PROPUNERE TEHNICA PENTRU LUCRARI DE EXECUTIE REPARATII CAPITALE IN VEDEREA MUTARII BLOCULUI OPERATOR SI A SALOANELOR POST OPERATOARE

CUPRINS: 1).....Cap 1 EXECUTAREA TENCUIELILOR INTERIOARE.....pag 3 2).....Cap 2 EXECUTIA PERETILOR INTERIORI DIN PANOURI GIPS CARTON.....pag 6 3).....Cap 3 EXECUTIA PARDOSELILOR.....pag 7 4).....Cap 4 EXECUTIA LUCRARILOR DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII.....pag 13 5).....Cap 5 LUCRARI DE INSTALATII SANITARE.EXECUTIE/MONTAJ.....pag 18 6).....Cap 6 LUCRARI DE INSTALATII TERMICE.EXECUTIE/MONTAJ.....pag 24 7).....Cap 7 EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE.....pag 27 8).....Cap 8 EXECUTIA TAMPLARIILOR DIN P.V.C .....pag 35 9).....Cap 9 EXECUTIA TAPETELOR DIN P.V.C .....pag 41 10)...Cap 10 EXECUTIA PARDOSELILOR DIN P.V.C ...pag43

CAP 1 . EXECUTAREA TENCUIELILOR INTERIOARE 1.GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru realizarea tencuielilor noi sau refacerea tencuielilor existente, executate pe zidarie de caramida si plansee de beton, inclusiv executarea gletului de var, ipsos sau ipsos-var. 2.STANDARDE SI NORMATIVE STAS 1500-78 Ciment metalurgic cu adaosuri M30 STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare STAS 146-78 Var pentru constructii C18-83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede C17-83 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor 3.MATERIALE UTILIZATE ciment metalurgic M30 apa var pentru constructii conform STAS 146-78 nisip conform STAS 1667-76

4.LIVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT Materialele livrate vor fi insotite de certificatul de calitate. Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea si manipularea materialelor si produselor incat in momentul punerii in opera sa corespunda conditiilor de calitate impuse atat prin caietele de sarcini cat si prin normativele in vigoare. Atentionam ca perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli, sunt: -la mortare ciment-var M10T pana la 8 ore, -la mortare ciment var M25T pana la 10 ore, -la mortare ciment var M100T si M50T fara intarziator pana la 10 ore, iar cu intarziator pana la 16 ore. 5.CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI Toate materialele vor fi introduse in opera numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate de calitate. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de fisa care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora. 6.EXECUTIA LUCRARILOR Cuprinde: a)Lucrari de decapare a tencuielilor existente degradate (partial sau total); se vor decapa toate straturile componente (zugraveli, tinci, grund) pana la zidarie, se vor adanci si curata rosturile orizontale si
3

verticale in vederea asigurarii unei bune aderente a noii tencuieli. b)Lucrari de decapare a straturilor existente de zugraveli, inclusiv gletul pana la grund cu ajutorul unor scule speciale (ex: raschete) in cazul tencuielilor care se mentin si nu prezinta fisuri sau detasari de stratul suport. c)Operatiuni pregatitoare: lucrarile ce trebuie efectuate inaintea inceperii executarii tencuielilor: -controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite (mortarul din zidarie sa fie intarit, suprafetele de beton sa fie relativ uscate, abaterile de la planeitate si verticalitate sa nu fie mai mari decat cele admise, etc); -terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorari ale tencuielilor; -suprafetele suport sa fie curate; -rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa; -verificarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori, plansee, etc) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tamplarii, etc), precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri, suporti metalici, coltari, etc). d)Executia amorsarii: -suprafetele de beton vor fi stropite cu apa, dupa care se va amorsa cu sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm; -in cazul aplicarii de tencuieli cu grosime redusa (5-10 mm) pe tencuieli existente se va respecta aceeasi tehnologie ca in cazul tencuielilor cu grosimi normale si anume: amorsare, sprit, tinci, toate reduse corespunzator incat sa se incadreze in grosime normala; -amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform, fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait. e)Executia grundului: -grundul in grosime de 5-15 mm se va aplica pe suprafete de beton, dupa cel putin 24 de ore de la aplicarea spritului, si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata aceasta se va uda cu apa in prealabil de executarea grundului; -partea superioara a peretilro si tavanele incaperilor cu inaltime mai mare de 3,00 m se vor executa de pe platforme de lucru continue; -mortarul folosit la grund este cel prevazut in antemasuratori si piesele desenate (M10T-M100T); -grosimea grundului se va verifica in timpul executiei in scopul de a obtine in final o suprafata plana, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri, etc; -inainte de executarea stratului vizibil se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nestinse. f)Executia stratului vizibil: -stratul vizibil al tencuielilor interioare tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pana la 1 mm; -grosimea tinciului poate varia intre 1-5 mm; -gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de 1-3 mm de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 mc de var pasta; -gletul de ipsos executat pe suprafetele ce urmeaza a fi vopsite se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca 2-3 mm de pasta de ipsos; -gletul de ipsos se va realiza numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate, in cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului; -la tencuielile sclivisite, stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din pasta de ciment; -in cazul executiei tencuielilor interioare la o temperatura exterioara mai mica de + 5 grade C, se vor lua masurile speciale prevazute in Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, indicativ C16-79. 7.CONDITII TEHNICE PENTRU CALITATEA TENCUIELILOR SI RECEPTIONAREA LOR
4

Pe parcursul executarii tencuielilor se vor verifica respectarea tehnologiilor de executie, utilizarea tipurilor si compozitiei mortarelor indicate in proiect, precum si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa. Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate si, daca este cazul, in primele zile de la executia tencuielilor pe pereti din blocuri de b.c.a. se va arunca in apa. Rezultatele incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de santier) in termen de 48 de ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar in parte. Incercarile de control in care rezultatele sunt sub 75% din marca prescrisa conduc la refacerea lucrarilor respective. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale. Receptia pe faza de lucrari se face, in cazul tencuielilor interioare, prin verificarea: -rezistentei mortarului, -numarului de straturi aplicate si grosimile acestora, cel putin un sondaj la fiecare 200 mp (se va verifica prin baterea de cuie in locuri mai putin vizibile), -aderenta la suport si intre straturi (verificarea se realizeaza prin batere cu un ciocan de lemn in tencuiala, apreciind sunetul obtinut), -planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata). Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor. Abaterile admisibile la receptia calitativa a tencuielilor sunt: Verificarea aspectelor tencuielilor se vor face vizual cercetand suprafata tencuita, forma muchiilor, a intrandurilor si iesindurilor, iar planeitatea suprafetei se va verifica si cu dreptarul (de 2 m lungime) orientat pe toate directiile. Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi de var nestins, urme vizibile de reparatii locale. Gradul de netezire al suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite (cu palma).

CAP 2 . EXECUTIA PERETILOR INTERIORI DESPARTITORI DIN PANOURI GIPS CARTON

1. GENERALITATI Prezentul capitol cuprinde specificatii tehnice de executie privind peretii despartitori din panouri gips carton pe structura metalica. Se recomanda ca furnizorul de produse din gips carton sa fie si cel care le monteaza, evitand astfel o serie de neajunsuri care ar putea aparea in corelarea furnizor-monteur. Atat panourile de gips carton cat si structura metalica si accesoriile aferente montarii sunt din import. 2. MOSTRE SI TESTARI Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale se va pune la dispozitia beneficiarului si a proiectantului de arhitectura spre aprobare, mostre (fragmente) pentru fiecare tip de produs. Prin aprobarea mostrelor de catre consultanti se inelege si aprobarea modului de echipare. 3. MATERIALE SI PRODUSE Panourile de GIPS CARTON folosite in spatiile cu umiditate mare (bai sau grupuri sanitare) sa fie rezistente la umiditate. Structura metalica necesara montarii panourilor de GIPS CARTON consta din profile cu seciunea "U" si profile de legatura cu pardoseala, tavanul sau alti pereti care se fixeaza cu stift rotativ sau dibluri metalice. Izolarea fonica in spaiul liber din interiorul peretelui se va realiza cu fibre minerale in role sau placi. Montantii verticali (profile) se ordoneaza la interax de 60 cm. 4. MONTAREA SI FINISAREA PERETILOR Se realizeaza mai intii structura metalica din profile. Acolo unde apar obiecte sanitare (chiuvete, spalatoare, baterii, etc) structura metalica trebuie sa contina si profile orizontale la inaltimea ce corespunde obiectului ce se monteaza. Montajul primei fete a peretelui cu un panou intreg - Panourile se fixeaza cu suruburi autofiletante asezate la interax de 25 cm. Dupa montarea primei fete a peretelui si executarea instalatiilor sanitare si electrice, in spatiul liber din grosimea viitorului perete se monteaza izolatia fonica din fibre minerale. Prin montarea celei de-a doua fete, peretele de GIPS CARTON capata stabilitatea sa finala, pregatit pentru tratarea rosturilor, legaturilor si a capetelor de suruburi. La imbinarea panourilor se monteaza o banda de etansare in doua straturi care va acoperi perfect imbinarea dintre panouri; eventualele imperfectiuni se vor elimina cu hirtie abraziva. Pe panourile GIPS CARTON cu rosturile prelucrate se aplica un grund. Prin aplicarea lui se compenseaza diferentele de capacitate de absorbtie a suprafetei de carton si a zonelor prelucrate cu spaclu. Dupa uscarea grundului se aplica zugraveala (vopsitorie) cu var plastic lavabil. 5. CONDITII DE CALITATE
6

Se va urmari : - aspectul si starea generala; - elemente geometrice: planeitate, verticalitate etc; - respectarea culorilor in concordanta cu proiectul; - fara pete, defecte etc. Eventuale neconcordante, executantul cu beneficiarul si proiectantul vor decide : inlocuri, completari, modificari sau alte situatii ce se impun.

CAP 3 . EXECUTIA PARDOSELILOR

1.GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru executarea pardoselilor prezentate pe subcapitole: a) Pardoseli din mocheta b) Pardoseli din gresie ceramica si portelanata c) Pardoseli si trepte din placi marmura, granit etc. 2.ALCATUIREA PARDOSELILOR Fiecare tip de pardoseala este alcatuit din: -imbracaminte strat uzura care este supusa direct tuturor sarcinilor si actiunilor din exploatare -stratul suport pe care se aseaza pardoseala propriu-zisa 3.REGULI GENERALE -controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor ce trebuie sa se faca pe toata durata executarii lucrarilor; -pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari, cu exceptia celor prevazute expres in proiect a avea o anumita configuratie; -executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea stratului precedent si constatarea ca acesta indeplineste conditiile de calitate prevazute; -in cazul in care proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardiseli, care se executa in incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii in pozitie inchisa, delimitarea realizandu-se printr-un profil metalic special tip U din alama sau aluminiu. 4.LUCRARI CARE TREBUIESC TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR DE PARDOSELI -Lucrarile de pardoseli se vor face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli (canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc) si efectuarea probelor prescrise, precum si dupa terminarea in incaperea respectiva a tuturor lucrarilor de constructii-montaj a caror executie ulterioaraar putea deteriora pardoseala. Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala vor trebui protejati cu mortar de ciment in grosime strict necesara. -Curatarea planseelor si spalarea lor cu apa de eventualele impuritati sau resturi de tencuiala. -Diversele strapungeri din planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului, adanciturile mai mari, etc, se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment.
7

-Se va verifica daca instalatiile sanitare si termice au fost izolate corespunzator la trecerea prin dreptul planseelor, evitand orice contact al acestora cu planseul si pardoseala. -Atunci cand este necesar se va face o nivelare a suprafetei suport existente cu ajutorul unui strat de egalizare (mortar) care trebuie sa fie suficient de intarit in momentul trecerii la executarea lucrarilor de pardoseli. Dozajul si natura acestui strat de egalizare este prevazut in antemasuratorile proiectului pentru fiecare tip de pardoseala in parte. Executarea stratului suport al pardoselilor: -Atunci camd stratul suport al pardoselilor este rigid (mortar de ciment) acesta trebuie sa aiba suprafata perfect plana si neteda. -Cand stratul suport este elastic trebuie sa fie bine compactat, astfel incat sub incarcarile din exploatare sa nu se taseze provocand degradarea imbracamintii pardoselilor. Executarea imbracamintii pardoselilor: -Executarea stratului de uzura (imbracamintii) pentru fiecare tip de pardoseala in parte se va face conform prevederilor din subcapitolele ce urmeaza. Conditii de calitate: - Respectarea conditiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseala in parte se va face conform Normativului pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente, indicativ C56-75, capitolul 8 Pardoseli. a)Pardoseli din mocheta Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor din mocheta. Alcatuirea pardoselilor din mocheta -sapa de egalizare a planseului, realizata din mortar de ciment marca M100T, cu suprafata fin driscuita; -imbracamintea alcatuita din mocheta covor, montat cu adeziv (Prenadez 300) peste sapa de egalizare. In cazul in care mocheta este casetata, autoportanta, lipirea sa nu este necesara. In acest ultim caz se vor respecta intrutotul instructiunile de montaj inaintate de furnizorul de mocheta; -pervaz, bagheta din lemn sau aluminiu pentru fixare covor, batut cu cuie in diblurile montate in sapa; -pardoselile cu imbracamintea aplicata prin lipire se vor executa cu sau fara etansarea rosturilor (la latitudinea beneficiarului si a proiectantului) prin sudura cu snur din P.V.C. plastifiat. Materiale utilizate -covor mocheta, import sau productie interna, a carui caracteristici tehnice sa fie corespunzatoare standardelor si normelor admise in Romania -pervazuri din lemn sau alte materiale (aluminiu) -adezivi: Prenadez sau alte tipuri de adezivi indicati de furnizorii de mocheta sau covor P.V.C. (in cazul in care acestea, prin fabricatia lor, impun tipuri de adezivi specifici) -nisip, conform STAS 1667-76 -ciment metalurgic cu adaosuri M30, STAS 1500 -apa, conform STAS 790-84 Mostre Se vor prezenta spre avizare beneficiarului si proiectantului (in cazul in care acestea nu sunt indicate in proiect) mostre de mocheta, insotite si de pervazurile adecvate. Transportul si depozitarea materialelor pe santier Materialele livrate vor fi insotite de certificatul de calitate. Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea si manipularea materialelor si produselor incat sa elimine posibilitatea degradarii acestora, astfel incat, in momentul punerii lor in opera, acestea sa corespunda conditiilor de calitate impuse atat prin caietele de sarcini cat si prin normativele in vigoare. Atragem o atentie deosebita la conditiile de securitate impotriva incendiilor, care trebuie asigurate spatiilor de depozitare (in special a materialelor usor inflamabile, ca de exemplu adezivii si diluantii).
8

Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre +15 si +20 grade C. Executarea lucrarilor de pardoseli de mocheta Executarea stratului suport Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare din mortar de ciment marca M100T, de 5 cm grosime, aplicata direct pe suprafata respectiva, dupa ce in prealabil aceasta a fost umezita pentru a asigura aderenta. Sapa se va executa dupa ce s-au terminat lucrarile de tencuire a peretilor. Conditiile de finisare a sapei de egalizare sunt: -suprafata plana si neteda (fara asperitati, bavuri, granule ramase in relief sau adancituri); abaterea maxim admisa este de 2 mm sub un dreptar de 2 m lungime, orientat pe toate directiile; -diblurile (in cazul in care acestea sunt din lemn) sa fie bine incastrate in sapa -suprafata sa fie perfect curata, fara urme de vopsea sau alte substante ca: acizi minerali si organici, produsi petrolieri, saruri, uleiuri, etc) pentru ca aderenta adezivului sa nu fie periclitata; Executarea imbracamintii pardoselilor In incaperea in care se va monta acest tip de pardoseala se va asigura, cu minimum 48 de ore inaintea montarii imbracamintii, un climat cu temperatura de cel putin +16 grade C si umiditate relativa a aerului de maximum 60%, care va fi mentinut pe toata perioada executarii lucrarilor si minimum 30 de zile dupa terminarea acestora. Stratul suport, in cazul lipirii imbracamintii, nu trebuie sa depaseasca ca umiditate 3% (in procente de greutate), masurata cu aparatura si metode specifice. Suprafata stratului suport se va curati cu ajutorul raschetelor metalice sau piatra abraziva si apoi cu perii, pentru a indeparta orice urma ce ar putea rezulta de la zugraveli sau vopsitorii. De asemenea, in cazul unor adancituri izolate se vor corecta cu chituiri care insa nu trebuie sa depaseasca 1,5 mm grosime. Pregatirea covoarelor pentru aplicare Pentru montare covorul se va croi in conformitate cu un plan de montaj, intocmit in prealabil, cu respectarea urmatoarelor criterii: -fasiile de covor se vor monta paralel cu unul din peretii incaperii, cu rosturile intre ele pe directia de circulatie maxima si, daca este posibil, si in directia de iluminare naturala maxima; -rosturile perpendiculare pe perete nu trebuie sa cada in dreptul golului de usa, in cazul in care in doua incaperi alaturate se aplica acelasi tip de covor. Nu acelasi lucru se intampla in cazul in care tipurile de covor sunt diferite intre doua incaperi alaturate, caz in care imbinarea se face exact la mijlocul grosimii foii de usa. Este indicat ca, in general, imbinarile sa nu fie facute pe portiunile intens circulate; -fasiile necesare completarilor trebuie montate in aceeasi directie cu restul covorului; -covoarele vor fi aduse in incaperile respective cu minimum 24 de ore inainte de montaj, se vor derula pentru aclimatizare si, in acelasi timp, pentru eliminarea tensiunilor aparute in material datorita sederii in sul a covorului. Croirea definitiva va avea loc dupa aclimatizare. Lipirea covorului -inainte de aplicarea adezivului, atat suprafata stratului suport cat si spatele fasiilor de covor se vor curata bine de praf; -fasiile de covor croite se vor aseza nelipite pe pozitia lor, cu marginile longitudinale suprapuse pe o latime de 2 cm. Apoi, incepand cu ultima fasie asezata se apuca unul din capetele fasiei si se aseaza peste capatul opus, astfel incat cele doua jumatati ale fiecarei fasii sa se suprapuna, iar spatele covorului va fi in exteriorul fiecarei bucle astfel formate; -lipirea cu prenadez sau alt adeziv se va incepe cu fasia de langa peretele cel mai apropiat de usa de acces; -adezivul se aplica atat pe suprafata de covor intoarsa cat si pe suprafata stratului suport, intr-un strat subtire si uniform. Cantitatea de adeziv aplicat este in functie de instructiunile fiecarui producator de adeziv in parte, care garanteaza prin produsul sau aderenta convenita; -dupa aplicarea adezivului se trece la asezarea covorului, care se face pe portiuni mici si in mod succesiv, pentru a evita prinderea de aer sub covor. Presarea covorului in vederea lipirii se va face de la mijloc catre marginile fasiei; -dupa lipirea primei jumatati de camera covorul se preseaza pe toata suprafata, dupa care se trece la
9

lipirea celei de-a doua jumatati, urmand acelasi procedeu; -in cazul incaperilor pentru care fasiile de covor sunt mai mici de 4 m lungime, lipirea se face concomitent pe toata suprafata, nu pe jumatati ca in cazurile explicate mai sus; -trebuie acordata o atentie deosebita pozitiei de lipire a covorului (muche in muche) deoarece deplasarile ulterioare ale fasiei de covor sunt si dificile si duc la degradarea stratului de adeziv. Montarea pervazurilor, baghetelor Pervazurile de lemn sau plastic se vor monta prin batere cu cuie in diblurile de lemn inglobate in sapa sau prin prindere cu holsuruburi in dibluri de plastic impuscate in sapa. Baghetele si pervazurile speciale prevazute de furnizorii de mocheta vor fi montate conform instructiunilor furnizorilor. Conditii tehnice de calitate Pe parcursul executiei lucrarilor se va verifica in mod special: -covorul trebuie sa fie lipit pe toata suprafata. Nu se admit colturi si margini nelipite sau umflaturi; -fasiile de covor trebuie sa fie bine alaturate, neadmitandu-se rosturi mai mari de 0,5 mm latime la covor si de 0,4 mm la dale; -suprafata rezultata trebuie sa fie perfect plana, orizontala si neteda (fara denivelari intre fasii sau dale); -racordurile cu pardoseli de alta natura se vor realiza cu baghete (profile U) din alama sau aluminiu. b)Pardoseli din placi gresie ceramica si portelanata Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor din gresie portelanata si ceramica pe sapa de mortar ciment, lipite cu adeziv import cu rosturi. Materiale utilizate -placi din gresie ceramica sau alte tipuri de gresie portelanata, import sau priductie interna, ale caror caracteristici tehnice sa fie corespunzatoare standardelor si normelor admise in Romania; -ciment metalurgic cu adaosuri M30, saci; -ciment alb, conform STAS 7055-87; -agregate naturale, conform STAS 1667-76; -acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76; -corpuri abrazive, conform STAS 601/1-84; -apa pentru constructii, conform STAS 790-84; -oxizi coloranti; -alte tipuri de adezivi pentru gresie ceramica, import, ale caror caracteristici tehnice sa fie corespunzatoare standardelor si normelor admise in Romania. Transportul si depozitarea materialelor Materialele livrate vor fi insotite de certificatul de calitate. Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea si manipularea materialelor si produselor incat sa elimine posibilitatea degradarii acestora, astfel incat, in momentul punerii lor in opera, acestea sa corespunda conditiilor de calitate impuse atat prin caietele de sarcini cat si prin normativele in vigoare. Alcatuirea pardoselilor Alcatuirea structurii pardoselilor de gresie ceramica si portelanata va fi: -sapa din mortar de ciment, agalizare marca M100T de 30-50 mm grosime; -imbracaminte din gresie ceramica sau portelanata; -plinte din gresie ceramica sau portelanata. Executarea lucrarilor de pardoseli din gresie ceramica sau portelanata Stratul suport se va realiza, pe un suport rigid din beton, dintr-un strat de mortar de ciment marca M100T de 30-50 mm grosime, avand dozajul de cca 400 kg ciment / 1 mc. Nu se vor utiliza cimenturi cu intarire rapida, ci cimenturi cu intarire normala. Inainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile de gresie ceramica se vor tine in apa timp de 2-3 ore. Imbracamintea din gresie ceramica sau portelanata va fi montata cu adezivi speciali din import. In cazul adezivilor speciali, prepararea (dozajul), modul de aplicare al acestora se va executa
10

conform instructiunilor furnizorilor de adezivi. Atentie ca tipurile de adezivi sa corespunda naturii si functiunii incaperilor in care urmeaza a se folosi. Placile vor fi montate rost pe rost, urmarindu-se in permanenta planeitatea. Rosturile se vor umple cu chit de rosturi (import) la 3-5 zile dupa montarea placilor, iar in acest interval pardoseala nu va fi data in circulatie si va fi udata cel putin o data la 24 de ore. Curatarea imbracamintii din placi de gresie ceramica si portelanata se face cu rumegus sau alte metode, fara insa a utiliza frecari cu corpuri abrazive care pot deteriora suprafata finita. La intersectia pardoselilor din gresie ceramica cu elementele verticale sub plinte se vor realiza interspatii de cca 5 mm, care se vor umple cu material elastic. (Scopul este de a prelua diferentiat, fata de verticale, eventualele tasari si deformari care apar in constructie.) In cazul incaperilor cu suprafete mai mari se recomanda realizarea de rosturi de dilatatie la cca 30,0 mp, in functie de modularea structurii de rezistenta a constructiei. Executia plintelor La imbracamintile din gresie ceramica ce se racordeaza vertical cu faianta nu se monteaza plinte. In cazul cand se racordeaza vertical cu zugraveli se executa plinte din placi gresie ceramica sau portelanata fixate tot cu adezivi speciali de import. Conditii tehnice de calitate In timpul executarii imbracamintilor se vor respecta conditiile tehnice de calitate prevazute in STAS 2560/1-75 si STAS 2560 7 2 75, prin metode de verificare stabilite de STAS 2560/3-76. Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remedieri sau refaceri. c)Pardoseli si trepte din placi marmura, granit etc. Generalitati Prezentul capitol cuprinde specificatii tehnice pentru trepte si pardoseli din placi marmura, precum si plintele aferente. Furnizorii de astfel de produse vor asigura calitatea impusa de standardele interne, dimensiuni cu abateri stabilite de STAS si calibrate. Mostre si testari Inainte de comandarea si livrarea acestor materliale, ofertantii vor pune la dispozitia beneficiarului si proiectantului spre analizare si aprobare un paletar cu mostre pe culori. Se recomanda beneficiarului alegerea unui furnizor-executant cu experienta in domeniu (lucrari realizate) care sa realizeze si executia, evitand astfel neajunsurile ce ar aparea in corelarea furnizor-executant. Atat pentru pardoseli cat si pentru trepte (drepte sau balansate) se impune realizarea unui proiect de stereotomie de comun acord proiectant-beneficiar-executant. Materiale si produse Placile de marmura pentru pardoseli vor avea dimensiunile apropiate de cele existente, respectandu-se si gama coloristica existeta. Placile de marmura folosite la trepte vor fi dintr-o singura bucata de 4 cm grosime, iar contratreapta se admite din 2 bucati de 1,5-2 cm grosime. Placile vor fi taiate conform proiect de stereotomie si se livreaza: -fara stirbituri, lipsuri, fisuri, etc; -cu abatere de planeitate de max. 1 mm / metru; -cu abatere de dimensiune sau vinclu de max. 1 mm / metru; -slefuite si lustruite. Toate materialele si produsele trebuie sa fie agrementate. La montare, placile se pot rectifica pe santier prin polizare pe cant si reslefuire pentru eliminarea abaterilor admise de furnizor acolo unde solutia din proiect o cere. Stratul suport consta dintr-o sapa de mortar de ciment M100T de cca 2-3 cm grosime, iar fixarea
11

placilor se va face cu adeziv special de import. Livrare, depozitare, manipulare Furnizorul va asigura ambalarea, transportul si livrarea placilor in conditii optime, pentru evitarea deteriorarii. Placile vor fi ambalate si stivuite pe platforme de lemn (paletizat) care sa permita manipularea din camion cu mijloace de incarcat. Placile lustruite se aseaza doua cate doua, cu partea lustruita fata in fata, pentru a se evita zgarierea. Depozitarea se face in spatii acoperite, inchise sub cheie, respectandu-se modul de stivuire si ordinea lor. Executarea lucrarilor Proiectantul de specialitate, de comun acord cu investitorul, constructorul si furnizorulde materiale vor stabili termenele de predare solicitate de investitor, etapele de realizare si asigurarea frontului de lucru. Lucrarile ce trebuiesc terminate inaintea intocmirii proiectului de stereotomie si inceperii montajului sunt: -curatarea de moloz si praf a planseului, precum si udarea acestuia; -realizarea sapei de egalizare din mortar de ciment marca M100T; -realizarea tuturor instalatiilor interioare: electrice, telefonie, sanitare, termice, alarmare, semnalizare, etc; -fixarea stergatoarelor de picioare la intrare; -realizarea tuturor finisajelor interioare in spatiile unde urmeaza a se realiza aceste pardoseli; -blocarea trecerilor catre zona unde urmaza a fi realizate pardoselile din placi pentru a nu se circula pe parcursul executiei; -trasarea si fixarea cu martori a axelor. Pozarea placilor Placile se monteaza tinand seama de martorii ce au fixat in prealabil axele si nivelul pardoselii. Placile se aseaza dupa aplicarea stratului suport si se fixeaza cu adezivi de import, iar zona se izoleaza in afara circulatiei 24 de ore. Dupa montarea placilor, rosturile se umplu cu chit de rost la culoarea placilor. Dupa 7 zile de la montare pardoseala se curata si ceruieste. In cazul intarzierii predarii la termen a obiectivului, pardoselile placate nu se lustruiesc, ci se protejeaza cu hartie impermeabila fixata cu dopuri ipsos pana la 7-10 zile inainte de receptia lucrarii, cand se va executa lustruirea. La treptele de marmura se vor monta si plinte aferente acestora. Ele se monteaza dupa realizarea pardoselii, direct pe zidarie, tot cu adezivi de import la culoarea placilor. Dupa montare, la 7 zile, plintele se curata si se ceruiesc. Receptia lucrarii Pe tot parcursul executiei, atat investitorul cat si proiectantul si furnizorul de materiale vor acorda asistenta tehnica necesara realizarii unei calitati superioare. Se va urmari: -aspectul si starea generala; -alinierea in cadrul ansamblului, planeitate, rostuire, rosturi mici si egale, continuitatea culorii si a lustruirii; -corelarea lucrarilor din placi (granit, placi gresie portelanata sau gresie glazurata) cu lucrari de alta natura (zugraveli, alte pardoseli, tavane, etc); -lovirea usoara a placilor pentru verificarea aderarii totale a acestora la stratul suport.

12

CAP 4 . EXECUTIA LUCRARILOR DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII 1.GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru executia zugravelilor si vopsitoriilor, asemanatoare ca materiale si tehnologie de executie si sunt prezentate fiecare in subcapitole separate. Continutul subcapitolelor: a)Zugraveli de var b)Zugraveli culori de apa c)Vopsitorii de ulei d)Vopsitorii cu Vinarom e)Vopsitorii cu var lavabil 2.MATERIALE Toate materialele si produsele puse in opera trebuie sa fie agrementate de I.N.C.E.R.C. Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor admise in Romania. 3.LIVRAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR Materialele livrate vor fi insotite de certificatul de calitate. Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea si manipularea materialelor si produselor incat sa elimine posibilitatea degradarii acestora, astfel ca, in momentul punerii lor in opera, acestea sa corespunda conditiilor de calitate impuse atat prin caietele de sarcini cat si prin normativele in vigoare. Atragem o atentie deosebita la conditiile de securitate impotriva incendiilor, care trebuie asigurate spatiilor de depozitare (in special a materialelor usor inflamabile, ca de exemplu vopselele). Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre +7 si +20 grade C. Standarde de referinta: C3-76 Normativ pentru executia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii C139-87 Instructiuni tehnice privind protejarea elementelor metalice prin vopsire C58-86 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile utilizate in constructii 4.LUCRARI CARE TREBUIESC TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA ZUGRAVELILOR SI VOPSITORIILOR -Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli vor fi terminate lucrarile de tencuire, gletuire, placaje, pardoseli reci (exclusiv lustruirea), instalatiile electrice, sanitare si de incalzire, inclusiv remedierile si probele instalatiilor; -In incaperile cu pardoseli din parchet, mocheta sau P.V.C., zugravelile se vor executa inaintea executarii imbracamintii pardoselilor. Stratul suport al pardoselii va fi protejat contra umiditatii si murdaririi; -Tamplaria de lemn si metalica trebuie sa fie montata si revizuita, cu exceptia drucarelor, sildurilor si cremoanelor care se vor fixa dupa vopsirea tamplariei; -Ultimul strat al vopsitoriilor se aplica dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de finisarea
13

pardoselilor: raschetare parchet, ceruirea p.v.c., lustruire marmura si mozaic; 5.PREGATIREA SUPRAFETELOR Suprafete tencuite sau de beton -In vederea finisarii cu zugraveli de var suprafetele trebuie driscuite cat mai fin, urmele de drisca sa fie putin vizibile; toate eventualele reparatii sa fie executate cu grija, terminate si uscate. -In cazul suprafetelor de beton toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar de ciment-var, dupa ce bavurile si dungile iesinde au fost indepartate, iar petele de decofrol se vor freca cu piatra de slefuit sau cu peria de sarma. Suprafete gletuite -suprafetele de tencuieli gletuite (glet sau var de ipsos) trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi si fisuri; -toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta din aceeasi compozitie cu a gletului; -dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hartia de slefuit (peretii de sus in jos) si se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate. Suprafete de lemn -tamplariile trebuie sa fie revizuite si reparate eventualele degradari survenite in urma transportului sau montajului; -umiditatea tamplariei inainte de vopsitorie sa depaseasca 15%, verificata cu aparatura specifica; -accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt alamite, nichelate sau lacuite din fabricatie vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei. Suprafete metalice -suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grasimi de orice fel, vopsea veche, noroi, etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu peria de sarma, spacluri de otel, hartie sticlata sau solutii decapante (ex: Feruginol). Petele de grasime se sterg cu solventi adecvati, exclusiv petrol lampant si benzina auto. -Tamplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator vopselelor de ulei. 6.CONDITII DE EXECUTIE Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile prezentului caiet de sarcini. Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor executa la temperatura aerului, in mediul ambiant de cel putin +5 grade C in cazul zugravelilor si cel putin +15 grade C in cazul vopsitoriilor, regim de temperatura ce se va tine tot timpul executiei lucrarilor si cel putin 8 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii dupa executarea lor. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata densa si nici la un interval de timp mai mic de 2 ore de la incetarea ploii si nici pe timp de arsita mare. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele suport au umiditatea de regim: 3% pentru suprafetele tencuite si 8% pentru cele gletuite. In conditiile de umiditate a aerului de pana la 60% si temperatura 15 .... 20 grade C, umiditatea de regim se obtine dupa 30 de zile de la tencuire si 15 zile dupa gletuire. Umiditatea suprafetelor suport se masoara cu aparatura sau procedee specifice (ex: aparat Hygromette sau solutie fenolftaleina 1%). Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se finiseaza nu trebuie sa fie mai mare de -6 0 C, pentru evitarea condensarii vaporilor. a)Zugraveli cu lapte de var In acest subcapitol sunt cuprinse specificatiile tehnice privind executia zugravelilor cu lapte de var
14

