `n cadrul procesului de instruire). Variantele cele mai cunoscute ale ~ sunt: desf\[urarea antrenamentelor `n condi]ii specifice concursului; desf\[urarea preg\tirii `n concordan]\ cu efortul specific [i cu caracteristicile proprii fiec\rei ramuri de sport; desf\[urarea instruirii ]innd cont de corela]ia cea mai semnificativ\ a mijloacelor cu performan]a. ~ poate `mbr\ca nenum\rate forme, dup\ num\rul modelelor de instruire create de fiecare specialist.

MODELISM md. Activitate complex\ de informare, documentare, proiectare, experimentare, care are ca scop construc]ia unor modele, machete, prototipuri sau tipuri de aparate de zbor, ambarca]iuni, ma[ini sau alte mijloace de locomo]ie, care valorific\ superior factorii de mediu, solu]iile constructive [i dotarea tehnico-material\, urm\rindu-se `ntrecerea sportiv\ [i ob]inerea unor caracteristici [i performan]e mai `nalte. ~ feroviar Activitate tehnico-aplicativ\ pentru construc]ia modelelor feroviare [i organizarea de expozi]ii, demonstra]ii [i concursuri pe baz\ de regulamente proprii.

253

M modelist feroviar
MODELIST FEROVIAR md. Persoan\ care practic\ `n mod organizat activitatea de modelism feroviar. provocat\ de o situa]ie critic\ din concurs sau din antrenament [i care pune la `ncercare mai ales preg\tirea psihic\ a sportivului.

MOKUSO a.m., jd. Pozi]ie de medita]ie, `n general la terminarea unui antrenament sau dup\ o lupt\. A[ezat pe genunchi `n pozi]ia gen za rei sau `n pozi]ia anza, cu coloana vertebral\ la vertical\, m`inile `mpreunate cu palmele `n sus, degetele mari atingndu-se. ~n aceast\ pozi]ie, judoka se relaxeaz\, respir\ lini[tit [i `ncearc\ s\ creeze `n sufletul s\u, pe moment, un gol, pentru a `nl\tura orice `ncordare fizic\ sau mental\.

MOL rg. Punct de fixare care poate avea loc numai `n cmpul de joc, caracterizat prin purtarea balonului `ntr-o rela]ie de `mpingere 2-1 (adic\ 2 juc\tori `n atac [i 1, cel pu]in, `n ap\rare).

MOMENT DE TIMP met. Caracteristic\ temporal\ a unui punct, a unui corp sau a unui sistem surprins la `nceput, `n cursul mi[c\rii [i la finalul ei. ~ se determin\ prin intervalul de timp scurs de la originea de m\sur\ pn\ la apari]ia lui. ~ trebuie aflat nu numai pentru a cunoa[te `nceputul [i sfr[itul actului motor, dar [i alte pozi]ii instantanee [i intermediare care intereseaz\ un studiu biomecanic, de obicei cele care modific\ esen]ial o mi[care, cum ar fi terminarea unei faze [i `nceperea urm\toarei (de ex.: desprinderea finalul fazei de b\taie [i `nceputul celei de zbor). Pentru a determina unde a fost punctul `n spa]iu, este necesar s\ se stabileasc\ [i cnd s-a aflat `n locul respectiv.

MOMENT AL MI{C|RII m.b. 1. Componenta cea mai simpl\ a structurii unui act motor, reprezentat\ de un singur aspect instantaneu selec]ionat din `nregistrarea actului motor respectiv. ~n biomecanic\, ~ contribuie la stabilirea momentelor esen]iale ale actelor motorii [i a tehnicii optime de execu]ie a acestora. La sportivii de performan]\, cunoa[terea ~, din modul personal de execu]ie a actelor motorii specifice, pune `n eviden]\ eventualele gre[eli de tehnic\ [i, prin examin\ri periodice, eficien]a mijloacelor [i a metodelor folosite pentru `nl\turarea lor. 2. m.b. Produs dintre for]a mu[chiului [i bra]ul virtual al prghiei asupra c\reia acesta ac]ioneaz\. ~ are valoare maxim\ `n faza `n care mu[chiul este perpendicular pe segmentul care se deplaseaz\.

