1 Sintaxa limbajului

Vocabularul limbajului este V L S, unde

2 Sintaxa limbajului
Vocabularul limbajului este V L S, unde
V este mult imea propozit iilor elementare; V ,= . Convenim sa notam
simbolurile din mult imea V prin literele alfabetului latin;
L = , , , , este mult imea conectivelor logice: conjunct ie,
disjunct ie,implicat ie, echivalent a si negat ie;
S = (, ) este mult imea simbolurilor de punctuat ie.
Presupunem ndeplinite condit iile V L = , V S = .
Convenim sa numim asamblaje elementele mult imii A = (V L S)

.
Pentru A si x V L S indicam prin x) faptul ca simbolul x
apare cel put in o data printre simbolurile asamblajului respectiv prin )x
situat ia contrara.
Structurile simbolice de interes n calculul cu propozit ii sunt formulele
logice; mult imea formulelor notata FORM; FORM A este denita de
gramatica independent a de context G = (N, T, '), unde:
N = formula) , propozitie) , conectiva) este mult imea neterminalelor,
T = V L S este mult imea terminalelor si ' este mult imea regulilor de
rescriere:
' =
_

_
formula) propozitie) [ (formula)) [
(formula) conectiva) formula)) ,
propozitie) a [ b [ ...,
conectiva) [ [[
_

_
Mult imea formulelor este limbajul generat de gramatica G pentru simbolul
de start formula) ; FORM = L(formula)) . Convenim sa reprezent am
formulele prin litere din alfabetul grec.
Exemplul 1.1.1. Fie asamblajul = ((((a) b)) (a (b))). Con-
sideram urmatoarea schema de derivare ; simbolul neterminal caruia este
1
aplicata regula de rescriere este subliniat:
formula)
_
formula) conectiva) formula)
_

_
formula) formula)
_

_
(formula)) formula)
_

_
(formula))
_
formula) conectiva) formula)
__

_
(formula))
_
aconectiva) formula)
__

_
(formula))
_
a formula)
__

_
(formula))
_
a
_
formula)
___

__
formula)
_
(a (b))
_

__

_
formula) conectiva) formula)
__
(a (b))
_

__

_
formula) formula)
__
(a (b))
_

__

_
formula) b
__
(a (b))
_

__

__
formula)
_
b
__
(a (b))
_

((((a) b)) (a (b))) =

deci FORM.
O modalitate similara pentru descrierea regulilor de buna formare pentru
structurile simbolice din sortul FORM este bazata pe not iunea de SGF
(Secvent a Generativa Formule).
Denit ia 1.1.1. Secvent a de asamblaje
1
,
2
, ...,
n
este SGF, daca pen-
tru orice i, 1 i n, este ndeplinit a una dintre condit iile:
)
i
V,
) exista j, 1 j < i, astfel nc at,
i
= (
j
) ,
) exista j, k, 1 j, k < i si exista L , astfel nc at

i
= (
j

k
) .
Observat ie Fie asamblaj. Atunci, exista n 1 si

1
,
2
, ...,
n
- SGF, astfel nc at,
n
= daca si numai daca FORM.
Exemplul 1.1.2. Pentru formula = ((((a) b)) (a (b))), putem
construi urmatorul SGF:
a, b, (a) , (b) , (a (b)) , ((a) b) , (((a) b)) ,
((((a) b)) (a (b))) = .
Observat ii
2
1. Daca V, atunci secvent a este SGF, deci V FORM.
2. Daca
1
,
2
, ...,
n
este SGF, atunci pentru orice i, 1 i n,
1
,
2
, ...,
i
este SGF. Cu alte cuvinte, toate componentele unui SGF sunt for-
mule.
3. Daca
1
, ...,
n
si
1
, ....,
m
sunt SGF, atunci
1
, ...,
n
,
1
, ....,
m
este
de asemenea SGF
4. Parantezarea rezultata pentru structurile simbolice din
FORMV permite identicarea conectivei principale corespunzatoare
ecarei formule care nu este propozit ie elementara.

Intr-adevar, orice
FORM V este de unul si numai de unul din tipurile: = ()
sau = () cu L . Daca = () , atunci conectiva prin-
cipala a formulei este si respectiv daca = () , atunci are
conectiva principala .
Reprezentarea neparantezata a structurilor simbolice din sortul
FORM poate obt inuta pe baza arborilor de structura.
Denit ia 1.1.2. Arborele T, binar, direct ionat, cu rad acina avand varfurile
etichetate cu simboluri din mult imea V L este arbore de structura daca
etichetele varfurilor sunt astfel ncat pentru orice varf n V (T) ,
) daca od (n) = 0, atunci (n) V
) daca od (n) = 1,atunci (n) =
) daca od (n) = 2, atunci (n) L
unde (n) este eticheta varfului n.
Spunem ca T este arbore de structura pentru (r) unde r este varful
rad acin a.
Fiecare formul a poate reprezentata printr-un arbore de structura
T (). Construct ia arborelui T () poate realizata recursiv utilizand observat ia
4 astfel:
) daca V, atunci T () : r si (r) = ;
) daca = () , atunci
T () :
r

T ()
unde (r) = si T () este arborele de structura al formulei ;
3
) daca = () cu L , atunci
T () :
r

T () T ()
,
unde (r) = si T () , T () sunt arborii de structura corespunzatori
formulelor respectiv .
Exemplul 1.1.3. Fie = ((((a) b)) (a (b))) .
Deoarece = () cu =, = (((a) b)) si = (a (b))
obt inem
T () :
r

T () T ()
unde (r) =
Deoarece = (
1
) , unde
1
= ((a) b) ,obt inem
T () :
n
1

T (
1
)
, (n
1
) = .
Repetand aceleasi argumente, obt inem,
T (
1
) :
n
2

T (
2
) T (
3
)
, (n
2
) = ,
2
= (a) ,
3
= b
T (
2
) :
n
3

T (
4
)
, (n
3
) = , T (
4
) : n
4
, (n
4
) = a,
T (
3
) : n
5
, (n
5
) = b,
T () :
n
6

T (
1
) T (
2
)
, (n
6
) = ,
1
= a,
2
= (b)
T (
1
) : n
7
, (n
7
) = a,
T (
2
) :
n
8

T (
3
)
, (n
8
) = , T (
3
) : n
9
, (n
9
) = b
4
Obt inem n nal
T () :
r ()

n
1
() n
6
()

n
2
() n
7
(a) n
8
()

n
3
() n
5
(b) n
9
(b)

n
4
(a)
Pentru o structura simbolica din sortul FORM, reprezentarea prin ar-
borele de structura T () este unic determinata si permite obt inerea unor
reprezent ari neambigui si neparantezate pentru formulele limbajului calcul-
ului cu propozit ii si anume reprezentarea polonez a prefixat a si reprezentarea
polonez a prefixat a introduse de catre logicianul de origine poloneza J.Lukasiewicz.
Reprezentarea conform regulilor de buna formare denite prin intermediul
SGF este numit a reprezentare infixat a.
Denit ia 1.1.3. Fie gramatica independent a de context
G
prefix
= (N, T, '), unde
N = formula) , propozitie) , conectiva)
este mult imea neterminalelor, T = V L este mult imea terminalelor si '
este mult imea regulilor de rescriere:
' =
_

_
formula) propozitie) [ formula) [
conectiva) formula) formula) ,
propozitie) a [ b [ ...,
conectiva) [ [[
_