(spoieli) ce se aplica la interiorul constructiei pe pereti si tavane pe suprafete tencuite sau pe beton. Standarde de referinta pentru materiale: STAS 146-78 - var pentru constructii STAS 790-84 - apa pentru constructii STAS 545/1-80 - ipsos pentru constructii STAS 2710-70 - ulei tehnic de floarea soarelui STAS 18-70 - ulei tehnic de in STAS 1581/2-83 - hartie pentru slefuire uscata STAS 4593-84 - corpuri abrazive cu liant ceramic Specificatii privind executia: -laptele de var este preparat din 1 parte var pasta gata stins si 1,5 parti apa (in volume) ce se amesteca pana la omogenizare. Se adauga laptelui de var amestecand continuu, ulei tehnic de floarea soarelui (sau similar) in proportie de 1-2%. La zugravelile colorate se va adauga pigmenti in praf, pana in nuanta ceruta, pentru care se va prezenta mostre, care se vor aviza de proiectant si beneficiar. Cantitatea se va prepara pentru intreaga incaepere ce urmeaza a se zugravi; -compozitia se va strecura inainte de intrebuintare, prin sita fina (900 ochiuri / cm2) din sarma de alama, pentru retinere de impuritati, var nestins sau colorant; -spoielile (fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se executain trei straturi; -primul strat, grundul, creaza o suprafata uniforma ca porozitate, putere de absorbtie si culoare. Se aplica la 2-3 ore de la terminarea lucrarilor pregatitoare, manual cu bidineaua sau mecanic cu aparatul de pulverizare; -zugraveala (stratul 2 si 3) se aplica cu aparate de pulverizare. Manual se aplica numai pe suprafete mici; -fiecare strat se aplica numai dupa uscarea stratului precedent;

b)Zugraveli culori de apa In acest subcapitol sunt cuprinse specificatiile tehnice privind modul de preparare si executia zugravelilor in culori de apa, preparate cu huma sau caolin, aplicate in interiorul constructiilor la pereti si tavane in incaperi cu umiditate sub 60%, pe suprafete tencuite si gletuite. Standarde de referinta pentru materiale: STAS 545/1-80 - ipsos pentru constructii STAS 4888-76 - caoliu spalat de Harghita STAS 232/1-73 - caoliu spalat de Aghires Norme interne ale producatorului: STAS 790-84 - apa pentru constructii STAS 88-86 - clei de oase STAS 89-86 - clei de piele STAS 189-77 - sapun pasta pentru zugraveli STAS 1581/2-83 - hartie pentru slefuire uscata STAS 4593-84 - corpuri abrazive cu liant ceramic Standarde seria 17 din Industria chimica referitoare la: oxizi, pigmenti, pamanturi colorante si decolorante etc. Specificatii privind executia: -prepararea compozitiei de zugravit trebuie sa respecte intrutotul instructiunile producatorului care garanteaza produsul respectiv (atentie la prepararea solutiei cu huma, apoi a solutiei de clei si in final la realizarea amestecului omogen din aceste solutii peste care se adauga pigmenti pana la obtinerea nuantei dorite); se preparaa concomitent si solutia de sapun (1 kg/16 litri apa calda strecurata prin sita de 900 ochiuri/cm2); -se prepara cantitati suficiente pentru zugravirea unei incaperi intregi; -compozitia se strecoara prin sita de 900 ochiuri / cm2; -se aplica un prim strat de sapun, dupa care se fac reparatiile necesare cu pasta de ipsos. Dupa uscarea
15

si slefuirea reparatiilor se aplica un strat de solutie de sapun pe portiunile reparate; -se aplica compozitia de zugraveala in 3 straturi, pe intreaga suprafata; -solutia de sapun si primul strat de zugraveala se aplica manual cu bidineaua, ultimele doua aplicanduse obligatoriu mecanizat cu aparatul de pulverizat. Pe suprafete mici, acolo unde nu este posibil mecanizat, se poate aplica zugraveala si numai cu bidineaua; -compozitia de zugraveala, dupa ce a fost amestecata cu solutia de clei se poate intrebuinta pana la 48 de ore de la preparare, intrucat se altereaza in special vara.

c)Vopsitorii cu vopsele de ulei In acest subcapitol sunt cuprinse specificatiile tehnice, conditiile si modul de executare a lucrarilor de vopsitorie cu VINAROM aplicate la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in exterior si interior pe tamplarie de lemn si metal, balustrade, grile si alte elemente metalice, etc. d)Vopsitorii cu VINAROM In acest subcapitol sunt cuprinse specificatiile tehnice, conditiile si modul de executare a lucrarilor de vopsitorie cu VINAROM aplicate la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in incaperi cu umiditate relativa a aerului pana la 60%, la pereti si tavane. Standarde privind executia: STAS 7359-89 - vopsea VINAROM, pe baza de poliacet de vinil in dispersie STAS 790-84 - apa pentru constructii STAS 545/1-80 - ipsos pentru constructii STAS 1581/2-83 - hartie pentru slefuire uscata Specificatii privind executia: -vopsitoria cu vopsea VINAROM se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu glet de ipsos -aceasta vopsitorie se realizeaza in urmatoarea ordine: -grund de vopsea VINAROM ( vopsea + apa) -vopsea VINAROM diluata aplicata in doua straturi -prealabil se face verificarea gletului si eventualele rectificari ale suprafetelor -grundul se aplica numai manual, cu bidineaua sau pensula lata -celelalte doua straturi se aplica numai mecanic, cu pistolul -inainte de aplicarea unui strat trebuie ca stratul precedent sa fie bine uscat. e)Vopsitorii cu varuri lavabile de interior si exterior In acest subcapitol sunt cuprinse specificatiile tehnice, conditiile si modul de executare a lucrarilor de vopsitorie cu varuri lavabile, productie interna sau de import, aplicate la interior pe pereti si tavane, pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos, iar in exterior pe tencuieli gletuite cu glet de var sau de ciment. Standarde si norme de referinta pentru materiale, precum si specificatii privind executia sunt identice cu cele amintite la vopsitoriile cu VINAROM. Atentie trebuie acordata: -procurarii de varuri lavabile specifice pentru exterior si specifice pentru interior; -pentru asigurarea consistentei si calitatii compozitiei de lucru a vopselelor de var lavabil, se vor respecta intrutotul instructiunile producatorilor; -vopselele vor fi insotite de certificatul de calitate precum si de termenul de valabilitate al lor; -materialele si solutiile de adaos (pentru spatii cu conditii speciale de natura: umiditate, exterior, interior, etc) specifice fiecarui producator de var lavabil in parte vor fi introduse in compozitia de lucru, respectand cu strictete instructiunile producatorului; Pregatirea suprafetelor de tencuieli in vederea vopsirii cu var plastic: -curatarea petelor si indepartarea prafului -spalarea manuala cu apa a tencuielilor speciale din praf de piatra prelucrata
16

-inchiderea fisurilor si a crapaturilor -aplicarea unui strat de amorsaj de var lavabil de import -aplicarea manuala a 2-3 straturi de var plastic import cu respectarea cu strictete a instructiunilor producatorului 7.CONDITII DE CALITATE SI VERIFICAREA LUCRARILOR Pe parcursul executiei lucrarilor se verifica in mod special de catre investitor (prin dirigintele de santier): -indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetelor suport; -calitatea principalelor materiale introduse in executie conform standardelor si normelor interne de fabricatie; -respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier; -receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face dupa uscarea perfecta a acestora; -eventualele lucrari care nu respecta conditiile prevazute in proiect, caiet de sarcini sau conditii de calitate vor fi refacute sau remediate. Verificarea zugravelilor se va face prin: -examinarea vizuala a suprafetelor, urmarindu-se: corelarea cu proiectul, aspectul general (ton de culoare uniform, fara pete, fara scurgeri, fara impuritati inglobate, fara urme de bidinea, fara corecturi sau retusuri care sa distoneze cu tonul general, etc) -examinarea aderentei zugravelilor de stratul suport: o zugraveala de calitate nu trebuie sa se ia pe palma la o frecare usoara. Verificarea vopsitoriilor se va face prin: -examinarea vizuala a suprafetelor, urmarindu-se: corelarea cu proiectul, aspectul general (acelasi ton de culoare pe intreaga suprafata, acelasi aspect mat sau lucios pe intreaga suprafata, fara pete, desprinderi, cute, proeminente, scurgeri, basici, aglomerari de coloranti, fara neregularitati din chituire sau slefuire, etc) -verificarea tehnologiei de pregatire a suprafetelor manuale de vopsire (curatirea, slefuirea, chituirea rosturilor, etc) ce se face prin sondaj, indepartandu-se cu grija, in locuri mai dosite, vopseaua pana la stratul suport; -se verifica, de asemenea vizual, modul de vopsire al: tevilor, radiatoarelor, etc (daca acestea sunt vopsite cu vopseaua adecvata, daca sunt vopsite si pe suprafetele lor ascunse, etc); -se verifica vizual ca separarea campurilor de finisaje (ex: intre vopsitorii si zugraveli) sa se faca cu o delimitare clara (fara suprapuneri) si rectilinie (fara ondulatii, cu exceptia locurilor unde acestea sunt prevazute explicit prin detaliile din proiect).

17

CAP 5 .LUCRARI DE INSTALATII SANITARE.EXECUTIE/MONTAJ

1. PRESCRIPTII DE MONTAJ Manipularea, transportul, depozitarea si conservarea materialelor 1.1. Manipularea si transportul materialelor din PVC se va face cu grija, pentru a le feri de lovituri sau zgarieturi. La incarcare, descarcare si diverse alte manipulari in depozite si pe santiere, materialele PVC nu vor fi aruncate iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale. 1.2. Tevile vor fi asezate pentru transport numai orizontal, pe suprafete drepte si netede sprijinite continuu pe toata lungimea lor, in stive care sa nu depaseasca 0,75 m inaltime. 1.3. La transportul cu autocamioanele ale tevilor din PVC cu lungimi de peste 4 m, autocamionul respectiv trebuie sa fie prevazut, in mod obligatoriu, cu remorca monoaxa. 1.4. Placile ce vor transporta de asemenea in pozitie orizontala sprijinite continuu pe toata suprafata lor. 1.5. Materialele vor fi bine sprijinite lateral, pentru a nu se rasturna unele peste altele in timpul transportului. Nu se vor efectua transporturi cu alte materiale asezate deasupra materialelor din PVC. 1.6. Transportul materialelor din PVC in timpul verii trebuie astfel efectuat, incat sa se evite actiunea radiatiilor solare asupra tuburilor, fitingurilor si pieselor fasonate. 1.7. Materialele din PVC devenind casante la temperaturi scazute, transportul si manipularea lor pe timp friguros necesita masuri speciale de asigurarea contra loviturilor si zgarieturilor. 1.8. Materialul din PVC va fi depozitat in magazii inchise, bine aerisite sau in locuri acoperite si ferite de soare. Temperatura de depozitare recomandata este intre +5...+40oC. 1.9. Locul de depozitat va fi curat si uscat, fixat la cel putin 2 m distanta de orice sursa de caldura. 1.10. Tevile se vor aranja in rastele orizontale pe sortimente si dimensiuni, stivuindu-se pe inaltimi de maximum 0,75 m. Ele se vor sprijini continuu pe toata lungimea, pe suprafete drepte si netede. 1.11. Fitingurile si piesele fasonate se vor aranja in rafturi, de asemenea pe sortimente si dimensiuni. 4.12. Adezivul si solventul se vor pastra pe cat posibil in locuri racoroase, in recipiente etanse de tabla galvanizata sau sticla, etichetate si inchise cu dop de pluta si nu de sticla (care se poate lipi, desfacandu-se greu). Nu se vor folosi recipiente de tabla neagra, deoarece adezivul se descompune in contact cu fierul. Pentru a se evita evaporarea produsa la deschiderea prea frecventa a recipientului, se pot folosi borcane, sticle sau bidoane mici, in care sa se pastreze o cantitate de adeziv sau solvent necesara unei perioade mai indelungate de lucru. 1.13. Adezivul si solventul fiind toxici, nu trebuie tinuti in sticle de format obisnuit pentru a nu fi confundati din greseala cu lichid de baut. Sticlele vor purta obligatoriu o eticheta colorata, care sa indice continutul. Temperaturi de prelucrarea in atelier si de montare pe santier 1.14. Temperatura optima de prelucrare a materialelor din PVC, atat in atelier, cat si la montare pe santier, este de +15...+30oC. 1.15. Nu este recomandabila prelucrarea mecanica a tevilor la temperaturi sub +5oC. De aceea, materialele depozitate la temperaturi sub +5oC vor trebui tinute timp de 24 ore la temperatura atelierului sau a incaperii de lucru, mai inainte de a fi supuse prelucrarilor. Celelalte prelucrari (prin
18

deformare la cald, sudura, lipire), precum si montarea pe santier, se pot efectua si la temperaturi sub +5oC, insa cu mai multa atentie decat la temperaturi normale de lucru. Pe cat posibil, conductele nu se vor monta la temperaturi ambiante sub 0oC; in orice caz, nu se vor efectua montaje la temperaturi sub -5oC. In timpul montajului se va avea grija ca tevile de PVC sa nu stea timp indelungat sub actiunea razelor solare. Verificarea materialelor 1.16. Inainte de preluare materialele PVC vor fi verificate vizual si dimensional astfel: a) La examinarea cu ochiul liber tevile trebuie sa fie drepte, culoarea lor sa fie uniforma si de aceeasi nuanta; suprafata interioara si exterioara sa fie neteda, fara fisuri, arsuri sau cojeli. Nu se admit bule de aer, incluziuni si arsuri in sectiunea transversala a tevii. Nu se admit in interiorul tevilor urme lineare continue si pronuntate (usor adancite). Suprafata interioara a mufelor fitingurilor trebuie sa fie neteda, fara denivelari, arsuri, zgarieturi, incluziuni, cojeli, etc. Barele de sudura vor avea suprafata neteda, fara umflaturi, crapaturi, puncte negre sau bule albe. Indoite pana la 180oC nu se vor frange, chiar daca se albesc. b) La verificarea cu slublerul, abaterile la diametrul exterior si la grosimile de pereti ai tevilor vor fi numai pozitive si in limita valorilor inscrise in STAS 6675/2. Abaterile la diametrul interior al mufelor, fitingurilor si pieselor fasonate vor fi numai negative si in limitele inscrise in tabelele standardelor si normelor interne respective, precum si in cele ale anexei 3. Materialele gasite necorespunzatoare nu vor fi puse in lucru. Prelucrarea materialelor din PVC si personal tehnic utilizat 1.17. Prelucrarea materialelor din PVC se va face conform prevederilor cuprinse in Anexa 4. 1.18. Prelucrarea si montarea materialelor din PVC in instalatii tehnico-sanitare si tehnologice se vor efectua numai cu personal tehnic de specialitate, instruit in domeniul prelucrarii materialelor plastice si montarii elementelor de instalatii din material plastic si verificat ca atare de intreprinderea de executie a lucrarilor de instalatii. Imbinarea conductelor 1.19. Imbinarea tevilor din PVC, pentru care exista piese de imbinare uzinate, se va realiza numai prin lipire cu adeziv, in mufe. Pentru montarea tevilor tip G si M se vor folosi numai fitinguri din PVC pentru imbinarea prin lipire (anexa 3, tabelele 2-7). 1.20. La imbinarile fixe se vor folosi mufele duble uzinate. In caz de forta majora, in lipsa mufelor uzinate, tevile se pot imbina prin formarea la cald a unei mufe la capatul tevii. In acest caz, mufele se vor orienta in sens invers cu curgerea apei. Calitatea imbinarii prin mufare la cald a capatului de teava este inferioara imbinarii cu mufe uzinate. 1.21. La imbinarile demontabile se vor folosi racordurile olandeze din PVC, cu garnitura de cauciuc. 1.22. Pentru schimbari de directie se vor folosi coturile, iar in lipsa acestora, daca pozitia permite, curbe din teava, confectionate in atelier sau pe santier, prin indoire la cald, cu raza minima de curbura R = 4de (de - diametrul exterior). 1.23. Pentru ramificatii si reductii se vor folosi numai teurile si reductiile uzinate. Nu se permisa nici o improvizatie prin sudura. 1.24. Pentru unele operatii tehnologice de montaj, cum este cazul probelor, se vor utiliza capacele din PVC. 1.25. Pentru montarea tevilor tip U se vor folosi piesele de legatura uzinate din PVC (anexa 3, tabelele 14-21). In lipsa acestora se pot confectiona in ateliere dotate corespunzator, piese de legatura similare celor uzinate, prin prelucrarea materialului tubular (taiere, indoire, mulare, sudare).
19

