Anatomia pisicii. Notiuni de anatomie si fiziologie a pisicii.

1. Schetelul si maxilarele felinelor.

2. 3. 4. 5. 6.

Ghearele si labele felinelor. Dentitia si aparatul digestiv al felinelor mari si mici. Aparatul respirator. Aparatul urogenital si functiile acestuia, in corpul pisicii. Parul si unghiile pisicii.

I. Scheletul pisicii

Schetelul unei pisici este compus din urmatoarele elemente prezentate mai jos, si pot fi urmarite prin figura prezentata mai sus. 1. Cutia craniana 2. Maxilar superior 3. Maxilar inferior 4. Prima vertebra cervicala. 5. Omoplat sau scapula 6. Humerus 7. Radius 8. Cubitus 9. Metacarpiene. 10. Falange. 11. Oasele degetelor. 12. Vertebre toracice. 13. Vertebre lombare. 14. Sacrum 15. Vertebre codale. 16. Coaste. 17. Cusca toracica. 18. Stern.

19. Coxal. 20. Femur. 21. Tibia. 22. Fibula. 23. Metatarsiene. 24. Falange. 25. Oasele degetelor. Scheletul pisicii are urmatoarele caracteristici generale: -oase foarte lungi, subtiri, foarte usoare exceptie fancad oasele capului si centurii scapulare. -coloana vertebrala este curbata, dand impresia ca este foarte lunga. -articulatiile sunt elastice si foarte puternice, ceea ce explica si supletea acestui animal. Asemanarea dintre dantitia pisicilor si cea a tigrilor este izbitoare, ambele feline fiind "dotate" cu maxilare foarte puternice, molarii fiind zimbati si taiosi, afrontandu-se, prin fetele lor, calamele unei foarfeci. Primi molari sunt foarte dezvoltati fata de restul dantitiei, iar in spatele acestora pe maxilarul superior, pisica mai poseda un molar tubercular, ce nu are un corespondent pe maxilarul inferior. Labele anterioare ale pisicii au cinci degete, iar cele posterioare au patru, din cauza "lipsei" celui de-al cincilea deget mai mic, care fiind mai scurt, nu atinge solul. Scheletul pisicii este format din 250 de oase. La nivelul capului, dentiia cuprinde incisivii, caninii, premolarii de carne, dar nici un dinte plat (ca molarii) pentru a strivi hrana: acetia nu sunt necesari pentru c pisica i sfie hrana cu ajutorul muchilor puternici ai flcilor, apoi i-o nghite fr a o mesteca. Vertebrele gtului sunt scurte, iar coloana vertebral foarte flexibil. Vertebrele cozii prelungesc coloana vertebral, numrul acestora variind n funcie de ras. Coada are rol n echilibru. Labele anterioare se termin cu cinci degete prevzute cu gheare retractile keratinoase; labele posterioare, mai lungi, se termin cu patru degete, de asemenea prevzute cu gheare retractile. Muchii spatelui sunt foarte flexibili, cei ai labelor posterioare puternici, particulariti care confer animalului suplee i o detent ampl n srituri. Din cauza regimului alimentar mai diversificat i mai srac n proteine, intestinele pisicii de cas sunt mai lungi dect cele ale strmoaei sale slbatice. Aceast trstur, mpreun cu diminuarea taliei sale, este adaptarea cea mai semnificativ a pisicii la noul su mod de via. II. Ghearele si labele Sunt inchise in invelisul lor, ca un pumnal in teaca sa, datorita celor doua bratari elastice, plasate la una din articulatiile membrelor, cealalta la locul de aparatie a degetelor, laba destindandu-se sau retractandu-se dupa propria dorinta. La membrul anterior, scapula este lata cu o spina bine dezvoltata care se termina printr-un acronim. Humerus este recurbat numai in treimea proximala, in rest este drept si cilindric. Dintre toate felinele, pisica este singura care isi poate roti membrul anterior, nedepansind, insa 80 de grade. La membrul posterior al pisicii, coxalul este mai fin decat la caine, are cavitatea cotiloida rotunda si mai putin profunda. Femurul este perfect rectiliniu, ca un corp cilindric. Rotula este aplatizata, semanand cu un sambure de mar, la fel este si tibia are aceiasi forma rectilinie, iar peroneul este independent, articulandu-se intre ele numai la extremitati. Coloana vertebrala. Aceasta este alcatuitadin urmatoarele: -7 vertebre cervicale -13 vertebre toracice -7 lombare -3 vertebre sudate formeaza sacrumul -20 sau 24 de vertebre cocigiene.