_
Mult imea reprezentarilor n scrierea polonez a prefixat a a formulelor este
limbajul generat de gramatica G
prefix
pentru simbolul de start formula) ;
FORM
prefix
= L(formula)) .
Exemplul 1.1.4. Fie n G
prefix
urmatoarea schem a de derivare, simbolul
neterminal caruia este aplicata regula de rescriere ind subliniat:
formula) conectiva) formula) formula)
5
formula) formula) formula) formula)
formula) conectiva) formula) formula)
formula) conectiva)a formula)
formula) aformula)
formula) aformula) formula) ab
conectiva) formula) formula) ab
formula) formula) ab
formula)b ab formula)b ab
ab ab =
prefix
,
deci
prefix
FORM
prefix
.
Structura simbolica
prefix
reprezentarea polonez a prefixat a a formulei
= ((((a) b)) (a (b))) .
Denit ia 1.1.4 Fie gramatica independent a de context
G
postfix
= (N, T, '), unde
N = formula) , propozitie) , conectiva)
este mult imea neterminalelor, T = V L este mult imea terminalelor si '
este mult imea regulilor de rescriere:
' =
_

_
formula) propozitie) [ formula) [
formula) formula) conectiva) ,
propozitie) a [ b [ ...,
conectiva) [ [[
_

_
Mult imea reprezent arilorn scrierea polonez a postfixat a a formulelor este
limbajul generat de gramatica G
postfix
pentru simbolul de start formula) ;
FORM
postfix
= L(formula)) .
Exemplul 1.1.5. Fie n G
postfix
urmatoarea schem a de derivare, simbolul
neterminal caruia este aplicata regula de rescriere ind subliniat:
formula) formula) formula) conectiva)
formula) formula) formula) formula)
formula) formula) formula) conectiva)
formula) a formula) conectiva)
formula) aformula)
formula) aformula) formula)ab
formula) formula) conectiva)ab
formula) formula) ab formula)b ab
formula)b ab ab ab =
postfix
,
6
deci
postfix
FORM
postfix
.
Structura simbolica
postfix
reprezentarea polonez a postfixat a a formulei
= ((((a) b)) (a (b))) .
Reprezentarea polonez a prefixat a a unei formule FORM este secvent a
de etichete corespunzatoare varfurilor rezultate prin traversarea r-s-d (rad acin a-
subarbore stang- subarbore drept), respectiv
reprezentarea polonez a postfixata rezulta prin traversarea s-d-r (subarbore
stang- subarbore drept- radacin a) a arborelui de structura T () .
Exemplul 1.1.6. Prin traversarea r-s-d a arborelui de structura al formulei
= ((((a) b)) (a (b))) . rezulta secvent a de varfuri : r, n
1
, n
2
, n
3
, n
4
, n
5
, n
6
, n
7
, n
8
, n
9
,
secvent a etichetelor corespunzatoare lor ind abab deci reprezentarea

prefix
. Prin traversarea s-d-r a arborelui de structura rezulta secvent a de
varfuri n
4
, n
3
, n
5
, n
2
, n
1
, n
7
, n
9
, n
8
, n
6
, r, secvent a etichetelor corespunzatoare
lor ind ab ab , deci reprezentarea
postfix
.
Complexitatea structurala a formulelor este exprimata prin intermediul
valorilor funct iei adancime.
Denit ia 1.1.4. Funct ia adancime : FORM N este denita prin:
FORM,
() =
_
_
_
0, daca V
1 + () , daca = ()
1 + max () , () , daca = () , L
Exemplul 1.1.7. Conform Denit iei 1.1.4., pentru
= ((((a) b)) (a (b))) , obt inem
() = 1 + max () , () ,
unde = (((a) b)) , = (a (b)) ,
() = 1 + (((a) b)) = 2 + max ((a)) , (b)
= 2 + max 1 + (a) , 0 = 2 + max 1, 0 = 3
() = 1 + max (a) , ((b)) = 1 + max 0, 1 + (b) = 2.
Rezulta () = 4.
Observat ie Pentru orice FORM,valoarea () exprima num arul
conectivelor logice (simbolurile din mult imea L) care apar n structura
simbolica .De asemenea, () este n alt imea arborelui de structura core-
spunzator formulei .
7
3 Abordarea axiomatica n formalizarea rat i-
onamentelor
Modelarea rat ionamentelor n contextul limbajului calculului cu propozit ii
presupune alegerea unui sistem de axiome si denirea unui sistem de demonstrat ie
n termenii unei mult imi de reguli de inferent a.
Fie a, b, c propozit ii elementare. Mult imea axiomelor teoriei, notata AXIOM,
este
AXIOM =
1
,
2
, ...,
9
,
unde

1
= (a (b a))

2
= ((a (a b)) (a b))

3
= ((a b) ((b c) (a c)))

4
= ((a b) (a b))

5
= ((a b) (b a))

6
= ((a b) ((b a) (a b)))

7
= (((a) (b)) (b a))

8
= ((a b) ((a) b))

9
= ((a b) (((a) (b))))
Evident, AXIOM FORM.
Denit ia 1.2.1. Se numeste substitut ie o mult ime nita de perechi
=
1
[ a
1
, ...,
n
[ a
n
, unde
1
, ...,
n
FORM, a
1
, ..., a
n
V ast-
fel nc at pentru orice i ,= j, a
i
,= a
j
si
j
,= a
j
. Formulele
1
, ...,
n
se
numesc formule substituente, respectiv a
1
, ..., a
n
se numesc propozit ii sub-
stituite. Notam cu substitut ia vida, = . Notam cu SUBST mult imea
substitut iilor.
Denit ia 1.2.2. Fie FORM, SUBST. Se numeste rezultat al
aplicarii substitut iei formulei , structura simbolica calculata astfel:
=
if = then
else if =
1
[ a
1
, ...,
n
[ a
n
then
if V a
1
, ..., a
n
then
else if = a
i
then
i
else if = () then ()
else if = () pentru anume L
then () .
8
Observat ie Pentru orice FORM, SUBST, FORM.
Daca AXIOM, atunci se numeste exemplu de axioma
(instant iere a axiomei ).
Exemplul 1.2.1. Fie
= ((a b) c) si
= ((a) p) [ a, c [ b, (a x) [ p, b [ q .
Rezulta
= ((a b) c) = ((a b) c)
= ((((a) p) c) c) ,
deoarece a = ((a) p), b = c, c = c.
Denit ia 1.2.3. Numim regula de inferent a orice relat ie
' FORM
p
FORM
q
,
unde p, q sunt numere naturale; perechea (p, q) deneste tipul relat iei.
Daca (
1
, ...,
p
,
1
, ...,
q
) ', spunem ca
1
, ...,
q
se deduce
din
1
, ...,
p
pe baza regulei de inferent a '. Pentru simplicarea notat iei,
convenim sa reprezent am
(
1
, ...,
p
,
1
, ...,
q
) ' prin

1
,...,
p

1
,...,
q
'.
Mult imile de formule
1
, ...,
p
si
1
, ...,
q
sunt referite ca premis a
si respectiv concluzie ale regulei '.
Modelarea proceselor de rat ionament n contextul limbajului calculului cu
propozit ii este realizata pe baza a doua reguli de inferent a si anume, regula
substitut iei SUB de tip (1, 1) si regula modus ponens MP de tip (2, 1) ,
denite prin
SUB = (, ) [ FORM, SUBST, =
MP = (, ( ) , ) [ , FORM
Daca AXIOM si SUBST, convenim sa numim exemplu de
axioma sau instant iere a axiomei .
Denit ia 1.2.4. Secvent a de formule
1
, ...,
n
este o demonstrat ie formala
daca pentru orice i, 1 i n este ndeplinit a una din condit iile:
)
i
este instant iere a unei axiome;
) j, k, 1 j, k < i, astfel nc at (
j
,
k
,
i
) MP.
9
Denit ia 1.2.5. Spunem ca FORM este formul a demonstrabila (teo-
rema) si notam , daca exista n 1 si
1
, ...,
n
demonstrat ie formala
astfel nc at
n
= . Notam cu T
h
mult imea teoremelor;
T
h
= [ FORM, .
Observat ie Daca
1
, ...,
n
si
1
, ...,
m
sunt demonstrat ii formale, atunci

1
, ...,
n
,
1
, ...,
m
este o demonstrat ie formala.