1.26. Imbinarea tevilor din PVC tip G, M si U pentru care nu exista piese de imbinare uzinate se va realiza prin sudura cap la cap cu flanse si cu piese de imbinare confectionate din material tubular, in aceleasi conditii ca la alineatul 4.32. Imbinarea conductelor din PVC cu conducte din alte materiale 1.27. Imbinarile fixe ale tevilor din PVC tip G si M cu tevi din otel se vor executa cu ajutorul fitingurilor din PVC, cu filet uzinat (anexa 3, tabelele 8-11). 1.28. Imbinarile demontabile ale tevilor din PVC tip G si M cu tevi din otel se vor executa cu ajutorul racordurilor olandeze din PVC cu filet uzinat interior sau exterior (anexa 3 tabelele 12 si 13). 1.29. Imbinarile fixe ale tevilor din PVC, tip G si M, cu tevi de plumb se vor executa prin intermediul unui bos metalic cu filet exterior si al unei mufe duble din PVC cu filet uzinat. 1.30. Imbinarile demontabile ale tevilor din PVC tip G si M, cu tevi de plumb se vor executa cu bos metalic si cu racord olandez din PVC cu filet uzinat interior sau exterior, dupa cum bosul are filet exterior sau interior. 1.31. Imbinarea tevilor din PVC, tip U, cu tevi de scurgere din plumb se va executa numai pe verticala prin: - calibrarea pe dorn de lemn a tevii de plumb; - mufarea tevii din PVC pe capatul calibrat al tevii de plumb; - ungerea cu bitum tip D 50 a capatului tevii de plumb; - petrecerea mufei din PVC peste capatul tevii de plumb; - incalzirea usoara a imbinarii. 1.32. Imbinarea tevilor din PVC, tip G si M, cu tuburi de presiune din fonta se va executa cu flansa libera, metalica sau taiata din placa de PVC si stransa cu suruburi de flansa tubului de fonta, prin intermediul unui inel din PVC, sudat la teva din PVC (fig. 13). 1.33. Trecerea de la tevi din PVC tip U la tuburi de scurgere din fonta se va executa prin largirea marginilor tevii din PVC cu dornul largitor conic pana la diametrul interior al mufei tubului de fonta, asezarea tevii din PVC in mufa de fonta si etansarea spatiului liber, ramas intre teava din PVC si peretele mufei de fonta, cu franghie alba si ciment. 1.34. Pentru trecerea de la tuburi din fonta de scurgere la tevi din PVC, tip U, se vor folosi urmatoarele materiale:
Diametrul nominal al tubului de fonta 50 Diametrul nominal al tevii din PVC tip U 50 Materialele necesare imbinarii -Teava PVC tip M O 63 -Manson PVC 63 STAS 7176 -Reductie PVC 63-50 STAS 7176 -Bitum D 50 -Adeziv -Solvent dicloretan 75 75 -Teava PVC tip M O 90 -Manson PVC 90 STAS 7176 -Reductie PVC 90-75 STAS 7176

20

-Bitum D 50 -Adeziv -Solvent dicloretan 100 100 - Teava PVC tip U110 - Bitum D 50 125 125 -Teava PVC tip MO150 sau tip UO140 -Reductie 150-125 confectionata in atelier -Bitum D 50 -Adeziv -Solvent dicloretan 150 160 -Teava PVC tip U O 160 -Bitum D 50 (140-125)

Tehnologia de imbinare va fi: a) Pentru diametrele nominale 100 si 160 mm: - mufarea tevii din PVC pe capatul tubului de fonta; - ungerea cu bitum D 50 a capatului tubului de fonta; - petrecerea mufei din PVC peste capatul tubului de fonta; - incalzirea usoara a imbinarii. b) Pentru diametrele nominale 50 si 75 mm, in plus fata de operatiile de mai sus, se va realiza reducerea de la diametrul mai mare al tevii de legatura tip M la diametrul nominal al tevii tip U, cu ajutorul mansonului si reductiei uzinate prevazute in tabela de mai sus. c) Pentru diametrul nominal 125 mm se va proceda ca la alineatul b" de mai sus numai ca in loc de ansamblul manson-reductie" uzinate, se va folosi o singura piesa din piese de reductie confectionata in atelier, prin sudura, la dimensiunile adecvate. Montarea armaturilor de presiune 1.35. Armaturile metalice cu filet exterior (robinete de serviciu, simple sau cu racord de dus, robinete pentru pisoare, robinete de colt cu ventil, robinete de descarcare, hidranti de gradina etc.), se vor imbina cu ajutorul fitingurilor din PVC cu filet uzinat utilizandu-se in acest scop cheia fixa sau mobila. La montaj sub tencuiala se recomanda folosirea unui fiting metalic intre armatura si conducta din PVC. 1.36. Armaturile metalice cu piulita olandeza (robinete de lavoar, robinete cu vintil 1/8" actionate prin plutitor, pentru rezervor de closet) se vor imbina prin inlocuirea racordului de lipit metalic al piulitei olandeze, cu un racord special de lipit din PVC (fig. 14).
21

1.37. Armaturile metalice cu mufe (robinete de trecere pentru tevi de otel, robinete oblice cu ventil) se vor imbina cu ajutorul unui niplu metalic obisnuit si al unei mufe duble din PVC cu filet uzinat sau a unui racord olandez din PVC cu filet exterior. 1.38. Pentru montarea armaturilor cu flanse, se va proceda ca si la racordarea tevilor din PVC cu conducte din fonta de presiune, adica cu flansa libera si inel sudat. 1.39. Armaturile montate pe conducte vor fi sustinute separat de acestea, pentru a nu se transmite, prin manevrarea lor, eforturi asupra tevii. Ele reprezinta astfel puncte fixe obligatorii pe conducte. Montarea sifoanelor si ventilelor de scurgere de la obiectele sanitare 1.40. Pentru racordarea sifoanelor de lavoar si de pisoar se va inlocui racordul metalic de lipit al sifonului cu un racord special de lipit la teava de PVC (fig. 15 a). 1.41. Pentru racordarea ventilului cazii de baie, al spalatorului de vase si a ventilului rezervorului de spalare pentru closet la conductele de scurgere din PVC se va inlocui racordul metalic de lipit al ventilului, cu un racord special de lipit la teava de PVC (fig. 15 b). 1.42. Sifoanele din pardoseala din PVC, simple sau combinate se vor monta in pardoseala numai dupa ce au fost prevazute cu un strat izolator din bitum tip D 50. Izolatia se va executa prin vopsirea suprafetei exterioare a sifonului cu un strat subtire de solutie de bitum (citom) si apoi acoperirea acestuia cu un strat de bitum D 50 de circa 4 mm grosime. 1.43. Sifonul de plinta se monteaza in cadrul prefabricatului sanitar pentru camera de baie. Intre suprafata betonului pe care se sprijina colectorul sifonului si acesta se va intinde un strat de bitum D 50. 1.44. Racordarea sifoanelor de terasa la conducta de scurgere si trecerea ventilatiilor coloanelor prin terase se va face cu tuburi de fonta pe toata grosimea terasei. Montarea conductelor in cladiri 1.45. La trecerea prin pereti si plansee se va proteja conducta din PVC cu un tub de diametru mai mare, tot din PVC sau metalic. Diametrul interior al tubului de protectie va fi cu 10-20 mm mai mare decat diametrul exterior al tevii. Spatiul liber intre teava de PVC si tubul de protectie se va completa cu pasla minerala, carton etc. Tubul de protectie se va fixa bine in perete sau planseu, pentru a nu aluneca pe teava, si va depasi grosimea peretelui cu cca 5-10 mm de fiecare parte. La trecerea prin fundatii si peretii exteriori se vor prevedea, in plus, masuri de etansare contra infiltratiilor de apa (fig. 16). 1.46. Nu se admit imbinari ale conductelor in mansoanele de protectie. 1.47. Distanta minima intre marginea tubului de protectie si cea mai apropiata imbinare sau derivatie va fi de 3 cm. 1.48. Prinderea si sustinerea conductelor orizontale se fac cu: - console de sustinere din resturi de teava din PVC, usor turtita, fasonate la cald si fixate in perete (fig. 17). - bratari de perete, console si bratari ancorate, metalice, de constructie curenta, cu muchii neascutite si cu garnituri de protectie din pasla, PVC moale, cauciuc, carton ondulat, etc. de 10 mm (fig. 18), care sa depaseasca in ambele parti cu cca 10 mm latimea bratarii. Bratarile vor fi stranse usor peste garnitura pentru a nu impiedica deplasarea conductei. 1.49. Distanta minima intre fiecare punct de sustinere si cea mai apropiata lipitura in mufa va fi de 3 cm. 1.50. Prinderea si sustinerea coloanelor verticale de scurgere se vor face ca in fig. 19 la cca 3-4 cm sub mufa cea mai apropiata de punctul de sustinere. 1.51. Punctele fixe se vor realiza prin lipirea a doua inele de ambele parti ale unei bratari incastrate in perete (fig. 20).
22

1.52. In cazul retelelor aparente, tevile se vor monta de regula numai dupa ce s-au executat tencuielile. Distanta libera de la conducte la pereti va fi de maximum 3 cm. In locurile unde schimbarile de directie urmeaza sa preia o anumita variatie de lungime, distanta dintre teava si perete va fi egala cu aceasta variatie de lungime (fig. 21). 4.53. Montarea conductelor sub tencuiala se va executa conform proiectului, si anume: - in santuri cu rabit; - in santuri acoperite cu tencuiala. Santurile vor fi suficient de largi pentru a permite tevilor sa lucreze cu dilatatii. Conductele vor fi invelite cu carton ondulat, hartie de saci de ciment sau orice alt material elastic si moale; la curbe si ramificatii se va ingrosa in mod special invelisul de hartie, pe o lungime egala cu de 10-15 ori diametrul tevii. 1.54. Conductele ingropate in pereti se vor amplasa in locuri unde in mod normal nu se bat de locatari cuie pentru agatat tablouri etc. 1.55. Se vor lua masuri speciale ca in perioada probei si a executarii lucrarilor de acoperire a santurilor, tuburile sa nu sufere deteriorari prin lovire. Montarea conductelor in pamant 1.56. La exterior, conductele din PVC se vor monta conform proiectului, fie ingropat direct in pamant, fie in canale vizitabile sau nevizitabile, tinandu-se seama ca, in toata perioada de montaj si probe, ele trebuie ferite de lovituri. Nu se admite montarea conductelor aparent in aer liber. 1.57. La montajul ingropat direct in pamant latimea santului va fi minima, adica atat cat este necesar pentru executarea lucrarilor de sapatura. Fundul santului va fi bine netezit si curatat de pietre. In cazul terenurilor stancoase se va acoperi cu 10 cm de nisip. 1.58. Lucrarile de imbinare a conductelor se vor executa pe marginea santului. Se recomanda ca imbinarea sa se efectueze in tronsoane de circa 100-150 m. Dupa trecerea timpului pentru uscarea lipiturilor, tronsonul se lanseaza in sant in primile ore ale diminetii si se acopera imediat cu pamant scos din sant si curatat de pietre. Imbinarile vor ramane descoperite in vederea probelor. In cazul santurilor inundate pe portiuni mari, se pot realiza tronsoane mai lungi de 150 m. 1.59. Proba de presiune se poate efectua la fiecare tronson pe marginea santului, inainte de lansare sau pe mai multe tronsoane, in sant. 1.60. Vanele de inchidere, hidrantii de incendiu etc. montati pe traseul retelelor exterioare ingropate, executate cu tevi din PVC, vor fi bine ancorati pe postamente de beton, astfel incat la manipularea rotii de manevra sa nu fie solicitata imbinarea intre armaturi si tevile din PVC.

23

CAP 6 .LUCRARI DE INSTALATII TERMICE.EXECUTIE/MONTAJ

1. CONDITII DE MONTARE Retele interioare 1.1. Conductele instalatiilor interioare de incalzire cu apa se monteaza cu panta, asigurand golirea si dezaerisirea centralizata sau locala a instalatiei, printr-un numar minim de dispozitive si armaturi. Panta normala a conductelor instalatiilor de incalzire cu apa este de 3 . In cazuri obligate, se poate reduce panta la 2 . 1.2. Conductele de abur se monteaza astfel incat sensul de circulatie al aburului si condensatului in conducte sa fie acelasi. Pe portiuni de traseu in care nu este posibila evitarea contrapantei, valoarea acesteia va fi cel putin egala cu pierderea unitata de sarcina la debitul maxim (cel putin 5 ) sau se mareste diametrul conductei, luandu-se masurile corespunzatoare pentru evacuarea condensatului. 1.3. Pe trasee comune, conductele instalatiilor interioare se grupeaza in plase orizontale - la pozarea sub tavan - sau verticale - la pozarea pe pereti sau stalpi, astfel incat sa permita folosirea unor suporturi comune. 1.4. Distanta minima intre conducte paralele neizolate termic sau intre acestea si fetele finite ale elementelor de constructie adiacente din materiale necombusitibile (pereti, plansee, grinzi, stalpi) este de 3 cm. Pentru conducte izolate termic, distanta intre fetele exterioare ale izolatiei finite sau intre acestea si suprafata finita a elementelor de constructie vecine este de cel putin 4 cm. 1.5. Distantele minime intre conductele neizolate termic ale instalatiilor de incalzire si elementele de constructie executate din materiale combustibile se stabilesc in raport cu temperatura superficiala a conductei, conform tabelului 1.1. In cazul conductelor izolate termic, se ia in considerare temperatura superficiala a izolatiei finite, iar protectia termoizolatiei se prevede din materiale rezistente la eventuale socuri mecanice. Tabelul 1.1. distante minime (cm) intre conductele instalatiilor de inclzire si elementele de constructie din materiale combustibile Elementul de constructiedin materiale combustibile Pereti si plansee Pardoseli Temperatura nominala a agentului termic, din conducte, in oC 75 3 3 76-95 5 5 96-115 10 5 116-150 20 10

1.6. Intre conductele retelei de incalzire si conductele de gaze, respectiv barele, cablurile si conductoarele electrice, se vor prevedea distante minime conform prevederilor Normativului pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, I 6 si, respectiv, ale Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice, cu tensiuni pana la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.a., I 7. 1.7. Distanta intre flansele armaturilor a doua conducte apropiate, respectiv distanta intre flansa armaturii si conducta apropiata sau izolatia finita a acesteia, este cel putin 3 cm.

24

1.8. La trecerea prin pereti si plansee, conductele aparente sau mascate (in canale, ghene) se vor monta in tuburi de protectie sau piese speciale, care sa permita miscarea libera a conductelor datorita dilatarii si sa asigure protectie mecanica a conductelor izolate. In functie de rolul de protectie la foc al elementelor de constructii se va alege ansamblul (constructii si instalatii) trecerii, tinand seama, obligatoriu, de reglementarile de siguranta la foc. Partea superioara a mansoanelor montate pe pardoseala incaperilor dotate cu instalatii sanitare (de ex.: bai, bucatarii) va depasi nivelul pardoselii finite cu 2-3 cm. Mansoanele de protectie ale legaturilor corpurilor de incalzire vor avea dimensiuni suficient de mari pentru a permite deplasarea legaturii la dilatarea coloanei verticale. Se recomanda ca tuburile de protectie sa se mascheze prin rozete, cel putin in camerele cu cerinte estetice mai ridicate (camere de locuit, bai, bucatarii) si cel putin in acele pozitii care sunt mai vizibile (la trecerea sprin pereti a legaturilor la corpurile de incalzire, a conductelor orizontale de aerisire etc.). 1.9. Pe portiunile de conducte ce traverseaza pereti sau plansee nu se fac imbinari. Pe conductele montate in santuri, in pereti sau plansee, numarul imbinarilor se reduce la minimum. 1.10. La intrarea si iesirea din cladiri a racordurilor la retele exterioare se va tine seama de prevederile art. 5.33, 5.34. si art.12.20. Compensarea de dilatare 1.11. Imbinarea intre compensatoarele elastice de tip U sau similare si conducte se face prin sudura. Nu este admisa imbinarea prin flanse sau mufe. 1.12. Compensatoarele elastice se monteaza in starea pretentioasa prescria prin proiect (de regula, 50 % din alungirea maxima corespunzatoare conditiilor nominale de functionare). 1.13. In apropierea compensatoarelor tip U, se prevad suporturi mobile cu ghidaje laterale, amplasate de ambele parti ale compensatorului. Pe compensatoarele in forma de U nu se prevad suporturi fixe. Armaturi pentru inchidere, sectionare, reglare, golire si dezaerisire 1.14. Robintele cu ventil, armaturile cu clapeta sau ventil de retinere, supapele de siguranta etc., se monteaza in pozitii corespunzatoare functionarii normale. Armaturile grele de pe conducte se monteaza pe suporturi proprii, evitandu-se incarcarea suplimentara a conductelor. 14.15. Pozitionarea armaturilor se face astfel incat sa permita manevrarea, deplasarea partilor mobile si demontarea partiala sau totala, in vederea intretinerii si reparatiilor. Corpuri de incalzire 1.16. Corpurile de incalzire se racordeaza prin imbinari demontabile. In cladirile industriale la care armaturile de inchidere-reglare sunt prevazute pe conductele de alimentare comune mai multor corpuri sau grupuri de corpuri de incalzire, racordarea conductelor la corpurile de incalzire din otel poate fi nedemontabila (imbinare prin sudura). 1.17. Corpurile de incalzire se monteaza in paralel cu peretii finisati, la distantele stabilite prin standardele, instructiunile tehnice sau normele de produs. 1.18. Distantele minime intre corpul incalzitor si elementele de constructii ale peretilor se stabilesc in functie de temperatura agentului termic, astfel : 5 cm , pentru temperaturi pana la maximum 95 oC ; 10 cm, pentru temepraturi intre 96 si 150 oC. 1.19. Distanta intre corpurile de incalzire si pardoseala este, de regula, de 12 cm. In cazuri exceptionale se poate reduce acesta distanta pana la 8 cm, daca temperatura agentului termic nu depaseste 95 oC, sau pana la 10 cm, daca temperatura acestuia este de 96...150 oC, cu aplicarea corectiei necesare la calculul suprafetelor de incalzire.
25