Nu are ligamente intervertebrale, ci mai degraba mici tendoane ceea ce explica si arcuirea puternica si supletea coloanei vertebrale. Coastele. Pisica are 8 perechi de coaste unite prin stern. Sternul, insa este mai putin recurbat decat la caine. Maxilarul superior. Este relativ mai scurt si asemanator cu un maxilar de caine. Maxilarul inferior. Mai lung, cu alveole puternice. III. Dentitia si aparatul digestiv al felinelor mari si mici. Gura. Buza superioara este despicata in doua de un sant vertical si este prevazuta , pe fiecare parte a buzii superioare, cu peri tactili, lungi si greoi, reprezentand mustatile. Limba. Se remarca prin latime ei, mobilitatea deosebita si asprimea epiteliului papilar. Dentitia. Este asemanatoare cu cea de caine, dar numarul dintilor este mai redus. Formula dentitiei de lapte. 3 incisivi- sus 3 incisivi- jos 1 canin- sus 1 canin- jos 3 premolari- sus 2 premolari- jos Formula dentitiei permanente. 3 incisivi- sus 3 incisivi- jos 1 canin- sus 1 canin- jos 3 premolari- sus 2 premolari- jos 2 molari- sus 2 molari- jos. Stomacul. Are o capacitate de 0.25-0.40 l, si are un aspect piriform. Intestinul subtire. Alcatuit din, duoden, jejun, ileon, este mai scurt decat la caine. Intestinul gros. Este format din cecum, colon, rectum si anus. Este putin mai gros decat la caine. Ficatul. Are o greutate de aproximativ 150-200 de grame. Canalul cistic este mai flexuos, iar canalul coledoc se deschide in duoden.

Pancreasul. Are o forma de triunghi cu o portiune transversala si una craniocaudala, avand un canal colector care se deschide in duoden. Splina. Are o forma asemanatoare celei de la caine: neregulata, falciforma si strangulata in partea de mijloc. Pe marginea ei se poate insera marele epiploon. La marginea ei caudala este un apendic. IV. Aparatul respirator. Plamanii. Sunt asemanatori cu cei de la alte carnasiere (lei, tigri, hiene etc.) dar numai ca au cateva caracteristici particulare: -incizuri interlobare adanci, simetria lobilor apicali, iar lobul azigos are o forma triunghiulara. Traheea. Formata din 35 sau 46 de inele cartilaginoase. Laringele. Este mai scurt si are aspect de tub cartilaginos. Vestibulul. Are o forma ovala. Sinusurile. Sinusul frontal este redus si rudimentar. Sinusul maxilar este format din mai multe areole spongioase. Cavitatea sinuziala comunica printrun orificiu redus, situat in partea posterioara a cornetului nazal inferior, cu cavitatea nazala. Cavitatile nazale sunt viabile ca lungime, in raport cu rasa sau mai scurte la pisica decat la caine. V. Aparatul urogenital. Rinichii. Sunt mult mai mici decat la caine. Ureterele. Se deschid in apropierea sfincterului vezicii urinare. Vezica urinara. Are o capacitate redusa si este sferica, reprezentand pereti grosi si puternici, cu un gat vezical foarte lung. Uretra. Seamana, ca forma, cu litera S majuscula, de tipar. Portiunea pelviana fiind extrem de lunga, uretra la pisica este oarecum dilatabila. La nivelul arcadei ischiatice ea reprezinta un bulb uretral foarte dezvoltat acoperit de un muschi bulbo-cavernos. Tesutul erectil al uretrei formeaza doua umflaturi: una la baza osului pelvian si alta la baza glandului. Asculul are doua spine ale penisului care se infig in mucoasa vaginala a femelei in timpul copulatiei si produc durere. Testiculele. La motani, sunt situate imediat sub anus, iar pungile testiculare sunt putin proeminete si acoperite de par fin. Au o forma ovoida.