In consecint a, putem in-
clude direct teoreme ca etape ntr-o demonstrat ie formala.
Exemple
1.2.2. Pentru orice FORM, ( ) .
Intr-adevar, urmatoarea secvent a de formule este o demonstrat ie formala
pentru ( ) ,

1
= ( ( )) =
1
[ a, [ b

2
= (( ( )) ( )) =
2
[ a, [ b

3
= ( ) ,

1
,
2

3
MP
1.2.3. Pentru orice FORM, ( ()) .
Consideram demonstrat ia formala

1
= (( ()) (() ())) =
8
[ a, () [ b

2
=
_
(( ()) (() ()))
((() ()) ( ()))
_
=
5
( ()) [ a, (() ()) [ b

3
= ((() ()) ( ())) ,

1
,
2

3
MP

4
= (() ()) ,
4

5
= ( ()) ,

4
,
3

5
MP
Observat ie Mult imea teoremelor este nevida.
Denit ia 1.2.6. Formula este logic falsa daca () T
h
.
4 Deductibilitatea sub o familie de ipoteze
Frecvent, n cazul rat ionamentelor, sunt implicate cunostint e suplimentare
reprezentate prin formule care nu sunt n mod necesar demonstrabile. For-
mulele reprezentand cunostint e suplimentare sunt referite ca ipoteze, mode-
larea rat ionamentelor n care ipotezele sunt acceptate ca etape ale procesului
10
deductiv se realizeaza pe baza conceptelor de deductibilitate simpla si re-
spectiv globala sub o familie de ipoteze.
Denit ia 1.3.1. Fie H FORM. Secvent a de formule
1
, ...,
n
este o
H-secvent a deductiva daca pentru orice i, 1 i n este indeplinita una din
condit iile:
)
i
H T
h
) j, k, 1 j, k < i astfel nc at

j
,
k

i
MP.
Spunem ca formula este deductibila sub ipotezele H, notat H , daca
exista n 1 si exista o H-secvent a deductiva
1
, ...,
n
, astfel nc at
n
= .
Denit ia 1.3.2. Mult imea T (H) = [ FORM, H este mult imea
de deductibilitate corespunzatoare mult imii de ipoteze H.
Denit ia 1.3.3. Mult imea de formule H este compatibila daca
T (H) ,= FORM. Daca T (H) = FORM, atunci H este incompatibila.
Observat ii
1. Pentru orice H FORM, H T
h
T (H)
2. Daca H
1
, H
2
FORM si H
1
H
2
, atunci T (H
1
) T (H
2
)
3. T () = T (T
h
) = T
h
4. Pentru orice H FORM, T (T (H)) = T (H)
5. Daca
1
, ...,
n
si
1
, ...,
m
sunt Hsecvent e deductive, atunci
1
, ...,
n
,

1
, ...,
m
este de asemenea o Hsecvent a deductiva.

In consecint a,
pentru simplicare putem conveni sa includem direct formule din T (H)
ca etape ntr-o Hsecvent a deductiva.
Din observat iile precedente, notand cu (FORM) mult imea part ilor
mult imii FORM, rezulta ca : (FORM) (FORM) este un oper-
ator de nchidere si cum pentru orice H FORM, evident
T
h
T (H) , rezulta ca T
h
este cel mai mic punct x al operatorului
(n raport cu relat ia de incluziune).
Lema 1.3.1. Fie H FORM. Pentru orice FORM, T (H)
daca si numai daca exista H
0
() H, H
0
() mult ime nita, astfel ncat
T (H
0
()) .
Demonstrat ie Evident, daca H
0
() H, H
0
() mult ime nita, astfel
ncat T (H
0
()) , cum T (H
0
()) T (H), obt inem
T (H) .
11
Daca T (H) , atunci exista o Hsecvent a deductiva pentru ,e
aceasta
1
, ...,
n
= . Evident
1
T
h
H, deci

1
, ...,
n
(T
h
H) ,= .
Notand H
0
() = H
1
, ...,
n
, rezulta imediat ca
1
, ...,
n
este o
H
0
() secvent a deductiva deci T (H
0
()) .
Observat ie Concluzia stabilita de lema 1.3.1 evident iaz a caracterul nit
al proprietat ii de a deductibila sub o familie de ipoteze.
Lema 1.3.2. Fie H = . Atunci
T (H) = [ FORM, ( ) .
Demonstrat ie Pentru FORM, notam = ( ) . Evident, daca
= , atunci secvent a , , este o Hsecvent a deductiva, deci
T (H).
Demonstram prin induct ie asupra lungimii H-secvent ei deductive ca daca
T (H), atunci . Notam cu l () lungimea minima a unei H-secvent e
deductive pentru .
Daca l () = 1, atunci este H-secvent a deductiva, deci = sau .
Daca = , rezulta evident ( ) (exemplul 1).
Daca , atunci secvent a
, ( ( )) =
1
[ a, [ b , ( )
este demonstrat ie formala, deci ( ).
Presupunem ca pentru orice FORM, astfel nc at l () n, rezulta
( ). Fie FORM astfel nc at, l () n+1 si e
1
, ...,
n
,
n+1
=
o H-secvent a deductiva.
Deoarece pentru orice p n,
1
, ...,
p
este H-secvent a deductiva, rezulta
(
p
) , 1 p n.
Daca
n+1
T
h
H, evident rezulta (
n+1
) , adica
( ) .
Ram ane de analizat cazul n care
n+1
rezulta prin regula modus ponens
aplicata unei perechi de formule de ranguri mai mici sau cel mult egale cu
n. Fie i, j, astfel nc at 1 i, j n si
j=
(
i

n+1
) . Aplicand ipoteza
inductiva, rezulta (
i
) si ( (
i

n+1
)) .
12
Rezulta urmatoarea demonstrat ie formala:

1
= (
i
)

2
= ( (
i

n+1
))

3
= ((
i
) ((
i

n+1
) (
n+1
)))
=
3
[ a,
i
[ b,
n+1
[ c

4
= ((
i

n+1
) (
n+1
)) ,

1
,
3

4
MP

5
=
_
( (
i

n+1
))
(((
i

n+1
) (
n+1
)) ( (
n+1
)))
_
=
3
[ a, (
i

n+1
) [ b, (
n+1
) [ c

6
= (((
i

n+1
) (
n+1
)) ( (
n+1
))) ,

2
,
5

6
MP

7
= ( (
n+1
)) ,

4
,
6

7
MP

8
= (( (
n+1
)) (
n+1
)) =
2
[ a,
n+1
[ b

9
= (
n+1
) ,

7
,
8

9
MP,
deci (
n+1
) .
Unul dintre cele mai importante rezultate n deductibilitatea sub o familie
de ipoteze este teorema deduct iei (Herbrand).
Teorema 1.3.1. (Teorema deduct iei )
Fie H FORM , , FORM.
Atunci, H , daca si numai daca H ( ) .
Demonstrat ie Presupunem ca H ( ) deci H ( ) .
Evident , ( ) , este o H secvent a deductiva, deci
H .
Demonstram prin induct ie asupra lungimii H secvent ei deductive
ca, daca admite o H secvent a deductiva, atunci H ( ) .
Daca admite o H secvent a deductiva de lungime l () = 1,
atunci T
h
H .
1. Daca = , cum ( ) , rezulta H ( ) .
2. Daca T
h
, atunci , ( ( )) , ( ) este o demonstrat ie
formala, deci ( ) ceea ce implica n particular
H ( ) .
13
3. Daca H, atunci , ( ( )) , ( ) este o H-secvent a
deductiva, deci H ( ) .
Presupunem ca proprietatea este adevarat a pentru toate formulele ce ad-
mit H secvent e deductive de lungimi cel mult egale cu n.
Fie
1
, ...,
n
,
n+1
= o H secvent a deductiva. Evident, pe baza
ipotezei inductive rezulta H (
i
), 1 i n .
Daca
n+1
T
h
H , atunci pe baza argumentului precedent rezulta
H (
n+1
) .
Daca
n+1
rezulta prin aplicarea regulei modus ponens formulelor
i
,
j
,
cu 1 i, j n, atunci
j
= (
i

n+1
) . In acest caz, se observa cu usurint a
ca secvent a
1

9
din demonstrat ia lemei precedente este o H secvent a
deductiva, deci H (
n+1
) .