1.20. Distanetele intre aparatele de incalzire si elemetnele instalatiilor electrice vor fi corelate cu prevederile din Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice, cu tensiuni pana la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.c. I 7. 1.21. In cazul montarii corpurilor de incalzire in nise, potrivit prescriptiilor art.6.10. sau in cel al acoperirii lor cu masti, potrivit prescriptiilor art.6.13, 6.14., distantele laterale pana la peretii nisei sau ai mastii se stabilesc astfel incat sa permita montarea si manevrarea normala a armaturilor. 1.22. Distanta frontala intre corpul incalzitor si masca este de cel putin: -2 cm, la masti cu goluri (obisnuite), cu exceptia cazului in care masca este confectionata din materiale combustibile si temperatura agentului termic depasesete 95oC, pentru care distanta minima este de 5 cm ; -5 cm, la masti pline. Fac exceptie convectoarele, la care masca se monteaza lipita de bateria de incalzire. Elementul frontal al mastilor va fi demontabil, permitand accesul la corpul de incalzire, in vederea intretinerii. Amenajari constructive pentru instalatiile de incalzire 1.23. Trecerea conductelor prin elementele de constructii (fundatii, pereti, plansee) se va face prin goluri anume prevazute, comune grupului de conducte, cu respectarea prevederilor art. 5.33., 5.34. si 1.8.Dimensiunile minime ale golurilor si santurilor pentru trecerea, respectiv pozarea conductelor, vor fi conforme indicatiilor din tabelul 1.2. Se pot executa goluri si santuri de alte dimensiuni decat cele indicate in tabelul 14.2. daca ele se justifica, in functie de pozitia de montare, necesitatea si modul izolarii termice a conductelor ingropate, tehnologia de prefabricare in atelier si de montare pe santier etc. 1.24. Racordarea canalelor termice exterioare la subsolul tehnic, respectiv la canalele din interiorul cladirii, se realizeaza astfel incat sa permita preluarea tasarilor fara a se periclita buna functionare a instalatiilor, tinand seama si de prevederile art. 5.34. In cazul existentei in zona a unei retele de distributie a gazelor naturale, la patrunderea retelei exterioare in subsol si la trecerea instalatiei interioare de incalzire centrala prin planseele aflate sub nivelul terenului, se vor lua masurile prevazute la art. 5.40. 1.25. Pentru intretinerea si manevrarea diferitelor armaturi si aparate ale conductelor pozate in canale necirculabile se amenajeaza camine de vizitare, cu guri si scari de acces. Dimensiunile gurilor de acces se stabilesc in raport cu marimea armaturilor, dar nu mai mici de 0,70 m diametru. Canalele circulabile se prevad cu posibilitati de acces in canal pentru interventii in caz de avarie, marcate cu indicatoare. Se recomanda dotarea cu mijloace de semnalizare si comunicare a avariilor. 1.26. Accesul la subsolurile si etajele tehnice destinate montarii elementelor instalatiilor de incalzire din interiorul cladirilor se asigura prin scari si usi cu gabarit corespunzator necesitatilor controlului si intretinerii instalatiilor. 1.27. Se asigura la subsol spatiul necesar accesului si manevrelor - in timpul exploatarii - la organele de inchidere si reglare, precum si cel necesar accesului la contoarele care masoara consumul de caldura. .28. Pentru evacuarea caldurii degajate de conducte, aparate si armaturi, subsolurile si etajele tehnice se prevad cu ferestre, canale de ventilare sau orificii de ventilare, cu posibilitatea de reglare si inchidere. Pardoseala subsolului si etajului tehnic se executa cu panta spre punctele de colectare a scurgerilor accidentale de apa.

26

CAP.7 EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE 1. CONDITII GENERALE 1.1. Conditii generale de baza 1.1.1. Proiectele de instalatii electrice se verifica de verificatori de proiecte atestati conform Legii 10/1995. 1.1.2. Inceperea executiei instalatiilor electrice este permisa numai dupa ce investitorul a obtinut avizul tehnic de racordare. Punerea in functiune se face numai dupa controlul executiei instalatiilor electrice de catre unitati autorizate. 1.1.3. Este interzisa inceperea lucrarilor de instalatii electrice fara proiecte verificate in conditiile art. 3.1.1. 1.1.4. Electricienii se autorizeaza de societati profesionale, nonguvernamentale, pentru gradele prevazute in regulamentul de autorizare. 1.1.5. Instalatiile electrice se executa de catre unitati atestate. 1.1.6. Instalatiile electrice la consumator trebuie astfel realizate incat sa nu afecteze siguranta utilizatorilor si a bunurilor. 1.1.7. Instalatiile electrice trebuie realizate astfel incat sa se evite riscul de aprindere a unor materiale combustibile datorita temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii sa nu fie in pericol de a suferi arsuri. 1.1.8. Conductoarele active, inclusiv conductorul neutru, ale circuitelor electrice trebuie sa fie izolate si protejate impotriva supracurentilor printr-unul sau mai multe dispozitive de protectie. 1.1.9. Instalatiile electrice trebuie prevazute la proiectare si executie cu aparate limitatoare de tensiune maxima si minima (de ex. Relee), astfel incat sa se asigure protectia utilizatorilor impotriva supratensiunilor si tensiunilor minime pentru cazurile mentionate la subcap. 4.4. 1.1.10. Separarea in vederea intreruperii, verificarii, localizarii defectelor si efectuarii reparatiilor la instalatiile electrice trebuie asigurata prin prevederea de dispozitive de separare (sigurante fuzibile, cleme cu intrare iesire, intrerupatoare cu actionare manuala etc.). 1.1.11. Instalatiile electrice trebuie dispuse astfel incat sa fie excluse orice influente intre acestea si celelalte instalatii ale cladirilor. 1.1.12. Dispunerea materialelor si echipamentelor electrice trebuie astfel realizata incat sa asigure spatiul necesar in vederea executarii instalatiilor electrice si efectuarea ulterioara a lucrarilor de verificari, inlocuiri, intretinere si reparatii. 1.1.13. Caracteristicile materialelor si echipamentelor trebuie sa fie corespunzatoare conditiilor de alimentare din instalatia electrica in care sunt utilizate (de ex. tensiunea cea mai ridicata a retelei trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu tensiunea maxima admisa de echipament). 1.1.14. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa aiba, prin constructie, caracteristicile cerute pentru influentele externe din incaperea sau spatiul respectiv. 1.1.15. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa poata fi identificate prin marcaje clare si amplasate vizibil, in vederea efectuarii in conditii de siguranta, pentru persoane si instalatii, a verificarilor, reparatiilor si inlocuirilor. 1.2. Conditii generale comune pentru materiale si echipamente 1.2.1. Caracteristicile generale ale materialelor si echipamentelor electrice si modul lor de instalare trebuie alese astfel incat sa fie asigurata functionarea in bune conditii a instalatiei electrice si protectia utilizatorilor si bunurilor in conditiile de utilizare solicitate de beneficiar (tehnolog) si tinandu-se seama de influentele externe.
27

3.2.2. Materialele si echipamentele nou utilizate in instalatiile electrice trebuie sa fie agrementate tehnic, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si certificate conform Legii protectiei muncii nr. 90/1996. 1.2.3. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa corespunda standardelor si reglementarilor in vigoare si sa fie instalate si utilizate in conditiile prevazute de acestea. Incadrarea in clase de combustibilitate a materialelor se face in conformitate cu prevederile reglementarilor specifice. 1.2.4. Toate materialele folosite pentru protectie (tuburi, plinte, canale, etc.) izolare (ecrane), mascare (placi, capace, dale etc.) suporturi (console, poduri, bride, cleme etc.) trebuie sa fie incombustibile, clasa CA1 (C0) sau greu combustibile, clasele CA2a (C1) si CA2b (C2). 1.2.5. Materialele si echipamentele electrice se aleg tinandu-se seama de tensiune, curent si frecventa. Puterea, curentul de scurcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent) precum si alte caracteristici particulare, trebuie luate in consideratie la alegerea materialelor si echipamentelor, conform indicatiilor producatorilor. 1.2.6. Materialele si echipamentele electrice se aleg cu anumite clase de protectie impotriva socurilor electrice, in functie de mijloacele de protectie aplicate. 1.2.7. Daca intr-un spatiu se exercita mai multe influente externe, caracteristicile materialelor si echipamentelor electrice se aleg astfel incat sa fie satisfacute toate conditiile. 1.2.8. Caracteristicile materialelor si echipamentelor electrice alese in functie de influentele externe, trebuie sa asigure functionarea lor corecta cu mentinerea integritatii lor (fara deteriorari datorate socurilor mecanice, caldurii, coroziunii, etc.) si sa garanteze prin aceasta fiabilitatea masurilor de protectie impotriva socurilor electrice in care ele sunt incluse. 1.2.9. Caracteristicile echipamentelor electrice alese nu trebuie sa provoace efecte daunatoare altor echipamente electrice sau sa afecteze buna functionare a sursei de alimentare. 1.3. Conditii de amplasare si montare a instalatiilor electrice. Distante minime. 1.3.1. Conductoarele electrice, tuburile de protectie si barele, se amplaseaza fata de conductele altor instalatii si fata de elementele de constructie, respectandu-se distantele minime din tabelul 3.1. Pentru cablurile electrice se vor respecta distantele prevazute in normativul PE 107. 1.3.2. Conductoarele, barele, tuburile etc., se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalatii cu conditia ca instalatia electrica sa fie dispusa: -deasupra conductelor de apa, de canalizare si de gaze petroliere lichefiate; -sub conducte de gaze naturale si sub conducte calde (cu temperatura peste +40C). 1.3.3. Pe toate portiunile de traseu pe care nu pot fi respectate conditiile de la art. 3.3.2. si distantele minime din tabelul 1.1. se vor lua masuri constructive de protectie prin prevederea de separari, izolatii termice, tevi metalice etc. ce vor depasi cu minim 0,50 mm de o parte si de alta, portiunea de traseu protejata. 1.3.4 Amplasarea instalatiilor electrice in structura de rezistenta a constructiilor se admite in conditiile prevazute de normativul P 100.
Tabelul 1.1.

Distantele minime admise pentru protectie si racire intre conductoare, bare, tuburi si accesorii si pana la elementele de instalatii si constructii
Elementul de la care se masoara distanta Distante minime 1) 2) [cm] Conductoare bare, tuburi (ale aceluiasi circuit sau din circuite diferite) Conducte sau instalatii cu fluide incombustibile Conducte sau instalatii cu fluide combustibile Elemente de constructie 3)

28

Reci T+40oC Trasee paralele Intersectii

Calde T>+40oC Trasee Intersectii Incombustibile Combustibile paralele

Trasee Trasee Intersectii Intersectii paralele paralele

1 Conductoare neizolate4) montate pe izolatoare, pe pereti, la interior Conductoare izolate4) montate pe izolatoare, pe pereti, la interior Bare electrice montate pe izolatoare Tuburi si tevi de protectie montate: - aparent in ghene; - sub tencuiala inglobate Conductoare cu izolatie si manta montate: - aparent - sub tencuiala Cabluri

10

11

10

10

10

10

10

10

100

100

10

20

200

150

50

50

10

50

50

10

100

50

10

tub met. 0 tub PVC 3

20

10

0 0

0 0

5 5

3 3

100 20

50 5

10 10

5 5

0 0

3 3

Conform normativului PE 107

NOTA: 1) Distantele minime se masoara de la suprafetele exterioare ale conductoarelor, barelor, tuburilor, dozelor. 2) Distantele fata de conductoarele electrice si alte elemente ale protectiei la trasnet se stabilesc conform normativului I 20. 3) Pentru constructii din categoria BE3a (A), BE3b (B), distantele se stabilesc conform prevederilor din cap. 7.14. 4) Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe pereti, la exterior, distantele fata de elementele din coloanele 27 ale tabelului sunt minim 15 cm, iar fata de alte elemente de pe traseu, distantele se stabilesc conform art. 5.1.49. 1.3.5. Trebuie evitata amplasarea instalatiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalatii sau utilaje care ar putea sa le pericliteze in functionare normala sau in caz de avarie.
29

1.3.6. Nu se admite amplasarea instalatiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate sa apara condens. Fac exceptie instalatiile electrice in executie inchisa cu grad de protectie minim IP 33, realizate din materiale rezistente la astfel de conditii (de ex. cabluri sau cordoane in executie grea pentru instalatii electrice mobile, aparate cu grad minim IP 33 cu carcasa din material plastic etc.). 1.3.7. Se interzice amplasarea instalatiilor electrice in interiorul canalelor de ventilare. 1.3.8. Montarea in contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru: cabluri rezistente la foc (conform PE 107), cu izolatie si manta din materiale electroizolante, tuburi si plinte metalice sau din materiale electroizolante greu combustibile de clasa CA2a (C1) si CA2b (C2), aparate si echipamente electrice cu grad de protectie minim IP 54. 1.3.9. Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolatie normala, a cablurilor fara intarziere la propagarea flacarii, a tuburilor din materiale plastice, a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie inferior IP 54, se face interpunand materiale incombustibile intre acestea si materialul combustibil sau elementele de distantare care pot fi: - straturi de tencuiala de min. 1 cm grosime sau placi din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o latime care depaseste cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul de instalatie electrica; - elemente de sustinere din materiale incombustibile (de ex. console metalice etc.) care distanteaza elementele de instalatie electrica cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul combustibil. Masurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplica atat la montarea aparenta cat si la montarea sub tencuiala a elementelor de instalatii electrice. 1.3.10. Se interzice montarea directa pe elemente de constructie din materiale combustibile de clasa CA2c (C3) si CA2 (C4) a cablurilor armate sau nearmate cu sau fara intarziere la propagarea flacarii (conform PE 107), a conductoarelor electrice neizolate sau cu izolatie din materiale combustibile, si a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie mai mic decat IP 54. 1.4. Conditii pentru alimentarea instalatiilor electrice 1.4.1. Bransamentele electrice aeriene se proiecteaza si se executa respectandu-se conditiile prevazute in normativul PE 106, iar bransamentele electrice subterane, respectandu-se conditiile prevazute in normativul PE 107. 1.4.2. Modul de racordare la reteaua de distributie se stabileste de catre furnizorul de energie electrica. 1.4.3. Prevederea alimentarii de rezerva cu energie electrica pe langa alimentarea normala cu energie electrica, la consumatori, este obligatorie in urmatoarele cazuri: - la consumatori industriali si similari, cu receptoare care trebuie sa functioneze fara intrerupere, in conditiile date in normativul PE 124. - la consumatori echipati cu instalatii electrice pentru prevenirea si stingerea incendiilor si la consumatori prevazuti cu iluminat de siguranta, in conditiile date in acest normativ (subcap. 7.5, 7.13). Justificat, se poate prevedea la consumator alimentare de rezerva pe langa alimentarea normala si in alte cazuri decat cele mentionate mai sus, in conditiile prevazute in normativul PE 124, cu acordul investitorului. 1.4.4. Alimentarea de rezerva de siguranta se realizeaza cu: - baterii de acumulatoare; - pile electrice sau surse neintreruptibile (UPS); - generatoare independente de alimentare normala; 1.4.5. Trecerea la alimentare de rezerva se face: - manual, comutarea fiind facuta de un operator sau - automat, fara interventia unui operator. 1.4.6. Alimentarea de rezerva cu comutare automata, dupa durata de comutare poate fi: - fara intrerupere, alimentare automata care poate fi asigurata in mod continuu, in conditii specifice privind perioada de tranzitie (de ex. variatii de tensiune si frecventa); - cu o intrerupere foarte scurta, durata de comutare fiind mai mica de 0,15 s;
30

- cu o intrerupere scurta, durata de comutare fiind mai mica de 0,5 s; - cu o intrerupere medie, durata de comutare fiind mai mica de 15 s; - cu o intrerupere lunga, durata de comutare fiind mai mare de 15 s. 1.4.7. Atunci cand intreruperea alimentarii cu energie electrica poate avea consecinte foarte grave, punand in pericol viata oamenilor (de ex. in blocul operator din spitale, centrul de dirijare al zborurilor etc.), se recomanda ca alimentarea de rezerva sa se faca in schema IT (fig. 3.7.) 1.4.8. Alegerea caracteristicilor alimentarii de rezerva cu energie electrica (sursa, comutarea, durata de comutare) se face de catre proiectant impreuna cu tehnologul si investitorul astfel incat sa fie respectate conditiile de siguranta impuse. 1.4.9. La consumatori alimentati direct din reteaua furnizorului de energie electrica, instalatiile electrice se executa cu distributie monofazata, pentru valori ale curentilor pana la 30 A si cu distributie trifazata, pentru situatiile in care curentul in regim monofazat este peste 30 A. Fac exceptie de la aceasta prevedere instalatiile electrice pentru alimentarea receptoarelor monofazate speciale, cu valori ale curentilor peste 30 A (de ex. transformatoare de sudare), care pot fi alimentate monofazat, dar numai cu avizul furnizorului de energie electrica. 1.4.10. Coloanele electrice care pleaca in bransamentele cladirilor de locuit, comerciale, socialculturale si administrative, se proiecteaza si se executa, respectandu-se pe langa conditiile din prezentul normativ si conditiile din normativul PE 155. 1.4.11. Pentru instalatiile electrice de lumina si forta se prevede tablou electric de distributie comun, cu urmatoarele exceptii: - daca se aplica tarife diferentiate pentru consumul de energie electrica; - daca functionarea receptoarelor de forta provoaca fenomene suparatoare in instalatiile de lumina (de ex. palpairi, scaderea luxului luminos); - daca este necesara separarea instalatiilor tehnologice din considerente de siguranta sau din considerente economice. 1.4.12. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice trebuie respectate conditiile din HG 170/99 referitoare la obligativitatea prevederii la consumator a aparatelor de inregistrare a cantitatii de energie consumata si a aplicarii, atunci cand este cazul, a masurilor pentru imbunatatirea factorului de putere si pentru limitarea regimului deformat, conform normativului PE 143. 1.4.13. Amplasarea contoarelor de energie electrica la blocuri de locuinte trebuie sa permita inregistrarea si citirea consumului, fara ca acestea sa fie conditionate de prezenta sau acceptul abonatului. 1.4.14. Repartizarea pe faze si respectiv pe circuite de alimentare a receptoarelor electrice, trebuie sa se faca astfel incat sa se asigure o incarcare cat mai echilibrata a acestora. 1.5. Scheme de legare la pamant 1.5.1. Schemele de legare la pamant pot fi de trei tipuri principale: TN, TT si IT, simbolurile literare utilizate pentru notarea lor avand urmatoarele semnificatii: Prima litera, se refera la situatia retelei de alimentare in raport cu pamantul: T legarea directa la pamant a unui punct activ neutrul, in cazul in care acesta este accesibil sau a unui conductor de faza, in cazul in care neutrul nu este accesibil; I izolarea tuturor partilor active fata de pamant, sau legarea la pamant a unui punct printr-o impedanta de valoare foarte mare. A doua litera, se refera la situatia maselor electrice in raport cu pamantul: T legarea direct la pamant a maselor instalatiei, independent de eventuala legare la pamant a unui punct al alimentarii; N legarea directa a maselor la punctul de alimentare legat la pamant; curent alternativ, punctul de legare la pamant este in mod normal punctul neutru; iar in cazuri speciale, punctul de legare la pamant poate fi un conductor de faza. Alte litere, se refera la dispunerea conductorului neutru si a conductorului de protectie in schema TN: S schema TN in care functia de protectie este asigurata printr-un conductor PE separat de conductoarele active, legat la pamant (in curent alternativ).
31