MONOCOC| s.n. Gen de ambarca]iune care are `nveli[ul exterior constituit dintr-o singur\ plac\ din material lemnos, metalic, sintetic sau din pnz\ cauciucat\, presat\ sau turnat\ pe schelet.

MOMENT OPORTUN scr. Interval de timp necesar pentru executarea unei ac]iuni simple. ~ se realizeaz\ prin moment tehnic sau psihologic.

MONOTIP s.n. Ambarca]iune mic\ sau mijlocie care folose[te, `n concurs sau `n turism, un singur tip al mijloacelor de propulsie. ~ cu vele Ambarca]iune mic\ cu derivor care utilizeaz\ velatura ca mijloc de propulsie, folosit\ `n competi]ii. Are construc]ia, dimensiunile [i clasa precizate de regulamente interna]ionale. Din aceast\ categorie fac parte: starul, snaipul, olandezul zbur\tor, finul [i iola olimpic\. ~ cu motor Ambarca]iune mic\ pentru concursuri, pentru agrement sau pentru turism. Din aceast\ categorie fac parte [alupele cu motor interior sau `n afara bordului. ~ cu rame, vsle, padele sau pagaie Ambarca]iune folosit\ `n regate, `n agrement sau `n turism nautic, care navigheaz\ prin propulsie manual\.

MOMENT PSIHOLOGIC psih. Stare psihic\, individual\ sau colectiv\, de obicei de scurt\ durat\,

MONTUR| I. tir Parte lemnoas\ a pu[tii, construit\ din lemn de nuc sau de fag, fiert [i impregnat cu

254

motricitate ulei de in, compus\ din patul, gtul [i ulucul armei. II. scr. Parte principal\ a armei, compus\ din gard\, din mner [i din caps\, care se fixeaz\ pe lam\.

specifice, urm\rind marcarea golului `n poarta advers\. O partid\ dureaz\ 60', `n reprize de cte 30'.

MORI{C| I. lp. Procedeu tehnic de aruncare a adversarului la saltea prin fixarea bra]ului [i a coapsei. II. gim. Mi[care succesiv\ de tipul rota]iilor de bra]e care sugereaz\ mi[carea palelor morilor de vnt.

MOTOCICLET| moto. Vehicul cu dou\ ro]i, propulsat cu motor cu combustie intern\, care poate transporta una, dou\ [i chiar trei persoane cnd este prev\zut\ cu ata[.

MOROTE a.m., jd. Cu ambele mini.

MOROTE SEOI NAGE jd. Aruncare peste um\r cu ambele bra]e.

MOTOCICLISM moto. Ramur\ a disciplinei sporturi cu motor avnd probe de vitez\, de motocros [i de dirt-track, `n care se folosesc motociclete la care se efectueaz\ unele modific\ri privind suspensia, pneurile, frnele etc. ~ntrecerile se desf\[oar\ pe clase, dup\ capacitatea cilindric\ a motocicletelor.

MOTIV AL COMBINA}IEI [ah Pozi]ie a pieselor la care se ajunge `n timpul jocului [i care sugereaz\ posibilitatea `nf\ptuirii combina]iei.

MOTIVA}IE psih. Totalitate a elementelor (impulsuri, tendin]e, nevoi, dorin]e, aspira]ii, idealuri) de ordin subiectiv, `nn\scute sau dobndite, care se manifest\ ca for]e dinamice interne, determinnd activitatea sportivului `ntr-o anumit\ direc]ie [i modalitatea de manifestare. Unul dintre motivele de baz\ ale activit\]ii sportive este nevoia de performan]\, c\ruia i se adaug\ nevoia de prestigiu social, de afirmare personal\, de perfec]ionare fizic\, de c[tig material, de comunicare [i de integrare social\ etc. ~ este unul dintre factorii determinan]i ai performan]ei, prin stimularea volitiv\ [i afectiv\ a sportivului. M\iestria antrenorilor const\ `n educarea [i stimularea unei corecte ~ la sportivi [i `n evitarea manifest\rii hipo- sau hiper-~.