In cazul particular al mult imilor nite de ipoteze, poate stabilit urmatorul

corolar al teoremei deduct iei.
Corolar 1.3.1. Fie H =
1
, ...,
n
o mult ime nita de ipoteze. Pentru
orice FORM, H , daca si numai daca
(
1
(
2
(... (
n
)))) .
Demonstrat ie Fie
n
= (
n
) ,
k
= (
k

k+1
) pentru
k = n 1, ..., 1, deci
1
= (
1
(
2
(... (
n
)))) .
Presupunem ca H , deci
1
, ...,
n1

n
.
Utilizand teorema deduct iei, obt inem

1
, ...,
n1
(
n
) =
n
.
Iterand acelasi argument, obt inem

1
, ...,
k
(
k+1

k+2
) =
k+1
; k = n 1, ..., 1.
Pentru k = 1 rezulta
1
(
2

3
) =
2
, deci pe baza concluziei
stabilite de Lema 1.3.2 obt inem (
1

2
) =
1
.
Reciproc, daca
1
= (
1

2
) , atunci din Lema 1.3.2. rezulta

1

2
= (
2

3
) .
Din teorema deduct iei rezulta
1
,
2

3
= (
3

4
) .
Iterand acelasi argument, obt inem n continuare

1
, ...,
k

k+1
= (
k+1

k+2
) , k = 1, ..., n 1.
Pentru k = n 1 rezulta
1
, ...,
n1

n
= (
n
) , din care pe
baza teoremei deduct iei obt inem n nal
1
, ...,
n
.
Corolarul teoremei deduct iei ofera o modalitate de a stabili ca
anumite formule sunt demonstrabile, si anume permite reducerea problemei
determinarii unei demonstrat ii formale la determinarea unei secvent e deduc-
tive. In particular, deoarece o regula de inferenta ' de tipul (p, 1), p 1
14
exprima n fapt ideea ca formula din partea de concluzie a regulei este di-
rect deductibila sub mult imea de ipoteze reprezentata de mult imea premisa,
rezulta ca ((
1
, ...,
p
) , ) ' poate reprezentata
1
, ...,
p
, sau
echivalent, pe baza corolarului teoremei deduct iei, (
1
(
2
(... (
n
)))) .

In particular, deoarece pentru orice , FORM, avem

(, ( ) , ) MP, rezulta , ( ) deci, pe baza corolarului
teoremei deduct iei obt inem urmatoarele concluzii:
( (( ) )) ,
(( ) ( )) ,
(( ) ) ,
( ) ( ) .
In continuare vor stabilite cateva reguli (scheme) de inferent a auxiliare a
caror utilizare faciliteaza construirea demonstrat iilor formale si a secvent elor
deductive.
Corolar 1.3.2. Daca , FORM, atunci , daca si numai daca
( ) T
h
.
Demonstrat ie Evident T
h
= T () , deci pentru H = , din teorema
deduct iei obt inem, daca si numai daca ( ) , adica
daca si numai daca ( ) T
h
.
5 Aplicat ii
5.1 1.4.1. Schema silogismului (RS).
Pentru orice
, , FORM, ( ) , ( ) ( ) .
Deoarece

3
[ a, [ b, [ c = (( ) (( ) ( )))
utilizand corolarul teoremei deduct iei, obt inem
( ) , ( ) ( ) .
Schema (regula) silogismului este reprezentata convent ional
( ) , ( )
( )
RS.
15
5.2 1.4.2. Schema trecerii de la implicat ie la echiva-
lent a (IE).
Pentru orice , , FORM,
( ) , ( ) ( ) .
Deoarece
6
[ a, [ b = (( ) (( ) ( ))) uti-
lizand corolarul teoremei deduct iei, obt inem
( ) , ( ) ( ) .
Schema trecerii de la implicat ie la echivalent a este reprezentat a
( ) , ( )
( )
IE.
5.3 1.4.3. Schema permutarii premiselor (PP) .
Pentru orice , , FORM, (( ( )) ( ( ))) .
Fie H = , , ( ( )) . Evident, secvent a
, ( ( )) , ( ) , ,
este o H secvent a deductiva, deci , , ( ( )) .
Aplicand teorema deduct iei, rezulta
, ( ( )) ( ) ,
( ( )) ( ( )) ,
(( ( )) ( ( ))) .
Schema permut arii premiselor este reprezentat a
( ( ))
( ( ))
PP.
5.4 1.4.4. Schemele trecerii de la echivalent a la implicat ie
(EI) .
Deoarece pentru orice , FORM,

4
[ a, [ b = (( ) ( ))
si

5
[ a, [ b = (( ) ( ))
rezulta ( ) ( ) si ( ) ( ) .
Schemele trecerii de la echivalent a la implicat ie (EI) sunt reprezentate
prin
( )
( )
EI respectiv
( )
( )
EI.
16
5.5 1.4.5. Pentru orice
, FORM, (() ( )) .
Secvent a

1
= ((() ()) ( )) =
7
[ a, [ b

2
= (() (() ())) =
1
() [ a, () [ b

3
= (() ( )) ,

2
,
1

3
RS
este o demonstrat ie formala, deci (() ( )) .

In particular rezulta () , pentru orice FORM, deci pentru

orice FORM, T (() , ) = FORM.
5.6 1.4.6. Schema dublei negat ii (DN) .
Pentru orice
FORM, ( (())) .
Pentru H = (()) si T
h
(de exemplu = ( ) ) e
H secvent a deductiva,

1
= ((()) (() ())) T
h
(aplicat ia 1.4.5)

2
= (()) H

3
= (() ()) ,

2
,
1

3
MP

4
= ((() ()) ( )) =
7
[ a, [ b

5
= ( ) ,

3
,
4
5
MP

6
= T
h

7
= ,

6
,
5

7
MP.
Rezulta (()) , deci ((()) ) pentru orice formul a ,
ceea ce n particular implica
(((())) ())
Consideram demonstrat ia formala

1
= (((())) ()) T
h

2
= ((((())) ()) ( (()))) =
=
7
(()) [ a, [ b

3
= ( (())) ,

1
,
2

3
MP.
17
deci ( (())) , adica (()) .
Fie demonstrat ia formala

1
= ((()) ) T
h

2
= ( (())) T
h

3
= ( (())) ,

1
,
2

3
IE.
Din rezultatele stabilite obt inem schemele de inferent a (DN) reprezentate
prin

(())
DN si respectiv
(())

DN.
Observat ie Mult imea formulelor false este nevida.

Intr-adev ar,
deoarece T
h
,= , e T
h
. Evident, rezulta (()) T
h
, deci ()
este formul a falsa. Convenim sa notam prin o formul a demonstrabila,
respectiv prin o formula falsa oarecare.
5.7 1.4.7. Schema negat iei (NN) .
Pentru orice
, FORM, (( ) (() ())) .
Fie demonstrat ia formala

1
=
7
[ a, [ b = ((() ()) ( ))

2
= ((() ()) ( )) ,

1

2
EI
deci (() ()) ( ) .
Obt inem astfel prima schema de negat ie
(()())
()
NN.
Consideram mult imea de ipoteze H = ( ) si H secvent a deduc-
tiva

1
= ( ) H

2
= ((()) ) T
h

3
= ((()) ) ,

2
,
1

3
RS

4
= ( (())) T
h

5
= ((()) (())) ,

3
,
4

5
RS

6
= (() ()) ,

5

6
NN.
Rezulta ( ) (() ()) , deci
(( ) (() ())) ,
18
din care obt inem cea de a doua schema de negat ie
()
()()
NN.
Aplicand corolarul teoremei deduct iei, rezulta
(( ) (() ())) .