C schema TN in care functiile de neutru si de protectie pot fi combinate intr-un singur conductor (PEN). 1.5.2. Schema TN are un punct al alimentarii legat direct la pamant, masele instalatiei fiind legate in acest punct prin conductoare de protectie. In aceasta schema, curentul de defect intre faza si masa este un curent de scurcircuit. Se disting trei tipuri de scheme TN in functie de dispunerea conductorului neutru si a conductorului de protectie: - Schema TN-S, in care un conductor de protectie distinct este utilizat pentru intreaga schema; se utilizeaza: -cand trebuie separate PE si N pentru asigurarea functionarii protectiei; -la ultimul tablou spre consumator; - Schema TN-C, in care functiile de neutru si de protectie sunt combinate intr-un singur conductor pentru intreaga schema ; - Schema TN-C-S, in care functiile de neutru si de protectie sunt combinate intr-un singur conductor pe o portiune a schemei ; 1.5.3. Schema TT are un punct al alimentarii legat direct la pamant, masele instalatiei electrice fiind legate la prize de pamant independente din punct de vedere electric de priza de pamant a alimentarii. In aceasta schema curentii de defect faza masa, pentru intensitati chiar mai mici decat ale unui curent de scurtcircuit, pot fi suficient de mari pentru a provoca aparitia unei tensiuni de atingere periculoasa. 1.5.4. In schema IT toate partile active sunt izolate fata de pamant sau legate la pamant prin intermediul unei impedante Z de valoare mare, masele instalatiei electrice fiind legate la pamant. In aceasta schema, un curent rezultat dintr-un prim defect faza-masa are o intensitate suficient de mica incat nu poate provoca nici o tensiune de atingere periculoasa. Se utilizeaza numai cu dispozitiv de control permanent al izolarii neutrului fata de pamant, cu declansarea automata in caz de defect. 1.5.5. In schema IT limitarea curentului rezultat in cazul unui singur defect se obtine fie prin absenta legaturii la pamant a alimentarii, fie prin intercalarea unei impedante intre un punct al alimentarii (in general neutrul) si pamant suficient de mari care sa limiteze curentul de defect la valori cuprinse intre 150230 mA pentru a permite functionarea schemei de semnalizare a defectului. 2. PROTECTII SI MASURI DE PROTECTIE 2.1. Protectia impotriva socurilor electrice Conditii generale 2.1.1. In instalatiile electrice trebuie sa se aplice masuri pentru protectia utilizatorilor (persoane si animale domestice sau de crescatorie), impotriva socurilor electrice datorate atingerii directe sau indirecte. 2.1.2. Masurile de protectie se aleg avandu-se in vedere particularitatile lor, posibilitatile de aplicare in functie de influentele externe si tipul instalatiei, echipamentului, aparatului etc. In toate situatiile in care se pot aplica mai multe masuri de protectie, solutia se va alege pe criterii tehnico-economice la aceeasi eficienta. 2.1.3. Masurile de protectie diferite aplicate in aceeasi instalatie nu trebuie sa se influenteze sau sa se anuleze reciproc, respectandu-se si prevederile din NSSMUEE 111 NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII LA UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE IN MEDII NORMALE. 2.1.4. Masurile de protectie pot fi realizate fie prin insasi constructia materialului sau a echipamentului utilizat, fie prin aplicarea unei masuri de protectie la executarea instalatiei, fie printro combinare a acestora. 2.1.5. Masurile de protectie trebuie alese si aplicate astfel incat sa fie asigurate si durabile in timp. Protectia impotriva atingerilor directe si indirecte
32

2.1.6. Protectia impotriva atingerilor directe si indirecte se va considera asigurata daca se aplica masura de protectie alimentare la tensiune foarte joasa de securitate (TFJS, TFJP), conform SR CEI 60 364-4-41, in urmatoarele conditii: - tensiunea cea mai ridicata a circuitului va fi sub limita superioara a domeniului I de tensiune (50 V c.a. si 120 V c.c.) conform tabelelor 2.1.A si 2.1.B; - sursa de alimentare va fi o sursa de protectie (siguranta) care indeplineste prevederile de la art. 2.1.7. 2.1.7. Sursele de siguranta pentru alimentarea la TFJS sau TSJP trebuie sa fie de urmatoarele tipuri: a) transformator de separare (SR EN 60742/98) sau transformator cu infasurari separate asigurand o separare de siguranta intre circuitele primar si secundar, astfel incat intre circuitele TFJS si TFJP sa nu apara o tensiune mai mare decat valorile indicate in domeniul I din tabelele 4.1 si a carui tensiune primara sa fie de cel mult 1000 V; b) sursa de curent cu un grad de siguranta echivalent cu al sursei de la pct. a); (de ex. separate, grup motor-generator cu infasurari separate electric, daca caracteristicile lor si valorile de incarcare sunt comparabile cu acelea ale transformatorului de separare); c) sursa electrochimica (acumulatoare) sau alta sursa ce nu depinde de circuitele de tensiune ridicata (de ex. grup motor termic-generator); d) dispozitivele electrotermice in care s-au luat masuri constructive care asigura chiar in caz de defect intern in acest dispozitiv, ca tensiunea la bornele de iesire sa nu fie mai mare decat limita superioara a domeniului I de tensiune (vezi tab. 4.1.A si tab. 4.1.B). 2.1.8. La instalarea circuitelor de TFJS si TFJP trebuie respectate urmatoarele conditii: a) partile activate ale circuitelor de TFJS sa nu fie in legatura cu partile activate sau conductoarele de protectie ale altor circuite sau cu pamantul; b) masele materialelor si echipamentelor electrice sa nu fie legate la pamant, la vreun conductor de protectie sau cu masele altor instalatii sau elemente conductoare pentru circuitele TFJS; c) intre partile active ale circuitelor TFJS si TFJP si cele ale circuitelor de tensiune mai ridicata sa fie luate masuri constructive de protectie pentru a se asigura o separatie cel putin echivalenta cu aceea existenta intre circuitele primare si secundare la un transformator de separare; d) pentru circuitele de TFJS si TFJP se recomanda sa se utilizeze conducte electrice distincte; e) folosirea in comun a unui cablu multifilar fara nici un invelis metalic sau conductoare izolate montate in tuburi izolante, se admite cu conditia ca toate circuitele sa aiba o izolatie corespunzatoare pentru tensiunea cea mai mare din circuitele din tub sau cablu, fiecare circuit sa aiba la originea sa protectia impotriva suprasarcinilor si materialele sa fie corespunzatoare tuturor conditiilor de influente externe la care acestea sunt supuse; f) pe circuitul de alimentare al sursei sa se prevada un intrerupator iar pe circuitul primar si pe cel secundar se vor prevedea dispozitive de protectie (sigurante) pe ambele conductoare ale circuitului; g) prizele de curent de TFJS si TFJP trebuie sa fie marcate distinct prin etichete fixate sigur sau prin mijloace adecvate sau sa nu permita constructiv decat conectarea fiselor circuitelor TFJS si TFJP; h) prizele de TFJS sa nu aiba contact de protectie; i) transformatoarele sau grupurile de motor-generator trebuie sa indeplineasca conditiile impuse clasei II de protectie (masele si miezurile nelegate la pamant) sau sa fie dispuse conform art. 4.1.20 (Izolare suplimentara) si de regula, cele executate in clasa I de protectie sa nu fie amplasate in locuri foarte periculoase definite conform STAS 8275; j) daca tensiunea nominala a circuitului este mai mare de 50 V c.a. sau 120 V c.c., toate partile activate trebuie sa fie protejate impotriva atingerilor directe prin bariere sau invelisuri cu gradul de protectie minim IP 2XX sau sa fie izolate, izolatia putand suporta tensiunea de incercare de 500 V timp de 1 minut. Protectia impotriva atingerilor directe 2.1.9. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa aiba asigurata protectia impotriva atingerii directe a partilor active.
33

Necesita numai partial astfel de masuri, instalatiile electrice din incaperile sau spatiile pentru servicii (echipamente) electrice, daca sunt deservite de personal instruit sau calificat (clasele BA 4 si BA 5 (EE)) si daca au fost respectate Normele Generale de Protectie a Muncii si Reglementarile Specifice in ceea ce priveste: -conditiile referitoare la marcarea incaperilor sau spatiilor; -instalarea de obstacole sau distantarea fata de partile active in incaperile pentru echipamentele electrice neinchise; -distantele si inaltimile minime pentru spatii de circulatie si manevra. 2.1.10. Protectia impotriva atingerilor directe trebuie sa se realizeze prin una din urmatoarele masuri: a) izolarea partilor active; b) prevederea de carcase in interiorul carora sa se gaseasca partile active; c) instalarea unor bariere sau obstacole care sa impiedice atingerile intamplatoare cu partile active; d) amplasarea partilor active in afara zonei de accesibilitate; e) dispozitive de curent diferentiat rezidual cu ID 30 mA ca masura suplimentara. 2.1.11. Protectia prin izolarea partilor active trebuie sa se realizeze prin acoperirea completa a partilor active cu o izolatie care sa aiba caracteristici corespunzatoare in conditiile de solicitare mecanica, termica, electrica etc., din explorare. Vopselele, lacurile si produsele analoge nu se vor considera izolatii cu caracteristici corespunzatoare in cazul protectiei impotriva atingerilor directe. 2.1.12. Protectia prin carcase se realizeaza astfel incat in mod permanent sa nu fie posibila atingerea partilor active datorita naturii, amplasarii, fixarii, rezistentei mecanice si eventual si a caracteristicilor izolante ale acestora, in conditii normale de exploatare. Pentru ca protectia prin carcase sa fie completa, trebuie indeplinite urmatoarele conditii: a) Gradul de protectie al invelisurilor (carcaselor) exterioare sa fie cel putin IP 2XX iar intre obstacole si partea activa distanta minima va fi de minim 40 mm. Nu este necesar sa fie respectata aceasta distanta daca partile sunt mecanic solidare cu obstacolele sau obstacolele sunt din material izolant sau sunt acoperite cu un invelis izolant. b) Suprafetele superioare ale invelisurilor (carcaselor) din materiale neizolante, usor accesibile (de ex. invelisurile pe care se poate circula) vor avea gradul de protectie IP 4XX. c) Invelisurile (carcasele) vor fi fixate sigur si trebuie sa aiba, in functie de materialul, si dispunerea lor, suficienta rezistenta mecanica pentru a suporta solicitarile in functionare normala. d) Desfacerea sau scoaterea invelisurilor (carcaselor) nu trebuie sa fie posibila decat cu o cheie sau cu o scula numai dupa scoaterea de sub tensiune a partilor active protejate prin aceste bariere sau invelisuri. Tensiunea nu trebuie sa poata fi restabilita decat dupa remontarea barierelor sau invelisurilor sau sa fie prevazut un al doilea obstacol care sa nu poata fi scos decat cu o cheie sau o scula si care sa constituie o protectie partiala. 2.1.13. Protectia prin bariere sau obstacole se aplica numai in incercari pentru echipamentele electrice si poate constitui un mijloc de protectie partial daca este realizata astfel impiedica: - fie o apropiere intamplatoare de partile active (de ex. prin balustrade sau panouri grilaj); - fie contacte intamplatoare cu partile activate, in cursul operatiilor de intretinere sau exploatare (de ex. prin ecranarea sau protectia aparatelor de separare). 2.1.14. Protectia prin amplasarea in afara zonei de accesibilitate poate asigura numai o protectie partiala. Conform acestei masuri, partile active simultan accesibile ce se gasesc la potentiale diferite vor fi amplasate astfel incat sa nu se gaseasca in interiorul zonei de accesibilitate. Doua parti active simultan accesibile se vor considera doua parti active aflate la o distanta mai mica de 2,5 m pe verticala, conform SR CEI 60364-4-41. Daca in incaperea respectiva se transporta sau se manipuleaza obiecte sau scule din materiale conductoare, distanta se va mari corespunzator. Daca suprafata pe care se sta sau se circula de obicei este limitata printr-un obstacol (de ex. balustrade, panouri-grilaj) care asigura un grad de protectie mai mic decat IP 2XX, distantele ce-i limiteaza zona de accesibilitate la atingere, se vor masura de al acest obstacol.

34

2.1.15. In cazul in care se cere o siguranta marita (de ex. in conditii de pericol de incendiu), masurile de protectie impotriva atingerilor directe trebuie completate cu dispozitive diferentiale de protectie de inalta sensibilitate, cu un curent nominal (de functionare) de max. 30 mA.

CAP 8 . EXECUTIA TAMPLARIILOR DIN P.V.C

1.GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de montaj la tamplaria din PVC/Aluminiu/ ce va fi livrata pe santier de catre producator. Producatorul tamplariei din PVC/aluminiu va respecta urmatoarele cerintele de performanta : Certificarea sistemului de management al calitatii pentru producerea tamplariei conform ISO 9001 : 2008 (existenta Certificatului pentru sistemul de management al calitatii asigura autoritatea contractanta ca firma conduce si coordoneaza corespunzator procesul de productie astfel incat performantele stabilite de producatorul de sistem sau/si de agrementul tehnic sunt realizabile de catre firma ofertanta) Certificare sistem de management al sanatatii si securitatii ocupationale pentru activitatea de producere/montaj tamplarie conform OHSAS 18001-2007 (existenta Certificatului sistemului de management al sanatatii si securitatii operationale conform OHSAS 18001- 2007 asigura autoritatea contractanta ca firma ofertanta va lua toate masurile stabilite pentru sistem astfel incat riscurile de producere a acccidentelor pe santier sa fie minime) Se vor atasa la Cartea tehnica a constructiei agrementele, avizele tehnice, certificatele de calitate a materialelor puse in opera si atestatele de producator sau montator. La executie se vor folosi doar materiale si produse atestate conform HG 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii, care aplica prevederile Directivei europene 89/106/CEE. Contractorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta nu este impus de planuri si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul si desene detaliate la scara. Productia poate incepe numai dupa verificarea pe teren si aprobarea acestora. Tamplaria nu trebuie sa produca zgomot sau vibratii audibile ca urmare a vantului, curentilor de aer sau traficului auto.