MOTOCROS moto. Prob\ de motociclism constnd `n parcurgerea unor trasee pe terenuri variate, cu motociclete de construc]ie special\. ~ se desf\[oar\ pe clase, dup\ capacitatea cilindric\ a motoarelor cu care sunt prev\zute motocicletele [i anume. 68 cmc; 80 cmc; 100 cmc etc. (pn\ la 750 cmc). CM de ~ se organizeaz\ numai la clasa 250 cmc, care este clas\ interna]ional\.

MOTOR m.b. (V. motric).

MOTRIC m.b. 1. Sistem care pune `n mi[care corpul `n `ntregime sau numai unele componente ale sale. La om sistemul neuro-muscular. 2. Adjectiv care determin\ substantivul pe care `l `nso]e[te s\ exprime un aspect al mi[c\rii (v. ac]iune ~ [i act ~).

MOTOBAL j.s., moto. Joc sportiv `ntre 2 echipe de motocicli[ti compuse din cte 6 juc\tori, desf\[urat pe un teren de dimensiunile celui de fotbal. Juc\torii lovesc mingea cu orice parte a corpului (`n afara bra]elor) [i cu motocicleta, prin mi[c\ri [i ac]iuni

MOTRICITATE m.b. ~nsu[ire a fiin]ei umane de a efectua mi[c\ri. ~ are la baz\ reflexe condi]ionate dependente ca num\r [i calitate de cerin]ele modului de via]\ al fiec\rui individ. Educa]ia fizic\ [i activitatea sportiv\ perfec]ioneaz\ ~ prin foarte multe mi[c\ri noi.

255

M moulinette
MOULINETTE I. scr. Exerci]ii fundamentale de studiu executate cu sabia, `n scopul fortific\rii mu[chilor bra]ului, al dobndirii suple]ei [i a siguran]ei loviturii. II. pes. Dispozitiv prev\zut cu bobin\ pentru `nf\[urarea firului fixat pe vergeaua lansetei pescarului. angrenare `n lucru, sunt descrise trei tipuri de ~: ~ striat sau voluntar, ale c\rui fibre prezint\ stria]ii transversale [i se contract\ sub controlul voin]ei; ~ neted, cu aspect uniform al fibrelor [i contrac]ie involuntar\; ~ cardiac sau miocard, cu structur\ striat\, dar cu contrac]ie involuntar\. ~ striat fixat pe schelet are rol hot\rtor `n statica [i mobilitatea uman\. ~ neted se g\se[te `n pere]ii viscerelor [i ale vaselor [i contribuie, prin contrac]ia sa, la `ndeplinirea func]iilor acestora. ~ cardiac asigur\ prin contrac]ii [i prin relax\ri ritmice circula]ia sngelui `n `ntreg corpul.

MULTILATERALITATE met. Preg\tire efectuat\ cu o mare varietate de mijloace ale educa]iei fizice [i sportului, care influen]eaz\ corelat laturile somatic\, func]ional\ [i psihic\ ale subiectului. ~ are [i accep]iune de efect al unei astfel de preg\tiri.

MUNE a.m., jd. Piept.

MUNE GATAME a.m., jd. Imobilizare transversal\ peste piept.

MUTARE CRITIC| [ah Mutare care se efectueaz\ pe un cmp critic [i care poate determina decisiv cursul unei partide, la [ah practic. ~n compozi]ia [ahist\, reprezint\ traversarea cmpului critic de c\tre o pies\ unde, ulterior, se produce interferarea ei.

MUNI}IE tir Cartu[e de tot felul, denumire generic\.

MUSC| I. box Categorie de greutate `n limite stabilite de regulament. II. tir Valoare a focului `nregistrat `n interiorul cercurilor concentrice `n cadrul zonei zece, materializat\ printr-un punct la proba de pu[c\ sau un cerc mai mic, la pistol, folosit [i pentru departajare.