In nal, putem considera demonstrat ia formala

1
= ((() ()) ( ))

2
= (( ) (() ()))

3
= ((() ()) ( )) ,

1
,
2

3
IE.
5.8 1.4.8.
Pentru orice , FORM,
(( ()) ( ())) .
Fie H = ( ()) . Consideram H secvent a deductiva

1
= ( ()) H

2
= ((()) ) T
h

3
= ((()) ()) ,

2
,
1

3
RS

4
= (((()) ()) ( ())) T
h

5
= ( ()) ,

3
,
4

5
MP
deci ( ()) ( ()) , adica
(( ()) ( ())) .
Deoarece proprietatea a fost stabilita pentru orice formule , , rezulta
(( ()) ( ())) ,
deci utilizand schema trecerii de la implicat ie la echivalent a rezulta
(( ()) ( ())) .
19
5.9 1.4.9. Schema rezolut iei (REZ).
Pentru orice
, , FORM, (( ) ((() ) ( ))) .
Fie H = ( ) , (() ) si H secvent a deductiva

1
= (( ) (() )) =
8
[ a, [ b

2
= ((() ) ( )) ,

1

2
EI

3
= ( ) H

4
= (( ) (() ())) T
h

5
= (() ()) ,

3
,
4

5
RS

6
= (() ) H

7
= (() ) ,

5
,
6

7
RS

8
= ( ) ,

7
,
2

8
RS.
Obt inem astfel ( ) , (() ) ( ) , deci aplicand corolarul
teoremei deduct iei, rezulta
(( ) ((() ) ( )))
si
((() ) (( ) ( ))) .
Schema rezolut iei este reprezentat a prin
(),(())
()
REZ.
5.10 1.4.10.
Pentru orice , FORM,
( ( )) , ( ( )) .
20
Pentru H = , consideram secvent a deductiva

1
= (( ) (() )) =
8
[ a, [ b

2
= ((() ) ( )) ,

1

2
EI

3
= (() ( )) T
h
, (aplicact ia 1.4.5)

4
= ( (() )) ,

3

4
PP

5
= H

6
= (() ) ,

5
,
4

6
MP

7
= (( ) (() )) =
8
[ a, [ b

8
= ((() ) ( )) ,

7

8
EI

9
= ( ) ,

6
,
8

9
MP,
deci ( ), din care rezulta ( ( )) .
Fie demonstrat ia formala

1
= (( ) (() )) =
8
[ a, [ b

2
= ((() ) ( )) ,

1

2
EI

3
= ( (() )) =
1
[ a, () [ b

4
= ( ( )) ,

3
,
2

4
RS
deci ( ( )) .
5.11 1.4.11.
Pentru orice , FORM, (( ) ( )) .
Fie H = ( ) . Consideram H secvent a deductiva

1
= (( ) (() )) =
8
[ a, [ b

2
= ((() ) ( )) ,

1

2
EI

3
= (( ) (() )) =
8
[ a, [ b

4
= (( ) (() )) ,

3

4
EI

5
= ( ) H

6
= (() ) ,

5
,
4

6
MP
21

7
= ( (())) T
h

8
= (() (())) ,

6
,
7

8
RS

9
= ((() (())) (() )) =
7
[ a, () [ b

10
= (() ) ,

8
,
9

10
MP

11
= ( ) ,

10
,
2

11
MP.
Rezulta ( ) ( ) , deci pentru orice , FORM,
(( ) ( )) .
Deoarece (( ) ( )) si (( ) ( )) , utilizand schema
(IE) , obt inem (( ) ( )) .
5.12 1.4.12.
Pentru orice , FORM,
(( ) ) , (( ) ) , (( ) ( )) .
Fie demonstrat ia formala

1
= (( ) ((() ()))) =
9
[ a, [ b

2
= (( ) ((() ()))) ,

1

2
EI

3
= (() (() ())) T
h

4
=
_
(() (() ()))
(((() ()) (())))
_
T
h
, (aplicat ia 1.4.7)

5
= (((() ()) (()))) ,

3
,
4

5
MP

6
= ((()) ) T
h

7
= ((() ()) ) ,

5
,
6

7
RS

8
= (( ) ) ,

2
,
7

8
RS,
deci (( ) ) .
22
Analog, putem construi demonstrat ia formala

1
= (( ) ((() ()))) =
9
[ a, [ b

2
= (( ) ((() ()))) ,

1

2
EI

3
= (() (() ())) T
h

4
=
_
(() (() ()))
(((() ()) (())))
_
T
h
, (aplicat ia 1.4.7)

5
= (((() ()) (()))) ,

3
,
4

5
MP

6
= ((()) ) T
h

7
= ((() ()) ) ,

5
,
6

RS

8
= (( ) ) ,

2
,
7

8
RS,
deci (( ) ) .
Consideram demonstrat ia formala

1
= (( ) ((() ()))) =
9
[ a, [ b

2
= (( ) ((() ()))) ,

1

2
EI

3
= ((() ()) (() ())) T
h

4
=
_
((() ()) (() ()))
(((() ()) ((() ()))))
_
T
h

5
= (((() ()) ((() ())))) ,

3
,
4

5
MP

6
= (( ) ((() ()))) ,

2
,
5

6
RS

7
= (( ) ((() ()))) =
9
[ a, [ b

8
= (((() ())) ( )) ,

7

8
EI

9
= (( ) ( )) ,

6
,
8

9
RS.
Rezulta ca pentru orice , FORM, (( ) ( )) , deci si
(( ) ( )), si n nal, utilizand schema (IE) , obt inem
(( ) ( )) .
5.13 1.4.13.
Pentru orice , FORM, ( ( ( ))) .
23
Fie H
1
= , , ( ()) si o formul a falsa. Demonstram ca H
1

.
Consideram H
1
secvent a deductiva

1
= H
1

2
= ( ()) H
1

3
= () ,

1
,
2

3
MP

4
= (() ( )) T
h
, (aplicat ia 1.4.5)

5
= ( ) ,

3
,
4

5
MP

6
= H
1

7
= ,

6
,
5

7
MP,
deci H
1
.
Aplicand teorema deduct iei, rezulta , (( ()) ) .
Notam H = , si construim H secvent a deductiva

1
= (( ()) ) T (H)

2
= (() (( ()))) ,

1

2
NN

3
= () T
h

4
= (( ())) ,

3
,
2

4
MP

5
= (( ) ((() ()))) =
9
[ a, [ b

6
= (((() ())) ( )) ,

5

6
EI

7
= ((() ()) ((()) ())) =
=
8
() [ a, () [ b

8
= ((() ()) ((()) ())) ,

7

8
EI

9
= (((()) ()) ( ())) T
h

10
= ((() ()) ( ())) ,

8
,
9

10
RS

11
= ((( ())) ((() ()))) ,

10

11
NN

12
= ((() ())) ,

4
,
11

12
MP

13
= ( ) ,

12
,
6

13
MP.
24
Obt inem astfel , ( ) , deci, aplicand teorema deduct iei rezulta
( ( ( ))) .
5.14 1.4.14.
Fie H FORM. Atunci H este compatibila daca si numai daca pentru
orice FORM cel put in una dintre mult imile H , H () este
compatibila.
Deoarece H H , H H () , obt inem
T (H) T (H ) si T (H) T (H ()) .
Rezulta evident ca, daca cel put in una dintre mult imile H ,
H () este compatibila, atunci H este compatibila.
Demonstram ca H este incompatibila daca si numai daca T (H) .