2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii intre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea prioritate. O.U.G. nr.174/2002 Privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit multietajate C 107/1-94 "Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit" RAL GZ 716/1 "Asigurarea calitatii ferestrelor din PVC"

3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE

35

3.1. Materiale utilizate la realizarea tamplariei PVC pentru usi si ferestre: Feronerie: -fabricata din otel inoxidabil sau aluminiu AlMgSi conform cu cerintele RAL RG 607/3 "Asigurarea calitatii feroneriei batante si oscilobatante" -Usile de acces cu functiune de evacuare in caz de incendiu vor fi prevazute cu dispozitive anti panica la interior si vor fi obligatoriu cu deschidere catre exterior. -Toate usile exterioare vor fi echipate cu dispozitive de auto-inchidere Incuietori: -Inchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de aluminiu turnat GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate. Toate inchizatorile vor livrate cu 3 chei. Geam termoizolator: - Geam termoizolator va fi de doua tipuri in functie de locatia unde se va monta: o Parter si etajul 1: geam termoizolator realizat din doua foi de sticla una laminata cu grosimea de 6,38 mm la exterior si una "float" cu grosimea de 4 mm la interior, distantate printr-o bagheta de 16 mm dublu sigilate. Spatiul creat intre cele doua foi de geam este umplut cu argon. Geamul laminat de exterior, categ. I , va fi alcatuit din realizat din doua foi de sticla "float" fiecare cu grosimea de 3 mm, separate de o folie de trnslucenta de polivinil butiral (PVB) in grosime de 6,38 mm.Geamul interior va fi tratat astfel incat sa fie "Low-E" (low emission) - pierderi joase de energie. o Etaje superioare: la fel ca mai sus cu exceptia foii de sticla exterioara ca va fi realizata din sticla "float" cu grosimea de 6 mm. -Geamul nu va prezenta zgarieturi, va fi curat si corect sigilat. Furnizorul de geam va poseda Certificat de la producatorul de sticla cu depunere Low-E ca dispune de dotarea necesara procesarii acestui tip de geam. -Usile si toate ferestrele la care geamurile termoizolatoare se monteaza pana la 80 cm distanta de podea sau pamant, si panourile de usa care se monteaza la o distanta de pana la 150cm de podea trebuie echipate cu geamuri securizate. Panourile din sticla montate la 30cm pe fiecare parte a usii si la o distanta de pana la 150cm de podea sau de parter trebuie deasemenea sa fie din geam securizat. -Profilele de separare a ochiurilor de geam sunt deasemenea din aliaj AlMgSi0,5. se vor fixa pe intreaga lungime. Geamul termoizolator are o garnitura din cauciuc. -Panourile vitrate: panourile vitrate mai mici de 25cm pot fi din geam obisnuit de 6mm. Panourile vitrate mai mari de 25cm trebuie sa fie geam securizat de 4mm sau 6mm, cel de-al doilea tip se foloseste pentru panouri vitrate mai mari de 70cm. Geamuri securizate posibile:- Toughened, Laminated & Georgian Wired (turnate sau laminate). 3.2. Materiale utilizate la realizarea tamplariei din PVC: -Profile PVC albe - sistem pentacameral cu un coeficient de transfer termic K = 1,3 W/m2K. -Inatimea minima a profilelor va fi 60 mm iar grosimea peretilor principali va fi de 3,0 mm (0,2 mm). -Suprafetele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniforma, fara intreruperi si fara impuritati mecanice. -Profile de rigidizare - din otel zincat cu grosimea de min.1,5 mm si modul de elasticitate 250 KN/cm. 3.3. Materiale folosite pentru tamplaria din aluminiu -Tocurile/profilele de aluminiu sunt modelate din aliaj AlMgSi 0.5 in conformitate cu NE 573-3:2003. Acest aliaj este recomandat pentru contururi cu rezistenta mecanica ridicata. Caracteristicile mecanice se bazeaza pe NE 12020. Fiecare element este alcatuit din 2 contururi
36

inchise extrudate care, dupa tratamentul de suprafata, sunt lipite mecanic cu ajutorul a 2 benzi de fibra de sticla poliamidica armata. Se obtine astfel o cavitate cu aer stagnant. Benzile poliamidice sunt acide si rezistente la caldura (220C). Tratarea de suprafata se face in urma izolarii. -Coeficientul de transfer termal este k = 1,6 W/m2K. -Balamalele sunt din aliaj AlMgSi; varianta standard - anodica si contin pivoti inoxidabili 18/8 fixati intr-un tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul. Balamalele pentru toate elementele care se deschid pot fi atasate, fiind mult mai eficient si rapid de utilizat evitandu-se perforarea pentru gauri. -In vederea asigurarii unei bune etansari, toate contururile se prevad cu un canal inferior de scurgere (diferenta de inaltime intre marginea geamului si banda poliamidica este de cel putin 8.5 mm). Contururile de extindere sau pentru lambriuri pot fi usor prinse sau strecurate in profilele de aluminiu. 3.4. Controlul calitatii, livrare, manipulare, depozitare -Ramele cu geam termoizolator sau fara geam se vor transporta in pozitie verticala. Se va evita deteriorarea suprafetei ramelor. In cazul transportului de lunga distanta se recomanda utilizarea ambalajelor din carton si a distantierelor din carton. -Ramele se vor trata ca mai sus si trebuie transportate in siguranta, iar impactul trebuie evitat. -In cazul suprafetelor vitrate foarte mari, ce implica o greutate sporita mai mare de 50g, se vor utiliza dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate. -Tamplaria/geamul termoizolator trebuie depozitate in spatii protejate impotriva intemperiilor. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor utiliza numai suporturi oblice/verticale. Depozitarea se va face astfel incat tamplaria/geamul sa nu sufere deformari care ar putea sa strice sau sa impiedice utilizarea. -Canalele de drenare si bavurile trebuie sa curatate pentru a evita blocajul. Materialele abrasive trebuie deasemenea indepartate de partile mobile pentru a evita zgarierea. -Ramele trebuie tinute la distanta de gudron si bitum pentru a nu se pata. Siliconul si alte materiale etansatoare in general nu au efect asupra ramelor, dar produsele pe baza de solventi se vor evita. -Tamplaria asamblata (partial), cat si geamul termoizolator, se vor livra in situ insotite de certificat de calitate si declaratie de conformitate emise de producatorul respectiv Pe timpul depozitarii se va evita deteriorarea suprafetelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie sa deterioreze tamplaria/geamul in nici un fel. 4.EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA SI ASAMBLARE 4.1. Generalitati Tamplaria se va monta in golurile pregatite in cladirie noi sau in goluriele existente in zidarie dupa demontarea tamplariei care va fi inlocuita. Se vor folosi instructiunile de supraveghere pentru fiecare system pentru a se asigura ca se comandat dimensiunea si modelul adecvat. Ferestrele si usile sunt finisate, iar golul trebuie sa fie finisate inainte de montare. Golul trebuie sa cuprinda pragul, si trebuie admise tolerante pentru ca fereastra sa poata fi montata. Tamplaria nu trebuie montata pana cand golul nu este finisat sin u trebuie folosit ca model pentru lucrarile de constructie. Pentru a evita zgarierea ramelor este essential sa se evite transportarea de materiale prin ferestre dupa montarea lor. 4.2. Lucrari in afara santierului Montarea feroneriei - cu suruburi protejate anticoroziv (otel inoxidabil, garnituri din neopren, vopsea protectiva). Montarea garniturilor - imbinare "cap la cap" cu evitarea intinderii sau lipirii. Garniturile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistente la presiunea vantului. Executia tamplariei din PVC pentru usi si ferestre -Debitarea tocurilor si a cercevelelor se va face cu masina speciala de debitat PVC.
37

-Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixeaza in camera profilului cu suruburi autoperforante la 40 cm. -Sudarea profielor PVC - termosudare cu masini speciale de sudura. Cordonul de sudura nu va prezenta pori sau culoare gri-galbuie. Tamplaria din Aluminiu: -Debitarea tocurilor si a cercevelelor se va face cu masina speciala de debitat aluminiu. -Asamblarea se efectueaza prin presarea la rece a elementelor de aluminiu taiate diagonal in canelura unghiurilor de aluminiu (AlMgSi 0.5), presand astfel capetele taiate unul de altul. Inainte de a fi presate in unghiuri, capetele sunt invelite in clei sau silicon (tipul neacetic pentru contururi cu email uscat) pentru a preveni patrunderea apei. In cazul in care apa este evacuata prin camera de presiune de colt, colturile sunt si ele etansate cu epoxi, poliuretan sau silicon neacetic. Toata tamplaria sunt livrate pe santier montate si toate lucrarile in afara de montare se executa in afara santierului. 4.3. Executia tamplariei din Aluminiu pentru usi si ferestre -Montarea garniturilor - imbinare "cap la cap" cu evitarea intinderii sau lipirii. -Montarea feroneriei - cu suruburi protejate anticoroziv. -Montajul tamplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara fata de structura de baza avand in vedere ancorarea prevazuta. Fixarea trebuie astfel facuta incat sa asigure stabilitatea, sa permita dilatarea tamplariei. -Imbinarile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistenta pentru a rezista presiunii vantului, aerului si a greutatii partilor mobile. Fixarea se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor. Distanta dintre punctele de fixare nu va depasi 70 mm. Daca tamplaria este fixata cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv. -Nu este permisa prezenta mortarului sau a corpurilor dure intre toc si zidarie. Rostuirea intre tamplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanica). Suprafata care se va umple cu spuma, trebuie sa fie curata, uscata si fara praf sau grasimi. In cazul in care imediat dupa asezarea tamplariei se observa deteriorarea stratului de suprafata protector, permanent sau temporar, Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curatita. -Montarea geamurilor - conform instructiunilor interne ale firmei furnizoare. 4.4. Lucrari pregatitoare (in reabilitare) Demontarea tamplariei existente (deasemenea, vezi Capitolul 1, Lucrari de demolatii). a) Inainte de demontarea tamplariei existente, este foarte important sa se verifice urmatoarele: -Sa se verifice structura interna si externa si in caz ca se gasesc deteriorari aceste trebuie raportate Proiectantului inainte de inceperea lucrarilor; -Sa se verifice daca tamplaria noua nu a fost deteriorate in timpul transportului si ca sunt fabricate conform cerintelor Investitorului; -Sa se verifice daca dimensiunile noilor ferestre sunt corecte astfel incat sa se potriveasca in gol dupa demontarea tamplariei existente; -Sa se mute orice mobila existenta langa gol pentru a evita deteriorarea in timpul demontarii tamplariei existente si montarii celei noi; -Sa se acopere covoarele si mobilierul pentru a minimiza posibilitatea deteriorarii si pentru a facilitate 'operatie de curatenie' dupa finalizarea montarii. b)Sa se foloseasca un cutit sau ceva similar pentru a cresta in zona ramei existente pe interior, unde tencuiala se intalneste cu rama. In majoritatea cazurilor acest lucru va minimaliza deteriorarea. c)Se demonteaza toate panouri mobile si geamul din rama. d)Se taie traversele si se scot din rama principala. e)Se taie prin traversele verticale ale ramei principale fara a cauza deteriorarea structurii. f)Se indeparteaza partile orizontale ale ramei exterioare din gol. g)Se curata golul si se indeparteaza masticul din structura. h)Moluzul se indeparteaza.
38

i)Pentru usi: sa se verifice daca s-a instalat DPC si nu este deteriorat Principalele faze de realizare. 4.5. Montarea Pregatirea ramei: daca se folosesc dispozitive de prindere acestea nu trebuie atasate foarte starns de rama exterioara, incepand de la nu mai putin de 150mm de colturi si nu mai mult de 600mm in centru. Daca se monteaza prin insurubarea prin rama exterioara principala in structura, atunci geamul se demonteaza. Daca glafuri sunt necesare si s-au livrat separat de ferestre trebuie atasate acum conform instructiunilor. Daca se vor atasa cu suruburi de rama intotdeauna sa se insurubeze de dedesupt in cadru. Este important ca sistemele de fizare sa nu penetreze canalele de drenare. Daca o fereastra sau o usa este prea grea pentru a fi manipulata adecvat, se poate scoate geamul. Orice geam sau orice rama demontata se depoziteaza in siguranta la distanta de zona de lucru. Montajul tamplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara fata de structura de baza avand in vedere ancorarea prevazuta. Rosturile verticale vor fi in medie de 5mm latime, chiar daca rosturile orizontale pot fi pana la 10mm latime. -Se pune tamplaria in gol, conform recomandarilor furnizorului si se imbina temporar pentru a vedea daca este adecvata. -Se fixeaza tamplaria in gol folosind fie dispozitive de fixare, fie prin gaurire si fixare in rama exterioara, gaurile pentru suruburi nu trebuie sa fie la o distanta mai mica de 150mm de colturi si nu la mai mult de 600mm de centru. Daca este necesar sa se insurubeze prin partea inferioara a ramei exterioare, unde se poate colecta apa, apoi se aplica un etansator adecvat. Dupa fixarea in acest mod imbinarile temporale se pot desface. -Fixarea se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor. Distanta dintre punctele de fixare nu va depasi 70 mm. Daca tamplaria este fixata cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv. -Se remonteaza orice geam care a fost demontat asigurandu-se ca sunt montate adecvat pentru a permite drenarea apei. Se remonteaza profilele de separare a ochiurilor de geam, conform instructiunilor producatorului si avand grija sa nu se deterioreze geamul. -Se remonteza panourile mobile care au fost demontate. -Se verifica functionarea adecvata a tamplariei inainte de de a etansa cu mastic sau finisare. Orice defect trebuie rectificat. Finisare: Rostuirea intre tamplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanica). Suprafata care se va umple cu spuma, trebuie sa fie curata, uscata si fara praf sau grasimi. In cazul in care imediat dupa asezarea tamplariei se observa deteriorarea stratului de suprafata protector, permanent sau temporar, Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curatita. Trebuie asigurat ca spuma izolatoare a intrat suficient de mult in gol pentru a evita puntea termala. Spuma trebuie taiata in exterior astfel incat sa nu se amesteca cu filerul. Se termina de finisat partii exterioare a golului si se indeparteaza banda protectiva transparenta de pe suprafata ramei si de pe glaful exterior inainte ca rosturile sa fie etansate cu filer. Tencuiala, cimentul si vopseaua pot deteriora fiting-urile metalice si ar trebui sterse imediat. Canalele de drenare rebuie curatate. Dupa montare, ramele pentru tamplarie se vor curata cu apa calda care contine detergent. Pentru marcarile care nu se indeparteaza se poate folosi o solutii fine pe baza de apa si un mop din lana, daca este necesar un finisaj lucios. Finisarea si repararea externa a tamplarieie sunt factori importanti in lucrarile de inlocuire. Aspecte importante sunt: -Masticul pentru etansare se pune intre glafuri si zidaria din caramida. Se face acest lucru pentru a elimina posibilitatea ca apa sa patrunda prin tencuiala interna. -Tamplaria trebuie curatata inainte de a parasi santierul. In cazul in care exista zgarieturi, se poate folosi disc de polizare si se finiseaza cu perie. -Toate paile mobile, trebuie unse dupa montare.
39

Siguranta pe santier: Montarea tamplariei nu necesita proceduri speciale in ceea ce priveste siguranta pe santier. Se recomanda utilizarea ochelarilor de protectie cand se folosesc unelte actionate electric si imbracaminte adecvata de protectie cand se manipuleaza geamuri.

5.ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE Verificarea va consta din: Dupa ce structura de baza a fost terminata: -Contractorul trebuie sa se asigure, inainte de fabricarea tamplariei, dimensiunile rezultate fizic (in urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri verificarea la receptia materialelor; -Atunci cand furnizorul pentru tamplarie, avand in vedere toleranta admisa, va observa ca structura de baza nu este perfect verticala, va atentiona proiectantul care, in urma consultarii Contractorului, va indica masurile ce trebuie luate Verificarea pe parcursul executiei: -Verticalitatea si orizontalitatea cat si positia in goluri -Masuri de protectie impotriva deteriorarii de alte specialitati. Verificarea dupa montaj: -se vor verifica fixarea corecta a tocurilor, izolarea corecta a golului dintre toc si perete cu spuma poliuretanica, etansarea cu silicon. -verificarea aspectului, a pozitionarii corecte a garniturilor si baghetelor, a montarii feroneriei, a montarii geamului, a functionalitatii ferestrelor; -manerele usilor vor fi instalate in asa fel sa previna vatamari. Manerele verticale tip bara vor amplasate la distanta suficienta fata de rostul dintre cele doua foi de usa pentru a preveni vatamarea (>8cm) Abateri admise: -Deformatia maxima: o in directia orizontala cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500. -Limite de toleranta pe verticala la tamplaria instalata: o Cadru ferestre: 2 mm/m

40

CAP 9 . EXECUTIA TAPETELOR DIN P.V.C

1.GENERALITATI Prevederile prezentului capitol se aplica la lipirea invelitorilor PVC pe pereti. Invelitorile PVC pentru pereti, fiind lucrari destinate de regula a ramane vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricind, chiar dupa terminarea intregului obiect si, in consecinta, nu este necesar a se incheia procese-verbale de lucrari ascunse, ci numai pentru fazele de lucrari. 2.MATERIALE Toate materialele si semifabricatele care se folosesc la executarea lucrarilor, se vor pune in opera numai dupa verificarea de conducatorul tehnic al lucrarii a corespondentei lor cu prevederile si specificatiile din prezentul proiect, completate, unde este cazul, cu prevederile standardelor in vigoare. Invelitorile PVC pentru pereti vor fi eterogene, se vor prezenta sub forma de rulouri, cu latimea de 2 metri, vor respecta prevederile SR EN 259 si vor avea urmatoarele caracteristici: -Grosime totala (SR EN 428), min.0,90 mm -Grosime strat uzura (SR EN 429), min.0,10 mm -Clasificare utilizare (SR EN 259) utilizare foarte intensa -Stabilitate dimensionala (SR EN 434) -lungime, max. 0,70 mm -latime, max. 0,25 mm -Ondulatii in urma expunerii la caldura (SR EN 434), max. 0,80 % -Rezistenta la bacterii si ciuperci (SR EN ISO 846) sanitarizat, nu favorizeaza dezvoltarea -Clasa de foc (SR EN 13501-1) B-s2, d0 -Culoarea aleasa de proiectant in conformitate cu paletarul de culori pus la dis spozitie de antreprenor/ofertant. Lipirea invelitorii PVC se va face cu un adeziv specializat folosind eventualul grund indicat de producatorul adezivului, pentru lipire pe glet/superglet de ipsos. 3.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA SR EN 259 Tapete in rulouri. Tapete de utilizare intensa