MUTARE LINI{TIT| [ah Orice mutare care se produce dup\ mutarea-cheie, `ntr-o pozi]ie tactic\ sau `ntr-o problem\ de [ah cu tem\ de mat (`n trei sau `n mai multe mut\ri), f\r\ a avea o amenin]are direct\ de atac asupra regelui advers.

MU{CHI m.b. Organ format din ]esut muscular, a c\rui func]ie principal\ const\ `n cre[terea tensiunii sale interne sub ac]iunea unor excitan]i adecva]i. Pe baza aspectului microscopic [i al modului de

MUZEU OLIMPIC ol. Institu]ie special creat\ de c\tre CIO `n care sunt colec]ionate, p\strate [i expuse documente [i obiecte ce au leg\tur\ cu mi[carea olimpic\ modern\ (drapele, medalii, diplome, embleme, fotografii, afi[e, regulamente, c\r]i, filme, machete etc.). Muzeul olimpic func]ioneaz\ la sediul CIO din ora[ul Lausanne, `n Elve]ia.

256

N
NAGE a.m., jd. A arunca, a proiecta adversarul pe sol. NAVOMODELISM md. Sport tehnico-aplicativ pentru construc]ia de navomodele [i pentru organizarea de concursuri pe baz\ de regulamente proprii. NAMI a.m., jd. Normal. NAVOMODELIST md. Sportiv care practic\ `n mod organizat ramura sportiv\ navomodelism. NAMI JUJI JIME jd. Strangulare normal\ `n cruce. NATA}IE nat. Disciplin\ sportiv\ care cuprinde mai multe ramuri care au ca factor comun: baza de practicare (bazinul), mediul (apa), `notul `n forme specifice (acesta a stat la originea apari]iei lor), organiza]ii na]ionale (cu mici excep]ii) [i interna]ionale de conducere Federa]ia Interna]ional\ de Nata]ie Amatoare (FINA) [i Liga European\ de Nata]ie (LEN), dar care s-au structurat [i consacrat ca sporturi de sine st\t\toare, cu specific, caracteristici, regulamente [i activit\]i proprii bine conturate. Din ~ fac parte: `notul (sportiv, igienic, terapeutic, pentru salvare de la `nec, utilitar-aplicativ), polo pe ap\, s\riturile `n ap\, `notul sincron (artistic), toate practicate att de femei, ct [i de b\rba]i, cu excep]ia `notului sincron, cu specific exclusiv feminin. NE a.m., jd. Culcat. NE WAZA jd. Tehnici de lupt\ la sol. NEOOLIMPISM ol. Mi[care olimpic\ modern\ ini]iat\ de Pierre de Coubertin [i inaugurat\ de prima edi]ie a JO, care a avut loc la Atena `n 1896. ~n cadrul ~ s-au desf\[urat pn\ `n prezent 23 de reuniuni: 1896 Atena, 1900 Paris, 1904 St. Louis, 1908 Londra, 1912 Stockholm, 1920 Anvers, 1924 Paris, 1928 Amsterdam, 1932 Los Angeles, 1936 Berlin, 1948 Londra, 1952 Helsinki, 1956 Melbourne, 1960 Roma, 1964 Tokyo, 1968 Mexic, 1972 Mnchen, 1976 Montreal, 1980 Moscova, 1984 Los Angeles, 1988 Seul, 1992 Barcelona, 1996 Atlanta, 2000 Sydney. Din 1994, JO de iarn\ se desf\[oar\ separat, `n al doilea an al ciclului olimpic de var\.

NAVOMODEL md. Nav\ de mici dimensiuni, func]ional\ sau static\, cu greutatea de cel pu]in 1 kg, care reprezint\ reproducerea fidel\ la scar\ a unei nave reale maritime sau fluviale, ce poate fi propulsat\ de orice fel de motor, f\r\ posibilitatea de a transporta o fiin]\ uman\ [i care este folosit\ `n activitatea sportiv\ sau de recrea]ie.