Intr-
adevar, daca T (H) = FORM, cum FORM, rezulta evident T (H) .
Presupunem T (H) . Pentru FORM arbitrara, rezulta
H secvent a deductiva

1
= ( (() )) =
1
[ a, () [ b

2
= , T (H)

3
= (() ) ,

2
,
1

3
MP

4
= ((() ) (( ) )) T
h
, (aplicat ia 1.4.8)

5
= (( ) ) ,

3
,
4

5
MP

6
= ( ) , ( ) T
h

7
= ,

6
,
5

7
MP
deci, T (H) , ceea ce evident implica T (H) = FORM.
Fie H FORM astfel ncat pentru orice FORM cel put in una
dintre mult imile H , H () este compatibila. Deoarece T (H)
T (H ) T (H ()) , rezulta T (H) ,= FORM, deci H este com-
patibila.
Presupunem ca H este compatibila si e FORM arbitrara. Daca
ambele mult imi H , H () sunt incompatibile, atunci aplicand
teorema deduct iei rezulta H ( ), H (() ) . Obt inem astfel
25
H secvent a deductiva

1
= (() ) T (H)

2
= ((() ) (( ) )) T
h
, (aplicat ia 1.4.8)

3
= (( ) ) ,

1
,
2

3
MP

4
= ( ) T
h

5
= ,

4
,
3

5
MP,
deci T (H) ,adica H este incompatibila, ceea ce este o contradict ie.

In
concluzie, cel put in una dintre mult imile H , H () este n mod
necesar compatibila.
5.15 1.4.15.
Fie , FORM. Daca ( ) , ( ) T
h
, atunci
T (H ) = T (H ) pentru orice mult ime de formule H.
Demonstram T (H ) T (H ) prin induct ie asupra
lungimii H secvent ei deductive.
Fie astfel ncat admite o H secvent a deductiva de
lungime 1. Rezulta T
h
H .
Evident, daca T
h
H, atunci
T(H ).
Daca = , atunci secvent a , ( ) , este o H secvent a
deductiva, deci T (H ) .
Presupunem ca pentru orice formul a ce admite o H secvent a
deductiva de lungime cel mult egala cu n, rezulta
T (H ) .
Fie
1
, ...,
n
,
n+1
= o H secvent a deductiva.
Evident, pentru orice 1 k n,
1
, ...,
k
este de asemenea
H secvent a deductiva, deci conform ipotezei inductive rezulta

k
T (H ) , 1 k n.
Daca
n+1
T
h
H , atunci pe baza argumentului precedent obt inem

n+1
T (H ) .
Daca exista 1 i, j n astfel ca
j
= (
i

n+1
) , atunci secvent a

i
,
j
,
n+1
este H secvent a deductiva, deci
T (H ) .
Incluziunea T (H ) T (H ) poate stabilita pe baza unui
argument similar.
26

In particular, daca ( ) , ( ) T
h
atunci
T (H ()) = T (H ()) pentru orice mult ime de formule H.

Intr-adevar, utilizand rezultatul stabilit de aplicat ia 1.4.7., daca

( ) , ( ) T
h
, atunci
(() ()) , (() ()) T
h
, deci
T (H ()) = T (H ()) .
5.16 1.4.16.
Pentru orice , FORM,
(( ) (() )) , ((() ) ( )) T
h
.
Pentru H
1
= ( ) consideram urmatoarea H
1
secvent a deductiva

1
= ( ) H
1

2
= ((()) ) T
h

3
= ((()) ) ,

2
,
1

3
RS

4
= ((() ) ((()) )) =
8
() [ a, [ b

5
= (((()) ) (() )) ,

4

5
EI

6
= (() ) ,

2
,
5

6
MP.
Aplicand teorema deduct iei, rezulta (( ) (() )) T
h
.
Pentru H
2
= (() ), e H
2
secvent a deductiva

1
= (() ) H
2

2
= ((() ) ((()) )) =
8
() [ a, [ b

3
= ((() ) ((()) )) ,

2

3
EI

4
= ((()) ) ,

1
,
3

4
MP

5
= ( (())) T
h

6
= ( ) ,

5
,
4

6
RS
Aplicand teorema deduct iei, rezulta ((() ) ( )) T
h
.
Rezulta (( ) (() )) , ((() ) ( )) T
h
, deci
pe baza concluziei stabilite de aplicat ia 1.4.15. obt inem
T (H ( )) = T (H (() ))
pentru orice mult ime de formule H.
27
6 Deductibilitate globala
Denit ia 1.5.1. Fie H, FORM. Spunem ca mult imea de formule este
global deductibila pe baza mult imii de ipoteze H, notat H , daca H
unde = () [ . Mult imea convenim sa e referita prin
termenul de mult ime concluzie.
Lema 1.5.1. Pentru orice H, FORM si orice FORM,
) H daca si numai daca H
) H daca si numai daca H ()
) H daca si numai daca H ()
Demonstrat ie
) Presupunem H ; utilizand teorema deduct iei, obt inem
H (() ) . Consideram urmatoarea H secvent a deductiva,

1
= (() ) T (H)

2
= ((() ) (( ) )) T
h
, (aplicat ia 1.4.8.)

3
= (( ) ) ,

1
,
2

3
MP

4
= ( ) T
h

5
= ,

4
,
3

5
MP,
deci H .
Presupunem H ; deci H
1
unde H
1
= H ().
Consideram H
1
secventa deductiva

1
= () H
1

2
= T (H
1
)

3
= (() ( )) T
h
(aplicat ia 1.4.5)

4
= ( ) ,

1
,
3

4
MP

5
= ,

2
,
4

5
MP,
deci H .
28
) Presupunem H , deci H . Aplicand teorema
deduct iei, obt inem, H ( ) . Fie H secvent a deductiva

1
= ( ) T (H )

2
= (( ) (( ) ())) T
h
, (aplicat ia 1.4.7)

3
= (( ) ()) ,

1
,
2

3
MP

4
= ( ) T
h

5
= () ,

4
,
3

5
MP
Rezulta H () , deci utilizand () , obt inem
H () .
Obt inem astfel H (()) , adica H ( ()) , deci
rezulta n nal H () .
) Evident H implica H() adica H()
. De asemenea, daca H () , atunci
H () , ceea ce poate scris H ( ) , deci
H .

In concluzie, H daca si numai daca H() .
Corolarul 1.5.1. Pentru orice H, FORM, si orice FORM,
) H () , daca si numai daca H .
) H () , daca si numai daca H .
Demonstrat ie
) H() daca si numai daca H() , daca si numai
daca H ( ) , deci, daca si numai daca H .
) H () , daca si numai daca H (()) , daca
si numai daca T (H (())) = FORM.
Deoarece pentru orice formula ,
( (())) , ((()) ) T
h
,
utilizand rezultatul stabilit n aplicat ia 1.4.15, obt inem
T (H ) = T (H (())) .
Rezulta H deci H .
Observat ie Pe baza rezultatelor stabilite de Lema 1.5.1. si corolarul ei,
putem formula urmatoarea concluzie relativ la transferul unei formule
29
ntre mult imea ipotezelor si mult imea concluzie si anume transferul poate
realizat e prin includerea formulei () e prin includerea formulei daca
= () .
Teorema 1.5.1 Fie H FORM.
) H , daca si numai daca H este mult ime incompatibila.
) H , , daca si numai daca H ( ) .
) Pentru orice n 1 si
1
, ...,
n
FORM, H
1
, ...,
n
, daca si
numai daca H
n
, unde
1
=
1
,
k
= (
k1

k
) ,
2 k n.
Demonstrat ie
) Evident, H , daca si numai daca H deci, daca si numai daca H
este mult ime incompatibila.
) Presupunem H , deci H () , () . Utilizand () ,
obt inem H () deci, aplicand teorema deduct iei, rezulta H
(() ) .
Consideram H secvent a deductiva

1
= (( ) (() )) =
8
[ a, [ b

2
= ((() ) ( )) ,

1

2
EI

3
= (() ) T (H)

4
= ( ) ,

3
,
2

4
MP,
deci H ( ) .
Presupunem H ( ). Notand H
1
= H () , () , obt inem
H
1
secvent a deductiva

1
= (( ) (() )) =
8
[ a, [ b

2
= (( ) (() )) ,

1

2
EI

3
= ( ) T (H) T (H
1
)

4
= (() ) ,

2
,
3

4
MP
30

5
= () H
1

6
= ,

5
,
4

6
MP

7
= (() ( )) T
h
, (aplicat ia 1.1.5)

8
= () H
1

9
= ( ) ,

8
,
7

9
MP

10
= ,

6
,
9

10
MP,
deci H , .
) Demonstram prin induct ie dupa n ca pentru orice n 2 si pentru
orice
1
, ...,
n
FORM, H
1
, ...,
n
, daca si numai daca H
n
, unde

1
=
1
,
k
= (
k1

k
) , 2 k n.
Pentru n = 2,
2
= (
1

2
) = (
1

2
) si conform () proprietatea este
vericat a.
Presupunem ca pentru orice k, 2 k n, orice H FORM,
1
, ...,
k

FORM, H
1
, ...,
k
, daca si numai daca H
k
unde
1
=
1
,
j
=
(
j1

j
) , 2 j k.
Presupunem H
1
, ...
n
,
n+1
. Rezulta
H (
n+1
)
1
, ...
n
deci, aplicand ipoteza inductiva,
obt inem H (
n+1
)
n
.