Epididimul. Are corpul bine dezvoltat, vizibil la castrare si adera la testicul. Prostata. Este dezvoltata ca si la caine si bilobata, acoperind gatul vezical. Penisul. Relativ scurt, cu un os penian redus, este orientat oblic in jos si inapoi. In stare de erectie, penisul se mareste putin in volum si is schimba pozitia, fiind indreptata spre inainte. Portiunea libera a penisului este acoperita de papile usor cornificate ca niste sageti care se infig in mucoasa vaginala a femelei in timpul copulatiei. Uterul. La pisica, uterul este de dimensiuni mici, cu corpul foarte scurt, reprezentand in schimb coarne uterine foarte subtiri, lungi si rectilini. In operatia de sterilizare mergand pe coarnele uterine se repereaza usor ovarele mici si aplatizate. Mamelele. Pisica are 2 perechi de mamele inghinale, doua abdominale si uneori doua toratice, asezate pe doua randuri simetrice. Fiecare mamela are un mamelon redus si perforat de multiple canale. 1 Afirmatia motorul asta toarce ca o pisica este mai adevarata decat credeti. Frecventa cu care o pisica toarce este aproximativ egala cu frecenta de functionare a unui motor Diesel: 26/secunda. 2 Amprenta labutei unei pisici este unica, asemeni amprentelor digitale ale oamenilor. 3 Bataile inimii sunt de aproximativ doua ori mai mari la pisica (110-140 bpm) decat la om (6570 bpm), in stare normala (repaus). 4 Blana unei pisici are 150.000 de fire de par pe centimetrul patrat pe spate si 300.000 de fire de par pe centimetrul patrat pe burta 5 Ca si oamenii, pisicile pot fi dreptace sau stangace, ele prezentand o preferinta aparte pentru una din labute. 6 Cel mai batran exemplar de pisica cunoscut a fost Creme Puff din Austin, Texas, care a murit de batranete la varsta de 38 de ani. Iar cel mai batran motan a fost Puss, din Devon, Anglia care a trait 36 de ani. 7 Cele mai mari pisici pot atinge chiar si 23 de kg , iar cele mai mici doar aproximativ 1.8-2 kg. 8 Cele mai mari pisici provin din specia Maine Coon. Numele speciei reprezinta regiunea din care provine, statul Maine, USA. 9 Daca o pisica toarce, nu inseamna intotdeauna ca se simte bine. Ele torc si cand le este frica sau sunt ranite. 10 Desi foarte dezvoltat, ochiul unei pisici nu poate distinge toate culorile, iar in plus, pisicile vad invers culorile rosu si verde. 11 Desi multi sustin ca pisicile nu sunt expresive, ele au 26 de expresii faciale. Atat creierului omului cat si creierului pisicii ii corespund aceleasi parti pentru emotii. 12 Dintre toate mamiferele, pisicile au cei mai mari ochi in raport cu marimea corpului. 13 Distanta pe care o parcurge o pisica in timpul unui salt poate fi de pana la 5 ori mai mari decat lungimea corpului sau. 14 Doar pisicile domestice tin coada in sus cand merg, cele salbatice niciodata. 15 Exista o specie de pisici Manx, fara coada sau care au doar un ciot. Lipsa cozii se datoreaza unei mutatii genetice naturale a coloanei vertebrale. 16 Fiecare ureche a pisicii este controlata de 32 de muschi si se poate intoarce la 180 de grade. Oamenii au decat 6 muschi. 17 Fiindca nu are glande sudoripare, pisica nu transpira niciodata. 18 In antichitate, egiptenii il condamnau la moarte pe cel ce omorase o pisica. 19 In anul 1947, Edward Lowe a inventat asternutul pentru ladita pisicii Kitty Litter, pentru a ajuta un vecin. In 1990 el si-a vandut afacerea pentru 200 milioane USD.