NERV m.b. Component\ extranevraxial\ a sistemului nervos periferic, filiform\ [i de culoare albicioas\, care `ndepline[te func]ia de conducere a influxului nervos de

257

nervur\ NI a.m., jd. Doi.

la centru spre periferie (centrifug) sau de la aceasta c\tre centrii nervo[i (centripet). Pe baza caracteristicilor anatomice [i func]ionale, sunt descrise diferite tipuri de: ~ somatic, care conduce influxul nervos `n cadrul vie]ii de rela]ie dintre organism [i mediul `nconjur\tor, fiind o component\ a ~ cranieni (12 perechi) sau a ~ rahidieni (spinali 31 de perechi); ~ vegetativ, component\ a sistemului simpatic sau parasimpatic, conduce influxul nervos prin aceste dou\ sisteme, asigurnd coordonarea func]iilor organelor interne (activitatea vegetativ\); ~ motor, alc\tuit din prelungirile neuronilor motori, conduce influxul nervos de la centrii nervo[i c\tre organele efectoare prin care se determin\ [i se coordoneaz\ activitatea fibrelor musculare [i a celulelor secretorii; ~ senzitiv, alc\tuit din prelungirile neuronilor senzitivi, conduce influxul nervos de la receptorii periferici c\tre centrii nervo[i, informndu-i asupra modific\rilor survenite `n mediul extern sau intern; ~ mixt, alc\tuit din ambele tipuri de prelungiri, conduce influxul nervos att `n sens centripet, ct [i `n cel centrifug. Prin leg\tura pe care o face `ntre receptori [i centrii nervo[i, pe de o parte, [i `ntre ace[tia [i organele efectoare pe de alt\ parte, ~ constituie componenta anatomic\ [i func]ional\ indispensabil\ a arcului, respectiv a actului reflex.

NIDAN a.m., jd. 1. Dubl\ ac]iune. 2. Al doilea dan.

NIKEFOBIE psih. Sindrom psihopatologic caracterizat prin frica, aparent paradoxal\, de succes. Aceast\ manifestare apare, de obicei, pe fondul unei personalit\]i deja bogat\ `n puncte nevrotice. Ea mai poate fi resim]it\ de c\tre anumi]i indivizi, pentru care dorin]a de reu[it\ nu este mai mult dect c\utarea unei minime satisfac]ii compensatorii [i pentru care succesul [i consecin]ele acestuia sunt evenimente neprev\zute [i care nu pot fi resim]ite ca atare.

NERVUR| I. alp. Accesoriu metalic sau din alt material, integrat `ntr-o anumit\ manier\ `n sistemul de construc]ie a carabinierei, a pitonului, a c\[tii de protec]ie etc., pentru a le m\ri rezisten]a. II. s.n. Element structural al unei ambarca]iuni, dispus longitudinal [i transversal pentru m\rirea rezisten]ei acesteia.

NESUPUNERE A CALULUI c\l. Reac]ie negativ\ a calului, concretizat\ prin refuz, oprire, derobare, `mpotrivire, volt\ sau eroare de parcurs, efectuat\ `n diferite locuri ale pistei de concurs. Se penalizeaz\ cu un num\r de puncte variabil, `n func]ie de situa]ie.

NIVEL I. par. ~n\l]ime de la care se lanseaz\ para[utistul. II. psih. ~ de aspira]ie Obiectiv stabilit de c\te un sportiv, performan]\ scontat\ de el. ~ poate s\ fie `nalt sau cobort [i caracterizeaz\ `ntr-un anumit fel personalitatea sportivului. ~ depinde de imaginea de sine, de ambi]ie, de experien]a de via]\, de succesul sau de insuccesul concursului anterior. ~ este asociat [i cu nivelul de expecta]ie. ~n timp ce primul reprezint\ speran]a formulat\ de sportiv, cel de al doilea este o previziune mai obiectiv\ a posibilit\]ilor de realizare a unei anumite performan]e. III. met. ~ de preg\tire Treapt\ (stadiu, grad) la care a ajuns preg\tirea unui sportiv la un anumit moment. Se apreciaz\ prin indici specifici ai p\r]ilor componente ale preg\tirii (~ fizic\, ~ tehnic\, ~ tactic\, ~ psihic\ etc.). Urm\rirea prin examin\ri periodice a fiec\rui tip al ~ este indispensabil\ pentru aprecierea obiectiv\ a eficien]ei metodelor [i a mijloacelor folosite `n preg\tirea sportiv\. ~ al performan]ei Limit\ superioar\ a performan]ei la un moment dat.