In continuare, utilizand Lema 1.5.1. () , rezulta

H (
n+1
)
n
si conform corolarului aceleiasi leme obt inem
H
n+1
,
n
, deci H (
n

n+1
), adica H
n+1
.
Daca H
n+1
, atunci H (
n

n+1
) , ceea ce implica
H
n+1
,
n
. Obt inem n continuare H (
n+1
)
n
deci
aplicand ipoteza inductiva H (
n+1
)
1
, ...
n
din care pe baza
corolarului lemei 1.5.1 rezulta H
1
, ...
n
,
n+1
.
Observat ie Convenim sa notam
n
=
j
.
Teorema 1.5.2. Fie FORM.
) daca si numai daca este mult ime incompatibila.
) , daca si numai daca ( ) .
) Pentru orice n 2 si
1
, ...,
n
FORM,
1
, ...,
n
, daca si
numai daca
n
, unde
1
=
1
,
k
= (
k1

k
) , 2 k n.
Demonstrat ie
) daca si numai daca deci, daca si numai daca este
mult ime incompatibila.
31
) Presupunem, , deci, aplicand rezultatul stabilit de Lema 1.5.1.
rezulta () , () . Din Teorema1.5.1. ()
obt inem (() ()) deci ((() ())) , adica
T ( ((() ()))) = FORM.
Secvent a

1
= (( ) ((() ()))) =
9
[ a, [ b

2
= (( ) ((() ()))) ,

1

2
EI

3
= (((() ())) ( )) ,

1

3
EI
este o demonstrat ie formala, deci
(( ) ((() ()))) , (((() ())) ( )) T
h
.
Utilizand rezultatul stabilit de aplicat ia 1.4.15., obt inem
T ( ((() ()))) = T ( ( ))
deci T ( ( )) = FORM. Rezulta ( ) , adica
( ) .
Reciproc daca ( ) atunci ( ) deci
T ( ( )) = FORM.
Obt inem astfel T ( ((() ()))) = FORM deci
((() ())) , ceea ce implica (() ()) .
Pe baza rezultatului stabilit de Teorema 1.5.1. () obt inemn continuare
(() , ()) , deci , din care rezulta , .
In concluzie, , daca si numai daca , .
) Demonstram prin induct ie ca pentru orice n 2 si

1
, ...,
n
FORM,
1
, ...,
n
, daca si numai daca
n
,
unde
1
=
1
,
k
= (
k1

k
) , 2 k n.
Pentru n = 2 proprietatea este evident vericat a. Presupunem ca pentru
orice 2 k n, orice FORM,
1
, ...,
k
FORM,
1
, ...,
k
,
daca si numai daca
k
, unde
1
=
1
,

j
= (
j1

j
) , 2 j k.
Fie
1
, ...,
n+1
FORM, FORM.
Presupunem
1
, ...
n
,
n+1
. Utilizand rezultatul stabilit de Lema 1.5.1.
obt inem
1
, ...,
n
(
n+1
) , deci conform ipotezei inductive
n

32
(
n+1
) . Rezulta (
n+1
) , (
n
) deci utilizand Teorema 1.5.1 ()
obt inem ((
n+1
) (
n
)) ceea ce evident implica ((
n+1
) (
n
))
si deci
(((
n+1
) (
n
))) .
Pe baza unui argument similar argumentului considerat la () obt inem
(
n

n+1
) deci (
n

n+1
) adica
n+1
. Presupunem

n+1
. Rezulta
n+1
adica
T (
n+1
) = FORM.
Deoarece
(
n+1
(((
n+1
) (
n
)))) , ((((
n+1
) (
n
)))
n+1
) T
h
obt inem T ( (((
n+1
) (
n
)))) = FORM ,deci
(((
n+1
) (
n
))) .

In continuare rezulta ((
n+1
) (
n
)) , deci pe baza rezultatului
stabilit de Teorema 1.5.1. () , (
n+1
) , (
n
) .
Evident, obt inem
n
(
n+1
) , deci pe baza ipotezei inductive
rezulta
1
, ...,
n
(
n+1
) , ceea cen nal implica
1
, ...
n
,
n+1

.
Observat ie Convenim sa notam
n
=
n
_
i=1

i
.
Caracterizarea deductibilitat ii globale n cazul particular cand
ambele mult imi H, sunt mult imi nite este formulat a de teorema urmatoare.
Teorema 1.5.3. Fie H =
1
, ...,
n
, =
1
, ...,
m
. Mult imea este
global deductibila sub mult imea de ipoteze H, daca si numai daca
_
n
_
i=1

i
_

m
_
j=1

j
, unde
1
=
1
,
k
= (
k1

k
) , 2 k n,
1
=
1
,
k
= (
k1

k
) ,
2 k m;
n
=
n
_
i=1

i
;
m
=
m
_
j=1

j
.
Demonstrat ie Utilizand proprietat i anterior stabilite si rezultatele formu-
late n Teorema 1.5.1. si Teorema 1.5.2. obt inem H , daca si numai daca

1
, ...,
n

m
,daca si numai daca
n

m
, deci, daca si numai daca
_
n
_
i=1

i
_

m
_
j=1

j
.
Observat ie Utilizand concluzia stabilita de Corolarul 1.3.2., rezulta
_
n
_
i=1

i
_

m
_
j=1

j
, daca si numai daca
_
n
_
i=1

i

m
_
j=1

j
_
T
h
. Concluzia stabilita de
33
Teorema1.5.3. exprima principiul fundamental al program arii logice si
constituie baza unei clase importante de algoritmi de demonstrare automata.
Conform denit iei,
1
, ...,
n

1
, ...,
m
, daca si numai daca

1
, ...,
n
, (
1
) , ..., (
m
) .
Daca notam
n+k
= (
k
) , 1 k m, obt inem

1
, ...,
n

1
, ...,
m
, daca si numai daca
n+m
, unde

1
=
1
,
k
= (
k1

k
) , 2 k n + m.
Convenim sa notam

n+m
=
n

i=1

j=1
(
j
) .
Sa observam ca pentru orice , FORM, , daca si numai daca
( ) T
h
.