20 In ciocolata exista un compus numit teobromina. Acesta este un stimulent cardiac si diuretic puternic, iar consumul lui poate provoca accelerarea necontrolata a ritmului cardiac si pulsul neregulat al pisicii. 21 In Egiptul Antic, atunci cand murea o pisica a unei familii, toata familia isi radea sprancenele in semn de respect si doliu. Daca se intampla sa ia foc casa , pisica trebuia salvata prima, inainte de mistuirea flacarilor cu apa. Tot aici, orice persoana care omora o pisica, era pedepsita cu moartea. 22 In Londra traiesc mai multe pisici decat intreaga populatie a Norvegiei. 23 In majoritatea magazinelor japoneze, clientii sunt intampinati de o figurina din ceramica, reprezentand o pisica, care isi tine una sau ambele labele ridicate. Aceasta este denumita Maneki Neko. Laba dreapta ridicata are scopul de a atrage banii, iar cea stanga atrage clientii. 24 Inima unei pisici bate de doua ori mai repede decat a omului, avand aproximativ 240 batai pe minut. Felinele au nevoie de mai mult oxigen pentru inima din cauza metabolismului mult mai rapid. 25 La nastere, toate pisicile au ochi albastri. Abia dupa cateva saptamani se definitiveaza culoarea ochilor, cea pe care pisicile o vor avea toata viata . 26 La varsta de 5 luni o pisica este apta pentru imperechere. 27 Mai ales in SUA, dar si in Romania se crede ca atunci cand o pisica neagra iti taie calea, te paste ghinionul. In Marea Britanie insa, o astfel de intamplare are exact semnificatia opusa si anume ca vei avea noroc. 28 O pisica domestica sanatoasa poate atinge viteze intre 30 si 50 de km/h in alergare, dar nu poate mentine aceasta viteza mai mult de 1 minut. 29 O pisica poate atinge viteza de pana la 50 km/ora, insa nu o poate mentine mai mult de un minut. 30 Perioada de gestatie a unei pisici dureaza, in medie, 9 saptamani. Numarul normal de pui pe care o pisica ii naste variaza intre 1 si 8 pisoi. Avand in vedere aceste date, matematic, putem deduce ca un cuplu de pisici poate naste, impreuna cu pui lor, cu puii puilor lor etc, chiar si 400.000 de urmasi? 31 Pisiciile au 5 degete la labuta din fata si 4 la cea din spate. O pisica polidactila are mai multe degete decat este normal. 32 Pisicile albe cu ochi albastri nu aud, iar pisicile albe cu un singur ochi albastru aud doar cu urechea care nu corespunde ochiului albastru. Cele albe cu ochi de orice alta culoare nu au acest handicap. 33 Pisicile au 30 de vertebre, cu 5 mai multe decat oamenii. 34 Pisicile au lungimea mustatilor direct proportionala cu latimea corpului. 35 Pisicile din rasa Havana nu sunt originare din Cuba. Ele sunt denumite astfel datorita culorii blanii, asemanatoare cu cea a celebrului trabuc. 36 Pisicile din rasa Munchkin au picioarele foarte scurte. Si aceasta este tot o anomalie genetica. 37 Pisicile dorm aproximativ 65% din viata. In restul timpului ele se spala (25%), mananca (5%) sau se joaca (tot 5 %). 38 Pisicile interpreteaza un zambet in care se vad dintii drept agresiune. Poate din acest motiv pisicile se duc la persoanele care le urasc, pentru ca nu le zambesc si nu se uita in ochii lor. 39 Pisicile nu deosebesc culorile, dar au nevoie decat de 1/6 din lumina folosita de om pentru a putea vedea. 40 Pisicile nu se miauna reciproc. Acest sunet este rezervat numai oamenilor. 41 Pisicile nu suporta mirosul de lamaie. 42 Pisicile nu vad bine de la distanta mica. 43 Pisicile pot face salturi de cinci ori mai inalte decat corpul lor. 44 Pisicile pot fi donatori de sange pentru alte pisici. 45 Pisicile respira de 20-40 ori pe minut. 46 Pisicile scot aproximativ 100 de sunete distincte. 47 Pisicile se spala din instinct imediat dupa ce mananca. Pe vremuri, stramosii lor salbatici faceau acest lucru pentru a indeparta de pe blana mirosul de sange, care ar fi putut sa atraga

pradatorii. 48 Pisicile torc atunci cand sunt multumite, insa ele mai torc si atunci cand sunt agitate sau simt o durere. De exemplu multe dintre ele torc in timpul contractiilor de la nastere. 49 Pisicile, girafele si camilele sunt singurele patrupede care, atunci cand merg, deplaseaza deodata labele de aceeasi parte a corpului, adica intai ambele labe drepte, apoi ambele stangi. 50 Pisicilor le place sa le vorbesti in soapta. 51 Prima expozitie de pisici a avut loc la Crystal Palace din Londra, in anul 1871. 52 S-a descoperit ca este benefic ca oamenii sa aiba o pisica, in special cei in varsta sau singuratici. Cercetarile arata ca pisicile ofera afectiune si prietenie stapanilor lor. Atunci cand le mangai si le alinti, ajuta sa te eliberezi de tensiune si frustrare. 53 Scheletul unei pisici este compus dintr-un numar mai mare de oase decat cel uman, respectiv 230 fata de 206, iar numarul vertebrelor este de 30 pe cand la om doar 25. 54 Simtul auzului si al mirosului este de trei pana la patru ori mai dezvoltat decat la om. 55 Sir Isaac Newton nu a descoperit numai legea gravitatiei, ci a inventat si usita pentru pisici. Aceasta era o usita mica, cu balamale, care ii permitea pisicii accesul intr-o incapere fara sa fie nevoie sa i se deschida usa. Newton a inventat usita pentru a impiedica pisica sa mai impinga si sa deschida usa, stricandu-i astfel experimentele. 56 Structura creierului pisicii, in comparatie cu cea a cainelui, este mult mai apropiata de cea a creierului uman. 57 Temperatura corporala normala a unei pisici este de 38.8 grade C. Ea este cu cu aproximativ 2 grade C mai mare decat cea a omului (36.5 37 grade C). 58 Toate felinele merg pe varfuri si au la picioare pernute groase si moi. Acest lucru le ajuta sa se deplaseze in liniste, ceea ce reprezinta un mare avantaj pentru un animal de vanatoare. 59 Toate felinele, atat cele domestice cat si cele salbatice, fac parte din aceeasi familie, numita Felis Silvestris. 60 Unii cercetatori cred ca pisicile au fost domesticite pentru prima oara in urma cu aproximativ 4 000 de ani. Acest lucru s-a petrecut, probabil, in Egipt cand locuitorii au observat ca acestea mancau soarecii care la devastau granele depozitate.