NO-BIRD tir Anun] al arbitrului de stand la probele de talere, la ie[irea unui taler spart `n momentul lans\rii.

NEVALABIL reg. Decizie prin care arbitrul anuleaz\ efectul unor ac]iuni realizate `n afara spa]iului [i timpului de concurs.

NOCTURN| org. Competi]ie sportiv\ desf\[urat\ noaptea, `n aer liber, la lumina reflectoarelor egal repartizate pe suprafa]a terenului de concurs.

258

num\r de canale de leg\tur\ NOD I. s.n. Legare a unei parme de un obiect sau `mpreunare a dou\ parme pentru fixare la bord, ancorare sau manevre: ~ simplu, dublu, `n opt, la], de v\car, cu dublin, de pescar, de `nn\dire, de `mpreunare, de cine, de [cot\, `n foarfec\, de ancor\. II. alp. Mod de legare a corzilor sau cordelinelor.

ten]\, for]\, `ndemnare) sau tehnico-tactice (execu]ii de procedee tehnice `n condi]ii diferite). Sin.: barem.

NOMENCLATOR alp. List\ care cuprinde trasee de alpinism [i de escalad\ omologate, diferen]iate pe masive [i pe grade de dificultate.

NOMOGRAM| m.b. Reprezentare grafic\, sub forma unor linii paralele gradate, a rela]iei de dependen]\ dintre dou\ sau mai multe m\rimi variabile. ~ serve[te la determinarea rapid\, f\r\ calcule, a valorilor unei m\rimi, folosindu-se valorile cunoscute ale altei m\rimi cu care aceasta este `n rela]ie de dependen]\. ~n practica medical\, sunt frecvent `ntlnite ~ care permit determinarea suprafe]ei corporale pe baza `n\l]imii [i a greut\]ii subiectului (~ Dubois) [i cele prin care se determin\ consumul maxim de oxigen al unui sportiv, pe baza valorilor frecven]ei cardiace din timpul unui efort prestat `n anumite condi]ii (~ AstrandRhyning; ~ Margaria).

NORMOSOM m.b. Tip somatic caracterizat prin: valori medii ale dimensiunilor corpului `n `ntregime [i ale p\r]ilor sale componente; propor]ii armonioase `ntre dimensiunile longitudinale, transversale [i circulare, `ntre dimensiunile corpului `ntreg [i ale segmentelor sale, `ntre dimensiunile principalelor segmente ale corpului (bust membre inferioare, membre inferioare membre superioare, coapse gambe etc.); absen]a deficien]elor fizice. Tipul ~ este rezultatul interac]iunii dintre factorii ereditari [i factorii de mediu specifici fiec\rui individ. El are aspecte caracteristice `n func]ie de vrst\ [i sex. Poate fi un factor favorizant pentru performan]\ `n unele ramuri sportive (patinaj artistic, gimnastic\, s\rituri `n ap\ de la trambulin\ etc.).

NOTA}IE [ah Modalitate de notare a pozi]iilor [i a mut\rilor pieselor de pe tabla de [ah. ~ algebric\ Modalitate de consemnare a pieselor pe tabla de joc. ~ forsit Notare a pozi]iei statice a pieselor de pe tabla de [ah.

NON COMBAT I. box, lp. Avertisment sau decizie de pierdere a luptei `n ring sau pe saltea, date sportivilor care evit\ contactul cu adversarul. II. box Meci terminat f\r\ decizie, `n situa]ia `n care cei 2 boxeri au evitat confruntarea `n timpul luptei.