4.MONTAJUL Orice lucrare de lipire invelitori PVC pe pereti va fi inceputa numai dupa verificarea si receptionarea suportului, operatii care se efectueaza si se inregistreaza conform prevederilor capitolelor respective. Invelitorile PVC pentru pereti implica - fie folosirea profilelor pentru pasuirea trecerii de la grosimea plintei din covor PVC (2mm) si pana la cota peretelui pentru care antreprenorul/ofertant va include acest profil in oferta sa de material - fie executarea pasuirea trecerii de la grosimea plintei din covor PVC (2mm) si pana la cota peretelui executata cu masa de glet pe baza de ciment pentru care antreprenorul/ofertant va include aceasta operatie in oferta sa de manopera. Invelitorile PVC pentru pereti implica, deasemenea - fie fie montarea unui profil de inchidere, plastic, semi-rigid, eventual constituit
41

dintr-o baza si o suprastructura, profilul/baza montandu-se prin lipire cu adeziv de contact (neoprenic); Costul profilului (baza si suprastructura) si a adezivului vor fi incluse de antreprenor/ofertant in costul materialelor - fie executarea pasuirea trecerii de la grosimea invelitorii PVC (min.0,9mm) si pana la cota peretelui executata cu masa de glet pe baza de ciment pentru care antreprenorul/ofertant va include aceasta operatie in oferta sa de manopera. Deoarece invelitorile PVC pentru pereti implica sudarea/etansarea la rece a imbinarilor dintre fasiile de invelitoare PVC, antreprenorul/ofertant va include aceasta operatie, in oferta de manopera, precum si materialele pentru sudura/etansare, in oferta sa de material. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie prevazuta inprescriptiile tehnice, pregatirea suprafetei suport conform indicatiilor producatorilor, utilizarea tipului mortarului indicat in proiect, precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prevazute in normative, prezentul proiect si prescriptiile producatorilor. Elemente plastice de folosit - profile pentru pasuirea trecerii de la grosimea plintei din covor PVC (2mm) si pana la cota peretelui, montandu-se prin lipire cu adeziv de contact (neoprenic)

- profil de inchidere, plastic, semi-rigid, eventual constituit dintr-o baza si o suprastructura, profilul/baza montandu-se prin lipire cu adeziv de contact (neoprenic)

Culoarea profilelor, in cazul utilizarii lor, va fi stabilita de proiectant functie de paletarul de culori pus la dispozitie de antreprenor/ofertant. Prevederi pentru xecutie Inainte de inceperea lucrarilor prevazute in prezentul capitol, este necesar a se verifice daca au fost executate si receptionate toate lucrarile: - necesare executarii lucrarilor care sunt prevazute in prezentul capitol - destinate protejarii lucrarilor prevazute in prezentul capitol - a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lucrarilor prevazute in prezentul. Executia poate incepe numai daca, in prealabil, conducatorul tehnic al lucrarii a verificat materialele care urmeaza a fi folosite, dupa cum urmeaza: - au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca respecta prescriptiile prezentului proiect si suntcorespunzatoare normelor in vigoare - au fost corect transportate si depozitate. Montajul invelitorilor PVC pentru pereti se va face dupa montarea covoarelor PVC antiderapante si luand toate masurile de protejare a acestora. Materialul se va monta conform croiului elaborat de antreprenor/ofertant si accept de proiectant. Montajul va incepe cu lipirea, perimetrala, a profilului de pasuire, de-asupra plintei executate din covor PVC antiderapant, lipire care se va face cu adeziv de contact (neoprenic). In cazul in care nu se vor folosi astfel de profile, atunci, in prima etapa se va face pasuirea (cu glet de ciment alb) a plintei din covor PVC, pana la cota peretelui. Dupa montarea profilului de pasuire, se va monta, tot perimetral, la inaltimea de 2m, baza
42

profilului de inchidere, respectiv insasi profilul de inchidere, daca acesta este munocomponent, , daca va fi folosit. Lipirea invelitorii PVC pe verticala, se va face cu petrecere, peste profilul de pasuire, pe plinta realizata din covor PVC antiderapant cu aproximativ 30mm. Dupa lipirea invelitorii PVC se vor suda la rece / etansa toate rosturile dintre fasiile acesteia, folosindu-se solutia speciala de etansare furnizat de antreprenor/ofertant si aplicata dupa lipirea in prealabil, peste rost, a uneibenzi autoadezive din hartie, care se dezlipeste dupa uscarea etansarii. Dupa lipirea invelitorii PVC pe pereti se va monta suprastructura profilului de inchidere, daca se foloseste acesta Se va verifica respectarea conditiile de mediu, specificate in prescriptiile notificate mai sus, atat cu privire la executarea lucrarilor, cat si cu privire la protectia ulterioara a acestora. Se vor avea in vedere si eventualele masuri suplimentare, ulterioare pentru protejarea lucrarilor 5.RECEPTIA CALITATIVA Principalele verificari de calitate sunt: - aspectul si starea generala - croiul conform detaliilor stabilite de proiectant - acuratetea sudurilor - racordarile invelitorii cu plinta.

CAP 10 . EXECUTIA PARDOSELILOR DIN P.V.C

PARDOSELI DIN MATERIALE PLASTICE 1.GENERALITATI Obiectul specificatiei Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de executie a pardoselilor din materiale plastice si anume: - covor si dale din P.V.C. plastifiat fara suport textil cu structura compacta; - covor din P.V.C. pe suport textil; - covor din P.VC. cu strat termofonoizolant din P.V.C. expandat. Concept de baza Pardoselile din P.V.C. care von fi folosite la lucrare vor fi alcatuite astfel: - cu dala flotanta rigida (din beton) izolata atat fata de pereti cat si fata de planseul din beton armat; - fara dala flotanta, cu sapa de egalizare a planseului realizata din mortar de ciment. Standarde si normative de referinta Standande 1. STAS 228/1-87 - Parchet de lemn masiv pentru pardoseli. Conditii tehnice generate de calitate. 2. STAS 790-84- Apa pentru betoane si mortare. 3. STAS 1500-78 - Lianti hidraulici. Cimenturi cu adaosuni. 4. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. 5. STAS 2111-90 - Cuie din sarma de otel. 6. STAS 3 844-76 - Nisip cuartos preparat de la Valenii de Munte si de la Crivineni pentru fabricarea sticlei, geamurilor si ceramicii fine. 7. STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase.
43

8. STAS 7361-80 - Covor si dale din policlorura de vinil. 9. STAS 7915-71 - Covor din policlorura de vinil, pe suport textil. Normative I.C 35-82 - Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor, cu modificarile si completarile ulterioare. Grad de detaliere a proiectului Antreprenorul va prezenta detalii de executie pentru asezarea pardoselilor functie de desen si culoare si alcatuirea structurii straturilor functie de materialele utilizate si destinatia incaperilor. Mostre si testri Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, Antreprenorul va pune la dispozitia Consultantului spre aprobare urmatoarele mostre (functie de indicatiile din proiect) si anume: 1.Covor si dale din P.V.C. plastifiat fara suport textil cu structura compacta - cel putin 3 tipuri, calitati si culori diferite. 2.Covor din P.V.C. pe suport textil - cel putin 3 tipuri, calitati si culori diferite. 3.Covor din P.V.C. cu strat termofonoizolant din P.V.C. expandat - cel putin 3 tipuri, calitati si culori diferite. Livrare, depozitare, manipulare Transportul covoarelor se va face cu mijloace de transport acoperite, uscate, curate si inchise, sulurile fiind asezate in pozitie verticala. Transportul colacilor de profil pervaz din P.V.C. ca si pervazurile profilate din lemn ambalate in legaturi se va face cu mijloace de transport acoperite, curate. Transportul bidoanelor cu adeziv si diluant se va face cu respectarea dispozitiilor in vigoare privind transportul materialelor inflamabile. Transportul placilor din fibre de lemn moi (poroase) se va face cu mijloace de transport inchise curate si uscate : pe timpul transportului placile vor fi asezate orizontal, in stive, pe sortimente. Depozitarea covoarelor, profilului pervaz din P.V.C. se va face in locuri uscate si acoperite, la temperaturi cuprinse intre +5C si +40C, ferite de actiunea luminii solare directe. Sulurile se vor depozita in pozitie. Colacii cu profil pervaz se vor depozita onizontal in stive de maximum 5 colaci. Bidoanele cu adeziv si diluant se vor depozita in incaperi special amenajate pentru produse inflamabile, ferite de orice posibilitate de explozie, cu respectarea dispozitiilor privind paza contra incendiilor. Temperatura in aceste incaperi va fi cupninsa intre +15C si +20C. Placile din fibre de lemn moi (poroase) se vor depozita in incaperi inchise si uscate, asezate in stive, functie de grosime, format si calitate : stivuirea se va face in pozitie orizontala pe suprafete plane (platforme). 2.MATERIALE S1 PRODUSE Materiale Covor din PV.C. cu strat termofonoizolant din P.V.C. expandat, conform NTR 1038-80. Pervazuri: - profil pervaz din P.V.C., conform NTR 9005-80; - pervaz profilat din lemn de fag, stejar sau cer, conform STAS 228/1-87. Adezivi si diluanti: - adeziv Prenadez 300, conform NTR 2829-74 sau Romeltex 200, conform NI 10588-81; - diluant Prenadez 300, conform NTR 2830-75; - adeziv Crilorom DC 2100; - Aracet D50 sau DPC 50-18, conform STAS 7058-91. Placi din fibre de lemn poroase, conf. STAS 7848-78.
44

Produse Sapa suport GIF. Sapa din mortar de ciment pentru pardoseli.

3. EXECUTIA PARDOSELILOR Lucrari care trebuie terminate inainte de inceperea executei pardoselilor 1. Tencuielile interioare (inclusiv reparatiile) la pereti si tavane, ca si pragurile dintre incaperi. 2. Zugravelile si vopsitoriile. 3. Montarea tamplariei, ferestrelor (inclusiv geamurile) si tocurile usilor. 4. Instalatiile electrice, sanitare si de incalzire (inclusiv probele de presiune). Stratul suport Executarea sapei de egalizare ca strat suport. 1. Sapa din mortar de ciment marca M 100 cu consistenta de 5 cm. 2. Sapa suport GIF din ipsos. Masuri de protejare a stratului suport. Pentru protejarea sapei de egalizare din mortar de ciment se vor lua masuri astfel: - se vor proteja spre a nu fi deteriorate sau murdarite cu huma, vopsea, etc. in timpul executarii zugravelilor si vopsitoriilor; - se vor proteja de actiunea substantelor agresive care le pot ataca si distruge : acizi minerali si organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic. etc.), alcalii si lesii, produsi petrolieri (uleiuri minerale, motorina, pacura. petrol lampant etc.), produse zaharoase, saruri (sulfati, saramura, etc.), substante oxidante (hipoclorit de sodiu, bicromati, cromati. azotati, etc.), uleiuri vegetale. Executarea imbracamintii pardoselii Operatiile de montare a covorului din PVC se vor desfasura astfel : 1. In incaperile unde se vor monta pardoselile din dale sau covor PVC, se va asigura cu 48 de ore inainte de inceperea montajului un regim climatic cu temperatura de cel putin + 16 grade C si umiditatea relativa a aerului de maximum 65%; acest regim se va mentine pe tot timpul executiei lucrarilor si cel putin 30 zile dupa terminarea lor. 2. Umiditatea stratului suport nu va depasi 3% in cazul lipirii covorului sau dalelor cu Prenadez 300 sau Romeltex 200 si 7% in cazul lipirii cu Aracet D 50 sau DPC 50-18. 3. Se va verifica si curata cu atentie suprafata stratului suport, indepartandu-se si corectand toate eventualele defectiuni si impuritati si se va curata bine de praf prin periere. 4. Inainte de lipirea dalelor sau a covorului din PVC, in cazul in care dupa curatirea stratului suport se va constata ca suprafata acestuia prezinta neregularitati frecvente, se va face o corectare printr-o gletuire subtire (maximum 1,5 mm grosime).Inainte de gletuire, suprafata se va amorsa cu un grund de Aracet D 5O, DPC 50-18 sau Crilorom DC 2100 diluat in apa in proportie de 1:1 in volume, aplicat in cantitate de cca 0,200 kg/m2 si lasat sa se usuce minimum 2 ore. 5. Chituirea sau gletuirea se va executa cu un mortar pentru glet, care se va aplica cu minimum 24 ore inainte de montarea dalelor sau a covorului din PVC si a carui compozitie va fi in functie de sortimentul de dale sau covor indicat in proiect, astfel: - pentru covorul din PVC pe suport textil sau covorul din PVC cu strat termofonoizolant din PVC expandat; nisip 0, 1 mm = 4 parti in volum ciment Pa 35 = 2 parti in volum Aracet D 50, DPC 50-18 sau Crilorom DC 2100 = 1 parte in volum apa, pana la consistenta masurata cu conul etalon 13-14 cm pentru gletuire
45

9-10 cm pentru chituire - pentru covorul si dalele din PVC plastifiat fara suport textil cu structura compacta: nisip cuartos macinat cu granulatie sub 0,1 mm = 4 parti in volum Aracet D 50, DPC 50-18 sau Crilorom DC 2100 = 1 parte in volum apa = 0,5 parti in volum 6. Dupa 3-4 ore de la aplicarea gletului. sau 14-16 ore de la aplicarea chitului, suprafata se va slefui cu piatra abraziva si se va curata de praf pri periere. 7. Inainte cu 24 ore de lipire, dalele sau covorul PVC vor fi aduse in incapere pentru aclimatizare, von fi taiate si asezate in pozitia de montare. 8. Se va aplica concomitent cate un strat de adeziv subtire (0,200.. .0,250 Kg/mp), atat pe suprafata suport cat si pe covorul sau dalele din PVC. 9. Dupa cca. 20...40 minute de la aplicarea adezivului Prenadez sau 10.. 1 5 minute pentru Aracet D 50, se va trece la lipirea Covorului prin presare manuala, evitandu-se prinderea de aer sub fasia de material. 10. Dupa lipirea tuturor fasiilor de covor sau dalelor, pardoseala se va presa cu ruloul metalic, cu rnaner lung (2530 kg), imbracat la exterior in bandaj elastic de cauciuc moale. 11. Se vor indeparta imediat orice urme de adeziv ramase pe suprafata covorului, se vor controla rosturile pentru a se realiza o lipire perfecta. 12. In cazul in care este indicat in proiect se va executa sudarea rosturilor, aplicandu-se un snur din PVC plastifiat; operatia se va executa cu aparatul de sudat tip Zinser. Montarea pervazurilor Dupa terminarea operatiunilor de montare a covorului din PVC, se va trece la montarea pervazurilor astfel: 1. Peretii vor fi complet finisati, iar in zona de montare a pervazurilor, suprafata trebuie sa fie plana, neteda si uscata. 2. Profilul pervaz din PVC se taie la lungime (nu se admit discontinuitati in camp) si se va aplica prin lipire cu Prenadez 300 sau Romeltex 200. Montarea se va face dupa 20...40 minute de la aplicarea adezivului pun asezarea la pozitie si presare puternica, in portiuni succesive de 50-60 cm; excesul de adeziv se va indeparta imediat. 3. Montarea pervazului din lemn se va face prin fixarea cu cuie a acestuia, in diblurile din lemn de brad, asezate la distanta de cca. 0,5 in odata cu turnarea dalei flotante de beton. Finisarea pandoselilor 1. Suprafata pardoselii din covor sau dalelor din PVC si a profilelor pervaz din PVC se vor curata de eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o carpa aspra si uscata. Petele mai rezistente de Prenadez 300 sau Romeltex 200 se vor curata cu diluant Prenadez 300 sau toluen. Petele de Aracet D 50 se vor inmuia timp de 30 minute si se vor sterge cu o carpa curata, aspra. 2. Pardoseala se va sterge bine de praf, dupa care se va aplica un strat subtire si uniform de ceara pentru parchet care dupa ce va fi lasat sa se usuce cca. 60 minute se va freca cu o carpa curata si uscata pana la lustruirea completa. Verificari in vederea receptiei Pe parcursul executarii lucrarilor se va verifica daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: - respectarea proiectului in ce priveste calitatea materialelor si a desenului (modelului) pentru montarea covorului din PVC; - covorul sa fie lipit pe toata suprafata fara colturi si margini nelipite sau umflaturi; - rosturile intre fasiile de covor sa nu depaseasca diniensiunile admise si anume: 0,5 mm latime la covor si 0,4 mm latime la dale; - suprafetele sa fie complet plane si netede; nu se admit umflaturi sau adancituri; - lipirea profilului pervaz din PVC sa fie in linie dreapta pe toata suprafata in contact cu peretele; - suprafata pardoselii sa fie curata si lustruita; nu se admit pete. Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare in urma venificarilor, Consultantul va dispune executarea de remedieri locale sau refacerea lucrarilor dupa caz.
46

4.MASURARE SI DECONTARE Pardoselile din dale sau covor PVC se vor deconta la metrul patrat de pardoseala, inclusiv pervazul aferent, conform planselor din proiect. In costul pe metrul patrat, corespunzator articolului de pardoseala din cantitativul de lucrari, se include si costul pentru executarea suprafetei suport in alcatuirea indicata in proiect.

Intocmit, ing. Ion Andrei

Verificat, Arsene Cornelia

47