Intr-adevar, daca ( ) T
h
, atunci evident , ( ) ,
este secvent a deductiva, deci . Daca , atunci aplicand
teorema deduct iei, rezulta ( ) , deci ( ) T () = T
h
.
Obt inem astfel
n+m
, daca si numai daca (
n+m
) T
h
.
Presupunem (
n+m
) T
h
si consideram demonstrat ia formala

1
= (
n+m
) T
h

2
= ((
n+m
) (( ) (
n+m
))) T
h

3
= (( ) (
n+m
)) ,

1
,
2

3
MP

4
= ( ) T
h

5
= (
n+m
) ,

4
,
3

5
MP,
deci (
n+m
) T
h
.
Daca (
n+m
) T
h
, atunci pe baza demonstrat iei formale

1
= (
n+m
) T
h

2
= ((
n+m
) (
n+m
)) T
h

3
= (
n+m
) ,

1
,
2

3
MP
obt inem (
n+m
) T
h
, deci (
n+m
) T
h
, daca si numai daca (
n+m
)
T
h
.
Rezulta astfel urmatoarea caracterizare a deductibilitat ii globale n cazul
n care mult imea ipotezelor si mult imea concluzie sunt nite,
1
, ...,
n

34

1
, ...,
m
, daca si numai daca
_
n
_
i=1

i
_

m
_
j=1

j
, daca si numai daca
_

_
n
_
i=1

m
_
j=1
(
j
)
__
T
h
, daca si numai daca
n
_
i=1

i

m
_
j=1
(
j
) este
logic falsa.
Teorema 1.5.4. Pentru orice , FORM si H, mult imi de formule,
) H () , daca si numai daca H (regula negat ie
stanga).
) H , , daca si numai daca H ( ) (regula
conjunct ie stanga).
) H ( ) , daca si numai daca H si
H (regula disjunct ie stanga).
) H ( ) , daca si numai daca H si
H (regula implicat ie stanga).
) H () , daca si numai daca H (regula negat ie
dreapta).
) H ( ) , daca si numai daca daca si numai daca
H si H (regula conjunct ie dreapta).
) H , , daca si numai daca H ( ) (regula
disjunct ie dreapta).
) H ( ) , daca si numai daca H (regula
implicat ie dreapta).
Demonstrat ie Armat iile () si () sunt stabilite de Corolarul 1.5.1.
) Presupunem H , , deci H () , () . Din
Teorema1.5.1 rezulta H (() ()) deci
H ((() ())) , adica
T (H ((() ()))) = FORM.
Deoarece
(( ) ((() ()))) , (((() ())) ( )) T
h
,
pe baza proprietat ii stabilite de aplicat ia 1.4.15. rezulta
T (H ( )) = FORM,
35
deci H ( ) , adica H ( ) .
Reciproc, daca H ( ) , atunci H ( ) , deci
T (H ( )) = FORM.
Utilizand din nou concluzia aplicat iei 1.4.15. obt inem
T (H ((() ()))) = FORM, deci
H ((() ())) , ceea ce implica
H (() ()) .

In continuare, din teorema 1.5.1 rezulta H () , () , deci

H , din care obt inem n nal H , .
) Presupunem H ( ) , deci H ( ) . Pe
baza rezultatului stabilit de aplicat ia 1.4.16. obt inem
T (H (() )) = FORM,
deci H ((() )) . Notam = H si e secvent a
deductiva

1
= ((() )) T ()

2
= (( (() ))) T
h
, (aplicat ia 1.4.10.)

3
= (( (() )) (((() )) ())) T
h
,
(aplicat ia 1.4.7.)

4
= (((() )) ()) ,

2
,
3

4
MP

5
= () ,

1
,
4

5
MP.
Obt inem H () , deci H () , ceea ce implica H
, deci H .
Consideram de asemenea secvent a deductiva

1
= ((() )) T ()

2
= ((() (() ))) T
h
, (aplicat ia 1.4.10.)

3
= ((() (() )) (((() )) )) T
h
,
(aplicat ia 1.4.8.)

4
= (((() )) ) ,

2
,
3

4
MP

5
= ,

1
,
4

5
MP.
Obt inem H , deci H , ceea ce implica
H () , deci H ( ) ,
36
adica H .
Daca H si H , atunci rezulta H si
H () , deci H si H () .
Fie = H ( ) , evident , () T () .
Consideram secvent a deductiva

1
= T ()

2
= ( )

3
= ,

1
,
2

3
MP

4
= () T ()

5
= (() ( )) T
h
, (aplicat ia 1.4.5.)

6
= ( ) ,

4
,
5

6
MP

7
= .
Rezulta H ( ) , deci H ( ) .
) Presupunem H ( ) , deci H (( )) .
Din demonstrat ia formala

1
= (( ) ((() ()))) =
9
[ a, [ b

2
= (( ) ((() ()))) ,

1

2
EI

3
= ((( ) ((() ())))
((((() ()))) (( )))) T
h

4
= ((((() ()))) (( ))) ,

2
,
3

4
MP

5
= ((() ()) (((() ())))) T
h
,
(aplicat ia 1.4.6.)

6
= ((() ()) (( ))) ,

5
,
4

6
RS

7
= (((() ())) ( )) ,

1

7
EI

8
= ((((() ())) ( ))
((( )) (((() ()))))) T
h

9
= ((( )) (((() ())))) ,

7
,
8

9
MP
37

10
= ((((() ()))) (() ())) T
h
(aplicat ia 1.4.6.)

11
= ((( )) (() ())) ,

9
,
10

11
RS
rezulta
((() ()) (( ))) , ((( )) (() ())) T
h
,
deci
T (H (( ))) = T (H (() ())) .
Obt inem astfel H (() ()) , deci, aplicand teorema
deduct iei, rezulta H ((() ()) ) .
Fie H
1
= H () , H
2
= H (); evident,
H
j
((() ()) ) , j = 1, 2.
Construim H
1
secvent a deductiva

1
= ()

2
= (() (() ())) T
h
, (aplicat ia 1.4.10.)

3
= (() ()) ,

1
,
2

3
MP

4
= ((() ()) ) T (H
1
)

5
= ,

3
,
4

5
MP,
deci H () , adica H .
Analog,

1
= ()

2
= (() (() ())) T
h
, (aplicat ia 1.4.10.)

3
= (() ()) ,

1
,
2

3
MP

4
= ((() ()) ) T (H
1
)

5
= ,

3
,
4

5
MP,
deci H () , adica H .
Reciproc, presupunem H si H deci
H () si H () .
38
Aplicand teorema deduct iei, rezulta H (() ) si
H (() ) .
Consideram H secvent a deductiva

1
= (() ) T (H )

2
= ((() ) (( ) )) T
h
, (aplicat ia 1.4.8.)

3
= (( ) ) ,

1
,
2

3
MP

4
= ( ) T
h

5
= ,

4
,
3

5
MP

6
= (() ) T (H )

7
= ((() ) (( ) )) T
h
, (aplicat ia 1.4.8.)

8
= (( ) ) ,

6
,
7

8
MP

9
= ,

4
,
8

9
MP

10
= ( ( ( ))) T
h
, (aplicat ia 1.4.13.)

11
= ( ( )) ,

5
,
10

11
MP

12
= ( ) ,

9
,
11

12
MP,
deci rezulta H ( ) , adica H ( ) din care obt inem
n nal H ( ) .
) Utilizand proprietat ile stabilite de Teorema 1.5.1., rezulta
H , , daca si numai daca H , , daca si numai daca
H ( ) , daca si numai daca H ( ) .
) Din aplicat ia 1.4.16. a rezultat
(( ) (() )) , ((() ) ( )) T
h
.
39
Fie demonstrat ia formala

1
= (( ) (() )) T
h

2
= ((( ) (() ))
(((() )) (( )))) T
h

3
= (((() )) (( ))) ,

1
,
2

3
MP

4
= ((() ) ( )) T
h

5
= (((() ) ( ))
((( )) ((() )))) T
h

6
= ((( )) ((() ))) ,

4
,
5

6
MP.
Rezulta
(((() )) (( ))) , ((( )) ((() ))) T
h
,
deci pentru orice mult ime de formule
T ( ((() ))) = T ( (( ))) .
Obt inem astfel, H ( ) , daca si numai daca
H (( )) daca si numai daca
H ((() )) deci, daca si numai daca
H (() ) .
Utilizand rezultatul stabilit de Teorema 1.5.1., obt inem n continuare
H (() ) , daca si numai daca
H () , , deci, daca si numai daca H .
Lema 1.5.2. Fie H, FORM. Daca H ,= , atunci H .
Demonstrat ie Fie H , deci , () H .
Consideram urmatoarea H secvent a deductiva

1
= (() ( )) T
h
, (aplicat ia 1.4.5.)

2
= () H

3
= ( ) ,

2
,
1

3
MP

4
= H

5
= ,

4
,
3

5
MP.
Rezulta H , deci H .
40