NOT| gim., p.a., s.a., schi Calificativ exprimat cifric, prin care arbitrii apreciaz\ nivelul execu]iei sportivului `n concursuri. Sistemul de apreciere variaz\: `n gimnastic\ [i s\rituri `n ap\ de la 1-10, iar `n patinaj artistic de la 1-6, `n func]ie de compozi]ia exerci]iului [i calitatea execu]iei lui.

NON CONTEST box ~ntlnire de box anulat\ sau amnat\ (`n limba englez\).

NUC| tir Pies\ component\ a mecanismului de declan[are.

NORM| DE CONTROL met. Nivel minimal prestabilit de c\tre forurile tehnice sau de antrenori, pentru realizarea de c\tre sportivi sau de c\tre elevi a anumitor probe motorii pentru calit\]ile de baz\ (vitez\, rezis-

NUM|R DE CANALE DE LEG|TUR| auto. Cel mai mare num\r dintre num\rul canalelor cilindrice sau cilindro-conice prin care trec gazele de la pompa carterului la partea superioar\ a pistonului [i ~ prin care trec gazele

259

num\r de concurs NUM|R DE PUNCTE atl., j.s. Punctaj dobndit de o echip\ sau de un sportiv, `n urma transform\rii rezultatelor jocului sau a performan]elor individuale `ntr-un sistem de punctaj, prin care se stabile[te ierarhia clasamentelor prev\zute prin regulamentul competi]iei.

din exteriorul cilindrului spre fereastra de admisie sau de la fereastra de evacuare spre exteriorul cilindrului.

NUM|R DE CONCURS reg. Num\r imprimat pe maioul, tricoul, casca sau pe materialul de concurs al sportivului, cu dimensiuni stabilite prin regulament, care, de cele mai multe ori, corespunde succesiunii sale `n concurs, postului pe care `l ocup\ `n echip\, culoarului pe care concureaz\ sau care este ales, de obicei, [i p\strat de sportiv `ntr-o `ntlnire oficial\. Este trecut [i `n fi[ele de arbitraj `n dreptul sportivului care `l poart\, pentru a fi identificat de arbitri [i de ceilal]i oficiali.

NUM|R DE TURE atl., ci. Num\r al turelor de pist\ parcurse de atle]i sau de cicli[ti pentru a totaliza distan]a probei respective de concurs. ~n atletism, un sistem de semnalizare aduce la cuno[tin]a sportivilor [i spectatorilor dup\ fiecare tur\ (400 m), ~ ce mai trebuie parcurse pentru distan]ele de 800 m, 1 500 m, 3 000 m, 5 000 m, 10 000 m etc.

NUM|R DE FOCURI tir Sum\ maxim\ de focuri prev\zut\ de regulamentul fiec\rei probe, pe care trebuie s-o efectueze tr\g\torul `ntr-un timp determinat [i `ntr-o anumit\ pozi]ie, pentru trageri de reglaj [i de concurs (efect).

NUM|RAT box Moment de `ntrerupere a luptei pe timp de 10'' num\rate de arbitrul de ring ca urmare a primirii de c\tre un boxer a unei lovituri puternice, dar regulamentare, `n urma c\reia el cade [i nu poate relua lupta `n condi]ii normale. La secunda a opta, el trebuie s\ ia pozi]ia de gard\ pentru a dovedi posibilitatea continu\rii meciului.

NUM|R AL OBSTACOLULUI c\l. Form\ de identificare a unui obstacol, `n cadrul unui parcurs, prin `nscrierea grafic\ a unei cifre vizibile pe o pl\cu]\. Numerotarea se face `n ordinea `n care obstacolele trebuie s\rite.

NUNCHAKU a.m. Arm\ mic\ format\ din dou\ buc\]i de lemn unite cu o coard\ sau lan], utilizat ini]ial de ]\ranii japonezi pentru b\tutul paielor de orez.

260